Exploatarea Utilajelor Agricol laborator-BORUZ SORIN-PETRUT PDF

Sorin-Petruţ BORUZ
MAŞINI AGRICOLE
- Îndrumar de lucrări practice -
Craiova
1
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE 5
LUCRAREA 1 6
1. MECANISMUL DE SUSPENDARE 6
1.1. Evoluţia mecanismului de suspendare 6
1.2. Tipuri de mecanisme de suspendare 6
1.3. Elementele componente ale mecanismului de suspendare 7
1.3.1. Barele inferioare 7
1.3.2. Bara superioară 7
1.3.3. Tijele de ridicare 7
1.3.4. Arborele cu braţe 7
1.4. Caracteristicile mecanismelor de suspendare ale tractoarelor 8
1.5. Calculul forţei de ridicare a plugului purtat 10
1.6. Condiţia de afundare în sol a plugului purtat 12
LUCRAREA 2 13
2. PLUGUL PURTAT PP-4-30 13
2.1. Destinaţie 13
2.2. Caracteristici şi date tehnice 13
2.3. Construcţia plugului 14
2.4. Funcţionare (proces de lucru) 15
2.5. Reglajele 16
2.6. Exploatare 17
LUCRAREA 3 19
3.1. PLUGUL PURTAT CU DOUĂ TRUPIŢE P2V-A 19
3.1.1. Destinaţie, generalităţi 19
3.1.2. Caracteristici tehnice 19
3.1.3. Construcţie. Părţi componente 19
3.2. PLUG PURTAT CU LĂŢIME VARIABILĂ P3V-A 21
3.2.1. Destinaţia 21
3.2.3. Construcţie 21
3.2.4. Pregătirea şi reglarea corectă a plugurilor cu lăţimea de lucru
variabilă P2VA şi P3VA 22
3.3. PLUGUL CU DISCURI UNIVERSAL PDU 3(4) – 25 24
3.3.1. Destinaţie 24
3.3.2. Caracteristici tehnice principale 24
3.3.3. Construcţia plugului PDU 3(4) – 25 24
3.3.4. Reglajele plugului PDU 3(4) – 25 26
LUCRAREA 4 28
4.1. PLUGUL CULTIVATOR PENTRU VIE PCV 1,8 ŞI PCV 2,2 28
2
4.1.3. Construcţia plugului 29
4.1.4. Echipamentele plugului 30
4.1.5. Reglajele plugului PCV 31
4.1.6. Exploatarea plugului PCV 32
4.2. PLUGUL DEZAXAT PENTRU LIVEZI PDL 5-25 33
4.2.3. Construcţia plugului 34
4.2.4. Reglajele PDL 5-25 35
4.3. SUBSOLIERUL PURTAT PENTRU VIE SPV-45 35
4.3.2. Caracteristici principale 35
4.3.3. Construcţia subsolierului 35
LUCRAREA 5 37
5. PLUGUL REVERSIBIL 37
5.1. Destinaţia 37
5.2. Procesul de lucru 37
5.3. Construcţia organelor componente ale plugurilor cu cormană 37
5.3.1. Trupiţa 38
5.3.2. Cuţitul lung 38
5.3.3. Antetrupiţa 38
5.4. Construcţia organelor componente ale trupiţei 39
5.4.1. Brăzdarul 39
5.4.2. Cormana 39
5.4.3. Plazul 39
5.5. Construcţia plugului reversibil 39
5.6. Mecanismele plugurilor reversibile 40
LUCRAREA 6 42
6.1. GRAPA CU DISCURI UŞOARĂ GDU-3,4 42
6.1.2. Caracteristici tehnice şi funcţionale 42
6.1.4. Procesul de lucru al grapelor cu discuri 43
6.1.5. Reglaje 44
6.1.6. Exploatare 44
6.2. GRAPA CU DISCURI DEZAXABILĂ GDD-1,8 44
6.2.4. Funcţionare 46
6.2.5. Reglaje 47
LUCRAREA 7 48
7.1. GRAPE CU COLŢI (DINŢI) 48
7.1.2. Procesul de lucru 48
7.1.3. Construcţia grapelor cu colţi 48
7.1.3.1. Grape cu colţi pasivi 48
7.1.3.2. Grape oscilante 49
7.1.4. Tipuri constructive de grape cu colţi 50
7.1.5. Reglaje 52
3
7.2. GRAPE ROTATIVE 52
7.2.2. Procesul de lucru, construcţia, organe specifice de lucru şi tipuri
constructive de grape rotative 52
7.2.2.1. Grape stelate 52
7.2.2.2. Sape rotative 53
7.2.2.3. Grape elicoidale 55
LUCRAREA 8 56
8.1. MAŞINA DE MODELAT SOLUL PURTATĂ MMS 2,8 56
8.1.5. Reglajul maşinii de modelat 57
8.2. TĂVĂLUGI 58
8.2.1. Destinaţia şi procesul de lucru 58
8.2.2. Organe de lucru. Tipuri constructive de tăvălugi 58
LUCRAREA 9 60
9.1. CULTIVATOARE 60
9.1.1. Destinaţia şi domeniul de folosinţă 60
9.1.2. Părţile componente ale cultivatoarelor 61
9.1.3. Organele de lucru ale cultivatoarelor 61
9.1.4. Reglajele cultivatoarelor 61
9.1.5. Tipuri de cultivatoare şi caracteristici tehnice 64
9.2. FREZA PURTATĂ PENTRU VIE FV 1-1,5 65
9.2.3. Părţi componente 65
9.2.5. Reglaje 67
LUCRAREA 10 69
10. SEMĂNĂTOAREA UNIVERSALĂ PURTATĂ SUP 29 69
10.1. Destinaţie 69
10.2. Caracteristici tehnice şi funcţionale 69
10.3. Construcţie 69
10.4. Procesul de lucru 71
10.5. Reglaje 71
10.6. Echipamentul de fertilizare EF-9 74
LUCRAREA 11 76
11. SEMĂNĂTOAREA PENTRU PLANTE PRĂŞITOARE COMBINATĂ SPC-8 76
11.1. Destinaţie 76
11.2. Construcţia şi procesul de lucru 77
11.3. Caracteristici tehnice principale 80
11.4. Pregătirea pentru lucru şi reglarea 81
11.5. Recomandări pentru exploatarea raţională 85
LUCRAREA 12 87
12.1. MAŞINA DE PLANTAT RĂSADURI MPR-5 87
4
12.1.2. Construcţia maşinii 87
12.1.3. Procesul tehnologic la plantare 87
12.1.5. Reglajele MPR-5 89
12.2. MAŞINA DE PLANTAT CARTOFI 4SaBP-62,5 90
12.2.3. Funcţionarea maşinii 91
12.2.4. Reglajele maşinii 92
LUCRAREA 13 94
13.1. MAŞINA DE ADMINISTRAT AMENDAMENTE ŞI ÎNGRĂŞĂMINTE
CHIMICE SOLIDE MA 3,5 94
13.1.3. Părţile componente 95
13.1.4. Fluxul tehnologic al maşinii 96
13.1.5. Reglajele maşinii MA 3,5 97
13.2. MAŞINA DE ÎMPRĂŞTIAT ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE MIC 0,4 98
13.3. ECHIPAMENTUL DE ÎNCORPORAT ÎNGRĂŞĂMINTE EF-6(8) 98
LUCRAREA 14 101
14.1. MAŞINA DE ÎMPRĂŞTIAT GUNOI DE GRAJD MIG-6 101
14.1.3. Funcţionarea maşinii 102
14.1.4. Reglaje şi exploatare 102
14.1.5. Reguli de exploatare 103
14.2. MAŞINA DE ÎMPRĂŞTIAT GUNOI DE GRAJD ÎN LIVEZI ŞI VII MIG-2,2 104
14.2.3. Descrierea maşinii. Părţi componente 104
14.2.4. Funcţionarea şi deservirea maşinii 106
14.2.5. Reglaje 107
14.3. MAŞINA DE ÎMPRĂŞTIAT GUNOI DE GRAJD ÎN VII MIGV-1 107
14.3.5. Reglaje 108
14.3.6. Exploatare 109
BIBLIOGRAFIE 110
5
CUVÂNT ÎNAINTE
Îndrumarul pentru lucrările de laborator la disciplina MAŞINI

AGRICOLE, destinat studenţilor de la FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
şi FACULTATEA DE HORTICULTURĂ, a fost conceput astfel încât sa
constituie un bagaj de cunoştinţe pe care să se fundamenteze prelegerile
cursului de MAŞINI AGRICOLE.
Lucrările de laborator sunt prezentate după o schemă generală, care
cuprinde pentru fiecare grupă de maşini: destinaţia, construcţia,
funcţionarea – procesul de lucru, reglaje, exploatare şi eventuale tipuri
constructive.
Prin prezentarea în amănunt a construcţiei, funcţionării şi reglajelor
principalelor maşini de prelucrat solul, semănat, plantat, administrat
îngrăşăminte fabricate în ţară şi utilizate în tehnologiile de mecanizare
pentru diferite culturi, îndrumarul poate fi util şi cadrelor tehnice din
exploataţiile agricole.
Îndrumarul este structurat în 14 lucrări, începând cu maşinile agricole
pentru lucrarea de bază, trecând la maşini de pregătit patul germinativ,
semănat, plantat, întreţinerea culturilor şi aplicarea îngrăşămintelor.
Având în vedere caracterul de pionierat al acestui îndrumar în
concepţia prezentată, autorul mulţumeşte anticipat tuturor acelora care prin
sugestii, observaţii şi propuneri vor contribui la îmbunătăţirea conţinutului
lucrării.
Mulţumesc domnilor prof. univ. dr. Mircea BĂDESCU şi prof. univ. dr.
Tudor ALEXANDRU pentru bunăvoinţa de a accepta să fie referenţii
ştiinţifici ai lucrării.
Autorul
Craiova
6
LUCRAREA 1
1. MECANISMUL DE SUSPENDARE
Destul de frecvent în literatura tehnică din ţara noastră mecanismului de

suspendare i se atribuie denumirea de ridicător hidraulic. Pe de altă parte, în alte lucrări,
denumirea de ridicător hidraulic se dă ansamblului monobloc format din carterul de ulei,
arborele cu braţe, cilindrul hidraulic şi distribuitor.
Noţiunea de ridicător hidraulic este legată de existenţa cilindrului de forţă
hidraulic. De cele mai multe ori însă cilindrul de forţă nu este cuprins în ansamblul
mecanismului de suspendare.
De aceea pentru a nu se crea confuzii, în cele ce urmează, denumirea de
mecanism de suspendare va fi folosită pentru ansamblul de bare prevăzute cu puncte
articulate de cuplare, care serveşte pentru agregarea la tractor a maşinilor agricole
purtate şi semipurtate.
1.1. Evoluţia construcţiei mecanismului de suspendare

Primele mecanisme de suspendare realizate sub forma unor dispozitive de
ridicare au fost folosite la tractoarele viticole, din necesitatea de a reduce raza de
întoarcere a tractorului la capetele rândurilor prin ridicarea la verticală a maşinii agricole.
Aceste dispozitive erau formate dintr-un troliu.
Ulterior cu folosirea maşinilor agricole purtate şi semipurtate, au fost realizate
diferite sisteme de agregare care asigurau şi ridicarea maşinilor. Astfel, au fost realizate:
sistemul de agregare în patru puncte aplicat în Germania, sistemul de agregare în trei
puncte (sistemul Ferguson), aplicat în Anglia, sistemul de agregare într-un punct aplicat
în S.U.A. şi dispozitivul universal Renault, aplicat în Franţa. Dintre toate aceste
construcţii cea mai largă utilizare a căpătat-o sistemul de agregare în trei puncte care în
prezent este generalizat.
Acţionarea sistemelor de agregare s-a făcut iniţial mecanic, iar mai târziu
hidraulic. S-au realizat şi sisteme acţionate pneumatic. Cele mai multe avantaje le-a
întrunit însă acţionarea hidraulică, astăzi aplicată la sistemele de agregare ale
tractoarelor agricole moderne.
1.2. Tipuri de mecanisme de suspendare

Tipul de bază de mecanism de suspendare în trei puncte poate fi de construcţie
clasică sau de construcţie modernizată, în cazul când are în componenţa sa elemente
ale sistemului de mărire a aderenţei tractorului.
Mecanismul de suspendare în trei puncte realizează o legătură articulată în trei
puncte atât la tractor cât şi la maşina agricolă. El este utilizat pentru agregarea
tractorului cu maşini agricole purtate.
Pentru agregarea la tractor a maşinilor agricole semipurtate, acelaşi mecanism
de suspendare este utilizat cu legătura la tractor şi maşină prin două puncte articulate în
plan orizontal.
Mecanismul de suspendare în trei puncte este folosit atât la tractoarele pe roţi
cât şi la tractoarele pe şenile.
O variantă a mecanismului de suspendare în trei puncte pentru tractoarele pe
şenile de putere mare este mecanismul combinat, cu trei puncte de articulaţie la maşină
şi două puncte la tractor (dispuse în plan vertical).
7
Din punct de vedere dimensional, mecanismele de suspendare se grupează în
patru categorii ce diferă prin parametrii schemei cinematice şi a punctelor de cuplare cu
maşina agricolă.
Trei categorii de mecanisme de suspendare sunt aplicate în funcţie de puterea
tractorului:
 categoria I la tractoare cu puterea maximă la bară sub 35 kW;
 categoria a II-a la tractoare cu puterea maximă 30-75 kW;
 categoria a III-a la tractoare cu puterea maximă peste 70 kW.
1.3. Elementele componente ale mecanismului de suspendare

Mecanismul de suspendare clasic (fig. 1.1 ) se compune din două bare inferioare
1 şi 2, o bară superioară 3, două tije de ridicare 4 şi 5 şi un arbore cu braţe 6.
Capetele libere ale celor trei bare formează cele trei puncte EFG la care se
cuplează maşina agricolă.
În afară de aceste elemente, în ansamblul mecanismelor de suspendare de
construcţie modernizată sunt cuprinse dispozitivele de control formate din came,
resorturi tarate, articulaţii suplimentare etc.
Fig. 1.1 Mecanism de suspendare în trei puncte
1.3.1 Barele inferioare

Denumite şi tiranţi laterali, barele inferioare sunt realizate sub forma unor braţe
de lungime fixă şi sunt prevăzute cu câte o articulaţie sferică la fiecare capăt. Ele sunt
realizate din profile de oţel cu secţiune dreptunghiulară sau, în cazuri mai rare, cu
secţiune tubulară.
1.3.2 Bara superioară

Bara superioară denumită şi tirant central sau bară de compresiune, este
realizată ca un braţ cu lungime reglabilă şi având ca şi barele inferioare, articulaţie
sferică la ambele capete. Constructiv, sunt realizate două tipuri de bare: cu şurub
central şi manşoane filetate laterale sau cu tub central filetat şi două şuruburi laterale.
Cea mai răspândită este construcţia cu tub central.
8
1.3.3 Tijele de ridicare
În ansamblul mecanismului de suspendare tijele de ridicare fac legătura între

arborele cu braţe şi braţele inferioare. Au o lungime reglabilă realizată printr-o tijă
filetată simplă sau prevăzută cu un dispozitiv de rotire cu un grup de roţi dinţate conice
pentru reglarea uşoară a lungimii în timpul lucrului cu maşini agricole purtate.
1.3.4 Arborele cu braţe
În construcţia general răspândită, arborele cu braţe este compus dintr-un arbore

pe două lagăre, pe care sunt dispuse două braţe laterale articulate cu tijele de ridicare
şi un braţ central pus în legătură cu cilindrul de forţă. Arborele cu braţe poate fi
încorporat în ansamblul mecanismului de suspendare ca parte integrantă a acestuia
sau poate fi dispus împreună cu unele elemente ale instalaţiei hidraulice, în aşa numita
construcţie monobloc.
1.4. Caracteristicile mecanismelor de suspendare ale tractoarelor
Principalele dimensiuni ale mecanismelor de suspendare conform normelor sunt

date în figura 1.2 şi tabelul 1.1.
Fig. 1.2 - Schema dimensională a mecanismelor de cuplare
9
Tabelul 1.1
Principalele dimensiuni ale mecanismelor de suspendare conform normei ISO
Categoria Categoria Categoria

Nr. crt
I a-II-a a-III-a
Denumirea dimensiunii Simbol min max min max min max
Dimensiuni, în mm
1 Diametrul bolţului A 18,916 19 25,27 25,4 31,5 31,75
2 Diametrul orificiului B 19,3 19,51 25,7 25,91 32 32,25
3 Lăţimea bucşei C - 44 - 51 - 51
Distanţa de la umărul bolţului la 76 93 102
4 D
orificiu - - -
5 Diametrul orificiului H2 22,4 22,73 28,7 29,03 37,4 37,75
6 Lăţimea bucşei J 34,8 35 44,8 45 44,8 45
7 Diametrul splintului L 12 12 12
8 Distanţa pe verticală M 460 - 570 - 560 -
Distanţa între feţele interioare ale
9 N 683  1,5 825  1,5 965  1,5
bucşelor
Distanţa dintre axa de simetrie şi
10 P 354 435 505
punctul de cuplare
Deplasarea pe orizontală a
11 R 100 - 125 - 125 -
punctelor
Distanţa între arborele prizei şi
12 T 500 575 500 575 500 575
punctul de cuplare
Înălţimea punctelor de cuplare la 200 200 200
13 14
limita inferioară maximum maximum maximum
100 100 100
14 Distanţa pe verticală a punctului 15
minimum minimum minimum
560 600 685
15 Cursa de ridicare 18
Înălţimea punctului la limita 820 890 1016
16 19
superioară minimum minimum minimum
100 100 100
17 Spaţiul liber 20
În tabelul 1.2 se prezintă caracteristicile constructive şi funcţionale ale

mecanismelor de suspendare ale principalelor tractoare româneşti.
Din compararea tabelelor se poate constata că pe tractoare se folosesc cotele de
cuplare normalizate, iar înălţimile de ridicare se încadrează în limitele normalizate.
Forţele de ridicare trebuie să fie următoarele conform reglementărilor din STAS :
- forţa de ridicare se măsoară la distanţa de 610 mm în spatele punctelor de
cuplare şi pentru 90 % din presiunea de reglare a supapei de siguranţă;
- la tractoarele cu puterea la bară până la 65 kW valoarea forţei trebuie să fie de
300 N pentru fiecare kW;
- la tractoarele cu puterea la bară peste 65 kW forţa trebuie să fie de 20 000 N la
care se adaugă câte 150 N pentru fiecare kW peste valoarea de 65 kW.
10
Tabelul 1.2
Caracteristicile constructive şi funcţionale ale mecanismelor de suspendare ale principalelor

tractoare româneşti.
Tractoarele
U-445
L-445 U-650 M
Caracteristicile V-445 U-650 A 1800A
U-445 DT U-651 M T 195-1U
U-445 HCV U-651
U-445 HCP
Cu cuplare în trei Cu cuplare în trei Cu cuplare în
Tipul mecanismului de suspendare
puncte puncte trei puncte
Categoria de mărime I şi II II III
Cu mecanism Cu cilindru Cu doi cilindri
Modul de acţionare
monobloc exterior exteriori
Sarcina de ridicare maximă, în daN 1 200 1 100 4 700
Înălţimea punctului de cuplare faţă de
sol:
- minimă, în mm; 115* 200 190
- maximă, în mm; 810* 890 1 190
Diametrele punctelor de cuplare, în mm:
- la tiranţii laterali 28 37,4
- la tirantul central 22 şi 28 25,4 32
Greutatea maximă recomandată
a maşinilor agricole, în daN. 450 800 1 900
* La tractoarele U-445; la celelalte modele variază în funcţie de înălţimea tractorului.
1.5. Calculul forţei de ridicare a plugului purtat

