Tema nr.

11

EXPLOATAREA TRACTOARELOR AGRICOLE

Unitǎţi de învǎţare:

 bilanţul de putere al tractorului;

 caracteristica de tracţiune a tractorului;
 caracteristica de regulator;
 întreţinerea tehnicǎ a tractoarelor agricole.

Obiective:
- cunoaşterea elementelor bilanţului de putere, baza optimizǎrii exploatǎri tractoarelor;
- cunoasterea caracteristici de tracţiune şi a modului de utilizare în exploatare;
- cunoaşterea caracteristici de regulator şi utilizǎrii acesteia pentru stabilirea regimului de
exploatare optim.
- cunoaşterea operaţilor din cadrul ciclului de întreţinere tehnicǎ a tractoarelor agricole.

Timpul alocat temei: 2 ore

Bibliografie recomandatǎ

1. Borugă, I., Farcaş, N., Blându, E. S, - Mecanizarea agriculturii, Ed. Cartea

Universitară, Bucuresti 2005.
2. Sin Gh., Borugă I., Schitea M., Stoianov R, Sin C. - Indrumător pentru cultura
plantelor de câmp, Editura Agris, Bucureşti, 2001.
3. Şandru A., Popescu S.,Cristea I., Neculǎiasa V.,- Exploatarea utilajelor
agricole, EDP., Bucureşti, 1983
4. Toma D., Neagu T., Florescu I., Lepşi S. – Tractoare agricole, E.D.P., Bucureşti,
1978.

11.1. Bilanţul de putere al tractorului

Reprezintă o ecuaţie care arată cum este consumată puterea efectivă a motorului
termic care echipează tractorul.

Pe = Pt + Pf + Ptr + Pδ + Pp ± Pα ± Pj ± Pa, (KW) (15)

în care : Pe = puterea efectivă a motorului termic;

Pt = puterea de tracţiune a tractorului;
Pf = puterea consumată pentru învingerea rezistenţei la rulare;
Ptr = puterea consumată în transmisia tractorului;
Pδ = puterea consumată datorită patinării organelor de rulare;
Pp = puterea consumată pentru acţionarea prizei de putere;
Pα = puterea consumată pentru învingerea pantei;
Pj = puterea consumată pentru învingerea forţelor de inerţie;
Pa = puterea consumată pentru învingerea rezistenţei aerului.

88
 Puterea de tracţiune a tractorului, Pt - reprezintă puterea rămasă disponibilă pentru
tractarea maşinilor agricole. Ea se exprimă cu relaţia :

Rvl
Pt = , (KW) (16)
360

în care : R = forţa de rezistenţă opusă de maşinile agricole cu care lucrează

tractorul ( daN );
vl = viteza de lucru ( Km / h ).
Randamentul la tracţiune al tractorului, ηt – se calculează cu relaţia :

Pt
ηt = (17)
Pe  Pp

Acest randament are valori diferite în funcţie de tipul sistemului de rulare şi de natura
terenului pe care se deplasează tractorul :
- 0,50 – 0,80 la tractoarele pe roţi 4 x 2;
- 0,60 – 0,80 la tractoarele pe roţi 4 x 4;
- 0,66 – 0,78 la tractoarele pe şenile.
Puterea consumată pentru învingerea rezistenţei la rulare, Pf - se calculează cu
relaţia :

fvl G cos
Pf = , (KW) (18)
360

în care : f = coeficientul rezistenţei la rulare. Acest coeficient depinde de natura

terenului pe care se deplasează tractorul şi de tipul organelor pentru deplasare (roţi, şenile );
- f = 0,02 – 0,06 la tractoarele pe roţi;
- f = 0,04 – 0,12 la tractoarele pe şenile.
vl = viteza de lucru (Km / h );
G = greutatea tractorului (daN);
α = panta terenului.
Puterea consumată în transmisia tractorului, Ptr - reprezintă puterea necesară
pentru învingerea forţelor de frecare de la subansamblele mobile ale transmisiei. Se calculează
cu relaţia :

Ptr = ( 1 – ηtr ) Pe, (KW) (19)

în care : ηtr = randamentul transmisiei (are o valoare de aproximativ 0,9).

