Tema nr.

MOTOARE TERMICE CU ARDERE INTERNĂ

Unitǎţi de învǎţare:
 definiţii generale şi tipuri de motoare;
 funcţionarea motoarelor termice cu ardere internǎ în patru timpi;
 parametri constructivi si funcţionali ai motorului cu ardere internǎ
 diagramele ciclului motor.
 mecanismul motor

Obiective:
- cunoaşterea funcţionǎrii motoarelor termice cu ardere internǎ;
- cunoaşterea pǎrţilor principale ale unui motor termic cu ardere internǎ
- conoastera mecanismului motor
- formarea de competenţe privind alegerea şi aprecierea motoarelor cu ardere internǎ.

Timpul alocat temei: 2 ore

Bibliografie recomandatǎ

1. Borugă, I., Farcaş, N., Blându, E. S, - Mecanizarea agriculturii, Ed. Cartea

Universitară, Bucuresti 2005.
2. Farcaş N., Borugă I., – Tractoare şi maşini agricole, Ed. Arta Grafică Libris,
Bucureşti ,2003
3. Negrea, D. V. - Motoare cu ardere internǎ –Procese. Econimicitate. Poluare, Ed.
Sedona, Timişoara 1997.
4. Grunwald, Berthold - Teoria, calculul şi construcţia motoarelor pentru
autovehicule rutiere, E. D. P.- Bucureşti 1980.
5. Tǎmǎşanu D., Popescu T., Serban T., Borugǎ I., Iacomi C., - Motoare şi tractoare,
Indrumǎtor pentru lucrǎri practice, AMD.-USAMV, Bucureşti,1999
6. Toma D., Neagu T., Florescu I., Lepşi S. – Tractoare agricole, E.D.P., Bucureşti,
1978.

3.1. Consideraţii generale

Motorul este o maşină de forţă care transformă o energie oarecare (termică, electrică,
eoliană, hidraulică, etc.) în energie mecanică, în scopul efectuării unui lucru mecanic util.
Motorul termic transformă căldura produsă prin arderea unui combustibil, în lucru
mecanic, prin intermediul evoluţiilor unui fluid, denumit fluid motor.
Motorul termic cu ardere internă cu piston este un motor termic la care produsele
arderii intră în compoziţia fluidului motor, iar evoluţiile acestuia se realizează prin
intermediul unui piston, a cărui mişcare rectilinie alternativă în interiorul cilindrului se
transformă în mişcare de rotaţie, de către mecanismul bielă manivelă.
Motoarele termice cu ardere internă se clasifică după următoarele criterii :
a) După procedeul de aprindere a combustibilului :
-motoare cu aprindere prin scânteie – MAS;
-motoare cu aprindere prin comprimare – MAC.

22
 b) După modul de realizare a ciclului sau numărul de rotaţii ale arborelui cotit în
care se realizează ciclul motor :
-motor în 2 timpi – realizează ciclul de funcţionare la două curse ale
pistonului, respectiv o rotaţie a arborelui cotit;
-motor în 4 timpi – realizează ciclul de funcţionare la patru curse ale
pistonului, respectiv două rotaţii ale arborelui cotit.
c) După locul de formare a amestecului aer – combustibil :
-motor cu formarea amestecului în interiorul cilindrului;
-motor cu formarea amestecului în exteriorul cilindrului.
d) După procedeul de admisie :
-motor cu admisie normală;
-motor cu admisie forţată (supraalimentare).
e) După natura agentului de răcire :
-motor răcit cu lichid;
-motor răcit cu aer.
f) După numărul de cilindrii :
-motor monocilindric;
-motor policilindric.
g) După poziţia cilindrilor :
-motor în linie;
-motor în “V”;
-motor în stea;
-motor în “X”;
-motor în “H”;
-motor cu cilindrii opuşi.
h) După starea de agregare a combustibilului :
-motor cu combustibil gazos;
-motor cu combustibil lichid;
-motor cu combustibil lichid şi gazos.