Ridicarea în poziţia de transport a plugului purtat se face datorită presiunii
uleiului exercitată pe faţa inferioară a pistonului cilindrului hidraulic. Mecanismul rămâne
echilibrat sub acţiunea forţelor Gpl (greutatea plugului) şi Fpl (forţa de ridicare a plugului).
Calculul forţei Fpl se efectuează folosind principiul deplasărilor virtuale cu aplicarea
poligonului rotit al vitezelor punctelor de aplicaţie ale forţelor Fpl şi Gpl (fig. 3).
Polul  al poligonului rotit al vitezelor se alege în articulaţia 7. Se determină
centrul instantaneu de rotaţie (CIR) al elementului 1-2 al mecanismului, la intersecţia
dreptelor 1-7-0 şi 5-6-0.
Lungimea elementului 7-8, la scară arbitrar aleasă reprezintă viteza punctului de
aplicaţie al forţei Fpl. Viteza punctului 6 se va determina ca fiind egală cu lungimea
elementului 7-6 reprezentată la aceiaşi scară. Viteza punctului 5 se determină prin
segmentul 7-5‟ paralel cu elementul 1-5. Punctul 2 aparţine elementului 1-5 şi se
determină din egalitatea rapoartelor :
v2 1 2
= (1.1)
v5 1 5
iar în poligonul vitezelor acest raport se exprimă astfel:
v2 2'  7 2'  7 1 2
= de unde = (1.2)
v5 5 7
'
5 7
'
1 5
iar în final:
11
1 2
v2 = 2 '  7 = 5'  7  (1.3)
1 5
Punctul 2‟ se determină la intersecţia prelungirii elementului virtual 7 '  5
cu elementul 2  0 .
Din asemănarea triunghiurilor 1-0-5 cu 5‟-0-7 şi 1-0-2 cu 2‟-0-7 se obţine:
5'  7 70 2'  7 1 2
= = de unde 2 '  7 = 5'  7  = v2
1 5 1 0 1 2 1 5
 se trasează paralela   4 ' la elementul 3  4 , iar din 2‟, paralela
2 '  4 ' la 2  4 . Elementul virtual 2 '  4 ' în poligonul rotitor al vitezelor (2‟-4‟-G‟)
reprezintă viteza punctului 4. Poligonul vitezelor se închide prin paralela 4 '  G ' la
dreapta 4  G , elementul 4 '  G ' reprezentând viteza punctului G. În punctele 8 şi G‟
se vor aplica forţele Fpl şi Gpl
Fpl h = Gpl Hpl
de unde : Fpl = Gpl (1.4)
Presiunea uleiului în cilindrul hidraulic se determină cu relaţia :
H pl
p = 4 Gpl N / cm 2 (1.5)
  D2  h
unde : D este diametrul cilindrului;
h - braţul forţei Fpl faţă de polul  7 8 )
Fig. 1.3- Schema cinematică pentru calculul forţei de ridicare a plugului purtat
12
1.6. Condiţia de afundare în sol a plugului purtat
Parametrii principali ai mecanismului patrulater în plan vertical se stabilesc
ţinându-se seama că planul de sprijin al organelor de lucru ale plugului purtat să
rămână în poziţie paralelă cu solul din momentul stabilirii plugului la adâncimea arăturii.
Pentru a satisface una din cerinţele agrotehnice principale ale arăturii şi anume
pătrunderea în sol într-un timp cât mai scurt a plugului, mecanismul patrulater cu
paralelogramul deformabil trebuie să asigure în momentul când trupiţele iau contact cu
solul, un unghi pozitiv de angajare  o
... 8o; iar când plugul ajunge la adâncimea
reglată, planul de sprijin al trupiţelor să fie paralel cu solul (conform figurii 1.4 )
Fig. 1.4 - Condiţia de pătrundere în sol a plugului purtat
Această condiţie se realizează fie prin apropierea punctelor de prindere la tractor 1

şi 3, fie prin micşorarea lungimii tirantului central.
La mecanismele de suspendare existente, această condiţie se realizează
folosind ambele posibilităţi.
În cazul când unghiul de angajare 
spatele acestuia, pătrunderea în sol a trupiţelor se face foarte greu şi pe distanţă mare,
uneori această pătrundere în sol este chiar imposibilă (figura 1.5):
Fig. 1.5 - Montajul incorect al plugului purtat la tractor
13
LUCRAREA 2
2. PLUGUL PURTAT PP-4-30
2.1. Destinaţie:
Plugul PP-4-30 (fig. 2.1) este destinat pentru executarea arăturilor la adâncimea de 15-
30 cm, în soluri cu rezistenţa la arat până la 0,9 daN/cm 2 .
Fig. 2.1 Plugul PP-4-30: 1- trupiţe, 3- cuţit disc, 5- cadru, 6- triunghi de cuplare la tractor, 7- roată
de câmp (sprijin) pentru reglarea adâncimii de lucru, 8- cormane suplimentare
2.2. Caracteristici şi date tehnice:

- Lăţimea de lucru:
 echipat cu 2 trupiţe – 60 cm
- Lăţimea de lucru a unei trupiţe – 30 cm
- Adâncimea minimă de lucru – 30 cm
- Tipul brăzdarului: cu întărituri şi cu tăişul durificat pentru autoascuţire
- Diametrul cuţitului disc – 400 mm
- Diametrul rotii de sprijin – 400 mm
- Distanta intre trupiţe – 675 mm
- Greutatea totala – 570 kg
♦ echipat cu 3 trupiţe – 430 kg
♦ cadru anexa cu trupiţa a IV-a – 120 kg
♦ suport grapa – 20 kg
- Tipul trupiţei
- pe porţiunea delimitata de brăzdar – cilindrica
- pe pieptul cormanei – culturala
- pe aripa cormanei – semielicoidală
- unghiul de aşezare al brăzdarului in raport cu peretele vertical al brazdei   40 °
- unghiul de aşezare al brăzdarului fata de fundul brazdei   31°
- Dispozitivul de suspendare al plugului la tractor este aşezat dezaxat cu 15 cm faţă
de axa de simetrie a tractorului pentru a se micşora apăsarea pe plaz şi a se obţine un
randament mai bun
14
- Productivitatea / schimb:
♦ pentru sol uşor, cu 4 trupiţe si adâncimea de lucru de 25 cm, cca 6,5 ha;
♦ pentru sol mijlociu, cu 3 trupiţe si adâncimea de lucru de 30 cm, cca 3,5 ha;
♦ pentru sol greu, cu 3 trupiţe si adâncimea de lucru de 30 cm, cca 2,5 ha.
- Dimensiuni de gabarit:
♦ lungimea plugului echipat cu 3 trupiţe – 2370 mm
♦ lungimea plugului echipat cu 4 trupiţe – 3050 mm
♦ lăţimea plugului echipat cu 3 trupiţe – 1250 mm
♦ lăţimea plugului echipat cu 4 trupiţe – 1650 mm
♦ înălţimea plugului – 1210 mm
2.3 . Construcţia plugului (fig. 2.2)
Fig. 2.2 Schema plugului echipat cu 3 trupiţe: 1- cadru, 2- trupiţă cu cormană, 3- trupiţă cu plaz
lung, 4- cuţit disc, 5- roată de sprijin şi reglare a adâncimii de lucru, 6- suportul grapei, 7- triunghi
de cuplare la tractor
◘ Cadrul plugului. PP-4-30 este realizat din doua tronsoane de ţeavă, ambele tronsoane
cuprinzând cate un schelet din ţeava, pe care sunt sudate perechile de placi intre care
se fixează trupiţele.
◘ Triunghiul de prindere este prevăzut cu ax de suspensie cotit, reglarea poziţiei
acestuia făcându-se cu un mecanism cu ax filetat. Pe cadrul plugului este montata o
bara suport pentru cuplarea grapei.
◘ Trupiţele plugului (fig. 2.3) sunt cu suprafeţe de lucru combinate (cultural-
semielicoidale), având brăzdare cu vârf în forma de dalta (durificate prin încărcare cu
sormait sau relit), fiind prevăzute cu cormane suplimentare. Trupiţa din spate este
prevăzuta cu plaz cu calcai durificat.
Fig. 2.3 Trupiţa plugului

PP-4-30: 1- brăzdar, 2-
cormană, 3- plaz, 4- călcâi (la
ultima trupiţă, cu plaz lung),
5- cormană suplimentară, 6-
prelungirea (aripa) cormanei,
7- suportul bârsei
15
◘ Bârsa trupiţei este fixată pe suport prin intermediul a 2 şuruburi şi a unei tije filetate.
Acest sistem de fixare permite reglarea trupiţei în plan vertical (a unghiului de
pătrundere in sol a acesteia).
◘ Cuţitul disc (fig. 2.4) are diametrul de 400 mm si este cu tăiş crestat.
Fig. 2.4 Cuţitul disc
◘ Roata de copiere şi limitare a adâncimii de lucru poate fi fixată pe cadru în 2 poziţii,

corespunzător numărului de trupiţe cu care lucrează plugul (3 sau 4).
Pentru echiparea plugului cu 3 trupiţe (în cazul condiţiilor de lucru mai grele), tronsonul
din spate se demontează, trupiţa din spate montându-se în locul celei de-a treia trupiţe.
În acest caz roata de sprijin se montează în suportul din faţă.
2.4. Funcţionare (proces de lucru)

O data cu verificarea plugului (existenta tuturor subansamblurilor componente,
strângerea piuliţelor, ungerea etc.), tractorul va fi pregătit după cum urmează:
‡ ecartamentul tractorului la rotile din spate va fi reglat la 1560 mm (măsurat între
axele urmelor roţilor din spate)
‡ barele de tracţiune ale dispozitivului hidraulic se vor monta la puntea din spate în
punctul intermediar, iar tirantul central se va monta în orificiul din mijloc.
Plugul trebuie să meargă în brazdă stabil, fără înclinare într-o parte sau alta, cu trupiţele
lucrând la aceeaşi adâncime. Înclinarea într-o parte atrage după sine adâncimea
neuniforma a arăturii.
Acelaşi lucru se va întâmpla în cazul în care plugul va ara cu trupiţa din spate mai
adânc decât trupiţa din fata.
La înclinarea cadrului plugului pe stânga (privind plugul din spate) este necesar sa se
lungească, prin deşurubare, întinzătorul reglabil de susţinere din dreapta sau să se
strângă întinzătorul de susţinere din stânga al dispozitivului hidraulic de la tractor. La
înclinarea cadrului plugului către dreapta, reglarea plugului se va face invers de cum s-a
arătat mai sus.
Daca trupiţa din faţă pătrunde mai adânc decât trupiţa din spate, trebuie lungit prin
deşurubare tirantul central al dispozitivului hidraulic al tractorului, invers, dacă pătrunde
mai puţin, tirantul central al dispozitivului hidraulic trebuie scurtat prin înşurubare.
Pentru ridicarea plugului se acţionează asupra manetei distribuitorului hidraulic in
poziţia de sus „ridicat”, iar pentru introducerea plugului în brazdă se apasă pe maneta
până în poziţia de jos „coborât”.
După introducerea în brazdă a plugului, maneta distribuitorului este adusă în poziţia
„flotant” pentru ca plugul să poată urmări denivelările solului independent de tractor.
Nu se admite reglarea adâncimii de lucru cu ajutorul cilindrului de forţa (prin blocarea
lui), deoarece nu se obţine o adâncime uniformă, iar patinarea tractorului creste.
16
Maneta de comanda a distribuitorului nu trebuie menţinută nici în poziţia „coborât”,
deoarece se poate avaria ridicătorul hidraulic.
La „cuplare” tractorul se apropie de plug în mers înapoi, astfel încât nucile tiranţilor
laterali ai dispozitivului hidraulic al tractorului sa se afle in dreptul capetelor axului cotit
al plugului. Nucile articulate se introduc una după alta pe capetele axului cotit al plugului
şi se asigură cu câte un cui de blocare. Tirantul central al dispozitivului hidraulic se
cuplează cu suporţii tiranţi stânga şi dreapta, cu ajutorul bolţului tirantului central,
asigurându-se împotriva desfacerii prin cuiul de asigurare al acestuia.
2.5. Reglaje
A. Înainte de începerea lucrului:
a. Se stabileşte ecartamentul tractorului U-650M la 1560 mm.
b. Se aduce tractorul, cat si plugul pe o platforma ţinând cont ca marginea interioara a
rotii din dreapta a tractorului sa găsească linia trasata pe aceasta platforma si care
reprezintă peretele vertical al brazdei.
c. Sub roata din stânga a tractorului se introduce o cala de lemn cu înălţimea egală cu
adâncimea de lucru a plugului minus 5 cm.
d. Sub roata de sprijin a plugului se introduce o cală de lemn a cărei înălţime este egală
cu adâncimea de lucru.
e. În această poziţie se reglează orizontalitatea cadrului plugului atât în plan longitudinal
(lungind sau scurtând după nevoie tirantul superior al ridicătorului hidraulic), cât şi în
plan transversal, lungind sau scurtând, după caz, întinzătoarele stânga-dreapta ale
ridicătorului hidraulic.
f. Se stabileşte poziţia plugului faţă de tractor astfel ca vârful brăzdarului primei trupiţe
(din faţă) să pătrundă către terenul nearat, depăşind cu 20 mm linia care uneşte
vârfurile brăzdarelor.
B. Reglaje in teren:
a. Reglarea lăţimii de lucru – poate fi modificată în mai multe moduri:
○ demontând tronsonul scurt, pe care este montată trupiţa a patra, împreuna cu placa
suport a roţii de sprijin şi trupiţa a treia în locul căreia se montează trupiţa din spate. În
faţă ultimei trupiţe se montează cuţitul-disc. Lăţimea de lucru a plugului scade de 120
cm la 90 cm.
○ demontând trupiţa a doua şi a treia, iar în locul trupiţei a doua se montează trupiţa
din spate. Lăţimea scade la 60 cm.
○ deplasând pe cadrul plugului, axul cu capete cotite spre terenul nearat sau spre
brazdă şi blocându-l într-o anumită poziţie cu ajutorul unui şurub plasat în partea stânga
a cadrului şi care pătrunde într-una din cele trei găuri practicate în ax, la distanta de 25
mm una de alta (reglarea lăţimii de lucru a primei trupiţe).
Când lăţimea de lucru a plugului este mai mare decât cea reglată se procedează la
micşorarea ei prin deplasarea axului cu capete cotite spre câmp. Pentru a mări lăţimea
de lucru se procedează invers (reglajul grosolan).
Rotind axul cu capete cotite în suportul său se produce deplasarea capetelor înainte
sau înapoi, ceea ce determina deplasarea plugului spre brazda sau spre câmp (reglajul
fin al lăţimii de lucru). Rotirea axului se face cu ajutorul tijei filetate, pe care o înşurubăm
pentru a mări lăţimea de lucru şi o deşurubăm pentru a o micşora.
b. Reglarea în plan vertical a trupiţelor constă în modificarea unghiului de atac al trupiţei
faţă de sol, prin rotirea ei în jurul şurubului de prindere. Pentru aceasta se slăbesc cele
doua şuruburi de prindere şi se acţionează asupra piuliţelor de pe tija filetată a trupiţei,
determinând rotirea trupiţei.
Pe placa laterala a bârsei de la fiecare trupiţa se găsesc 3 gradaţii ce indică poziţiile
limită ce le poate ocupa trupiţa faţă de suportul bârsei, pe care se află de asemenea un
17
semn. Pentru condiţii normale de lucru semnul median de pe bârsă se găseşte în
dreptul semnului de pe suportul bârsei.
Pentru o adâncime mai mare se roteşte trupiţa către diviziunea posterioară, iar pentru o
adâncime mai mică se roteşte trupiţa către diviziunea anterioară.
c. Reglarea cuţitului-disc se face ridicând sau coborând axul cotit faţă de cadru, în
suportul său.
d. Reglarea adâncimii de lucru se face de la roata laterală de sprijin, modificându-i
poziţia faţă de cadrul plugului.
e. Reglarea poziţiei prelungitorului aripii cormanei se face slăbind şuruburile în care
este prins pe cormană şi aşezându-l într-o astfel de poziţie încât să exercite o presiune
convenabilă asupra brazdei, împiedicând-o să revină din poziţia răsturnat.
f. Reglarea corectă a suportului grapei.
g. Reglarea poziţiei călcâiului ultimei trupiţe.
2.6. Exploatare
Plugul este destinat executării arăturilor care reprezintă lucrarea de bază a solului şi a
cărei calitate influenţează în mod deosebit asupra producţiilor culturilor agricole.
Pentru executarea arăturilor de calitate în condiţii cât mai economice pentru realizarea
unor productivităţi ridicate şi consumuri de combustibil minime este necesar să
respectam următoarele:
a. Să executăm arătura la timp şi când umiditatea este optimă.
O importanţă deosebită trebuie acordată problemei perioadei de arat, care este foarte
scurta. Perioada optimă pentru executarea arăturilor după recoltarea cerealelor păioase
durează câteva zile din momentul eliberării terenului. Imediat după recoltarea cerealelor
păioase, solul umed permite o bună mărunţire, amestecare şi răsturnare a brazdelor şi
ceea ce este mai important este asigurată conservarea integrală a apei existente în sol.
b. Să arăm cu plugul reglat corect.
În ceea ce priveşte reglajele, o atenţie deosebită trebuie acordată reglării corecte a
ridicătorului hidraulic, astfel încât plugul să lucreze perfect orizontal. De asemenea,
trebuie reglat corect unghiul de intrare în sol a trupiţelor, lăţimea de lucru a primei
trupiţe şi totale a plugului, reglarea corectă a cuţitului, a prelungitorului cormanei,
călcâiului şi a poziţiei grapei în urma plugului (vezi lucrarea 1).
Numai printr-o reglare corectă a plugului se asigură indici calitativi de lucru superiori la
lucrările de arat.
c. Executarea corectă a arăturilor
Arătura la cormană, aşa cum se execută în prezent, prezintă deficienţa că între primele
2 treceri ale agregatului de arat rămâne o fâşie de teren nearat pe toata lungimea
parcelei de-a lungul căreia plantele din cultură se dezvolta în mod necorespunzător.
Pentru înlăturarea acestui neajuns în toate ţările avansate se aplica de foarte multă
vreme o nouă metodă. Astfel, înainte de începerea arăturii se pregăteşte plugul pentru
deschiderea primelor brazde, practicând următoarele reglaje:
▬ se coboară roata de sprijin în poziţia limita inferioară, când practic adâncimea de
lucru este redusă la maximum
▬ se lungeşte tirantul central al tractorului astfel ca arătura sa fie executată numai
pe ultima trupiţa
După aceste reglaje se aduce agregatul de arat în dreptul aliniamentului jalonat şi se
execută prima trecere până la capătul parcelei. Apoi executăm o a doua trecere în
stânga primei brazde. În acest fel am realizat de-a lungul parcelei un şanţ cu o
adâncime de cca. 12-14 cm şi o lăţime de cca. 60-65 cm.
Pentru continuarea arăturii se reglează din nou plugul, reglaj care constă în scurtarea
tirantului central, până la orizontalizarea cât mai bună a plugului şi se ridică roata de
sprijin astfel ca să se obţină o adâncime a arăturii executate de cca. 16-18 cm.
18
După executarea acestor reglaje procedăm la executarea trecerii a treia a arăturii la
cormană şi care se execută prin stânga şanţului realizat la primele 2 treceri. La aceasta
trecere plugul începe să lucreze cu toate trupiţele şi răstoarnă brazdele de pământ
înspre şanţul realizat la primele 2 treceri acoperindu-i jumătate dinspre stânga. Când
agregatul va executa cursa de întoarcere, respectiv a patra, trecerea brazdei detaşată
de prima trupiţă va acoperi şi jumătate din dreapta şanţului realizat în cursul primelor
două treceri, obţinându-se în acest fel o arătură la cormană corectă fără fâşii de teren
nearat şi fără creastă.
De subliniat este faptul că la executarea primelor 2 treceri agregatul se deplasează
invers faţă de deplasarea la deschiderea arăturii la cormana aşa cum se execută
aceasta în prezent, iar începând cu trecerea a treia, se deplasează invers comparativ
cu primele 2 treceri, respectiv, la fel ca în cazul unei deschideri la cormană practicată în
prezent la tractorişti.
După executarea primelor 4 treceri se procedează la reglarea definitivă a orizontalităţii
plugului, a lăţimii de lucru a acestuia şi respectiv reglarea adâncimii de lucru pe care
dorim să o obţinem pe toată suprafaţa.
19
LUCRAREA 3
3.1. PLUGUL PURTAT CU DOUĂ TRUPIŢE P2V-A
3.1.1. Destinaţie, generalităţi.

Plugul P2V-A (fig. 3.1) este destinat pentru efectuarea arăturilor la adâncimi de lucru de
15-30 cm pe teren şes, pe soluri cu rezistenţa specifică la arat de până la 10 N/cm 2 cu
un grad variat de acoperire a solului cu resturi vegetale. Plugul lucrează agregat cu
tractoarele 65 CP pe roţi sau cu orice tractor de putere egale sau mai mare, prevăzut cu
ridicător hidraulic de categoria a II-a ISO în agregat cu tractorul U-650CP pe toate
tipurile de sol, la lăţimi de lucru pe trupiţa corespunzătoare încărcării optime a
tractorului.
Fig. 3.1 Plugul purtat cu două trupiţe P2V-A
3.1.2. Caracteristici tehnice.