Puterea consumată datorită patinării organelor de rulare, Pδ – se exprimă prin
relaţia :

Pδ = δ ηtr Pe, (KW) (20)

în care : δ = coeficientul de patinare a roţilor motoare şi se calculează cu relaţia :

ns  n g
δ= 100, (%) (21)
ng

89
 în care : ns = numărul de rotaţii al roţilor motoare la deplasarea în sarcină;
ng = numărul de rotaţii al roţilor motoare la deplasarea în gol.
δ depinde de tipul organelor de deplasare şi de natura terenului pe care se deplasează
tractorul, având valori de 0,15 – 0,25 la tractoarele pe roţi şi 0,07 – 0,12 la tractoarele pe
şenile ( valori mai mici pentru deplasare pe teren tasat şi mai mari pentru deplasare pe teren
afânat ).
Puterea consumată pentru acţionarea prizei de putere, Pp - se calculează cu relaţia
:

M pnp
Pp = , (KW) (22)
955,4 p

în care : Mp = momentul motor la arborele final al prizei de putere ( daN / m );

np = turaţia prizei de putere ( 540 rot. / min. );
ηp = randamentul mecanic al prizei de putere.
Puterea consumată pentru învingerea pantei, Pα – se calculează cu relaţia :

Gvl sin 
Pα = , (KW) (23)
360

în care : G = greutatea tractorului (daN);

vl = viteza de lucru (Km / h);
α = panta terenului.
În relaţia bilanţului, acest termen apare cu “ + “ când tractorul urcă panta şi cu
“ – “ când tractorul coboară panta.
Puterea consumată pentru învingerea forţelor de inerţie, Pj – se calculează cu
relaţia :

 rot Gv l dv
Pj = , (KW) (24)
300g dt

în care : δrot = coeficientul maselor cu mişcare de rotaţie;

g = acceleraţia gravitaţională;
dv/dt = acceleraţia.
În relaţia bilanţului termenul apare cu “ + “ pentru acceleraţie şi cu “ – “ pentru
deceleraţie. Pentru tractoarele pe roţi cu viteza până la 30 Km / h şi pentru tractoarele pe
şenile cu viteze până la 15 Km / h, Pj are valori foarte scăzute şi ca atare nu sunt luate în
calcul.
Puterea consumată pentru învingerea rezistenţei aerului, Pa – se calculează cu
relaţia :

3
k a A f v0
Pa = , (KW) (25)
4670

în care : ka = coeficientul care ţine seama de forma aerodinamică a tractorului;

Af = aria suprafeţei frontale care se opune deplasării prin curentul de aer;
v0 3 = viteza relativă de deplasare a tractorului faţă de viteza curentului de
aer.

90
 Pa = 0 pentru viteze mai mici de 30 Km / h la tractoarele pe roţi şi mai mici de 15 Km /
h la tractoarele pe şenile. În relaţia bilanţului termenul apare cu “ + “ când tractorul se
deplasează în sens opus direcţiei vântului şi apare cu “ – “ când tractorul se deplasează în
aceeaşi direcţie cu vântul.

11.2. Caracteristica de tracţiune a tractorului

Caracteristica de tracţiune (figura 11.1) este o diagramă care prezintă principalii

parametrii de tracţiune ai tractorului, în timpul deplasării şi în diferite condiţii de lucru :
beton, mirişte, ogor, pe sol uşor, mijlociu şi greu.
Parametrii de tracţiune reprezentaţi în diagramă sunt următorii :
- puterea de tracţiune, Pt;
- viteza de lucru, vl ;
v
- consumul orar de combustibil, Ch = 3,6 3  , (Kg / h) (26)
10 t
în care v este volumul de combustibil consumat (dm3), t este timpul în care se
consumă cantitatea v de combustibil şi γ este densitatea combustibilului (Kg /
dm3);
- consumul specific de combustibil , ct;
- patinarea roţilor motoare.
Aceşti parametri sunt exprimaţi în funcţie de forţa de tracţiune a tractorului, Ft,
calculată cu relaţia :

Pt 360
R= , (daN) (27)
vl

91
 Fig. 11.1. Caracteristica de tracţiune a tractorului

Mod de utilizare a diagramei :

- se calculează forţa de tracţiune a tractorului, necesară efectuării unei lucrări
agricole (R) şi se noteazǎ pe axa fortei de tracţiune (puntul A).
- se traseazǎ din acest punct o dreapta perpenticulara pe axa forţei de tracţiune care
va intersecta curbele puteri de tractiune, patinǎri roţilor motoare, vitezei de lucru,
consumului specifiv de cobustibil si consumului orar de combustibil.
- dacǎ sunt intersectate mai multe curbe ale puteri de tractiune , se alege treapta de
vitezǎ superioarǎ pentru care puterea de tracţiune se aflǎ în intervalul (0,85 – 0,95
%) din puterea maximǎ de tractiune (pe grafic treapta II);
- din grafic se citesc valorile parametrilor de tracţiune ( B, C, D, E).