3.2. Funţionarea motoarelor termice cu ardere internǎ în patru timpi

Un motor termic cu ardere internă reprezintă o maşină complexă alcătuită dintr-un

mecanism motor, un ansamblu de sisteme auxiliare (distribuţie, alimentare, ungere, răcire,
aprindere şi pornire) şi din aparatura pentru controlul funcţionării (turometru, manometre,
termometru, etc.).
Schema de principiu a motorului monocilindric este prezentată în figura 3.1.
În timpul funcţionării, pistonul se deplasează între două poziţii limită denumite puncte
moarte, care reprezintă punctele în care viteza pistonului este zero.
Punctul mort interior, PMI, reprezintă poziţia pistonului care corespunde volumului minim
ocupat de fluidul motor în cilindru.
Punctul mort exterior, PME, reprezintă poziţia pistonului care corespunde volumului
maxim ocupat de fluidul motor în cilindru.
Cursa pistonului, S, reprezintă spaţiul parcurs de piston între cele două puncte moarte ale
pistonului şi se măsoară în milimetri.
Alezajul, D, reprezintă diametrul interior al cilindrului motorului, măsurat în
milimetri.

23
 Fig. 3.1. Schema de principiu a unui motor monocilindric în 4 timpi
1. cilindru; 2. piston; 3. ax piston; 4. bielă; 5. arbore
motor; 6. volanta; 7. chiulasă; 8. supapă de admisie;
9. injector (MAC) sau bujie (MAS); 10. supapă de evacuare.

Cilindreea unitară, VS, reprezintă volumul generat prin deplasarea pistonului în cursa S
şi se calculează cu relaţia :
D 2
VS = 106 S , (dm3; l) (7)
4
Cilindreea totală sau capacitatea cilindrică, Vt, reprezintă suma cilindreelor tuturor
cilindrilor motorului şi se calculează cu relaţia :
Vt = z Vs, (dm3; l) (8)
în care : z – numărul de cilindrii ai motorului.
Volumul camerei de ardere, Vc, reprezintă volumul minim ocupat de fluidul motor
când pistonul se află la PMI.
Volumul cilindrului, Va, reprezintă volumul maxim ocupat de fluidul motor în
interiorul cilindrului când pistonul se află la PME şi se calculează cu relaţia :
Va = VS + Vc, (dm3; l) (3)
Raportul de comprimare, , reprezintă raportul dintre volumul de admisie şi volumul
camerei de ardere :
V V  VS V
= a  c  1 S , (9)
Vc Vc Vc
Raportul de comprimare are valori diferite pentru cele două principale tipuri de
motoare, astfel  = 6 – 9 (12 ) pentru MAS şi  = 16 – 22 (24) pentru MAC.
Unghiul de rotaţie al arborelui cotit, RAC, reprezintă unghiul făcut de manivelă cu axa
cilindrului.

24
 Ciclul motor reprezintă succesiunea proceselor termice care se repetă periodic în
cilindrul motorului.Ciclul motor al unui motor cu ardere internă cuprinde următoarele procese
termice: admisia, comprimarea, arderea, destinderea (detenta) şi evacuarea. Cursele
pistonului în care se realizează ciclul motor se mai numesc şi timpi de funcţionare. La
motoarele în patru timpi, procesele termice, cu excepţia arderii coincid aproximativ curselor
pistonului, de aici denumirile corespunzătoare pentru cele patru curse sau timpi. Procesul de
ardere se efectuează parţial în cursa de comprimare ( 1/3) şi parţial în cursa de destindere (
2/3).
Motorul termic cu ardere internă în patru timpi realizează ciclul de funcţionare astfel:
-timpul 1 – pistonul se deplasează de la PMI la PME şi prin deschiderea supapei de
admisie, în cilindru este aspirat aer proaspăt la motoarele cu aprindere prin
comprimare sau amestec carburant (aer + benzină ) format în prealabil în carburator la
motoarele cu aprindere prin scânteie, iar supapa de evacuare este închisă. În acest timp
are loc procesul de admisie iar timpul se numeşte admisie.
-timpul 2 – pistonul se deplasează de la PME la PMI, ambele supape sunt închise şi se
realizează comprimarea aerului proaspăt sau a amestecului carburant. La motoarele cu
aprindere prin comprimare, la sfârşitul acestei curse începe injecţia combustibilului
care se continuă şi în prima parte a timpului trei iar datorită temperaturii ridicate a
aerului comprimat, motorina pulverizată fin se autoaprinde şi începe procesul de
ardere care se desfăşoară la presiune constantă. La motoarele cu aprindere prin
scânteie, la sfârşitul acestui timp se produce scânteia electrică care aprinde amestecul
carburant şi are loc procesul de ardere,
care se desfăşoară la volum constant, după legea reacţiilor în lanţ, având un caracter
exploziv. Acest timp este denumit comprimare.
-timpul 3 – gazele rezultate din ardere, în destinderea lor, prin presiunea pe care o
exercită imprimă pistonului o mişcare de la PMI la PME. Aceasta este singura cursă
din cadrul ciclului motor în care se produce lucru mecanic, ea numindu-se cursa activă
iar timpul 3 se numeşte timp motor. Ambele supape sunt închise pe durata acestei
curse. Acest timp este denumit destinderea sau detenta.
-timpul 4 – pistonul se deplasează de la PME la PMI, supapa de evacuare se deschide
iar gazele de ardere sunt evacuate în afara motorului. Acest timp se numeşte
evacuarea.
Valorile presiunii şi temperaturii din interiorul cilindrului la sfârşitul fiecărui proces
termic sunt prezentate în tabelul nr. 1.1.