- Modul de deplasare în lucru – în agregat cu tractorul de 65 CP.
- Modul de agregare – purtat.
- Masa constructivă – 480 kg.
- Numărul de trupiţe – 2 bucăţi.
- Numărul de cuţite disc – 2 bucăţi.
- Adâncimea de lucru – 15-30 cm.
- Lăţimea de lucru pe trupiţă – 20-45 cm.
- Viteza de lucru – 6-8 km/h.
- Capacitatea de lucru – 0,4-0,5 ha/h.
3.1.3. Construcţie. Părţi componente:

- Cadru.
- Trupiţa faţă.
- Trupiţa spate.
- Roata de sprijin.
- Cuţit disc.
- Suport grapa.
- Lanţ de tracţiune.
20
- Scormonitori.
Cadrul susţine toate organele de lucru şi celelalte organe ajutătoare ale plugului. Acesta
permite echiparea plugului cu 2 trupiţe. Fiecare trupiţă este prinsă prin intermediul
şurubului special şi şurubului de forfecare de suportul trupiţei. La întâlnirea de către
brăzdar a unui obstacol ascuns în sol, bolţul de forfecare se foarfecă şi permite
bascularea trupiţei în jurul şurubului special. Dispozitivul de cuplare la tractor este
format din bara de cuplare a tiranţilor inferiori şi suportul tirantului central. Baza de
cuplare împreună cu suportul tirant central se deplasează transversal, fiind acţionata de
axul filetat până la lăţimea dorită.
Trupiţele (fig. 3.2) sunt montate la cadru printr-un suport, pe bază fiind asamblate
cormana, antecormana, brăzdarul şi prelungirea cormanei. Ultima trupiţă are plaz lung,
plasându-se întotdeauna corespunzător.
Fig. 3.2 Trupiţa cu cormană: 1- brăzdar; 2- cormană; 3- plaz; 4- bârsa; 5 – cormană suplimentară;
6- prelungitor de cormana; 7 – suportul trupiţei.
Roata de sprijin în lucru are rolul de roată de reglaj a adâncimii de lucru a plugului,
deplasându-se pe teren nearat. În transport, roata se coboară până-n poziţia verticală
şi astfel va servi ca picior de sprijin. Acţionarea roţii pe verticală se face prin rotirea
şurubului de reglare care înclină suportul roţii.
Cuţitele disc sunt de tipul cu tăiş neted, fiind prevăzute în faţa fiecărei trupiţe. Ele sunt
autoorientabile pe direcţie şi prevăzute cu arc de compresiune elicoidal care asigură
forţa de pătrundere în sol, dând totodată posibilitatea cuţitului să se ridice pentru
evitarea unor obstacole. În timpul înaintării plugului, discul executa tăierea solului prin
rotire, elimină posibilitatea de înfundare şi totodată taie şi resturile vegetale.
Suportul grapă serveşte la cuplarea prin lanţ a unei grape stelate sau cu colţi, necesară
grăpării terenului concomitent cu aratul.
Scormonitorii sunt montaţi pe plug pe trupiţa din faţă.
Plugul P2VA prezintă următoarele noutăţi constructive şi funcţionale importante:
 are posibilitatea de variere continuă a lăţimii de lucru pe trupiţă în limitele
20-45 cm cu ajutorul a două mecanisme de reglare cu şurub, în scopul încărcării
optime a tractorului.
 are degajare mare între trupiţe şi sub cadru pentru eliminarea înfundării cu
resturi vegetale.
 are cuţit disc la fiecare trupiţă pentru mărirea gardului de mărunţire a solului
şi taiere a resturilor vegetale.
21
3.2. PLUG PURTAT CU LĂŢIME VARIABILĂ P3VA
3.2.1. Destinaţie: Este un plug purtat cu lăţime variabilă de lucru şi 3 trupiţe,

recomandat terenurilor şes şi solurilor cu o rezistenţă specifică de până la 0,9…1,0 daN
/ cm2, cu un grad variat de acoperire a solului cu resturi vegetale. Plugul purtat P3VA
este destinat pentru efectuarea arăturilor la adâncimi de lucru de 15-30 cm. Acesta
lucrează în agregat cu tractoarele de 65 CP şi 100 CP pe roţi sau orice alt tractor de
putere egală sau mai mare prevăzut cu ridicător hidraulic de categoria a II-a ISO.
Fig. 3.3 Pug purtat cu lăţime variabilă P3VA
3.2.2. Caracteristici tehnice

- Puterea tractorului (CP): 65/80/100/120;
- Modul de agregare: purtat;
- Ridicătorul hidraulic al tractorului: ISO II;
- Numărul de trupiţe: 3;
- Adâncimea de lucru: 30 (cm);
- Lăţimea de lucru pe trupiţa: 25-50 (cm);
- Tipul trupiţelor: semielicoidală cu antecormană;
- Dispozitivul de siguranţa al trupiţelor: cu bolţ de forfecare;
- Viteza de lucru: 6-8 (km/h);
- Capacitatea de lucru: 0,58 (ha/h);
- Masa constructiva a plugului: 720 (kg);
3.2.3. Construcţie
Principalele componente ale plugului sunt:
- cadrul.
- trupiţa.
- roata de sprijin.
- cuţit cu disc.
- suport grapa.
- lanţ de tracţiune.
- scormonitori.
Plugul purtat este format din organe de lucru (trupiţe, cuţite, scormonitori) şi organe
auxiliare sau ajutătoare (cadrul, organele de deplasare).
Trupiţa reprezintă organul principal de lucru al plugului care execută decuparea,
comprimarea, ridicarea, încovoierea, răsucirea şi deplasarea laterală a brazdei. Ca
urmare brazda de sol este mărunţita, afânată şi răsturnată.Trupiţa este formată din
22
brăzdar, cormană semielicoidală cu antecormană, plaz fără şi cu calcai şi bârsa. Cu
ajutorul bârsei trupiţa este montată pe cadrul plugului. Brăzdarul este montat în partea
inferioară a trupiţei şi are rolul de a tăia brazda în plan orizontal şi de a o ridica pe
suprafaţa activă a cormanei. Cormana reprezintă partea principală a suprafeţei de lucru
a trupiţei. Brazda tăiată şi ridicată de brăzdar este preluată de cormană, care execută
răsucirea şi deplasarea laterala. Plazul este un organ de stabilitatate a trupiţei. În timpul
deplasării plugului, cu ajutorul plazului, trupiţa se sprijină pe peretele şi pe fundul
brazdei. Plazul ultimei trupiţe este prevăzut cu un călcâi.
Cuţitul disc are rolul de a tăia brazda în plan vertical, realizând un taluz drept, curat şi
fără surpări de pământ. Acesta este utilizat la majoritatea plugurilor cu destinaţie
generală. El este format dintr-un disc de oţel manganos, având margine ascuţită.
Discurile au un diametru de 390-500 mm şi au tăiş continuu.
Scormonitorul este un organ de lucru destinat afânării stratului de sol, situat sub fundul
brazdei, pe o adâncime de 5-15 cm.
Cadrul susţine toate organele de lucru şi celelalte organe ajutătoare ale plugului purtat.
Repartizarea trupiţelor pe cadrul plugului se face, în aşa fel, încât vârfurile brăzdarelor
să se găsească pe aceeaşi linie.
Roţile ca organe de deplasare, servesc pentru susţinerea plugului purtat în poziţia de
transport, precum şi pentru limitarea adâncimii de lucru a plugului. P3VA este echipat
cu o singură roată de limitare a adâncimii de lucru, care este prevăzută cu un mecanism
de reglare cu şurub.
Analizând datele prezentate mai sus, se desprind câteva tendinţe, care se manifestă în
evoluţia plugurilor.
- Degajarea mărită între trupiţe, cadrul plugului şi vârful brăzdarului. Distanţa între
trupiţe este cuprinsă între 90…110 cm, iar distanţa între cadru şi brăzdar 60…90 cm.
- Creşterea lăţimii de lucru a trupiţelor. Evoluţia lăţimii de lucru a trupiţei se
înregistrează de la brazde de 25…30 cm la lăţimi ale brazdelor de 35…55 cm. Trupiţe
de 50 cm lăţime nu mai constituie în prezent o raritate, ajungând uneori chiar la trupiţe
de 55 cm.
- Lăţimea de lucru variabilă cu aceeaşi trupiţă. Plugul cu lăţime variabilă are avantajul
că poate asigura utilizarea în întregime a puterii tractorului pe diferite tipuri de soluri,
menţinând în acelaşi timp lăţimea optimă de lucru pentru completa îngropare a resturilor
vegetale.
- Creşterea vitezei de lucru. Construcţia de pluguri cu diverse forme de cormană s-a
îndreptat spre: limitarea creşterii nevoilor de tracţiune de asemenea natură încât să nu
se piardă avantajele energetice determinate de aratul cu viteză mare cu menţinerea
totodată a adâncimii de lucru stabile şi creşterea mărunţirii solului.
3.2.4. Pregătirea şi reglarea corectă a plugurilor cu lăţimea de lucru variabilă

P2VA şi P3VA.
1. Ecartamentul roţilor tractorului trebuie să aibă valoarea de 1500 mm pentru

tractorul U-650 M în agregat cu plugul P2VA şi de 1600mm pentru tractorul U-1010DT,
care lucrează cu plugul P3VA. Pentru alte valori ale ecartamentului tractorului, plugul
nu se poate regla la lăţimea nominală de lucru.
2. Plugurile P2VA şi P3VA sunt echipate cu roată de rotire, reglabilă în înălţime faţă
de cadru, în vederea reglării adâncimii de lucru. Ca urmare, plugurile pot fi utilizate şi cu
tractoare ce nu sunt echipate cu ridicătoare hidraulice cu control automat al efortului de
tracţiune, cum este cazul majorităţii tractoarelor U-650M, mecanismul de ridicare
hidraulic fiind reglat, în aceste cazuri, pentru a lucra pe poziţia “flotant”. Pentru
tractoarele echipate cu ridicătoare hidraulice monobloc, mecanismul hidraulic se
reglează pe poziţia “efort controlat”, care asigură o rezistenţă constantă la tracţiune a
23
plugului şi prin aceasta eliminarea patinării excesive a roţilor matrice ale tractorului şi
reducerea consumului de combustibil. Maneta mecanismului se reglează la semnul ”-“
pentru condiţii mai grele de lucru şi la semnul “+” pentru condiţii mai uşoare faţă de cele
medii. Prin aceasta se reglează variaţiile forţei de rezistenţă la tracţiune a plugului.
3. La tractorului U-650 M tiranţii longitudinali se cuplează în patru puncte
intermediare ale cadrului transmisiei finale, care costituie poziţiile normale pentru
lucrările de arat. Tirantul central al tractorului se montează într-una din găurile de jos ale
suportului său. La tractoarele U-650 M echipate cu dispozitive de control automat al
efortului de tracţiune, tirantul central nu se va monta în ultima gaură de jos a suportului,
deoarece acesta scoate mecanismul de control din actiune. La tractoarele de 100 CP
se poate utiliza şi gaura inferioara a suportului tirantului central, deoarece comanda
sistemului automat de control este preluată de la axul de încovoiere al tiranţilor inferiori.
4. După cuplarea plugului la tractor este necesară reglarea lungimii lanţurilor de
rigidizare a tiranţilor inferiori la tractorul U650 M. Lanţurile respective au două posibilităţi
de prindere la suporţii de pe trompele axelor planetare ale tractorului.
Pentru arat nu se foloseşte prinderea lanţurilor în orificiile coaxiale punctelor de prindere
ale tiranţilor, ci orificiile inferioare, slăbindu-se lanţurile de rigidizare şi ridicarea plugul la
maximum şi în aceasta poziţie se întind cele două lanţuri prin intermediul mufelor filate.
În acest mod se asigură eliminarea oscilaţiilor laterale ale plugului în timpul transportului
şi la întoarcerile de la capătul parcelei. La coborârea plugului în poziţie de lucru lanţurile
se detensionează, permiţând autoereglarea plugului în plan orizontal.
5. În timpul lucrului, cadrul plugului trebuie situate într-un plan paralel cu suprafaţa
terenului. Numai astfel se asigură o adâncime egală de lucru a tuturor trupiţelor.
Reglarea se execută cu ajutorul mecanismului hidraulic de ridicare a tractorului,
modificând lungimea tirantului central pentru reglarea poziţiei cadrului în plan vertical
longitudinal sau a tijei verticale de susţinere a tirantului inferior din dreapta, pentru
reglarea poziţiei cadrului în planul vertical transversal pe direcţia de avans a
agregatului.
6. Reglarea adâncimii de lucru a plugurilor P2VA şi P3VA se realizează cu ajutorul
roţilor de copiere, condiţii în care maneta distribuitorului hidraulic se aşează în poziţia
“flotant”. În cazul tractoarelor de 100 CP şi U-650 M, echipate cu ridicător hidraulic tip
monobloc, se va lucra în poziţia de “efort controlat”, obţinându-se o reducere a patinării
tractorului şi a consumului de combustibil. În acest, caz roata de copiere va limita
adâncimea de lucru maximă a organelor active.
7. Lăţimea de lucru al trupiţelor se poate regal continuu între 25 şi 45 cm. Pentru
prima trupiţă reglajul se realizează cu ajutorul unui mecanism cu şurub montat direct pe
avantren, pentru a se putea în acest fel să se corecteze şi eventualele diferenţe
datorate abaterilor ecartamentului tractorului faţă de valorile menţionate mai înainte.
Pentru restul trupiţelor, reglajul lăţimii de lucru se obţine centralizat, cu ajutorul tirantului
dublu filetat.
Lăţimea de lucru reglată pentru prima trupiţă este indicată de marcajele efectuate pe
capătul din dreapta al axului cotit de tracţiune a plugului. Pentru trupiţele 2 şi 3, lăţimea
de lucru la care au fost reglate se poate citi direct pe un cursor gradat în centimetri,
montat între suportul primei trupiţe şi cadru. De menţionat ca pentru prima trupiţă
indicaţiile date de marcajele de pe axul cotit corespund valorilor corecte ale
ecartamentului tractorului.
Pentru efectuarea unei arături de calitate este necesar ca între trecerile alăturate ale
agregatului să nu existe şanturi sau coame. Acest lucru se obţine observând aspectul
aşezării brazdelor la două treceri alăturate ale plugului şi mărind (în cazul existenţei
unei coame) sau micşorând (în cazul existentei unui şant) lăţimea de lucru a primei
trupiţe, până la obţinerea unei arături bine nivelate, indiferent de semnificaţia marcajului
24
de pe axul cotit. Lăţimea de lucru efectiva a plugului trebuie sa fie egală cu lăţimea de
lucru constructivă plus 0-10 %.
8 Cuţitele disc se reglează astfel ca discul să se afle într-un plan vertical, situate la
2-3 cm spre terenul nearat, faţă de planul în care este situat plazul trupitei. În timpul
lucrului cuţitele se autoorietează pentru limitarea pătrunderii în sol, astfel încât flanşa
butucului să se afle la înalţimea de 4-5 cm de suprafaţa solului; se reglează resortul
elicoidal, cu ajutorul axului filetat.
Cuţitele disc ale plugului P2VA şi P3VA sunt astfel concepute, încât la modificarea
lăţimii de lucru a trupiţelor şi a plugului ele să-şi păstreze poziţia corectă, fără a mai fi
necesare reglaje noi. Suportii cuţitelor disc au fiecare câte două poziţii de montare pe
plug. Poziţia posterioară se foloseşte în condiţii normale de lucru, iar cea anterioară
când terenul conţine o cantitate mai mare de resturi vegetale umede.
9. Reglajul prelungitoarelor de cormană se face prin rotirea acestora în şuruburile de
fixare pe cormană, în scopul asigurării unei bune răsturnări şi nivelări a brazdei.
10. Reglarea călcâiului de la plazul lung al ultimei trupiţe se face prin ridicarea sau
coborârea sa faţă de plaz, în scopul asigurării unei bune stabilităţi a plugului în plan
vertical şi limitării apăsării pe roata de copiere.
11. Scormonitorii, montaţi pe trupiţa a I-a a plugului P2VA şi a I-a şi a II-a ale
plugului P3VA se montează în timpul lucrului la o adâncime de lucru de 10 cm sub
fundul de brazdă, prin deplasarea lor în suporţi.
3.3. PLUG CU DISCURI UNIVERSAL PDU 3(4) – 25
3.3.1. Destinaţie: Plugul cu discuri universal PDU 3(4) – 25 se utilizează pentru arături
în acele condiţii în care nu corespund plugurile cu cormană: terenuri înţelenite,
desecate, terenuri care după defrişare prezintă rădăcini, soluri grele în zone
semiumede. Plugul este de tip purtat, în agregat cu tractorul U – 650 şi este destinat a
efectua arături cu o adâncime de max. 25 cm.
3.3.2. Caracteristici tehnice principale
- Lăţimea de lucru a unui disc 30 cm

- Lăţimea de lucru maximă
- echipat cu 4 discuri – 120 cm
- echipat cu 3 discuri – 90 cm
- Adâncimea de lucru maximă – 25 cm
- Organe active – discuri cu diametrul de 660 mm
- Viteza de lucru 5 – 7 km/h
- Productivitatea 0,4 – 0,5 ha/h
3.3.3. Construcţia plugului PDU 3(4) – 25
Părţile componente principale (fig. 3.4) ale plugului sunt:

1. triunghiul de prindere
2. cadrul
3. discuri
4. tiranţii de rigidizare
5. răzuitoare (curăţitoare)
6. roata spate
7. tirant reglabil pentru modificarea poziţiei roţii din spate în plan orizontal
8. mecanism cu resort pentru reglarea poziţiei în plan vertical a roţii din spate
25
Fig. 3.4 Plugul cu discuri universal PDU 3(4)–25: 1- trupiţă cu disc, 2- răzuitor, 3- cadru, 4- roată
spate
Organul activ (discul) este confecţionat din tablă de oţel de calitate în formă de
calotă sferică, ascuţit la periferie.
Fiecare disc, prin intermediul unui lagăr, este montat la bază, ceea ce permite
rotirea libera a discului prin frecare în sol. Din cauza uzurii mici şi a calităţii materialului,
discurile practic nu trebuie reascuţite.
Trupiţa se prevede cu cormană de răzuire (răzuitoare) care îndeplineşte atât
rolul de răzuitor cât şi de organ suplimentar de răsturnare a brazdei.
Rolul roţii din spate este de a asigura stabilitatea în plan orizontal a plugului în
timpul lucrului (ea îndeplineşte rolul plazurilor de la plugurile cu trupiţe cu cormană).
Trupiţele cu discuri (fig. 3.5) sunt dispuse pe cadru aşa încât zonele prelucrate
sa se suprapună parţial, deci brazda decupată (de formă semiovală) de un disc, are
forma de virgula (fundul brazdei nu este plan).
Fig. 3.5 Trupiţa cu disc

26
Discurile lucrează cu acoperire, în aşa fel încât înalţimea h a crestelor, h ≤0,3 a.
În timpul decupării, acest strat de sol este :
- urcat pe suprafaţa interioara a discului;
- mărunţit;
- deplasat lateral;
- răsturnat parţial.
În timpul decupării stratului de sol (fig. 3.6), rezultanta forţelor ce acţionează
asupra discului creează un moment faţă de axa de rotaţie a acestuia care realizează
rotirea discului, favorizând astfel procesul răsturnării şi deplasării laterale a solului
(brazdei).
Fig. 3.6 Procesul de lucru al trupiţei cu disc
Pentru a reduce tendinţa de ieşire din sol, plugurile cu discuri sunt mai masive.
Rezistenţa la tracţiune a plugurilor cu discuri este echivalentă cu a plugului cu cormană.
Discul este dispus sub un unghi faţă de direcţia de înaintare, iar planul tăişului acestuia
formează cu planul vertical un unghi.
Frecvent β = 42 – 55o (la unele pluguri reglabile)
= 5 – 30o
3.3.4. Reglajele plugului PDU – 3 – 25

1. Reglarea paralelismului cadrului plugului cu suprafaţa solului :
 în plan longitudinal – de la tirantul central;
 în plan transversal – de la tiranţii laterali.
2. Reglarea poziţiei răzuitorului fata de suprafaţa discului 12 – 4 mm (distanţa între
muchia activî şi suprafaţa discului).
3. Reglarea poziţiei pe verticală a răzuitorului – în scopul răsturnării brazdei.
4. Reglarea lăţimii de lucru a primit trupiţe (reglaj grosier al lăţimii de lucru) prin
deplasarea axială a arborelui cu capete cotite.
5. Reglajul fin al lăţimii de lucru – cu ajutorul mecanismului cu tijă filetata (lăţimea
de lucru variază cu ± 10%).
6. Reglarea automata a adâncimii de lucru a plugului (pentru tractoare dotate cu
dispozitive hidraulice cu reglaj automat) se bazează pe principiul menţinerii
caracteristice a rezistenţei la tracţiune (admiţând că solul este aproximativ
uniform în ceea ce priveşte rezistenta la arat) – instalaţia hidraulica a tractorului
funcţionează în variana „reglaj de forţa controlată”).
7. Reglarea poziţiei roţii din spate :
- în plan orizontal - prin reglarea poziţiei suportului acestuia în plan orizontal cu
ajutorul tirantului reglabil;
27
- în plan vertical (roata suspendata elastic prin dispozitivul cu resort) prin
tensionarea sau detensionarea resortului.
8. Reglarea poziţiei discurilor
- în plan orizontal (a unghiului de atac) în 3 trepte prin demontarea bridei de fixare
şi montarea acesteia în una din cele 3 poziţii posibile. În general, în anumite
limite, adâncimea de lucru este direct proporţională cu unghiul de atac.
- în plan vertical – există două posibilităţi de montare a discurilor.
28
LUCRAREA 4
4.1. PLUGUL CULTIVATOR PENTRU VIE PCV 1,8 ŞI PCV 2,25
4.1.1. Destinaţie: Plugul cultivator reprezintă utilajul de baza pentru executarea

lucrărilor solului fiind destinat pentru lucrările de arat, afânarea solului, prăşit şi îngropat
în vii cu diferite distanţe între rânduri.
În agregat cu tractorul viticol pe roţi, plugul cultivator poate lucra pe terenuri şes şi pe
pante de pana la cca. 9° cu deplasarea între rânduri orientate pe direcţia curbelor de
nivel.
Cu tractoarele viticole pe şenile plugul-cultivator se poate folosi până la pante de cca.
12° precum şi pe terasele mecanizabile.
Fig. 4.1. Plugul cultivator pentru vie PCV 2,2
4.1.2. Caracteristici tehnice principale