11.3. Caracteristica de regulator

Este o reprezentare grafică a modului de variaţie a parametrilor unui motor Diesel în

funcţie de turaţia acestuia. Parametrii reprezentaţi în caracteristica de regulator sunt următorii
:
- puterea efectivă;
- momentul motor efectiv;
- consumul orar de combustibil;
- consumul specific de combustibil.
În timpul exploatării unui motor se disting următoarele regimuri de turaţii :
- turaţia minimă, n min, la care se asigură învingerea rezistenţelor interioare ale
motorului şi antrenarea sistemelor auxiliare ale acestuia;

92
 - turaţia cuplului motor maxim, n M;
- turaţia nominală, n n, la care puterea motorului este maximă iar consumul specific
de combustibil este minim;
- turaţia maximă, n g, care se obţine la mersul în gol al motorului (sarcină zero);
- domeniul de suprasarcină cuprins între n min şi n n (ramura de suprasarcină);
- domeniul de regulator cuprins între n n şi n g (ramura de regulator).
Pentru a asigura o funcţionare economică a motorului, cu intervenţia regulatorului de
turaţie, se recomandă funcţionarea motorului în zona ramurei de regulator. În acest sens se
defineşte zona de exploatare a motorului care corespunde unei încărcări de 0,8 – 0,95 din
puterea nominală a motorului.
Caracteristica de regulator serveşte la stabilirea regimului de turaţie corespunzător
unei încărcări de putere (moment) a motorului cunoscute. Pentru aceasta se fixează valoarea
cunoscută a puterii (punctul A) şi se duce o paralelă din acest punct la axa turaţiilor. Din
punctul de intersecţie cu curba de variaţie a puterii (ramura de regulator) se trasează o
perpendiculară şi se stabileşte turaţia de funcţionare a motorului (punctul B), consumul orar
de combustibil (punctul C), consumul specific de combustibil (punctul D) şi momentul motor
(punctul E).
Caracteristica de regulator a unui motor Diesel permite calcularea coeficientului de
elasticitate şi a coeficientului de adaptabilitate ai motorului. Aceşti coeficienţi apreciază
calităţile dinamice ale motoarelor de utilaje şi permit compararea diferitelor tipuri de motoare.
Caracteristica de regulator a unui motor Diesel la sarcină totală este prezentată în figura 11.2.

Fig. 11.2. Caracteristica de regulator a motorului Diesel.

93
 Coeficientul de elasticitate se calculează cu relaţia :

nn
ke= , (28)
nM

Coeficientul de adaptabilitate se calculează cu relaţia :

max
Me
ka= n
, (29)
Me

Acest coeficient arată posibilitatea învingerii suprasarcinilor temporare, fără

schimbarea treptei de viteză a utilajului. La motoarele Diesel cu aspiraţie normală ka = 1,05 –
1,20 iar la motoarele Diesel cu supraalimentare ka = 1,30 – 1,45.

11.4. Întreţinerea tehnică a tractoarelor agricole

Întreţinerile şi reviziile tehnice reprezintă un ansamblu de operaţii obligatorii care se

efectuează zilnic şi periodic pe toata durata de exploatare a tractoarelor, maşinilor şi utilajelor
agricole, în vederea prevenirii defecţiunilor, a uzurilor premature şi asigurării funcţionării
acestora cu indici de exploatare optimi.
Întreţinerile tehnice se execută la intervale diferite şi necesită pentru fiecare marcă de
utilaj o imobilizare diferită, corespunzătoare complexităţii acestuia. În funcţie de
complexitatea operaţiilor şi perioadele la care se execută, întreţinerile tehnice se clasifică în:
- întreţinerea tehnică zilnică Itz;
- întreţinerea tehnică periodică Ip1;
- întreţinerea tehnică periodică Ip2;
- revizia tehnică Rt.
Întreţinerea tehnică zilnică reprezintă un ansamblu de operaţii obligatorii de curăţire,
verificare şi alimentare care asigură buna funcţionare a utilajelor pe durata unui schimb de
lucru.
Întreţinerea periodică Ip1 se caracterizează prin curăţirea filtrelor, completarea
uleiului în cartere şi verificarea funcţionării corecte a instalaţiei electrice. Se execută numai la
tractoare şi motoare de pe maşinile agricole autopropulsate.
Întreţinerea periodică Ip2 se caracterizează prin schimbarea uleiului în carterul
motorului, înlocuirea filtrului de ulei şi a elemenţilor filtranţi de motorină, reglarea
mecanismelor motorului şi utilajului.
Revizia tehnică este o întreţinere tehnică complexă, care cuprinde totalitatea
operaţiilor privind schimbarea lubrifianţilor din carterele transmisiilor, verificarea şi reglarea
sistemelor şi mecanismelor, înlocuirea unor piese deformate sau cu grad înaintat de uzură. Se
execută constatarea stării tehnice fără demontarea acestora, stabilindu-se termenul până la
care pot lucra fără reparaţii. Ea reprezintă verificarea generală anuală a stării tehnice.