Tabelul 1.1

Valorile presiunii şi temperaturii la sfârşitul fiecărui

proces termic

Procesul M.A.S. M.A.C.

termic P (daN/cm2) T (0 C) P (daN/cm2) T (0C)

ADMISIA 0,85-0,95 80-90 0,85-0,95 90-100

COMPRIMARE 5-12 250-700 30-45 600-700
A
ARDEREA 25-45 1800-2000 35-50 1800-2000
DETENTA 3-5 1000 2-4 1000
EVACUAREA 1,1-1,25 600-800 1,1-1,25 500-700

25
 Din analiza datelor prezentate în tabelul nr. 1 rezultă următoarele:
-deosebirea cea mai importantă dintre cele două tipuri de motoare se observă la
sfârşitul procesului de comprimare, astfel la motoarele cu aprindere prin comprimare valorile
presiunii şi temperaturii sunt mult mai mari în comparaţie cu valorile acestor parametri
înregistrate la motoarele cu aprindere prin scânteie;
-valorile ridicate ale presiunii şi temperaturii din interiorul cilindrului unui motor cu
aprindere prin comprimare, obţinute la sfârşitul procesului de comprimare, sunt necesare
pentru a asigura condiţiile autoaprinderii motorinei fin pulverizate;
-la motoarele cu aprindere prin scânteie, se observă o creştere mare a presiunii din
interiorul cilindrului la sfârşitul procesului de ardere, determinată de caracterul exploziv al
acestui proces;
-pentru procesele de admisie, detentă şi evacuare valorile presiunii şi temperaturii sunt
apropiate pentru cele două tipuri de motoare.
Funcţionarea motoarelor termice cu ardere internă în patru timpi poate fi reprezentată
grafic prin variaţia presiunii în funcţie de volumul cilindrului, în timpul unui ciclu motor.
În figura 3.2 se prezintă diagrama ciclului teoretic de funcţionare al motoarelor cu
aprindere prin scânteie, în patru timpi iar în figura 3.3 se prezintă diagrama ciclului real de
funcţionare al acestor motoare.
Din analiza celor două reprezentări grafice rezultă că ciclul real de funcţionare diferă
de ciclul teoretic prin următoarele:
-supapele de admisie şi de evacuare se deschid cu avans şi se închid cu întârziere faţă
de punctele moarte ale pistonului pentru a realiza o umplere mai bună a cilindrului cu
amestec carburant şi o evacuare mai completă a gazelor arse;
-procesul de ardere are loc cu o variaţie de volum;
-procesele de admisie şi de evacuare au loc cu o variaţie a presiunii în interiorul
cilindrului;

Fig. 3.2.Diagrama ciclului teoretic de Fig. 3.3.Diagrama ciclului real de funcţionare a

funcţionare a unui motor cu aprindere
prin scânteie în 4 timpi.
1-2. admisia; 2-3. comprimarea;
3-4. arderea; 4-5. detenta;
5-6-1. vacuarea; Pa. presiunea
atmosferică; Q1. căldura primită prin
arderea combustibilului; Q2. căldura
cedată mediului înconjurător;
.P. presiunea în interiorul cilindrului;
V. volumul cilindrului;
PMI. punctul mort interior;
PME. punctul mort exterior.
a unui motor cu aprindere
prin scânteie în 4 timpi.
d a-1’-2’-îa. admisia; îa-a-A. compresia;
A-3’-4’. arderea; 4’-5’. detenta;
’ ’ ’
5 -6 -1 -îe. evacuarea; a. producerea
scânteii electrice; A. începutul arderii;
d a. deschiderea supapei de admisie;
î a. închiderea supapei de admisie;
d e. deschiderea supapei de evacuare;
î e. închiderea supapei de evacuare;
a1. lucrul mecanic primit;
a 2. lucrul mecanic pierdut.