Tipul PCV1,8 PCV 2,25
- purtat, cu diferite organe active
- distanţa între rândurile de vie în 1,6-1,8 1,9-2,25
în care se poate folosi, {m}
- echipament standard
- nr. de trupiţe pt. arat - pe dreapta 1 2
- pe stânga 1 2
- nr. de rariţe 1 1
- nr. de cuţite săgeata 5 7
- nr. de gheare de afânare 7 7
- lăţimea de lucru nominala, {mm}
- trupiţa pt. arat 260 260
- rariţa 420 420
- trupiţa pt. îngropat 370 370
- cuţit săgeata 325 325
- adâncimea maxima de lucru {m}
- trupiţe (arat+îngropat) şi rariţa 18 18
- cuţite săgeata 12 12
- gheare de afânare 15 15
29
- viteza de deplasare km/h
- la arat, îngropat 4†4,5
- la cultivaţie 4†6
- productivitatea (în funcţie de distanţa
între rânduri şi sol)
- la arat, îngropat 3,5†6
- la cultivaţie 5,5†8,5
4.1.3. Construcţia plugului

Construcţia maşinii cuprinde 2 părţi distincte şi anume, pe de o parte cadrul cu
dispozitivul de prindere la tractor şi 2 roţi de sprijin - care constituie ansamblul de baza
al utilajului şi pe de altă parte mai multe echipamente de organe active ce se pot monta
pe cadru pentru efectuarea diferitelor lucrări agrotehnice. Cadrul plugului are trei
lonjeroane şi 2 traverse prevăzute cu telescoape la capete.
Fig. 4.2. Schema plugului cultivator pentru vie

1 – cadru cu dispozitiv de prindere la tractor, 2 - roti de sprijin, 3 - trupiţa laterala stânga,
5 - trupiţa laterala dreapta, 7 - trupiţa centrală
Dintre caracteristicile cadrului şi ale subansamblurilor aferente se pot remarca

următoarele:
- Posibilitatea de reglare a lăţimii cadrului în funcţie de distanţa între rânduri, prin
culisarea lonjeroanelor laterale pe cele 2 perechi de cepuri laterale.
- Posibilitatea de folosire a 2 tipuri de dispozitive de prindere a plugului de ridicătorul
hidraulic al tractorului şi anume unul obişnuit, cu ridicarea oblică în poziţie de transport
şi cel de-al doilea cu ridicarea cadrului la 80-85° faţă de orizontală.
30
- Dispozitivul de ridicare “la verticala” se poate utiliza pentru agregarea plugului la
tractorul viticol pe roţi, fiind desemnat pentru reducerea lungimii totale a agregatului în
scopul de a-i mări accesibilitatea pe drumurile mai înguste de întoarcere la capetele
parcelei.
Elementele de organe active ale plugului cultivator sunt formate din trupiţa şi rariţa
pentru arat; trupiţe speciale pentru muşuroit; cuţite săgeta pentru prăşit şi ghearele de
afânare a solului.
Trupiţele şi rariţa plugului de vie se caracterizează prin faptul că au cormane de tip
cultural. Din punct de vedere constructiv, trupiţele sunt cu brazda joasă şi brăzdar cu
vârful format de o daltă reglabilă, ceea ce oferă condiţii optime de pătrundere în sol şi
de rezistenţă la uzură. Lama brăzdarului este durificată pe partea posterioară pentru a
se obţine autoascuţirea.
4.1.4. Echipamentele plugului

Echipamentul pentru prăşit (fig. 4.3)
Fig. 4.3. Cuţit săgeată

1 - organ activ propriu în forma de săgeata, 2 - suport (se montează pe aceiaşi suporţi ca şi
trupiţele)
Echipament pentru afânarea solului (fig. 4.4)

Afânare superficială cu echipament cu gheare de afânare
Fig. 4.4. Gheară de afânare: 1 - organ active de forma curbata cu vârf ascuţit de tip reversibil,
2 – suport, 3 - placa suport
31
Echipamentul pentru îngropat (fig. 4.5)
Se livrează la cerere, se foloseşte la îngroparea prin bilonare. Echipamentul este format
din 2 trupiţe de construcţie similară cu cele pentru arat doar de dimensiuni mai mari.
Fig. 4.5. Echipament pentru îngropat: 1 - cormană culturală, 2 – brăzdar, 3 – bârsa,

4 - dalta reglabilă, 5 - suport curbat, 6 - bridă de prindere
Rariţa (fig. 4.6)

Este formată dintr-un suport pe care se montează brăzdarele simetrice 3, bârsa 1,
prevăzută cu cormanele simetrice 2, între cele 2 brăzdare aflându-se dalta reglabila 4,
iar în spate plazul 5 cu cuţitul vertical 6.
Fig. 4.6. Rariţa: 1 - cormane simetrice, 2 - brăzdare simetrice, 3 – bârsa, 4 - bridă
4.1.5. Reglajele plugului PCV

1. Reglarea lăţimii cadrului
Se face în funcţie de schema de repartizare a organelor active şi de distanţa dintre
rândurile de vie. Lăţimea cadrului se modifică după nevoie prin montarea lonjeroanelor
laterale direct pe traverse, sau pe capetele laterale telescopice, care se scot cel mult
245 mm din traversele laterale. La final se verifică simetria cadrului.
2. Montarea echipamentului de organe active (fig. 4.7)

a. pentru arătura de toamna “în părţi”
d=1,6†1,8 - PCV -1,8
d=1,9†2,2 - PCV -2,2
32
b. pentru arătura de primăvară ”la cormana” - răsturnarea brazdelor se face de la butuci
spre centrul intervalelor, rămânând 2 şanţuri late,care uşurează dezgropatul.
De regulă, pe mijlocul intervalelor nu se montează nici un organ activ, pentru că în
aceasta zona este şanţul rămas de la arătura de toamna.
c. afânare superficială - se utilizează gheare de afânare
Aceasta lucrare este indicată atât la lucrarea de mobilizare a solului la 12-45 cm
primăvara cât şi alternative cu lucrările de prăsit pe timpul verii
d. pentru prăşit se utilizează cuţite săgeată
La repartizarea pe cadru a cuţitelor săgeată se va urmări prin reglarea lăţimii cadrului şi
prin poziţia de montare a suporţilor sa se asigure obligatoriu o acoperire a urmelor
cuţitelor de cel puţin 2 cm pentru a asigura tăierea totala a buruienilor.
Fig. 4.7. Moduri de montare a organelor active pe cadru, în funcţie de lucrarea executată
3. Reglarea adâncimii de lucru în funcţie de cerinţele agrotehnice se realizează prin:

modificarea poziţiei roţilor de sprijin şi prin fixarea suporţilor trupiţelor la cadru
4.1.6. Exploatarea plugului PCV 1,8

Plugul PCV este un utilaj multifuncţional, destinat pentru lucrările solului în vii ce au
distanţa între rânduri de 1,6-1,8 m şi 2-2,2 m.
Lucrează în agregat cu tractoarele viticole SV-445 pe solurile mijlocii-grele sau pe pante
şi tractorul viticol pe roti V-445 pe soluri uşoare
La PCV, pentru lucrarea de arat şi îngropat, se reglează adâncimea în lucru, lăţimea în
lucru, orizontalitatea cadrului.
33
Plugul se cuplează la tiranţii sistemului hidraulic al tractorului în punctele inferioare de
pe cadrul sau daca lucrează cu tractorul pe şenile şi în cele superioare dacă lucrează
cu tractorul pe roti. Se recomandă să se folosească ridicătorul hidraulic în regim de
funcţionare cu “efort controlat” pentru reducerea patinării roţilor tractorului.
Reglarea adâncimii în lucru se execută prin modificarea poziţiei roţilor de sprijin şi
fixarea suporţilor trupiţelor la cadru, la înălţimile dorite.
Reglarea lăţimii în lucru se face în funcţie de distanţa între rândurile de vie şi se execută
pornind de la mijloc spre margini, în mod simetric. Se asigură zonele de protecţie de 25-
30 cm. Pentru reglare se deplasează trupiţele pe cadru în poziţia necesara şi se
montează fie pentru arat la cormană fie pentru arat în părţi.
Reglarea orizontalităţii cadrului - trebuie să se asigure o poziţie de lucru corectă a
plugului. Acest reglaj este la îndemâna oricăruia, se executa cu ajutorul tiranţilor
ridicătorului hidraulic ca şi în cazul plugului pentru cultura mare.
Reglarea roţilor laterale se execută pentru a asigura plugului posibilitatea de pătrundere
în sol la adâncimea necesară. Lungimea activa a brăzdarului trebuie reglată pe măsură
ce aceasta se uzează în procesul de lucru. Trebuie avut grijă ca între lama brăzdarului
şi dalta să nu rămână spaţii libere pentru ca să nu adune resturi vegetale, sau rădăcini.
4.2. PLUGUL DEZAXAT PENTRU LIVEZI PDL 5-25
4.2.1. Destinaţie
Plugul dezaxat pentru livezi PDL 5-25 (fig. 4.8) este destinat pentru executarea
arăturilor până la adâncimea de 18 cm în livezile intensive şi livezile obişnuite aflate pe
rod, situate pe teren şes şi cu panta de până la 7 grade, pe soluri cu rezistenţa specifică
la arat de maxim 0,8 daN/cm2.
Fig. 4.8. Schema plugului PDL-5-25: 1 - cadru fix cu mecanism de cuplare la tractor,
2 - mecanism de dezaxare, 3 - cadru, 4 – trupiţă, 5 – roată de sprijin, 6 – cuţit disc
Plugul este de tipul purtat se angrenează în agregat cu tractorul de 40-50 CP pe roţi cu

dublă tracţiune şi pe senile. Plugul se prinde la ridicătorul hidraulic al tractorului în trei
puncte şi are posibilitatea de dezaxare în stânga şi în dreapta, după nevoie, pentru a
se apropia de pomi, sub coroana acestora.
4.2.2. Caracteristici tehnice principale:

- Număr de trupiţe – 5
- Tipul brăzdarelor – cu daltă reglabilă
- Tipul cuţitului – disc cu tăiş
- Tipul dispozitivului de dezaxare - cu bază oscilantă
34
- Dezaxarea maximă spre dreapta ~360 mm
- Dezaxarea maximă spre stânga ~800 mm
- Adâncimea de lucru (posibilitatea de reglare) – 12-18 cm în trepte de 2 cm
- Lăţimea de lucru: - pe trupiţa – 25 cm
- totala – 135 cm cu 5 trupiţe (108 cm cu 4 trupiţe)
- Productivitatea - 4,8 ha –tractor U-445 DT
- 6,5 ha –tractor U650
4.2.3. Construcţia plugului:

Plugul este format din următoarele părţi componente:
- Dispozitivul de cuplare
- Cadre
- Dispozitivul de dezaxare
- Organe active
- Roata de sprijin
- Cuţit disc
1. Cadrul este scheletul pe care se prind toate segmentele active ale plugului. Se
compune din cadrul propriu-zis, pe care se montează cu şuruburi folosite în cazul
echipării plugului cu 5 trupiţe.
2. Amplasarea fata de tractor
- Prin montarea axei articulate de legătura la orificiul central sau la orificiul lateral
prevăzute pe cadrul anterior al plugului în funcţie de sensul de dezaxare.
- Baza articulată se blochează sub înclinarea necesară, iar cadrul cu trupiţe se
blochează astfel ca plazurile sa fie pe direcţia de avans cu ajutorul celor 2 tiranţi
filetaţi în poziţie corespunzătoare din plăcile suport de la cadrul anterior şi
respectiv de la cadrul cu trupiţe.
3. Aşezarea cadrului paralel cu solul prin reglarea lungimii celor 3 tiranţi de la
ridicătorul hidraulic al tractorului.
4. Adâncimea de lucru: cu roata de sprijin în poziţia dorită, în trepte de câte 2 cm,
iar în sol compact prin reglarea lungimii dălţii de la brăzdar
- Se poate aşeza cu trupiţele la adâncimi diferite una faţă de cealaltă, diferenţa
maximă fiind de 10 cm, reglările în trepte de 2,5 cm (valori mai mici la trupiţele de
lângă rândul de pomi).
5. Lăţimea de lucru – prin reglarea lungimii tiranţilor filetaţi în concordanţă cu
reglarea dezaxării.
6. Cuţitul disc permite aşezarea lui corectă faţă de ultima trupiţa, ca la plugurile de
uz general.
Dispozitivul de dezaxare este elementul care se prinde în trei puncte la tiranţii
tractorului. Este de tip cu baza oscilantă şi asigură deplasarea plugului transversal spre
stânga şi spre dreapta faţă de axa longitudinală a tractorului în mod continuu.
Trupiţa este formată din bara pe care se prind şuruburile cu cap înecat, brăzdarul 1,
cormana 2, dalta, plazul 3 şi suportul 7 prin intermediul căruia trupiţa se montează la
cadrul plugului.
Trupiţele (fig. 4.9) sunt cu suprafaţa culturală şi sunt prevăzute cu bolţuri de forfecare.
Adâncimea de lucru a fiecărei trupiţe se poate regla individual în care scop bârsa
trupiţei este prevăzuta cu mai multe orificii. Montarea pe cadru a trupiţelor este făcuta
astfel încât urmele a 2 brăzdare vecine să existe un spaţiu între ele de 2 cm. Acesta
duce la creşterea lăţimii de lucru a plugului.
35
Fig. 4.9. Trupiţa plugului PDL-5-25
Cuţitul disc se montează pe cadru înaintea ultimei trupiţe.

Roata de sprijin se montează pe cadru în suportul ei, având rolul de reglare a adâncimii.
4.2.4. Reglajele PDL 5-25:

Reglarea dezaxării plugului faţă de axa longitudinală a tractorului se realizează cu
ajutorul dispozitivului de dezaxare aflat la partea anterioară, plugul putând fii reglat
pentru a efectua arături după una din următoarele metode
- Aratul intervalelor “în părţi” (brazdele sunt răsturnate către rândul de pomi) –
plugul se dezaxează către dreapta (arătura de îngropare), aratul intervalului
începe de lângă rândul de pomi pe mijlocul intervalului să rămână un şanţ)
- Aratul intervalelor “la cormană” (aratul începe de la mijlocul intervalului şi se
continuă până lângă rândurile de pomi unde va rămâne un şanţ)- plugul se
dezaxează spre stânga (arătura de dezgropare)
- Aratul într-un singur sens pe toata lăţimea unui interval se execută începând de
lângă rândul de pomi, la curs de întoarcere, agregatul lucrând în mod similar pe
un alt interval; lucrarea se începe cu plugul dezaxat spre dreapta, urmând ca la
ultimele treceri organele active sa fie dezaxate spre stânga.
4.3. SUBSOLIERUL PURTAT PENTRU VIE SPV-45
4.3.1. Destinaţie:
Subsolierul purtat pentru vie SPV-45 este destinat sa execute lucrări de reînnoire
periodică a desfundării între rândurile de vie (4-5 ani) şi lucrează în agregat cu
tractoarele viticole pe şenile de 45 CP dotate cu dispozitiv de prindere.
4.3.2. Caracteristici principale:

- Tipul subsolierului: purtat. cu daltă de afânare,
- Adâncime: 45 cm
- Lăţimea de tăiere a dăţii : 60 mm
- Productivitatea: 3,5-4,5 ha
- Viteza de deplasare : 4-5 km/h
4.3.3. Construcţia subsolierului
Subsolierul are o construcţie simplă, fiind format dintr-un cadru cu 3 puncte de prindere
la tractor şi un organ de mişcare format dintr-un cuţit situat în plan vertical al cărui tăiş
are un unghi de atac de 27 grade.
36
Subsolierul execută afânarea solului pe centrul intervalului dintre rânduri, realizând pe
lângă aerisirea solului şi tăierea rădăcinilor din stratul cu adâncimea de 35-50 cm.
Lucrarea se execută toamna, înainte de arat, pe fiecare interval la distanţe între rânduri
mai mari de 2 m şi din 2 în 2 intervale la distanţe mai mici sau în viile unde sistemul
radicular s-a dezvoltat mai la suprafaţă. În aceste cazuri se poate face în 2 ani succesivi
executarea lucrării întâi pe jumătate din numărul intervalelor şi în al 2 an pe intervale
vecine rămase nelucrate.
Adâncimea de lucru a subsolierului se poate regla cu ajutorul indicatorului hidraulic intre
30-50 cm, obţinându-se o secţiune a brazdei afânata de 10-16 dm2. Viteza de
deplasare este de 4-5 km/h în funcţie de tipul de tractor folosit; rezistenţa la tracţiune
este de 600-900, iar productivitatea este de 3,5-4 ha, considerându-se că se lucrează
pe fiecare interval, în vii cu distanţa între rânduri de 1,8 m.
În ultimul timp subsolierul pentru vie se fabrică în varianta SPV-45M care diferă de
subsolierul SPV-45 prin construcţia cadrului. Noul subsolier permite a fii adaptat la
echipamentul de administrat îngrăşăminte chimice în vie, putându-se astfel folosi la
executarea concomitentă a afânării solului (adâncă) şi la încorporarea îngrăşămintelor
chimice la adâncimea de 30-40 cm.
Cadrul subsolierului este o construcţie simpla din profile laminate sudate.
Suportul cuţitului este o construcţie metalică ce se prinde prin 4 şuruburi de came şi pe
care se fixează apoi dalta de tăiere şi cuţitul vertical.
Organele active, dalta şi cuţitul vertical, sunt confecţionate din oţel rezistent la uzură,
prinse în şuruburi, cu posibilitatea de înlocuire.
37
LUCRAREA 5
5. PLUGUL REVERSIBIL
5.1. Destinaţia
Plugurile reversibile (fig. 5.1) sunt destinate pentru efectuarea lucrării de bază a
solului-arătura pe terenuri în pantă, dar în ultimul timp şi pe teren şes. Prin arătură se
realizează desprinderea (prin tăiere şi forfecare), mărunţirea şi răsturnarea unui strat de
sol de secţiune determinată, creându-se astfel condiţii adecvate pentru cultura plantelor.
Fig. 5.1. Plugul reversibil
5.2. Procesul de lucru
Secţiunea de sol este tăiată în plan vertical de cuţitul lung sau cuţitul disc iar în
plan orizontal de brăzdar. Secţiunea de sol astfel determinată (sau brazda) este ridicată
pe cormană şi rotită până va ocupa prin răsturnare un anumit unghi faţă de orizontală,
sprijinindu-se în final pe brazda răsturnată la trecerea anterioară.
5.3. Construcţia organelor componente ale plugurilor cu cormană
Plugul este format dintr-un cadru pe care se montează organele de lucru,

mecanismele şi dispozitivul de cuplare. În funcţie de tipul plugului, acesta poate fi
prevăzut cu organe de rulare sau cu roţi de limitare a adâncimii.
38
Organele de lucru cu care se echipează plugurile de construcţie obişnuită sunt:
trupiţele, cuţitul (sau cuţitele) şi eventual scormonitoare şi antetrupiţe. Scormonitoarele
şi antetrupiţele se prevăd numai la unele pluguri, care prin destinaţia lor implică
prezenţa acestor organe de lucru.
5.3.1 Trupiţa
Trupiţa este formată în general, din brăzdar, cormană, plaz montate pe bârsă
prin intermediul căreia trupiţa se fixează pe cadrul plugului. Ca organe suplimentare ale
trupiţei, folosite la unele pluguri sunt prelungitorul aripii cormanei şi (la unele pluguri
fabricate în ultimul timp) cormana suplimentară şi eventual antecormana.
În scopul îmbunătăţirii procesului de lucru al trupiţei se folosesc antetrupiţe de
diferite forme.
5.3.2 Cuţitul lung
Cuţitul lung ( se întâlneşte şi sub denumirea incorectă de fierul lung) are rolul de
a tăia brazda în plan vertical şi de a delimita peretele brazdei, se montează la plugurile
cu tracţiune animală, care ară la adâncimi mici de 14-18 cm, la plugurile pentru arături
de desfundat (adâncimi 60-80 cm), la plugurile silvice etc.
5.3.3 Antetrupiţa
Antetrupiţa este o trupiţă de dimensiuni mai mici, montată în faţa trupiţei, Ea are
rolul de a tăia şi disloca stratul superficial al solului arabil pe o adâncime de 8...12 cm şi
a-l răsturna în şanţul brazdei deschis la trecerea anterioară a plugului. Peste brazda
tăiată şi răsturnată de antetrupiţă se aşează brazda tăiată şi răsturnată de trupiţă.
Procesul de lucru executat de antetrupiţă are scopul de a îmbunătăţi calitatea arăturii
prin îngroparea completă a resturilor vegetale de la suprafaţa solului, de a favoriza
condiţiile de refacere a structurii solului şi de a contribui la combaterea dăunătorilor
plantelor agricole şi a buruienilor.
Fig. 5.2. Tipuri de antetrupiţă
Antetrupiţa (fig. 5.2) se compune din brăzdar, cormană, bârsă şi elemente de