11.4.1. Întreţinerea tehnică zilnică

Se execută înaintea, în timpul şi după terminarea schimbului de lucru. Pentru tractoare

şi maşini autopropulsate, întreţinerea tehnică zilnică, cuprinde următoarele operaţii:
- se porneşte motorul şi se urmăreşte funcţionarea sa normală;
- se verifică, cu atenţie etanşeităţile şi se strâng îmbinările slăbite;

94
 - se urmăresc indicaţiile aparaturii de bord şi funcţionarea corespunzătoare a
instalaţiei electrice;
- se controlează si completează nivelul uleiului din carterul motorului, al pompei de
injecţie, al regulatorului de turaţie si compresorului de aer;
- se controlează şi în caz de nevoie se completează cu apă distilată nivelul
electrolitului din bateria de acumulatoare (nivelul trebuie sa fie cu 10 – 15 mm
deasupra plăcilor);
- se controlează vizual dacă pneurile sunt corespunzător umflate;
- se controlează întinderea curelei de ventilator care la apăsarea cu o forţă de 5-
7daN trebuie să facă o săgeată de 15-20 mm ;
- se verifică şi se completează nivelul apei în sistemul de răcire şi al combustibilului
în rezervor ;
- se porneşte tractorul şi se fac câteva manevre, frânări, ridicări şi coborâri ale
ridicătorului hidraulic;
- se gresează axul de oscilaţie al punţii din faţă şi articulaţiile ridicătorului hidraulic.

Pentru maşinile tractate sau purtate , întreţinerea tehnică zilnică cuprinde următoarele
operaţii:
- se curăţă maşina de pământ şi resturi vegetale;
- se curăţă gresoarele cu o cârpă umectată cu motorină şi se unge maşina la toate
punctele de ungere cu unsoare consistentă ;
- se controlează montarea corectă a subansamblelor, strângerea şi asigurarea
şuruburilor şi a piuliţelor , înlocuindu-se cele deteriorate ;
- se controlează starea tehnică a organelor active (brăzdare, discuri, cuţite, etc.),
înlocuindu-se cele uzate sau deteriorate;
- se verifică funcţionarea corectă şi uşoară a mecanismelor de reglaj;
- se controlează etanşeitatea instalaţiei hidraulice, neadmiţându-se scurgeri de ulei la
cilindri , racorduri si furtunuri ;
- dacă maşina este prevăzută cu reductoare, se verifică nivelul uleiului în carcasele
acestora şi se completează la nivelul indicat, cu ulei de transmisie ;
- se verifică presiunea aerului în pneurile roţilor şi rotirea uşoară a roţilor, jocul axial
şi radial trebuie să fie mai mic de 2 mm ;
- se controlează întinderea lanţurilor de transmisie şi a curelelor de transmisie,
săgeata maximă fiind de 5-10 mm în funcţie de tipul maşinii;
- la maşinile prevăzute cu transmisii mecanice (roţi dinţate, lanţuri sau curele) se
verifică funcţionarea acestora, care trebuie să fie uniformă, fără blocări sau
înţepeniri;
- la maşinile prevăzute cu sisteme pentru circulaţia aerului sau a lichidelor se
verifică etanşeitatea acestora şi se curăţă filtrele.

11.4.2. Întreţinerea tehnică periodică Ip1

Se execută după 125 ore de funcţionare şi impune un timp de imobilizare de 2 ore. În

cadrul acestei întreţineri se execută operaţiile de întreţinere zilnică şi în plus
următoarele operaţii:
- se înlocuiesc elementele filtrante de hârtie;
- se evacuează sedimentele din sistemul de alimentare şi se curăţă paharul decantor
de la filtrul grosier de motorină;
- se elimină apa de condensare şi uleiul din filtrul de aer al instalaţiei pneumatice de
frânare;

95
 - se reglează cursa liberă a pedalei de ambreiaj care trebuie sa fie de 25 mm;
- se controlează densitatea electrolitului din bateria de acumulatoare (1,28 g / cm³);
- se măsoară presiunea din pneuri şi dacă este necesar se corectează în funcţie de
lucrarea executată;
- se demontează şi se curăţă filtrul de aer iar la filtrele de aer umede se înlocuieşte
uleiul;
- se gresează utilajul conform indicaţiilor din notiţa tehnică.