26
 În figura 3.4 se prezintă diagrama ciclului teoretic de funcţionare al motoarelor cu
aprindere prin comprimare, în 4 timpi, iar în figura 3.5 se prezintă diagrama ciclului real de
funcţionare al acestor motoare.

Fig. 3.4. Diagrama ciclului teoretic de
funcţionare a motorului cu aprindere
prin comprimare în 4 timpi
1-2. admisia; 2-3. comprimarea;
3-4. arderea; 4-5. detenta; 5-6-1.
evacuarea; Pa. presiunea atmosferică;
Q1. cantitatea de căldură primită prin
arderea combustibilului; Q2. cantitatea
de căldură cedată mediului; PMI. punctul
mort interior; PME. punctul mort exterior
P. presiunea în interiorul cilindrului;
V. volumul cilindrului.
Fig. 3.5. Diagrama ciclului real de
funcţionare a motorului cu aprindere
prin comprimare în 4 timpi
da-1’-2’-îa. admisia; îa-A. comprimarea
A-3’-4’. arderea; 4’-5’. detenta; 5’-6’-1’
-îe. evacuarea; i. începutul injecţiei;
A. începutul arderii; d a. deschiderea
supapei de admisie; îa. închiderea
supapei de admisie; d e. deschiderea
supapei de evacuare; î e. închiderea
supapei de evacuare; a 1. Lucrul mecanic
primit; a2. lucrul mecanic pierdut.

Din analiza acestor diagrame, comparativ cu diagramele ciclului de funcţionare al

motoarelor cu aprindere prin scânteie rezultă că deosebirea esenţială constă în modul de
desfăşurare al procesului de ardere, care are loc la presiune constantă şi volum variabil.
Ciclul real de funcţionare al motoarelor cu aprindere prin comprimare, comparativ cu
ciclul teoretic prezintă următoarele diferenţe :
-supapele de admisie şi cele de evacuare se deschid cu avans şi se închid cu întârziere
faţă de punctele moarte ale pistonului, pentru a asigura o umplere mai bună a
cilindrului cu aer proaspăt şi o evacuare mai completă a gazelor arse;
-injecţia motorinei se face cu avans faţă de punctul mort interior;
-presiunea în timpul arderii considerată teoretic constantă prezintă în realitate o uşoară
creştere.
-presiunea la începutul admisiei este superioară presiunii atmosferice, iar în continuare
ea înregistrează valori subunitare datorită deplasării pistonului către punctul mort
exterior;
-presiunea în timpul evacuării este mai mare decât presiunea atmosferică pentru a
utiliza energia gazelor arse;

3.3. Mecanismul motor

Mecanismul motor asigură spaţiul în care se desfăşoară ciclul motor, contribuind la

transformarea căldurii rezultată prin arderea combustibilului în lucru mecanic şi de a