montare pe cadru. Lăţimea de lucru a antetrupiţei este de 2/3 din lăţimea trupiţei.
Montarea antetrupiţei pe cadrul plugului, trebuie să asigure posibilitatea de
trecere a brazdei între antetrupiţă şi trupiţă şi deplasarea independentă a brazdelor
ridicate de cele două organe de lucru ale plugului, adică să asigure condiţia ca brazda
antetrupiţei să cadă în şanţul brazdei înainte de a fi întâlnită de brazda trupiţei, aceasta
în vederea respectării cerinţelor agrotehnice impuse unei arături de calitate.
39
5.4. Construcţia organelor componente ale trupiţei
5.4.1 Brăzdarul
Constituie partea inferioară a suprafeţei de lucru a trupiţei. Rolul său este de a

tăia brazda în plan orizontal, de a o disloca şi de a o transmite cormanei. Brăzdarul
contribuie parţial , în procesul de lucru, la mărunţirea şi afânarea brazdei.
Brăzdarele se clasifică după forma lor în două grupuri principale: brăzdare
trapezoidale şi brăzdare de tip daltă.
Brăzdarele trapezoidale se folosesc cu prioritate în soluri afânate care nu opun o
rezistenţă mare.
Brăzdarele de tip daltă se folosesc cu precădere în soluri tari, argiloase, care
opun o rezistenţă mare la arat şi care în procesul de lucru imprimă tendinţa plugurilor de
a ieşi din sol. Dalta pătrunde în peretele şi fundul brazdei reţine bine plugul în brazdă,
imprimându-i o bună stabilitate în lucru.
5.4.2 Cormana
Cormana are rolul de a prelua brazda tăiată şi dislocată de brăzdar, de a

continua mărunţirea şi afânarea solului efectuate parţial de acesta, de a deplasa brazda
lateral şi de a o răsturna peste cea răsturnată la trecerea anterioară.
Forma suprafeţei cormanei se stabileşte în funcţie de efectul agrotehnic urmărit
pentru fiecare tip de sol, astfel încât în urma acestei lucrări să se creeze condiţii
favorabile de dezvoltare a plantelor.
5.4.3 Plazul
Plazul se montează în partea de jos a bârsei. Reacţiunile laterale ale solului ce

se exercită pe suprafaţa de lucru a cormanei sunt anulate de peretele brazdei cu
ajutorul plazului, echilibrând trupiţa în plan orizontal. Deoarece trupiţa se sprijină pe sol
numai pe tăişul brăzdarului, pentru o stabilitate bună, are nevoie şi de al treilea punct
(capătul posterior al plazului) celelalte două fiind formate din vârfurile anterior şi
posterior ale brăzdarului.
Călcâiul reprezintă capătul posterior al plazului (se uzează foarte repede şi se
prevede demontabil). De obicei numai plazul ultimei trupiţe se prevede cu călcâi.
5.5. Construcţia plugului reversibil
Plugul reversibil (fig. 5.1.) este format din două subansambluri: inversorul 1 şi
cadrul plugului 2. Inversorul formează partea fixă a plugului care se leagă de tractor prin
intermediul tiranţilor ridicătorului. Acesta conţine mecanismele de inversare şi zăvorâre
a plugului, precum şi cuţitele disc aferente trupiţelor din faţă. Cadrul plugului cu
organele active (trupiţele, cuţitele disc posterioare) şi unele mecanisme de reglaj
constituie plugul propriu-zis. Mecanismele de inversare şi zăvorâre ale plugului sunt
acţionate de regulă de la un cilindru hidraulic în legătură cu instalaţia hidraulică a
tractorului.
Inversarea plugului de pe o parte pe alta se face prin comandă hidraulică. Odată
cu inversarea plugului se trece automat de pe o parte pe alta şi roata laterală de sprijin.
Plugul a fost adaptat pentru fiecare trupiţă cu scormonitoare care să poată
efectua arături până la adâncimea totală de 38 cm (28 cm răsturnarea brazdei şi 10 cm
subsolaj).
40
Pe terenurile în pantă erodate, la efectuarea arăturilor este bine să se formeze
succesiuni de coame (denivelări) paralele cu direcţia curbei de nivel. Coamele se
realizează arând mai adânc la o trecere şi mai superficial la trecerea următoare. Aceste
coame se netezesc la prima trecere a grapei. La plugul adaptat pentru a efectua arături
cu coame, trupiţele de pe o parte au o înălţime mai mare cu cca. 10 cm decât cele de
pe partea opusă.
5.6. Mecanismele plugurilor reversibile
Plugurile reversibile se prevăd cu mecanisme de inversare, care sigură rotirea

cadrului mobil faţă de cadrul fix. În figura 5.3. a se reprezintă schema unui mecanism de
inversare, la care rotirea axului 1 de inversare a plugului se face prin intermediul
sectorului dinţat 2 şi al roţii dinţate 3 montată rigid pe axul 1. Rotirea sectorului dinţat se
face prin intermediul cilindrului 4. La acest mecanism, înainte de a imprima mişcarea de
rotaţie a axului de inversare 1, se acţionează asupra mecanismului de zăvorâre a
cadrului mobil al acestuia, în care scop, iniţial cilindrul se deplasează faţă de piston,
acţionând asupra pârghiei 5, ce comandă mecanismul de zăvorâre.
Mecanismele de inversare acţionate prin intermediul unui motor hidraulic rotativ
sau paletă oscilantă (fig. 5.3. b) se compun din arborele 1 al motorului hidraulic, care
este montat rigid pe cadrul mobil 2 al plugului. Pe acest arbore este montată şi paleta 3.
De carcasa 4 se montează paleta 5 şi pârghia 6, care poate oscila într-un orificiu 7 de
pe cadrul fix al plugului.
Cadrul mobil al plugului se rigidizează cu un cadru fix, prin intermediul unuia din
suporturile 8 (de pe cadrul fix) şi al unuia din zăvoarele 9 (montate articulat pe cadrul
fix). Pârghiile inferioare ale celor două zăvoare sunt articulate pe tija 10, asupra căreia
acţionează pârghia 6.
Introducând ulei sub presiune în partea dreaptă a paletei fixe, rezistenţa la rotire
a arborelui 1 fiind mare, în primul moment se produce rotirea carcasei 4, în sens invers
acelor unui ceasornic, cu unghiul , producându-se deszăvorârea (zăvoarele ocupă
poziţia punctată). După deszăvorâre, sub acţiunea presiunii uleiului, se produce rotirea
cu 180o a arborelui 1, respectiv a cadrului 2, în sensul acelor unui ceasornic. Zăvorârea
cadrului în noua poziţie se face sub acţiunea zăvorului din dreapta, piesa 11 de pe
cadrul mobil venind în contact cu suportul 8 din dreapta.
a b
Fig. 5.3. Schema mecanismului de inversare a plugurilor reversibile: a – acţionate cu cilindru

hidrostatic, b – acţionate cu motor hidraulic rotativ cu paleta.
În figura 5.4. a se reprezintă schema mecanismului de inversare acţionat prin

intermediul unui cilindru 1, montat pe cadrul fix, prevăzut cu două pistoane 2, montate
pe o tijă comună 3. Tija 3 reprezintă o cremalieră, ce angrenează cu roata dinţată 4,
montată pe o ţeavă, pe care este montat rigid cadrul mobil 5 al plugului. Rotirea cadrului
mobil se realizează introducând ulei sub presiune într-o parte sau alta a cilindrului,
41
pistoanele deplasându-se într-un sens sau altul cu o cursă s=rd, rd fiind raza cercului
roţii de divizare al roţii 4.
La plugurile reversibile prevăzute cu astfel de mecanisme, deszăvorârea cadrului
mobil se face prin trecerea plugului în poziţie de transport. În acest scop (fig. 5.4. b), pe
cadrul fix este montat un bolţ 2, articulat pe pârghia 3, menţinută într-o poziţie
determinată sub acţiunea arcurilor 4 şi 5. Prin ridicarea tiranţilor inferiori 6, se modifică
unghiul format între tiranţii 6 şi triunghiul de prindere 7. Ca urmare, sub acţiunea arcului
5 şi a pârghiei 3, bolţul 2 este scos din locaşul din piesa 8 de pe cadrul mobil 9 al
plugului.
Fig. 5.4 Schema mecanismului de inversare acţionat de două pistoane şi cremalieră (a)
şi mecanism de zăvorâre cu bolţ (b)
Indiferent de tipul mecanismului de inversare şi lăţimea de lucru a plugului,

inversarea organelor de lucru se face în jurul unei axe de inversare, cuprinsă în planul
longitudinal al tractorului.
42
LUCRAREA 6
6.1. GRAPA CU DISCURI UŞOARĂ GDU-3,4
6.1.1. Destinaţie
Grapa cu discuri execută o lucrare de pregătire a patului germinativ de bună
calitate, numai pe soluri uşoare şi mijlocii, la o umiditate normală cuprinsă între 20-22
%. Grapa lucrează în agregat cu tractorul U-650.
6.1.2. Caracteristici tehnice şi funcţionale

▪ diametrul discurilor – 500 mm
▪ tipul grapei – tractată cu dispozitiv de orizontalizare
▪ lăţimea de lucru – 3,4 m
▪ număr de baterii – 4
▪ număr de discuri pe baterie – 9
▪ tipul discului – calotă sferică cu contur lis şi gaura pătrata
▪ unghiul de lucru al bateriilor cu discuri:
▫ faţă: 14, 16, 18, 20
▫ spate: 12, 14, 16, 18
▪ adâncimea de lucru – 12-14 cm
▪ dispunerea bateriilor cu discuri pe cadru s-a realizat prin suprapunerea în „x”
asimetric
6.1.3. Construcţie
Grapele cu discuri (fig. 6.1), constructiv, sunt formate dintr-un cadru 1 pe care
sunt prinse bateriile cu discuri 2, care au poziţie reglabilă, ce permite modificarea
unghiului de înclinare a discurilor faţă de direcţia de înaintare. Cuplarea la sursa de
energie se face prin intermediul unui dispozitiv de cuplare 3, care în cazul grapelor
tractate este prevăzut cu un mecanism de reglare a orizontalităţii cadrului grapei 5.
Pentru trecerea din poziţia de lucru în poziţia de transport grapele tractate se prevăd cu
mecanisme de ridicare coborâre care acţionează asupra roţilor de sprijin ale maşinii 4,
limitând adâncimea de lucru a discurilor.
Fig. 6.1. Schema grapei tractate cu discuri

43
Pentru realizarea acestor tipuri de grape s-au avut în vedere următoarele:
◙ s-a adoptat principiul modulării, astfel încât cadrul de bază cu lăţimea de lucru
de 3,4 m poate fi utilizat în agregat cu tractorul U-650 M, la care să se ataşeze baterii
laterale rabatabile (formate din cate 3 discuri), obţinându-se prin aceasta o lăţime de
lucru de 4,4 m (pentru U 1010 DT).
◙ diametrul discurilor s-a majorat la 500 mm, ca la grapele cu discuri similare,
realizate în alte ţări. Indicatorul de masă specifică, ce este dat de raportul dintre masa
grapei repartizata pe disc, are valoarea de cca. 40 kg /disc.
◙ dispunerea bateriilor cu discuri pe cadru s-a realizat prin suprapunere, în „x”
asimetric.
◙ între triunghiul de tracţiune şi trenul de rulare s-a prevăzut un dispozitiv de
orizontalizare care asigură menţinerea paralelismului dintre cadrul maşinii şi sol, atât în
lucru, cât şi în transport. Datorită acestui dispozitiv, bateriile cu discuri anterioare şi
posterioare lucrează la aceeaşi adâncime, producându-se în acelaşi timp un transfer al
masei grapei asupra discurilor, proporţional cu adâncimea de lucru, fără a se mai
solicita vertical bara de tracţiune a tractorului, asigurându-se o mai bună pătrundere a
discurilor în sol.
◙ pentru asigurarea indicilor de fiabilitate, lagărele bateriilor sunt de tipul cu
rulmenţi protejaţi oscilanţi în carcasă, iar trenul de transport s-a prevăzut cu 2 roţi pe
pneuri, pe 2 semiaxe, fiind acţionat cu ajutorul unui cilindru hidraulic de diametru 100
mm, racordat la instalaţia hidraulică a tractorului, cu comandă din cabina tractorului.
6.1.4. Procesul de lucru al grapelor cu discuri

Prin deplasarea discului, sub acţiunea greutăţii g0 care apasă asupra sa, discul
pătrunde în sol la adâncimea a şi decupează un strat de sol cu secţiunea S0 pe o lăţime
de lucru b (fig. 6.2). Stratul de sol tăiat de discul sferic este urcat pe suprafaţa lui
interioară, mărunţit, deplasat lateral şi răsturnat.
Mişcarea discului în timpul lucrului este formată din mişcarea de rotaţie în jurul
axei sale (curba A), datorită forţelor de frecare care apar între disc şi sol şi mişcarea de
translaţie imprimată prin tractare, traiectoria descrisă de un punct de pe disc fiind o
elice B.
Fig. 6.2. Procesul de lucru executat de disc
Greutatea g0 care apasă pe disc, are următoarele valori: g0=15…20 daN pentru
grapele uşoare, g0 =20…30 daN pentru grapele mijlocii şi g0 =30…45 daN pentru
grapele grele.
44
Adâncimea maximă de lucru amax este determinată de diametrul D şi de diametrul
d al mosorului distanţier, exprimată prin relaţia:
Dd
amax 
2
Acţiunea de pătrundere în sol a discului se realizează prin utilizarea unor discuri
cu diametrul mai mare sau prin mărirea unghiului de atac al discurilor.
Solul lucrat cu grapele cu discuri rămâne neuniform pe fundul brazdelor, aşa cum
se observă în figura …, distanţa dintre creste fiind determinată de distanţa dintre
discuri, care este cuprinsă între 165…280 mm.
6.1.5. Reglaje
‡ reglarea unghiului de atac al discurilor, care se realizează prin deplasarea barei
cadru a bateriei pe cadrul grapei, până ce bolţul montat în gaura de pe placa de reglare
(corespunzător unghiului ales) loveşte în umărul opritor, apoi se strâng piuliţele
şuruburilor, până ce placa de strângere asigură o fixare corespunzătoare a barei
bateriei pe cadrul maşinii. Unghiul de atac al bateriilor din faţă are valorile de 14°, 16°,
18°, 20°, iar cel al bateriilor din spate de 12°, 14°, 18°.
‡ reglarea adâncimii de lucru a discurilor se realizează prin montarea sub roţile
trenului de rulare a unor cale cu o înălţime egală cu adâncimea de lucru cerută. În
această poziţie se montează opritorul pe tija cilindrului hidraulic, astfel încât ridicarea
roţilor peste aceasta limită (deci coborârea bateriilor cu discuri) nu mai este posibilă,
deoarece opritorul loveşte în supapa de scurtcircuitare a cilindrului hidraulic. În acest
caz instalaţia hidraulică trebuie să funcţioneze pe poziţia coborât. Când opritorul este
fixat la capătul tijei cilindrului hidraulic, lângă urechea de montare pe braţul de ridicare,
se obţine adâncimea de lucru maximă, iar instalaţia hidraulică funcţionează pe poziţia
„flotant”.
‡ reglarea poziţiei răzuitorilor faţă de discuri se realizează prin deplasarea
suporţilor răzuitorilor pe bara pătrata şi fixarea în poziţia dorită, cu ajutorul şuruburilor
de strângere.
6.1.6. Exploatare
Tabelul 6.1
Indicii de exploatare
Indici GDU-3,4
Coeficientul sigurantei tehnice 0,986
Coeficientul sigurantei în exploatare 0,971
Capacitatea de lucru orara în timpul schimbului (ha) 1,54
Consumul de combustibil (1/ha) 5,85
Completând gama utilajelor existente în dotare, noul tip de grape cu discuri

uşoare modulate tip GDU-3,4, care întruneşte în construcţie caracteristici tehnico-
funcţionale competitive, într-o exploatare raţională, asigură obţinerea unei lucrări de
pregătire a patului germinativ corespunzător cerinţelor, o buna încărcare a tractoarelor
de 65 CP, ceea ce se repercutează favorabil şi asupra consumului de combustibil pe
unitatea de referinţă.
45
6.2. GRAPA CU DISCURI DEZAXABILĂ GDD-1,8
6.2.1. Destinaţie
Grapa cu discuri dezaxabilă GDD-1,8 este destinată pentru mărunţirea arăturii de
primăvară şi pentru executarea lucrărilor de întreţinere în timpul verii în livezi şi în vii cu
distanţă mare între rânduri. Realizează mărunţirea bulgărilor, spargerea crustei şi
distrugerea buruienilor. Lucrează în agregat cu tractoarele de 45 CP cu dublă tracţiune
sau pe şenile, cu U-445 DT şi SM 400, în soluri uşoare şi mijlocii, pe teren şes, terase
sau pante.
Fig. 6.3. Schema grapei cu discuri dezaxate

 Lăţimea de lucru: 180 cm;
 Adâncimea maximă de lucru: 12 cm;
 Diametrul discurilor: 460 mm;
 Unghiul de atac al discurilor: 12-15-18-21 grade;
 Dezaxarea maximă: 825 mm;
 Apăsarea pe disc: 22,2 kg.
6.2.3. Construcţie
Grapa cu discuri GDD-1,8 (fig. 6.3) este formată din două baterii cu discuri
aşezate în forma literei “v”, cu axa de simetrie perpendiculară pe direcţia de înaintare,
triunghiul de tracţiune, lagăre, dintr-un cadru paralelogram articulat de cadrul, dispozitiv
de dezaxare, mecanism de prindere la tractor în 3 puncte, tirant filetat pentru reglarea
dezaxării şi mosor distanţor. Grapa este de tip purtat.
Cadrul este o construcţie sudată din ţevi cu secţiunea pătrata, de mare rezistenţă
având forma literei ”T”.
Dispozitivul de dezaxare montat pe partea anterioară a cadrului constă dintr-un
paralelogram articulat care poate fii deformat în plan orizontal cu ajutorul unui cilindru
de forţă cu dublu efect sau al unui tirant mecanic cu filet. Tirantul filetat asigură
deformarea în plan orizontal a paralelogramului articulat de la dispozitivul de dezaxare.
46
.
Fig. 6.4 Forme constructive ale organelor de lucru
Bateriile de discuri sunt formate din cate 11 discuri fiecare, cu diametrul de 460
mm.
Cele de la bateria anterioara fiind crestate spre circumferinţă spre a se favoriza
pătrunderea în sol şi mărunţirea bulgarilor de pământ. Discurile (fig. 6.4) sunt montate
pe un ax cu secţiune pătrata distanţate prin intermediul unor mosoare. Bateriile cu
discuri sunt astfel montate pe cadru încât să asigure 4 valori ale unghiului de înclinare a
discului. Multe piese componente ale bateriilor de discuri (axe, discuri, mosoare,
răzuitoare,,etc.) sunt identice cu cele de la grapele GD 3,4.
6.2.4. Funcţionare
De regulă, în timpul lucrului, maneta de comandă a ridicătorului hidraulic al
tractorului se aşează în poziţie limită inferioară, permiţând grapei să copieze
denivelările terenului pe direcţia de deplasare. În condiţii de sol afânat sau umed,
adâncimea de lucru poate fii redusă prin limitarea cursei manetei de comandă a
ridicătorului cu ajutorul opritorului de pe sector.
Transportul şi întoarcerile grapei la capetele intervalelor se fac cu grapa în poziţia
ridicată. Viteza de lucru este de 6-8 km/h, iar productivitatea este de 8-10 ha/sch.
Schema procesului de lucru executat de disc (fig. 6.5):
În procesul de lucru, planul discului, dispus perpendicular pe suprafaţa solului,
formează cu direcţia de înaintare unghiul de atac . În general, la grape, unghiul de
atac este reglabil între 15...300 (frecvent 15...220).
Prin deplasarea discului pe direcţia de înaintare a maşinii sub acţiunea greutăţii
ce acţionează asupra sa, discul pătrunde în sol la adâncimea a şi decupează un strat
de sol cu secţiunea s. Acest strat de sol este urcat pe suprafaţa interioara a discului,
mărunţit, deplasat lateral şi parţial răsturnat. În procesul de lucru, discul se comporta ca
o cormana sferica.
Datorita forţelor de frecare ce apar în procesul de lucru între disc şi sol, discul
execută, pe lângă mişcarea de translaţie şi o mişcare de rotaţie în jurul axei sale. Prin
compunerea mişcării de rotaţie a discului cu mişcarea de translaţie a maşinii se obţine
mişcarea absoluta a discului. Traiectoria descrisă de un punct de pe tăişul discului este
o elice cu pasul L.
47
Fig. 6.5 Procesul de lucru al discurilor
La grapele cu discuri destinate lucrărilor în livezi, asigurarea unui echilibru

corespunzător prezintă o importanţă deosebită deoarece este necesar ca agregatul să
poată fii condus, fără vătămarea plantaţiilor sau solicitarea organelor de direcţie ale
tractorului, chiar în condiţiile în care coroana pomilor impune dezaxarea organelor
active. Din acest punct de vedere grapa cu discuri GDD-1,8 prezintă avantajul că
echilibrul său este realizat atunci când axa longitudinală a maşinii se află deplasată cu
cca. 300-500 mm spre dreapta axei longitudinale a tractorului. Totuşi, la dezaxări mai
mari de 500 mm, pot apărea dezechilibrări ale agregatului care pot fii corectate prin
reglarea bateriei din spate. Când dezaxarea grapei este mai mică de 300 mm pot, de
asemenea, să apară dezechilibrări ale agregatului în lucru în condiţii grele şi în acest
caz este necesar ca grapa sa fie reglată astfel ca unghiul de atac al discurilor de la
bateria anterioară să fie mai mic decât al discurilor de la bateria posterioară.
6.2.5. Reglaje
 Reglarea unghiului de lucru al discului: se face fixând suportul bateriilor în una
din cele 4 poziţii existente şi care reprezintă, pornind de la interior unghiul de
12,15,18 şi 21 grade;
 Reglarea orizontalităţii maşinii de lucru: se realizează cu ajutorul tirantului central
al tractorului. Prin acest reglaj se asigură paralelismul cadrului grapei cu
suprafaţa terenului şi deci o adâncime de lucru egală a celor două baterii de
lucru.
 Reglarea poziţiei răzuitoarelor de la discuri: se face deplasându-le în suporţi,
astfel ca între tăişul acestora şi disc sa fie un joc de 3-5 mm.
 Adâncimea de lucru a grapei dezaxabile pentru livezi: se reglează prin
modificarea unghiului de atac al discurilor, în funcţie de condiţiile de lucru, care
trebuie să fie cu atât mai mare, cu cât terenul este mai uscat şi mai îmburuienat.
48
LUCRAREA 7
7.1. GRAPE CU COLŢI (DINŢI)
7.1.1. Destinaţia
Grapele cu colţi (dinţi) sunt destinate mărunţirii solului după arat în vederea
pregătirii terenului pentru executarea însămânţărilor. De asemenea, se folosesc
primăvara pe terenurile arate, pentru spargerea crustei şi la grăparea semănăturilor
înainte şi după răsărirea plantelor, precum şi alte lucrări superficiale ale solului.
Grapele cu colţi sunt utilizate fie în cazul lucrării singulare de grăpat, fie
concomitent cu aratul sau discuitul.
7.1.2. Procesul de lucru