11.4.3. Întreţinerea tehnică periodică Ip2

Se execută după 250 ore de funcţionare şi cuprinde operaţiile prevăzute la întreţinerea

periodică Ip1 şi în plus următoarele operaţii:
- se înlocuieşte uleiul din carterul motorului, pompei de injecţie, regulatorului de
turaţie şi compresorului de aer;
- se schimbă filtrul de ulei al motorului;
- se controlează şi se completează uleiul din carterul transmisiei;
- se schimbă elementele filtrante de la sistemul de alimentare;
- se demontează demarorul şi alternatorul de pe utilaj şi se face o revizie a acestora
controlându-se colectorul, periile, arcurile, după care se efectuează ungerea
rulmenţilor şi a bucşelor;
- se controlează şi se reglează jocul dintre culbutori şi supape;
- se demontează, se curăţă şi se reglează injectoarele;
- se verifică şi se reglează priza de putere;
- se verifică şi se reglează frânele, astfel încât cursa liberă a pedalelor de frână să fie
de 25 – 30 mm;
- se controlează şi se reglează jocul axial al rulmenţilor de la roţile din faţă, jocul
axial trebuie sa fie de 0,1 – 0,2 mm;
- se înlocuieşte elementul filtrant de la filtrul de aer al sistemului de alimentare, dacă
tractorul este prevăzut cu astfel de filtru.

La utilajele din import intervalul de execuţie a întreţinerilor tehnice periodice este mai
mare iar operaţiile sunt mai puţine datorită calităţii lubrifianţilor folosiţi şi a materialelor
utilizate în construcţia acestora.

11.4.4. Revizia tehnică

Se execută după 900 – 1000 ore de funcţionare în funcţie de marca utilajului şi se

efectuează în ateliere dotate cu aparatură corespunzătoare de către personal calificat. În cadrul
reviziei tehnice a utilajelor se execută operaţiile prevăzute la întreţinerile tehnice periodice şi
în plus următoarele operaţii:
- se spală utilajul cu jet de apă caldă;
- se constată starea tehnica exterioara a subansamblelor utilajului iar piesele uzate
sau lipsă se înlocuiesc;
- elementele lipsă se înlocuiesc;
- se înlocuieşte uleiul din carterele transmisiei;
- se demontează pompa de injecţie de pe motor, se verifică pe bancul de încercat şi
reglat pompe de injecţie, se înlocuiesc piesele defecte şi se reglează;
- se controlează şi se reglează convergenţa roţilor de direcţie aleutilajului;
- se demontează, se verifică şi se reglează servomotorul mecanismului de direcţie
pe bancul pentru verificat şi reglat servomotoare;

96
 - se demontează baia de ulei a motorului, se demontează două capace paliere şi două
capace de bielă împreună cu cuzineţii, se constată starea lor şi a fusurilor arborelui
cotit şi se montează la loc;
- se controlează starea angrenajelor transmisiei centrale, se fac remedierile şi
reglajele necesare;
- se verifică eficienţa frânelor prin măsurarea spaţiului de frânare care nu trebuie să
depăşească 10 m iar dacă este necesar se înlocuiesc piesele uzate şi se refac
reglajele;
- se verifică starea tehnică a motorului fără demontare prin măsurarea timpului de
scădere a presiunii în fiecare cilindru şi cantitatea de gaze scăpate în carter,
stabilindu-se în funcţie de valorile acestor parametri timpul de funcţionare al
utilajului până la prima reparaţie.

REZUMATUL TEMEI

11. Exploatarea tractoarelor agricole

11.1. Bilanţul de putere al tractorului

11.2. Caracteristica de tracţiune a tractorului
11.3. Caracteristica de regulator
11.4. Întreţinerea tehnică a tractoarelor agricole
11.4.1. Întreţinerea tehnică zilnică
11.4.2. Întreţinerea tehnică periodică Ip1
11.4.3. Întreţinerea tehnică periodică Ip2
11.4.4. Revizia tehnică

97