27
transforma mişcarea rectilinie alternativă a pistoanelor în mişcare de rotaţie continuă a
arborelui cotit.
Mecanismul motor se compune din părţi fixe şi din mecanismul bielă manivelă
(părţi mobile). Părţile fixe ale mecanismului motor sunt : blocul motor (bloc carter), cilindrii
şi chiulasa. Mecanismul bielă manivelă este format din : piston, segmenţi, ax piston (bolţ),
bielă, arbore motor (arbore cotit) şi volantă.
Blocul motor reprezintă suportul pe care se montează majoritatea pieselor motorului.
El este realizat din fontă sau aliaje de aluminiu, prin turnare, sub forma unei piese unice.
Blocul motor este format din două compartimente: blocul cilindrilor şi carterul superior.
Blocul cilindrilor, partea superioară a blocului motor este prevăzut cu locaşuri pentru cilindrii.
Carterul superior, partea inferioară a blocului motor este prevăzut cu suporţi pentru montarea
arborelui cotit. Blocul motor mai prezintă următoarele : spaţii pentru circulaţia lichidului de
răcire, canale pentru circulaţia uleiului, locaşuri prevăzute cu bucşe pentru montarea arborelui
cu came, locaşuri pentru montarea tacheţilor, locaşuri pentru tijele împingătoare, orificii
filetate pentru montarea chiulasei, băii de ulei, pompei de apă, pompei de ulei şi altor piese ale
motorului.
Cilindrul asigură spaţiul necesar desfăşurării ciclului motor şi în interiorul lui se
deplasează pistonul. Este realizat prin turnare centrifugală din fontă aliată. Cilindrul poate fi
turnat direct (fix) în blocul motor sau amovibil (demontabil). Cilindrul amovibil poate fi de
tip umed (pereţii săi exteriori vin în contact direct cu lichidul de răcire) sau de tip uscat.
Cilindrii turnaţi în blocul motor prezintă avantajul unei siguranţe în exploatare mai mare şi
dezavantajul unor reparaţii mai greoaie şi cu preţ de cost mai mare.Cilindrii amovibili
prezintă avantajul unor reparaţii rapide fără o dotare tehnică deosebită a atelierului şi
dezavantajul unei siguranţe în exploatare mai scăzute (prin deteriorarea garniturilor de
etanşare, lichidul de răcire pătrunde în baia de ulei iar vibraţiile cilindrului din timpul
funcţionării determină scăderea duratei de folosinţă ). Cilindrii amovibili umezi au suprafaţa
exterioară neprelucrată mecanic cu excepţia zonei de etanşare cu blocul motor care este fin
prelucrată şi prezintă canale pentru montarea inelelor sau garniturilor de etanşare.
Chiulasa are rolul de a închide camera de ardere la partea superioară. Este realizată
prin turnare din fontă sau din aliaje de aluminiu. Partea inferioară se prelucrează mecanic şi
trebuie să fie perfect plană. Chiulasa prezintă orificii pentru intrarea sau ieşirea gazelor din
cilindrii, spaţii pentru circulaţia gazelor proaspete şi spaţii pentru circulaţia gazelor arse, spaţii
pentru circulaţia lichidului de răcire, locaşuri pentru montarea injectoarelor, spaţii de trecere
pentru tijele înpingătoare şi găuri filetate. Chiulasa se montează pe partea superioară a
blocului cilindrilor prin intermediul unor prezoane iar etanşarea dintre chiulasă şi blocul
cilindrilor se asigură cu o garnitură specială denumită garnitură de chiulasă.
Pistonul asigură evoluţia fluidului motor în cilindru şi îndeplineşte următoarele roluri
: transmite bielei forţa de presiune a gazelor de ardere, asigură etanşarea cilindrului în ambele
sensuri (împiedică scăparea gazelor în baia de ulei şi pătrunderea uleiului în camera de
ardere), evacuează o parte din căldura dezvoltată prin arderea combustibilului şi transmite
cilindrului reacţiunea normală a bielei asigurând ghidarea acesteia în cilindru. Pistonul este
confecţionat din aliaje de aluminiu pentru a avea o masă redusă şi pentru a putea conduce
căldura primită. Părţile principale ale unui piston sunt : capul pistonului, zona de etanşare,
zona de ghidare (fusta pistonului) şi umerii pistonului. Capul pistonului asigură preluarea
forţei gazelor de ardere iar forma sa diferă în funcţie de tipul motorului. La motoarele cu
aprindere prin scânteie capul pistonului este plat sau bombat iar la motoarele cu aprindere prin
comprimare cu injecţie directă prezintă o excavaţie care are rolul de a omogeniza motorina
injectată în cilindru cu aerul comprimat. Zona de etanşare prezintă canale pentru montarea
segmenţilor. Umerii pistonului realizaţi la partea interioară a pistonului asigură montarea
bielei prin intermediul axului pistonului.