Colţii grapelor, în funcţie de înclinarea lor contribuie la afânarea solului sau
concomitent cu mărunţirea acestuia, execută şi o tasare parţială.
În procesul de lucru colţii grapelor pot avea trei poziţii posibile: poziţia verticală
(cazul grapelor cu colţi ficşi), iar particulele de sol sunt deplasate lateral; poziţia
înclinată către înainte a vârfurilor colţilor (cazul grapelor cu colţi reglabili), în care
situaţie particulele de sol au tendinţa de a ieşi la suprafaţă datorită acţiunii colţilor. În
această poziţie dinţii au tendinţa permanentă de a intra în sol contribuind la o bună
stabilitate a grapei. A treia, poziţia înclinată către înapoi faţă de direcţia de deplasare a
colţilor grapei când acţiunea colţilor impune o tasare a solului, împingând particulele
spre adâncime.
7.1.3. Construcţia grapelor cu colţi

Grapele cu colţi pot fi cu organe de lucru pasive sau cu organe de lucru active,
colţii fiind antrenaţi într-o mişcare oscilantă.
7.1.3.1 Grape cu colţi pasivi

Aceste grape sunt formate din mai multe câmpuri (fig. 7.1), fiecare cu lăţimea de
lucru, de regulă cuprinsă între 0,6 şi 1,5 m.
Câmpul de grapă este format dintr-un cadru pe care se montează colţii (dinţii) de
diferite forme.
Fig. 7.1. Câmp de grapă cu colţi ficşi

49
În funcţie de apăsarea specifică aceste grape se împart în :
- grape uşoare 6 ... 10 N/colţ;
- grape mijlocii 12 ... 20 N/colţ;
- grape grele 20 ... 45 N/colţ.
Acest criteriu delimitează şi domeniul de folosire: pentru soluri uşoare, mijlocii şi
grele.
Adâncimea de lucru a grapei în funcţie de tipul acesteia este următoarea:
a = 20 ... 40 mm pentru grape uşoare;
a = 40 ... 75 mm pentru grape mijlocii;
a = 75 ... 125 mm pentru grape grele.
Repartizarea dinţilor pe cadrul grapei se execută astfel încât să se asigure o
acţiune uniformă asupra solului, un mers stabil şi să se excludă posibilitatea de
înfundare cu sol şi buruieni a grapei. Pentru aceasta trebuie să se îndeplinească
următoarele cerinţe:
a. fiecare dinte trebuie să execute un şanţ separat, adică nu se admite ca urmele
dinţilor să se suprapună. Sub acţiunea colţilor (dinţilor) particulele de sol sunt deplasate
lateral. Lăţimea şanţului făcut de un colţ este direct proporţională cu adâncimea de
lucru. Deci distanţa dintre doi colţi învecinaţi depinde de adâncimea de lucru a acestora.
Se impune ca între şanţurile învecinate să nu rămână fâşii neprelucrate;
b. şanţurile create de dinţi trebuie să se dispună la distanţe egale între ele pe
toată lăţimea de lucru a grapei. Totodată distanţa dintre dinţii (colţii) învecinaţi trebuie să
fie astfel aleasă încât să nu producă înfundarea grapei cu pământ sau resturi vegetale;
c. echilibrarea grapei se realizează atunci când fiecare colţ va lucra în aceleaşi
condiţii, cerinţă ce se poate asigura printr-o construcţie corectă a formei dinţilor şi de
asemenea direcţia forţei de tracţiune trebuie să treacă prin centrul de masă al grapei,
formând cu orizontala un unghi de 18o...20o.
Îndeplinirea condiţiilor de mai sus privind dispunerea colţilor se realizează cu
ajutorul metodei geometrice de construire a unui câmp de grapă.
7.1.3.2 Grape oscilante

Grapele oscilante sunt folosite în general pentru pregătirea patului germinativ
pentru legume, cartofi, sfeclă de zahăr etc.
Aceste grape au organe de lucru sub forma unor colţi cu secţiune circulară,
cilindrici sau tronconici, cu aceeaşi lungime sau cu lungimi diferite, care sunt montate
pe bare ce primesc în timpul lucrului mişcări oscilatorii. Adâncimea de lucru a colţilor a
= 10 ...18 cm.
În figura 7.2 a se arată schema unei grape oscilante, la care colţii sunt dispuşi pe
patru bare. Barele 1 şi 3 sunt montate pe mecanismul patrulater a-b-c-d, acţionat prin
intermediul unui mecanism cu bielă manivelă, iar barele 2 şi 4 sunt montate pe
mecanismul e-f-g-h acţionat prin intermediul unui alt mecanism cu bielă manivelă.
Acţionarea celor două mecanisme se face de la priza de putere a tractorului prin
intermediul mecanismelor Omn şi Ops. În timpul lucrului, colţii primesc mişcări de
translaţie perpendicular pe direcţia de înaintare, descriu traiectorii (curbe sinusoidale)
diferite, acţionând astfel energic asupra solului. Ca efect se realizează o bună
mărunţire şi o afânare uniformă a solului, pe întreaga adâncime a acestuia.
În figura 7.2 b se arată schema unei grape oscilante la care colţii sunt dispuşi pe
două bare, ce primesc mişcare de translaţie prin intermediul unui mecanism cu furcă
oscilantă, acţionat de la priza de putere a tractorului. În acest caz, colţii de pe cele două
bare descriu traiectorii identice, defazate în timp. Grapele oscilante se construiesc cu
lăţimi de lucru de 2,5 - 4 m.
50
Fig. 7.2. Grape oscilante
7.1.4. Tipuri constructive de grape cu colţi

Cele mai utilizate grape cu colţi realizate în ţară sunt:
- Grapa cu colţi ficşi (modernizată ) GCM-1,2 având lăţimea de lucru de 1,2 m.
- Grapa cu colţi reglabili 6 GCR-1,7 se foloseşte cu o înclinare a colţilor de
60…110o pentru grăpatul obişnuit al arăturilor. Când solul este afânat şi se urmăreşte
mai mult nivelarea brazdelor, colţii se reglează la 5…27 o. Pentru grăpatul de primăvară
al semănăturilor de cereale de toamnă, puternic înfrăţite şi bine înrădăcinate colţii se
reglează la 27…45o.
În exploatarea grapei cu colţi reglabili trebuie să se dea o atenţie deosebită
întinderii uniforme a cablurilor de la dispozitivul de tracţiune şi folosirii întotdeauna a
roţilor de sprijin prevăzute la cadru.
Capacitatea de lucru a grapei cu şase câmpuri, în agregat cu tractorul U-650
este de circa 50 ha / sch.
- Grapa cu colţi netezitoare 8GCN-1,7 este o grapă cu colţi reglabili
asemănătoare grapei 6-GCR-1,7, fiind însă echipată cu opt câmpuri de grapă şi opt
câmpuri suplimentare cu lame de netezire care se pot cupla în faţa sau în spatele
câmpurilor de grapă. Dispozitivul de agregare este susţinut pe patru roţi cu lagăre pe
rulmenţi, iar cablurile de tracţiune sunt prevăzute cu întinzătoare filetate.
Se utilizează în agregat cu tractoarele U-650 şi U-800.
- Grapa purtată cu colţi oscilanţi GCO-3 este destinată pregătirii patului
germinativ prin afânarea, mărunţirea şi nivelarea solului, în special în vederea plantării
cartofilor. Grapa este formată dintr-un cadru, transmisie şi bare cu colţi.
În timpul înaintării, barele cu colţi au mişcare de oscilaţie transversală cu o
frecvenţă de circa 56 Hz prin acţionarea transmisiei de la priza de putere a tractorului.
Se foloseşte cu tractor de 40-50 CP având o capacitate de lucru de cca. 12 ha / sch.
Adâncimea de lucru se limitează cu ajutorul ridicătorului hidraulic. În urma grapei
cu colţi oscilanţi pot fi utilizate trei secţii de grapă elicoidală rotativă de tipul celei de la
cultivatorul combinat pentru cultivaţie totală, utilizând un dispozitiv special de agregare
care se livrează la cerere.
51
- Grapa cu colţi elastici pentru vie GEV-1,6-1,8 este adaptabilă la cadrul
plugului cultivator PCV-1,8 pentru distanţa între rânduri de 1,6-1,8 m, iar varianta GEV-
2-2,2 la plugul PCV-2,2 pentru distanţe de 2-2,2 m. Grapa este formată dintr-un suport
central prins articulat la cadrul plugului, două tronsoane laterale demontabile (în funcţie
de distanţa între rândurile de vie) şi colţi elastici dispuşi pe două urme.
Grapa cu colţi elastici se utilizează la arătura de primăvară şi la lucrări de
cultivaţie pe soluri uşoare în scopul îmbunătăţirii calităţii de mărunţire şi nivelare. În
poziţie de transport, grapa este ridicată odată cu plugul
- Dispozitivul pentru purtat grape cu colţi este format dintr-un cadru central
fix, cuplat la ridicătorul hidraulic al tractorului de 65-80 CP şi două părţi laterale
rabatabile în plan vertical în poziţie de transport. La cadru pot fi prinse câmpuri de grapă
conform tabelului 7.1.
Fiecare câmp de grapă se prinde la cadru cu câte trei legături de lanţ şi cu câte o
legătură în câmpurile alăturate.
Tabelul 7.1
Nr. Tipul de grapă Numărul de câmpuri Lăţimea de lucru

crt La cadrul La părţile laterale totală
central rabatabile m
0 1 2 3 4
1 Grapă cu colţi reglabili GCR-1,7 2 2 6,8
2 Grapă cu colţi fcşi GCM-1,2 2 4 7,2
3 Grapă plasă (2,8m) 1 2 8,4
Principalele caracteristici tehnice sunt menţionate în tabelul 7.2

Tabelul 7.2
Nr. Caracteristica 2 GCM- GF-2 6 GCR- 8GCN-1,7 Grapa GEV-1,6-1,8 GCO-3

crt 1,2 (GF-3) 1,7 plasă (GEV-2-
2,2)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Tracţiunea Animală Animală Mecanică Mecanică Animală şi Mecanică Mecanică
sau un (tractată) (tractată) mecanică (adaptabilă (purtată)
câmp (purtată) la PCV)
după
plug
2 Cadrul şi colţii Rigid cu Articulat Rigid cu Rigid cu Flexibil Rigid cu Rigid cu colţi
colţi ficşi cu colţi colţi colţi cu colţi colţi oscilanţi cu
ficşi reglabili reglabili şi elastici elastici mişcare
bare de acţionată
nivelare
3 Numărul de 2 (1) 2(3) 6(2-4) 8(2-4-6) 1(3) 1 1
câmpuri
4 Lăţimea de lucru,
în m
- pe un câmp 1,2 0,75 1,7 1,7 2,8 1-1,2 3
- totală 2,4 1,5 10,5 13,6 2,8 (1,4-1,6) 3
(2,25) (3,5-7) (3,5-7- (8,4)
10,5)
5 Nr. de colţi la un 25 15 35 35 70 12(16) 36
câmp
6 Distanţa între 50 50 50 50 38 100 82
urmele colţilor, în
mm
7 Masa ce revine 1,60 1,55 1,57 1,57 0,60 - 10,41
52
pe un colţ
8 Lungimea activă 153 150 105 105 150 120 200
a colţilor
o o o o o o o
9 Unghiul de 90 76 5-110 5-110 90 90 90
înclinare a
colţilor în grade
10 Masa în kg
- pe un câmp 40 23 55 55+22 46 - -
- totală 100 56 (84) 545 964 84 42 (51) 400
7.1.5. Reglaje
Reglajele se referă la următoarele:

- stabilirea lăţimii de lucru prin numărul de câmpuri de grapă din agregat;
- unghiul de atac (înclinarea) colţilor (dinţilor) grapelor cu colţi reglabili în funcţie
de starea culturii şi condiţiile de sol;
- în anumite condiţii punerea de mase adiţionale pe câmpurile de grape pentru
mărirea adâncimii de lucru
7.2. GRAPE ROTATIVE
7.2.1. Destinaţia
Destinaţia este specifică fiecărui tip de grapă rotativă: grapă stelată, sapă
rotativă sau grapă elicoidală respectiv mărunţirea bulgărilor de sol după arătură,
distrugerea crustei solului şi pregătirea patului germinativ în agregat cu alte utilaje
pentru lucrările solului.
7.2.2. Procesul de lucru, construcţia, organe specifice de lucru şi tipuri

constructive de grape rotative
7.2.2.1 Grape stelate

Grapele stelate sunt folosite la grăparea arăturilor, concomitent cu aratul sau
separat, precum şi pentru spargerea crustei.
Organele de lucru ale grapelor stelate au forma unor stele cu patru-cinci colţuri.
De obicei, grapele cu stele cu patru colţuri sunt de tip uşor, iar cele cu stele cu cinci
colţuri sunt de tip greu (apăsarea pe o stea fiind de circa 4,5-5,5 daN). Stelele se
montează rigid pe două-trei axe cu secţiune pătrată, dispuse perpendicular pe direcţia
de înaintare a grapei. Axele cu stele sunt montate pe cadrul grapei prin intermediul unor
lagăre.
Montarea stelelor pe axe se face astfel încât colţurile acestora să fie dispuse pe
o elice, sistem ce asigură rularea lină a grapei. În general pe un ax sunt montate în
funcţie de lăţimea grapei 8-20 stele. Dispunerea stelelor pe axe se face astfel încât
fiecare stea să execute o urmă proprie, distanţa dintre urme fiind de 25-30 mm. Grapele
stelate lucrează la adâncimi de 3-6 cm.
Grapa stelată GS-1,2 (fig. 7.3) este prevăzută cu 45 stele dispuse pe trei axe .
Lăţimea de lucru este de 1,2 m, masa grapei fiind de 250 kg.
Grapa stelată GS-1,6, de construcţie similară cu grapa GS-1,2 este prevăzută
cu 60 stele dispuse pe trei axe. Lăţimea de lucru a grapei este de 1,6 m, masa grapei
fiind de 300 kg.
Grapa stelată GS-1,2 (1,6) este destinată pentru mărunţirea şi nivelarea solului
concomitent cu aratul.
53
Grapa GS-1,2 se utilizează în agregat cu plugurile a căror lăţime de lucru este de
maximum 1 m, iar grapa GS-1,6 cu plugurile având lăţimea de lucru de până la 1,4 m.
La plugurile semipurtate cu lăţime de lucru mare se utilizează câte două grape stelate.
Fig. 7.3 Grapă stelată
Agregarea se realizează cu ajutorul unui lanţ de tracţiune fixat la cadrul plugului

şi trecut prin brida barei de distanţare. Transportul grapei stelate se face în mijloace de
transport sau prin deplasarea pe sol numai pe drumuri de câmp şi la viteză redusă
pentru a nu sparge stelele, care sunt din fontă. Montarea stelelor pe axele de secţiune
pătrată se face cu colţii decalaţi (cu o latură), astfel ca aceştia să descrie o spirală pe
lăţimea de lucru.
În agricultura noastră se utilizează grapele stelate indicate în tabelul 7.3.
Tipuri de grape stelate

Tabelul 7.3
Nr. Caracteristica GS-1,2 GSV-1,6-1,8
crt (GS-1,6) (GSV-2-2,2)
0 1 2 3
1 Lăţimea de lucru, în m 1,2 1-1,2
(1,6) (1,4-1,6)
2 Numărul de axe cu stele 2 2
3 Numărul de stele pe ax 20 10
(27) (15)
4 Diametrul stelei, în mm 290 290
5 Masa, în kg 180 110
(245) (145)
6 Masa de lestare, în kg 38 -
7.2.2.2 Sape rotative

Sapele rotative sunt folosite pentru spargerea crustei, afânarea superficială a
solului şi întreţinerea culturilor agricole (porumb, grâu, cartofi, floarea-soarelui) în prima
perioadă de vegetaţie. Concomitent cu aceste lucrări, sapele rotative efectuează
distrugerea buruienilor în primele stadii de vegetaţie.
54
Organele de lucru ale sapelor rotative sunt discuri cu colţi curbaţi (fig. 7.4)
care prin rulare înţepând solul realizează afânarea acestuia şi distrugerea buruienilor.
Discurile au diametrul la extremitatea colţurilor D=450-500 mm, numărul de colţi pe disc
fiind z=12-16. În funcţie de sensul tractării şi greutatea ce apasă pe disc (go=7 -10 daN),
discurile pot lucra la adâncimi de 3-10 cm. Discurile se dispun pe două rânduri, fiind
libere pe axe, distanţa între urmele acestora fiind b = 60-80 cm.
Fig. 7.4 Disc cu colţi şi modul de dispunere a discurilor la sapele rotative
Suprafaţa s prelucrată de un colţ al discului este :

 D
s=  b, (8.1)
z
sapele rotative efectuând un număr de 130-160 înţepături / m2.

Sapa rotativă SR-4,5 (cu lăţime a de lucru de 4,5 m) este formată din patru
secţii de lucru, dispuse în linie, cuplate la un dispozitiv de tracţiune. Fiecare secţie este
prevăzută cu 16 discuri cu colţi, dispuşi pe două rânduri.
Capacitatea de lucru a sapei rotative este de 3-4 ha/h rezistenţa la tracţiune fiind
de 250-600 daN.
Sapele rotative purtate SRP-4,5 şi SRP-5,8 sunt destinate pentru spargerea
crustei solului, afânarea superficială şi distrugerea buruienilor anuale mici în curs de
răsărire sau slab înrădăcinate în prima perioadă de vegetaţie a culturilor agricole.
Caracteristicile tehnice sunt prezentate în tabelul 7.4.
Tabelul 7.4
Nr. Caracteristica UM SRP-4,5 SRP-5,8

crt
0 1 2 3 4
1 Tipul - purtat purtat
2 Lăţimea de lucru mm 4,5 5,8
3 Numărul de organe de lucru buc 64 82
4 Numărul de colţi pe sapă buc 12 12
5 Diametrul sapei cu colţi mm 460 460
6 Distanţa între urmele apropiate mm 70 70
7 Lumina în transport mm 620 350
8 Dimensiuni de gabarit:
55
- lungime mm 850 850
- lăţime mm 4540 5800
- lăţime în transport mm 3600 3600
- înălţime mm 1000 1000
9 Masa mm 645 790
7.2.2.3 Grape elicoidale

Grapele elicoidale se folosesc pentru mărunţirea, afânarea şi nivelarea stratului
superior al solului, fiind folosite în general în agregat cu alte utilaje pentru lucrările
solului (cultivatoare, grape cu colţi, etc.), efectuând operaţia de finisare a lucrării de
pregătire a solului în vederea semănatului.
Constructiv ele sunt realizate din vergele de sârmă (cu secţiune circulară sau
dreptunghiulară) sau din bandă, montate pe suporţi de diferite forme (circulare,
hexagonale), realizându-se astfel o suprafaţă de lucru cu vergele dispuse elicoidal (fig.
7.5).
Aceste grape se construiesc cu secţii (câmpuri) cu lăţimea de 0,8-1,4 m.
Fig. 7.5 Grapă elicoidală
56
LUCRAREA 8
8.1. MAŞINA DE MODELAT SOLUL PURTATĂ MMS 2,8
Modelarea solului este o lucrare deosebit de importantă în tehnologia de

mecanizare a culturilor legumicole, în special în parcelele care se irigă.
Prin modelarea solului se creează de la început rigolele pe unde urmează a se
face irigaţia imediat după plantat sau semănat. Rigolele realizate prin modelare
uşurează conducerea agregatelor agricole la efectuarea lucrărilor de întreţinere.
Maşinile folosite la modelarea solului pot fi grupate în:
 Maşini simple de modelat solul;
 Maşini combinate de modelat solul.
Maşinile simple de modelat solul execută modelarea terenului prin una sau două
treceri. Maşinile combinate de modelat solul, în afară de realizarea straturilor, execută şi
operaţii de fertilizare, erbicidare, eventual semănat sau plantat.
Maşina de modelat solul trebuie să răspundă la următoarele cerinţe:
Să execute o modelare corespunzătoare cu cerinţele agrotehnice privind
schemele de plantat şi semănat folosite la noi;
Schemele de modelare executate să fie corelate cu ecartamentul roţilor
tractoarelor ce execută lucrări pe terenul nivelat;
Maşina să execute scheme de modelare corelate cu maşinile agricole care
urmează să efectueze lucrări de modelare.
8.1.1. Destinaţie
Maşina este destinată pentru modelarea solului sub formă de straturi (brazde)
înălţate, care sunt despărţite prin rigole, fiind de tipul purtată în spatele tractoarelor de
45 sau 65 CP pe ridicătorul hidraulic.
Se compune din următoarele părţi principale:
- cadrul;
- organele pentru formarea rigolelor;
- organele pentru formarea straturilor şi dispozitivul de prindere a maşinii la
tractor.
8.1.2. Caracteristicile tehnice principale (pentru maşina de bază):

 Numărul straturilor executate la o trecere -2 (unul întreg şi două jumătăţi);
 Numărul rigolelor executate la o trecere -2;
 Lăţimea maximă a rigolei la coronament – 94 cm;
 Deschiderea maximă a rigolei la coronament – 46 cm;
 Adâncimea maximă a rigolei – 18 cm;
 Distanţa între două rigole – 140 cm;
 Lăţimea de lucru a maşinii – 2,8.
8.1.3. Construcţie
Organele pentru formarea rigolelor sunt construite sub forma unor patine-ghidaj
prinse fiecare în câte doi suporţi bârsă cu lungime reglabilă şi care pot deplasa pe cadru
pentru reglarea distanţei între rigole (fig. 8.1).
Patinele-ghidaj marginale sunt prevăzute fiecare cu câte un deflector.
Organele denumite formatori de strat sunt construite sub forma unor plăci:
- o placă anterioară fixă;
57
- o placă posterioară reglabilă în înălţime.
Fig. 8.1. Schema maşinii de modelat solul: 1- cadru; 2- dispozitiv de cuplare; 3- suporţi verticali de
prindere; 4- table profilate; 5- rariţă; 6 - plăci; 7- platformă pentru greutăţi marcator.
Placa posterioară este prevăzută cu trei piese (plăci) care constituie organul ce
execută netezirea stratului.
Maşina are posibilitatea să execute două scheme de modelare :
a) – o schemă de bază ce constă din două straturi de 94 cm (un strat întreg şi
două jumătăţi);
b) – o schemă suplimentară ce constă din trei straturi de 50 cm.
În cazul schemei de bază, maşina este echipată cu două organe de format rigole
(patine-ghidaj) şi trei formatori de straturi. În timpul lucrului se formează un strat întreg
cu lăţimea la coronament de 94 cm şi două jumătăţi de straturi pe laterale, având
lăţimea de 47 cm fiecare. La trecerea următoare este completat stratul marginal.
Lăţimea constructivă a formatorilor marginali este mai mare cu cca. 15 cm, pentru
asigurarea unei zone de acoperire din cauza devierii agregatului.
Adaptarea maşinii pentru executarea modelării solului după schema suplimentară
se realizează prin adăugarea unui formator de rigole pe mijlocul maşinii, identic cu cele
existente pe maşină şi doi formatori de strat cu lăţimea de 50 cm.
8.1.4. Funcţionarea
Maşina de modelat solul lucrează în teren afânat în profunzime la 25-28 cm şi
fără bulgări.
În cazul când terenul nu este bine afânat se cere ca înainte de modelare să se
efectueze deschiderea rigolelor cu rariţa, la distanţe egale cu distanţa între patinele-
ghidaj.
Prin introducerea maşinii în terenul afânat sau răriţat şi deplasarea ei, se produce
o deplasare a solului sub formă de straturi (brazde) înălţate, despărţite prin rigola de
formă prezentată.
8.1.5. Reglajul maşinii de modelat

Reglarea adâncimii de lucru, respectiv reglarea adâncimii rigolei, variază între 13
şi 18 cm, se realizează prin modificarea poziţiei plăcii formatoare reglabilă.
Modelarea pentru schema de bază s-a făcut cu un tractor U-650 reglat astfel:
- ecartamentul faţă-spate 1400 mm;
- ridicătorul hidraulic în timpul lucrului - pe flotant;
- s-au redus jocurile la tiranţii laterali ai ridicătorului hidraulic pentru ca maşina să
aibă o bună stabilitate în plan orizontal;
58
- viteza maximă.
Modelarea solului se poate face în condiţii bune dacă solul este bine mărunţit şi
nivelat. În caz contrar se recomandă modelarea în două faze:
 în prima fază, cu un cultivator sau maşină de deschis rigole se face deschiderea
rigolelor;
 în faza a doua se face modelarea cu maşina de modelat solul.
Metoda de deplasare a agregatului de modelat solul este în suveică. Viteza
optimă de deplasare este de 4-5 km/h.
Pentru mărirea gradului de tasare a stratului şi obţinerii adâncimii necesare la
rigole, pe platformele maşinii se pot aşeza greutăţi suplimentare.
8.2. TĂVĂLUGI
8.2.1. Destinaţia şi procesul de lucru

Tăvălugii sunt destinaţi sfărâmării bulgărilor de pe suprafaţa arăturii, tasării
stratului superficial al solului (micşorând astfel gradul de afânare realizat prin lucrări
anterioare), distrugerii crustei şi netezirii suprafeţei solului arat. De asemenea, tăvălugii
pot efectua tasarea îngrăşământului verde şi a gunoiului de grajd, distribuit pe suprafaţa
solului, pentru a uşura operaţia de încorporare a acestora în sol.
Procesul de lucru al tăvălugilor constă din acţionarea acestora asupra solului prin
propria lor greutate. Sub acţiunea forţei de tracţiune tăvălugul rulează pe suprafaţa
solului comprimându-l pe o adâncime “h”. Particulele de sol sunt presate în jos şi
deplasate spre direcţia de înaintare, în faţa tăvălugului formându-se un val de pământ.
Mărimea acestui val este în funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale solului şi de
diametrul tăvălugului.
8.2.2. Organe de lucru. Tipuri constructive de tăvălugi

După construcţie tăvălugii se clasifică în: tăvălugi cu suprafaţa netedă şi tăvălugi
cu suprafaţa denivelată.
Tăvălugii cu suprafaţa netedă sunt confecţionaţi din tablă de oţel sub forma unor
cilindrii ale căror axe sunt prevăzute cu două lagăre susţinute pe un cadru. Cilindrii
metalici pot fi încărcaţi în interior cu apă sau nisip, ceea ce permite reglarea gradului de
tasare.
Tăvălugii cu suprafaţa denivelată sunt de obicei tăvălugi inelari care pot avea
diferite forme prevăzute în figura 8.2.
Fig. 8.2 Forme de inele de tăvălugi cu suprafaţa denivelată
59
Inelele tăvălugilor formează suprafeţele de lucru ale acestora. Inelele sunt
montate liber pe axele lor. Tăvălugii inelari tasează solul la adâncimea de circa 5 ... 6
cm, lăsându-l afânat la suprafaţă.
Tipurile constructive de tăvălugi şi caracteristicile tehnice ale acestora sunt
prezentate în tabelele 8.1 şi 8.2.
Tabelul 8.1
Nr. Tăvălugul Tipul Destinaţia Tractorul cu Capacitate

crt. care a de lucru
lucrează ha / sch
0 1 2 3 4 5
1 Tăvălugul inelar Tractat Tasarea solului şi mărunţirea U-650 25,0
TI-5,5 bulgărilor cu lăsarea stratului U445
superficial afânat.
2 Tăvălugul neted Tractat Tasarea şi nivelarea solului. U-650 13,0
3TN-1,4 U-445
3 Tăvălugul inelar Tractat Pregătirea patului germinativ U-650* 13,5
TI-3,05* pentru semănatul sfeclei de U-445
4 Tăvălugul inelar- Tractat în lucru. zahăr şi a altor culturi cu U-650 18,5
neted TIN-4* Purtat în seminţe mici.
transport
*Lucrează şi în agregat cu combinatorul purtat pentru pregătirea patului

germinativ la cultura sfeclei de zahăr.
Tabelul 8.2
Nr. Caracteristicile TI-5,5 3 TN-1,4 TI-3,05 TIN-4

crt.
0 1 2 3 4 5
1 Numărul de secţii 3 3 3 4
2 Lăţimea de lucru, în m:
- a unei secţii 1,9 1,4 1,10 1,1
- totală 5,5 4,0 3,05 4,0
3 Acoperirea între secţii , în cm. 10 10 8 8
4 Diametrul exterior al tăvălugilor, în mm 500 600 260 260 (270)
5 Masa, în kg:
- constructivă 1450 1200 760 1027
- cu balast 1900 (3000) - -
6 Apăsarea pe unitatea de lăţime de 2,6-3,5 2,9-7,2 2,5 2,6
2
lucru, în daN / cm
60
LUCRAREA 9
9.1. CULTIVATOARE
9.1.1. Destinaţia şi domeniul de folosinţă

Cultivatoarele sunt maşini agricole destinate lucrărilor superficiale ale solului înainte de
semănat (cultivaţie totală) şi printre rândurile de plante (prăşit). La lucrările de
întreţinere, în afară de prăşit, prin echiparea cu diferite feluri de organe de lucru,
cultivatoarele execută şi muşuroitul, deschiderea de brazde pentru udare, hrănirea
suplimentară (cazul cultivatoarelor hrănitoare).
Fiecare tip de cultivator, potrivit destinaţiei sale, acoperă un domeniu de folosinţă
conform tabelului 9.1
Tabelul 9.1
Nr. Cultivatorul Tipul Destinaţia Tractoru Capacitate
crt l cu care a de lucru
lucrează ha / sch
0 1 2 3 4 5
1 Cultivatorul universal CPU- Purtat Prăşitul şi afânarea solului între U-650 12-18
4,2 rândurile de plante semănate
la distanţe de 45-100 cm,
precum şi cultivaţie totală.
Se poate echipa şi cu
distribuitoare de îngrăşăminte
chimice
2 Cultivatorul CPS-6 (secţii Purtat Prăşitul culturilor semănate cu U-650 18-28
de lucru tip CPU-4,2 semănătoarea SPC-6
adaptate pe cadrul
semănătorii SPC-6)
3 Cultivatorul CPU-8 Purtat Prăşitul culturilor semănate pe U-650 24-30
8 rânduri la distanţe de 45-80
cm.
4 Cultivatorul pentru plante Purtat cu Prăşitul, afânarea solului şi L-445 8,0
tehnice şi legume CPPT-3 mecanism muşuroitul culturilor de sfeclă
de de zahăr şi legume cu talia
conducere joasă având distanţa între
rânduri de 45-90 cm
5 Cultivatorul pentru plante Purtat cu Întreţinerea culturilor de sfeclă L-445 10-14
tehnice CPT-4 mecanism şi legume cu talie joasă
(CPPT-4) de semănate la distanţe de 45 cm
conducere
6 Cultivatorul legumicol CL- Purtat Întreţinerea culturilor de L-445 8
2,8 legume cu talie înaltă
(CL-2,8M) semănate sau plantate pe
teren modelat cu MMS-2,8
7 Cultivatorul legumicol Purtat Întreţinerea culturilor de U-650 12
CL-4,5M legume semănate sau plantate (L-445)
pe teren modelat cu agregat
complex pentru legumicultură.
8 Cultivatorul combinat Purtat Pregătirea solului în vederea U-650 18
pentru cultivaţie totală: însămânţărilor de primăvară, U-800
-CCT-4 (CPGC-4) pe ogoare de toamnă. A- 40
-CCT-6,7(CPGC-6,7) 1800A
61
9.1.2. Părţile componente ale cultivatoarelor
Cultivatoarele purtate pentru întreţinerea culturilor (lucrarea solului între rândurile
de plante) au ca ansambluri principale: cadrul-de forma unei bare tubulare-cu dispozitiv
de cuplare la tractor şi cu secţii de lucru. Secţiile de lucru independente sunt prevăzute
cu paralelogram articulat, roată de sprijin pentru copierea microreliefului terenului şi
organe de lucru.
La cultivatoarele pentru plante tehnice dirijarea între rânduri se face cu ajutorul
mecanismului de conducere de către un muncitor, prin schimbarea orientării a două roţi
de sprijin ale cadrului. Pentru funcţionarea acestui mecanism tiranţii de la mecanismul
de suspendare (ridicătorul hidraulic) trebuie să aibă joc lateral, respectiv întinzătoarele
să fie slăbite.
Cultivatoarele pentru cultivaţie totală, precum şi cele destinate pentru livezi şi vii,
se pregătesc pentru lucru prin montarea corespunzătoare a organelor de lucru
specifice.
9.1.3. Organele de lucru ale cultivatoarelor

Organele de lucru ale cultivatoarelor au fost concepute şi validate de exploatare
potrivit destinaţiei. Se deosebesc astfel:
a) organe de extirpare (fig. 9.1);
b) organe de afânare (fig. 9.2);
c) organe de muşuroire şi de deschis canale de udare asemănătoare unei
cormane duble (fig. 9.3).
Fig. 9.1. Organe de extirpare tip săgeată
9.1.4. Reglajele cultivatoarelor
Reglajele cele mai pretenţioase sunt pentru lucrarea de prăşit la care se

utilizează acelaşi tip de tractor cu care s-a făcut semănatul (plantatul) cu acelaşi
ecartament ca la semănat (plantat) iar numărul de secţii de lucru este cu una mai puţin
decât numărul de rânduri plantate (semănate) la o trecere. Dispunerea secţiilor se face
de la mijlocul lăţimii de lucru (axa longitudinală a tractorului).
62
Fig. 9.2. Organe de afânare tip gheară reversibilă
Fig. 9.3. Organe de muşiroire şi deschis rigole de udare
Restul reglajelor se fac conform tabelului 9.2 şi figurilor 9.4, 9.5 şi 9.6:
Tabelul 9.2
Nr.
crt Ce se reglează Cum se reglează
0 1 2
1 Repartizarea organelor La cultivaţie totală (fig. 9.1) se montează cuţitele transversal la
active în plan orizontal distanţe regulate; în funcţie de lăţimea de lucru a lor:
- se asigură o acoperire între urmele vecine ale cuţitelor de tip
săgeată e  20 mm;
- cuţitele se aşează pe 2-3 rânduri decalate pe direcţia de avans
pentru a evita înfundarea;
La prăşit (fig. 9.2.a):
- se asigură o zonă de protecţie a plantelor (z) de 10-12 cm la
praşila I şi de 12-15 cm la praşila a II-a şi a III-a de fiecare parte
între cuţit şi rândurile de plante;
- pe intervalul lucrat efectiv cuţitele vor avea o acoperire
e  20 mm;
Pentru reglare se deplasează secţiile cu organe active pe cadru şi
cuţitele pe secţii.
La lucrările de afânare adâncă, administrare îngrăşăminte,
muşuroit se folosesc schemele de principiu din figura 9.2. b, c şi d.
63
2 Adâncimea de lucru Se reglează distanţa pe verticală între planul tăişului cuţitelor şi
obada roţii de sprijin a fiecărei secţii independente cu organe
active prin reglarea roţii, ori prin reglarea cuţitelor.
Cota de reglare se reduce cu 1-3 cm în funcţie de afundarea obezii
roţii în sol.
3 Orizontalitatea secţiei Asigură uniformitatea adâncimii şi poziţia corectă a cuţitelor. Se
obţine pe direcţie longitudinală prin reglarea poziţiei cadrului cu
ajutorul tirantului central de la ridicător şi cu ajutorul tirantului
reglabil superior de la fiecare paralelogram al secţiilor de lucru.
Cuţitele trebuie să calce cu tot tăişul pe platforma orizontală de
reglaj (fig. 9.3) cu condiţia ca rama cultivatorului să fie aşezată
orizontal şi la înălţimea normală în timpul lucrului.
Orizontalitatea pe direcţia transversală se obţine reglând tiranţii
laterali la tractor la lungime egală.
Figura 9.4. Schema de repartizare a organelor de lucru la cultivatorul de cultivaţie totală
Fig. 9.5. Schema de repartizare a organelor de lucru pe o secţie independentă la cultivatoarele

pentru întreţinerea culturilor prăşitoare: a, b - la prăşit ; c - la afânarea solului; d - la administrat
îngrăşăminte concomitent cu prăşitul; e - la muşuroit.
64
Fig. 9.6. Reglarea adâncimii de lucru şi orizontalităţii secţiei: a - corect; b, c - greşit
9.1.5. Tipuri de cultivatoare şi caracteristici tehnice

În tabelul 9.3 se prezintă principalele caracteristici tehnice ale cultivatoarelor.
Tabelul 9.3
Nr. Caracteristica
CPLR-2,5-
(CPGC-4)
CCT-6,7 -
CL-4,5M
CPU-4.2
crt
(CPT-4)
(CPGC-
CPPT-3
CPPT-4
CL-2,8
CPU-8
CCT-4
CPS-6
6,7)
3,5
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Lăţimea cadrului, 4,2 6 6,4 3 4,05 2,8 4,5 2,5- 4 6,7
în m 3,5
2 Nr. de rânduri prăşite la 4-6 6 8 4-6 6-9 2-6 6 1 - -
o trecere
3 Distanţa între rândurile 45- 45- 45- 45- 45- 45- 45- 300- - -
de plante, în cm 100 100 100 70 70 140 90 500
4 Nr. de secţii 7 7 9 7 10 7 7 11- 25 43
independente 15
5 Zona de protecţie (de o 12- 12- 12- 8-15 8-15 10- 10- - - -
parte a rândului ) în cm 18 18 18 16 16
6 Nr. de organe active:
- cuţite săgeată 12+7 16+7 16+9 19 28 19 7 11- 25 43
- cuţite unilaterale 14 14 16 12 18 12 14 15 - -
- cuţite-daltă 19 - - - - 21 - - 25 43
- discuri de protecţie - - - 12 18 12 - 11- - -
- rariţe - - - 4 6 3 4 15 - -
-
-
7 Adâncimea de lucru, 6-12 6-12 6-12 4-8 4-8 4-12 4-12 6-14 6- 6-
în cm 14 14
8 Masa totală, 680 740 760 377 500 397 390 465 950 171
în daN 0
65
9.2. FREZA PURTATĂ PENTRU VIE FV 1-1,5
9.2.1. Destinaţie
Freza FV 1-1,5 este destinata lucrărilor de întreţinere a solului în vii cu distanţa între
rânduri de 1,6-2,25 m sau 3-3,6 m, efectuându-se în ultimul caz două treceri pe
intervalul dintre rânduri.
În lucrările de întreţinere, freza execută afânarea superficiala a solului, mărunţirea
bulgărilor şi distrugerea buruienilor, completând domeniul de folosire al cultivatorului şi
discuitorului pentru vie.
Freza se utilizează pe toate tipurile de sol, cu excepţia terenurilor pietroase. Ea
lucrează în agregat cu tractoarele viticole de 40 CP, pe roţi sau pe şenile (V-400 pentru
pante maxime de 10°, SV-400 pentru pante maxime de 12° sau terase mecanizabile).