28
 Segmenţii se montează în canalele exterioare ale pistonului şi sunt de două tipuri :
segmenţi de compresie şi segmenţi de ungere. Segmenţii de compresie se montează în primele
canale ale pistonului şi asigură etanşeitatea dintre piston şi cilindru.
Segmenţii de ungere se montează în canalele următoare ale pistonului, care sunt
prevăzute cu orificii şi asigură ungerea dintre piston şi cilindru. La cursele descendente ale
pistonului ei curăţă peretele cilindrului de pelicula de ulei pentru a evita arderea acesteia şi
implicit consumul de ulei. Ambele tipuri de segmenţi sunt sub forma unor inele confecţionate
din fontă, tratată termic pentru a deveni elastică. Segmenţii de ungere prezintă pe suprafaţa
laterală fante pentru circulaţia uleiului.
Axul pistonului (bolţul) asigură ansamblarea pistonului cu biela. El este confecţionat
din oţel aliat, tratat termic prin curenţi de înaltă frecvenţă şi are o secţiune tubulară pentru a
mări rezistenţa la încovoiere şi pentru a reduce valoarea forţei de inerţie în punctele moarte
ale pistonului. Pentru a permite oscilaţiile bielei faţă de piston bolţul se poate monta astfel :
mobil în umerii pistonului şi fix în capul mic al bielei, fix în umerii pistonului şi mobil în
capul mic al bielei, mobil atât în umerii pistonului cât şi în capul mic al bielei ( bolţ flotant ).
Această ultimă soluţie asigură o uzură redusă şi uniformă a axului pistonului.
Biela asigură transmiterea forţei de la piston la arborele cotit şi împreună cu acesta
transformă mişcarea rectilinie alternativă a pistoanelor în mişcare de rotaţie. Biela este
confecţionată din oţel aliat rezistent la solicitarea de flambaj. Ea este formată din capul mic,
corpul sau tija bielei şi capul mare. Capul mic prevăzut cu o bucşe din bronz sau din aliaje
antifricţiune se montează articulat pe axul pistonului. Capul mare prevăzut cu un capac se
montează articulat pe fusul maneton al arborelui motor şi prezintă cuzineţi bimetalici.
Arborele motor (arborele cotit) este realizat din oţel aliat sau din fontă maleabilă. El
este format din : fusuri paliere, fusuri manetoane, braţe manetoane, flanşa pentru volantă şi
partea de calare. Fusurile paliere sunt dispuse pe aceeaşi linie şi asigură montarea arborelui
cotit în suporţii blocului motor, prevăzuţi cu cuzineţi bimetalici, care se numesc şi lagăre
paliere. Fusurile manetoane sunt decalate în spaţiu în funcţie de numărul cilindrilor şi pe ele
se montează bielele. Fusurile paliere şi manetoane sunt locuri de uzură, din această cauză se
prelucrează foarte fin prin rectificare şi se tratează termic. Braţele manetoane fac legătura
între fusurile paliere şi fusurile manetoane. Partea de calare este prevăzută cu locaşuri de pană
pentru montarea roţilor dinţate ale distribuţiei, roţii de curea pentru antrenarea pompei de apă,
ventilatorului şi alternatorului iar la unele motoare se montează şi o roată dinţată care
antrenează pompa de ulei. La majoritatea motoarelor, arborele motor se prevede cu canale
interioare pentru circulaţia uleiului între fusurile paliere şi fusurile manetoane. Arborele cotit
însumează lucrul mecanic produs în fiecare cilindru şi-l transmite utilizatorului. De asemenea
el antrenează sistemele auxiliare ale motorului.
Volanta are rolul de a uniformiza mişcarea arborelui cotit, ea înmagazinează energia
din timpii activi şi o cedează pentru executarea timpilor pasivi ai ciclului motor. Volanta este
sub forma unui disc, masiv, confecţionat din fontă sau oţel prevăzută la exterior cu o coroană
dinţată pentru pornirea motorului.

REZUMATUL TEMEI

3. MOTOARE TERMICE CU ARDERE INTERNĂ

3.1Consideraţii generale
a) Motorul termic cu ardere internă cu piston este un motor termic la care produsele
arderii intră în compoziţia fluidului motor, iar evoluţiile acestuia se realizează prin
intermediul unui piston, a cărui mişcare rectilinie alternativă în interiorul cilindrului se
transformă în mişcare de rotaţie, de către mecanismul bielă manivelă.

29
b) Motoarele termice cu ardere internă se clasifică după următoarele criterii: modul de
aprindere a combustibilului, numǎrul timpilor de functionare, numǎrul cilindrilor,
pozitia cilindrilor, locul de formare a amestecului carburant, procedeul de admisie si
procedeul de racire;
3.2. Funţionarea motoarelor termice cu ardere internǎ în patru timpi
a) Parametri constructivi şi funcţionali ai unui motor termic cu ardere internǎ sunt :
punctele moarte ale pistonului, cursa pistonului, alezajul, capacitatea cilindricǎ, volumul
de admisie, volumul camerei de ardere şi capacitatea cilindricǎ ;
b) Ciclul motor al unui motor cu ardere internă cuprinde următoarele procese termice:
admisia, comprimarea, arderea, destinderea (detenta) şi evacuarea
3.3. Mecanismul motor
a) Mecanismul motor asigură spaţiul în care se desfăşoară ciclul motor, contribuind la
transformarea căldurii rezultată prin arderea combustibilului în lucru mecanic şi de a
transforma mişcarea rectilinie alternativă a pistoanelor în mişcare de rotaţie continuă a
arborelui cotit.
b) Mecanismul motor se compune din părţi fixe (blocul motor, cilindrii şi chiulasa) şi
parţi mobile (piston, segmenţi, ax piston , bielă, arbore motor şi volantă).

30