Dimensiunile de gabarit:
- lungimea 1500 mm
- lăţimea 1070 mm 1190 mm 1358 mm 1526 mm
- înălţimea 1135 mm
Caracteristici constructive:
- tipul purtata-axial, cu transmisie centrala şi cu posibilitatea
posibilitatea reglării lăţimii de lucru şi de gabarit.
- diametrul rotorului cu cuţite 460 mm
- nr. flanşelor cu cuţite 6; 8
- nr. cuţitelor pe o flanşă 4
- nr. total de cuţite 24; 32
- lumina de trecere în poz. de
transport (freze regl. pentru
lucru) min. 300 mm
- raportul de tracţiune 1 : 3,22
- turaţia rotorului ( la 540-600
rot/min. a prizei de putere) 168-187 rot/min
- masa la lăţimea de lucru
minima (0,95 m) cca 300 kg
- masa la lăţimea de lucru
maxima (1,43 m) cca 380 kg
- masa pieselor de rezerva cca 60 kg
Caracteristici funcţionale
- adâncimea de lucru 6-12 cm
- lăţimea de lucru variabila
(in trepte) 0,95 m; 1,09 m; 1,22 m; 1,43 m
- viteza maxima de lucru 5,5 km/h
- viteza de transport max. 20 km/h
Productivitatea
- pt. vii cu distanta între
rânduri 1,6-2,25 m 0,48-0,58 ha/h
- pt. vii cu distanta între
rânduri 3-3,6 m max. 0,5 ha/h
- coeficientul siguranţei tehnice 0,98
9.2.3. Părţi componente

Freza pentru vie FV 1-1,5 se compune din următoarele ansamble principale (fig. 9.7)
- cadru complet
66
- transmisie
- rotorul
- roata de sprijin stânga
- roata de sprijin dreapta
Cadru complet este elementul dotat cu punctele de prindere la tractor.
Cadrul serveşte pentru susţinerea transmisiei şi rotorului cu organele active, de
asemenea pe cadru se prind şi roţile de sprijin prin suporţii lor.
Fig. 9.7. Transmisia şi schema frezei FV 1-1,5
Transmisia este de tipul centrală, respectiv respectiv dispusă chiar pe axul rotorului cu
organe active, pe axa longitudinala a maşinii. Aceasta conferă utilajului posibilităţi de
transformare a lăţimii de lucru prin schimbarea lungimii axei şi dispunerii organelor
active ale rotorului. Transmisia este prevăzuta cu un ax cardanic, cuplaj de siguranţă de
tipul cu pene radiale mobile şi un grup conic format din pinion de atac şi coroana dinţată
prevăzută cu dantură elicoidală.
67
Rotorul este elementul care, cu ajutorul cuţitelor sale, asigură prelucrarea solului. Pe
maşină se pot monta 4 axe de lungimi variabile, în funcţie de lăţimea la care se
lucrează. Pe axul hexagonal de antrenare, se montează flanşele pe care se montează,
prin şuruburi cu piuliţe şi contrapiuliţe câte 4 cuţite. Flanşele sunt distanţate între ele
prin bucşe.
Rotile de sprijin stânga şi dreapta au rolul de a sprijini maşina şi de a regla adâncimea
de lucru a frezei.
9.2.4. Funcţionare
Exploatarea corectă a frezei, verificarea şi întreţinerea la timp a ei creează posibilitatea
de a lucra continuu, mărindu-i în acelaşi timp durata de utilizare.
În timpul lucrului cu freza, este necesar a se respecta următoarele reguli:
- La capetele locurilor sau la orice schimbare de direcţie, întoarcerile nu se vor
face decât numai după scoaterea frezei din brazdă şi după ce s-a decuplat priza
de putere.
- Pentru a lăsa freza în brazdă se va coborî freza la 5-10 cm deasupra solului,
apoi se va cupla priza de putere, iar numai după ce se ajunge la turaţia de lucru
(540-600 rot/min la priza de putere), se lasă freza în sol şi se începe lucrul.
- Este obligatorie decuplarea transmisiei înainte de a se scoate freza din brazdă
şi decuplarea ei numai cu freza coborâtă la o mica înălţime deasupra solului
pentru a nu se deteriora transmisia cardanica.
- Nu se va lucra cu freza pe soluri cu pietre precum şi în condiţii de umiditate
mare, când se produc înfundări frecvente.
- Viteza de deplasare se va alege la începutul lucrului prin proba de tatonare, în
funcţie de condiţiile terenului. Pe solurile mai grele precum şi la o stare de
îmburuienare ridicată a terenului se va lucra cu viteza de 1,7-3 km/h. Pe solurile
mijlocii şi uşoare, pe terenuri puţin îmburuienate precum şi la prelucrarea
arăturilor se poate lucra la viteze de 4-5,5 km/h. În cazul schimbării vitezei de
deplasare se va face reglajul adâncimii de lucru în funcţie de cerinţe, ştiind că la
aceeaşi poziţie a roţilor de sprijin adâncimea de lucru scade atunci când se
măreşte viteza de deplasare.
- În timpul lucrului se va verifica periodic rotorul şi se va curăţi de eventualele
sârme agăţate precum şi de pământul depus la interiorul carcasei în cazul
solului umed.
- În timpul schimbului de lucru se va urmări ca strângerea pieselor sa fie corectă
şi să nu lucreze cu freza incompletă.
- În cazul degradării sau pierderii unor piese va trebui să se scoată imediat freza
din brazdă şi să se remedieze defecţiunile.
- Repararea micilor defecţiuni se va face cu tractorul oprit.
- După terminarea fiecărei zile de lucru, freza se va curăţa de pământ.
9.2.5. Reglaje
Pentru asigurarea unei bune funcţionări a agregatului freză-tractor, trebuie ca înainte de
începerea lucrului să se facă reglarea corectă a frezei funcţie de condiţiile de lucru.
1. Reglarea lăţimii de lucru a frezei şi a lăţimii de gabarit, se face în funcţie de
distanţa între rândurile de vie, prin montarea rotorului cu axa de lungimi
corespunzătoare şi cu numărul şi dispunerea necesară a discurilor cu cuţite.
După montarea rotorului se reglează şi lăţimea carcasei de protecţie prin
deplasarea celor două tronsoane laterale la orificiile de prindere
corespunzătoare. La montarea rotorului este importantă dispunerea corectă a
discurilor cu cuţite astfel încât să se asigure atât aşezarea lor simetrică pe partea
dreaptă şi stânga a rotorului cât şi decalarea normală a cuţitelor de la discurile
68
vecine pentru a lucra cu un pas uniform. Din acest scop, pe butucul cu orificiu
hexagonal al fiecărui disc este poansonat un indicativ care cuprinde litera S
pentru discurile ce se montează în partea stânga o rotorului sau D pentru cele
din partea dreapta precum şi o cifra (de la 1 la 4) care arată ordinea de montare
pe ax începând de la mijloc spre extremităţile laterale ale rotorului. La
introducerea discurilor pe ax în ordinea arătată şi având cuţitele orientate cu
muchia tăietoare în sensul de rotaţie trebuie să se asigure totodată că
indicativele menţionate să se afle toate pe aceeaşi linie în lungul axului rotorului.
Între discurile cu cuţite se introduce o bucşă de distanţare (cu lungimea de 85
mm) sau doua bucşe de (85 mm şi 35 mm lungime) în funcţie de lăţimea de lucru
necesară. Montarea corectă a rotorului asigură o decalare a cuţitelor de acelaşi
fel de la două discuri vecine cu 30° spre înapoi faţă de sensul de rotaţie şi
totodată aşezarea perfect simetrică a cuţitelor corespondente din stânga şi din
dreapta rotorului. În cazul în care această condiţie esenţială nu este respectată
freza lucrează cu trepidaţii datorită pasului neuniform al cuţitelor şi are tendinţa
de a se deplasa lateral datorită lipsei de simetricitate. Orizontalitatea cadrului
frezei în poziţia de lucru se obţine prin reglarea lungimii tiranţilor laterali şi a
tirantului central de la ridicătorul hidraulic al tractorului. Acest reglaj are o
deosebită importanţă pentru a se asigura funcţionarea corectă a transmisiei
cardanice astfel încât axul cardanic să formeze acelaşi unghi cu axul prizei de
putere şi cu axul primar al transmisiei frezei (de la tirantul central al ridicătorului
hidraulic). În legătura cu acest reglaj trebuie să se asigure şi posibilitatea de
adaptare independentă a frezei la denivelările transversale ale terenului ceea ce
se obţine prin montarea unui singur bolţ la tirantul de ridicare din stânga al
tractorului. Aceasta permite culisarea tijei tirantului în furcă în limitele orificiului
oval existent.
2. Reglarea orizontalităţii frezei. În timpul lucrului, freza trebuie să se deplaseze cu
rotorul (carcasa) orizontală pe direcţia transversală sau mai bine spus cu rotorul
(carcasa) paralel cu suprafaţa solului de pe intervalul dintre rândurile de vie.
Pentru aceasta se lungeşte sau se scurtează tirantul reglabil din dreapta al
ridicătorului hidraulic al tractorului.
3. Reglarea adâncimii de lucru. Reglajul adâncimii de lucru se execută cu ajutorul
roţilor de sprijin prin mutarea bolţurilor de fixare a roţilor de sprijin pe cadru.
4. Reglarea unghiului de funcţionare al transmisiei cardanice. Pentru o funcţionare
normală a transmisiei cardanice este necesar ca axul telescopic al transmisiei
să formeze unghiuri egale cu cele două axe de capăt, respectiv cu priza de
putere a tractorului şi axul conducător al reductorului frezei, în poziţia de lucru a
frezei, cu rotorul intrat în sol la adâncimea stabilită. Pentru aceasta, după ce
freza a fost introdusa în sol, se lungeşte sau se scurtează tirantul central al
ridicătorului hidraulic al tractorului, corectându-se concomitent poziţia pe verticala
a roţilor de sprijin. Controlul reglajului se poate face vizual sau mai precis prin
aşezarea în lungul prizei de putere şi respectiv al axului frezei a două stinghii de
lemn. Distanţa de la cele doua cruci cardanice până la punctul de intersecţie al
stinghiilor trebuie sa fie egală, în cazul unui reglaj corect.
5. Reglarea poziţiei brăzdarului (gheara de afânare), prevăzut sub carcasa
transmisiei se face prin montarea acestuia mai sus sau mai jos în orificiile
existente.
6. Reglarea lungimii lanţului de fixare a capacului rabatabil de la carcasa frezei.
Capacul rabatabil se fixează cu lanţul pentru a se menţine ridicat la operaţiile de
verificare, întreţinere a rotorului.
69
În lucru capacul se sprijină pe sol mobilizat de freza nivelându-l. Pentru aceasta,
când freza s-a introdus în brazdă lanţul se lasă liber. Se recomandă nu se fixa capacul
la o anumită înălţime în timpul lucrului.
70
LUCRAREA 10
10. SEMĂNĂTOAREA UNIVERSALĂ PURTATĂ SUP-29
10.1. Destinaţie
Semănătoarea universală purtată SUP-29 este destinată pentru semănatul în rânduri a
tuturor culturilor agricole de câmp: grâu, orz, ovăz, orez, mazăre, mei, cânepa, sfeclă,
tomate, salată, pătrunjel, ceapa, morcov, spanac, varză, ridichi, trifoi alb, trifoi roşu,
lucernă.
Maşina seamănă în rânduri şi poate respecta cerinţele agrotehnice privind debitul de
seminţe, adâncimea de însămânţare şi distanţa dintre rânduri corespunzătoare
diferitelor culturi. Lucrează în agregat cu tractoarele U650 şi U651.
10.2. Caracteristici tehnice şi funcţionale

 Tipul semănătorii: purtată pe tractoare prevăzute cu instalaţie hidraulică
 Dimensiuni de gabarit :
 lungime ~1495 mm
 lăţime ~4080 mm
 înălţime ~1670 mm
 Numărul maxim de rânduri: 29
 Distanta minima între rânduri: 125 mm
 Tipul mecanismului de distribuţie: distribuitor tip cilindru cu pinteni
 Tipul mecanismului de reglarea debitului: cutie de viteza Northon cu 72 de
trepte
 Tipul brăzdarelor: ancora cu unghi obtuz
 Aşezarea brăzdarelor: pe 2 rânduri la distanţa de 275 mm între cel anterior
şi posterior
 Apăsarea brăzdarelor în sol: cu arcuri
 Reglarea apăsării brăzdarelor în sol: independent pentru fiecare brăzdar
sau toate odată
 Adâncimea de pătrundere în sol a brăzdarelor: maxim 120 mm
 Mecanism pentru protecţia brăzdarelor: cu arc
 Lumina de transport: minim 300 mm
 Tipul mecanismelor de transmisie: lanţuri cu bucşe şi role şi roti dinţate
 Numărul treptelor de turaţii la axul distribuţiei: 72
 Raportul de transmitere între roata de transport şi axul distribuţiei: 0,012-0,9
 Tipul marcatorului de urma: disc sferic
 Lungimea marcatoarelor (de la punctul de articulaţie până la centrul
discului): egală pentru ambele marcatoare şi reglabilă continuu între 900 –
1400 mm
 Acţionarea marcatoarelor: mecanic de la scaunul tractoristului
 Tipul roţilor de transport: cu pneuri
 Greutatea semănătorii: cca. 750 kg
 Lăţimea de lucru a semănătorii: 3,625 m
 Viteza de lucru: 7-8 km/ora
 Viteza de transport: maxim 15 km/ora
71
10.3. Construcţie
Semănătoarea universală SUP-29 (fig. 10.1) este formată din: cadru, transmisie, roţi
transport, lada de seminţe, jgheab, brăzdare, marcatoare, apărătoare, jgheab,
manivela, lanţ de tasare, mecanism pentru protecţia brăzdarelor.
Fig. 10.1. Schema semănătorii universale purtate - SUP 29
Cadrul este sprijinit pe două roţi cu pneuri şi prevăzut în partea anterioară cu un

dispozitiv de cuplare. Pe cadru se montează lada pentru seminţe, cutia de viteze,
aparatele de distribuţie de tip cilindru cu pinteni, tuburile de conducere a seminţelor şi
brăzdarele tip ancora cu unghi obtuz.
Fig. 10.2. Aparatul de distribuţie de tip cilindru cu pinteni de la semănătoarea SUP-29
72
Aparatele de distribuţie (fig. 10.2) sunt acţionate de mecanismul de transmisie
combinat, alcătuit din transmisii cu lanţ, cutie de viteze şi transmisii cu roti de lanţ.
Antrenarea acestui mecanism se face de la roata de sprijin din parte dreaptă.
Colectarea seminţelor, când se face proba semănătorii, se realizează întru-un jgheab
care serveşte şi la golirea lăzii de seminţe şi protecţia aparatelor de distribuţie.
Comanda de coborâre alternativă a marcatoarelor de urmă se face de către mecanicul
agricol cu ajutorul unei manete.
Semănătoarea este prevăzuta şi cu scormonitori pentru afânarea urmelor roţilor
tractorului. În spatele brăzdarelor este montată grapa cu inele pentru nivelarea solului şi
acoperirea mai bună a seminţelor pe rânduri. Pentru sprijinirea maşinii când este
decuplata de tractor, pe cadru este fixat şi un picior de sprijin care se blochează în
poziţie orizontala atunci când se lucrează.
Când maşina se foloseşte la semănatul inului în rânduri dese distanţate la 6 cm, în locul
brăzdarului normal se montează brăzdarul de susţinere, un brăzdar dublu care împarte
şuvoiul de seminţe de la fiecare aparat de distribuţie pe două rânduri, asigurându-se o
repartizare mai bună a seminţelor de in. De menţionat că semănătoarea a fost echipată
cu o cutie de viteze cu 2 manete şi 72 turaţii (fig. 10.3).
Fig. 10.3. Transmisia semănătorii SUP 29
10.4. Procesul de lucru

După alimentarea cu seminţe, odată cu deplasarea maşinii în lucru, seminţele trec din
lada de seminţe prin orificiul reglabil cu şibărul în casetele de distribuţie. De aici cilindrii
de distribuţie le evacuează în tuburile de conducere, prin care ajung la brăzdarele care
le introduc în sol. Antrenarea cilindrilor distribuitori se face de la roata de sprijin din
partea dreaptă a semănătorii,cu o cutie de viteze. Lanţurile de nivelare acoperă
rândurile şi nivelează solul în spatele brăzdarelor.
10.5. Reglaje
1. Reglarea orizontalităţii maşinii - pentru ca semănătoarea să lucreze în bune condiţii
trebuie ca aceasta să aibă poziţie orizontală, în acest scop după cuplarea celor trei
tiranţi ai tractorului de avantrenul semănătorii să se acţioneze asupra lor până ce
semănătoarea capătă o poziţie orizontală atât longitudinal cât şi transversal.
2. Reglarea sistemului de distribuţie - se fixează maneta în prima crestătura de sus în
jos a sectorului gradat; se fixează şurubul în canalul axului; se reglează cu ajutorul
73
şuruburilor poziţia clapetelor faţă de cilindrii distribuitori în aşa fel ca distanţa între ele să
fie de 1 mm şi egală la toate distribuitoarele. Când se face acest reglaj se va ţine seama
ca jocul lateral între clapete şi casetă să fie egal pentru ca acţionarea clapetelor să se
facă liber şi uşor fără înţepenirea acestora. Pentru a ne convinge că reglajul a fost
corect făcut şi şuruburile au fost strânse, se manevrează de câteva ori maneta în sus şi
în jos după care se fixează din nou în prima crestătura.
Verificând distanţa între cilindrii distribuitori şi clapete acestea vor trebui să-şi păstreze
poziţia iniţiala faţă de cilindrii distribuitori (1 mm)
3. Reglarea adâncimii de însămânţare - se aşează maşina pe o platforma orizontală; se
introduc sub roţile de transport, cale cu o grosime egală cu adâncimea ce dorim să o
obţinem; se roteşte axul până ce toate brăzdarele se sprijină pe sol; se reglează arcurile
brăzdarelor prin montarea siguranţei în găurile din ţeavă. Comprimarea arcurilor se face
în funcţie de rezistenţa solului la pătrunderea brăzdarelor.
4. Reglarea distantelor intre brăzdare - constă în aşezarea lor pe cornierul cadrului la o
distanţă egală cu distanţa între rânduri la care vrem să semănăm cultura respectivă.
SUP 29 permite semănatul culturilor cu distanţa minimă între rânduri de 12,5 cm când
se pot monta 29 de brăzdare sau cu o distanţă egală cu un multiplu de 12,5 cm când se
poate monta cu un număr mai mic de brăzdare.
Pentru culturile care se seamănă la o distanţă egală cu multiplul distanţei de 12,5 cm
operaţia de aranjare a brăzdarelor este foarte simpla şi uşoara constând în scoaterea
de pe semănătoare a unui număr de brăzdare şi închiderea şuberelor de la casetele de
distribuţie ce vin în dreptul brăzdarelor suprimate.
5. Reglarea lungimii marcatoarelor - lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care
trebuie aşezat discul marcatorului faţă de ultimul brăzdar din dreapta sau stânga
semănătorii se stabileşte în funcţie de: distanta dintre centrele marginale A; distanţa
între 2 rânduri a; distanţa între roţile din faţă a tractorului B.
Semnul trasat de marcator se urmăreşte cu roţile din faţă ale tractorului; lungimea
marcatorului L are valoarea
L=A/2-B/2+a
Lungimea marcatorului din dreapta este egală cu cea a marcatorului din stânga de
aceea urmărirea semnului lăsat de marcator se va face alternativ cu roata din dreapta şi
stânga a tractorului.
SUP 29 M care se fabrica în prezent, reprezintă varianta modernizată a semănătorii
SUP 29 şi are aceeaşi destinaţie
Principalele elemente de modernizare:
- cutia de seminţe are o geometrie îmbunătăţita care asigură o curgere mai bună a
seminţelor; aşezarea ei pe cadru asigură mai bune condiţii de stabilitate a agregatului
prin deplasarea centrului de greutate către tractor şi în plus are o linie moderna
- masa maşinii a fost redusă la 665 kg
- transmisia este prevăzuta cu o cutie de viteze simplificata şi uşurată, cu o singură
maneta dar tot cu 72 de trepte de viteze, ceea ce duce la o fiabilitate superioară
- mecanismul de protecţie a brăzdarelor cu acţionare hidraulică se compune din cilindrul
de forţă cu simplu efect, furtunul hidraulic, racordul filetat, pârghiile, axele resorturile şi
piuliţele.
Mecanismul este montat pe cadrul dispozitivului de cuplare la tractor şi pe ţeava de
fixare a brăzdarelor. Racordul filetat se înşurubează în locul buşonului de la circuitul de
ridicare a cilindrului de forţă a instalaţiei hidraulice a tractorului. Uleiul merge astfel pe
circuitul de minimă rezistentă, la cilindrul care va intra în funcţiune înaintea cilindrului de
forţă al tractorului şi numai după ce primul şi-a terminat cursa, va intra în funcţiune şi al
doilea.
Pentru ridicarea brăzdarelor se acţionează maneta de la distribuitorul hidraulic al
tractorului în poziţia ridicat şi astfel cilindrul hidraulic se destinde acţionând pârghia care
74
face ca pârghiile să se rotească în jurul ţevii pătrate, în acest fel pârghiile ridicând
brăzdarele la 100 mm deasupra solului. Pârghiile tensionează arcul datorită faptului că
axul este articulat la capătul superior de urechile dispozitivului de cuplare.
75
76
După ce cilindrul şi-a terminat cursa uleiul acţionează cilindrul hidraulic al ridicătorului
tractorului care ridică semănătoarea cu roţile deasupra solului. La coborârea în lucru a
maşinii, se acţionează maneta distribuitorului hidraulic al tractorului în poziţia flotant.
Datorită presiunii diferite a uleiului între cei 2 cilindri, uleiul din cilindrul ridicătorului
hidraulic al tractorului trece primul în rezervorul de ulei al tractorului şi semănătoarea
coboară pe sol. În continuare uleiul continuă să treacă din cilindru, resorturile se destind
şi brăzdarele coboară pe sol.
Adâncimea de lucru se reglează cu tija şi se menţine datorita faptului că forţa la care
sunt pretensionate resorturile este superioara forţei totale care apare datorită tensionării
resorturilor brăzdarelor la intrarea acestora în sol.
În timpul lucrului, maneta ridicătorului hidraulic rămâne pe poziţia flotant. Comanda de
ridicare şi coborâre alternativă a marcatoarelor se face cu ajutorul unui cilindru de forţă
care înlocuieşte maneta de la semănătoarea SUP 29. Cilindrul de forţă acţionează
marcatoarele prin intermediul cablurilor. În transport ambele marcatoare se ridică în
poziţie verticală şi se blochează pe cadru.
Se menţionează că în cazul semănătorii SUP 29M care are cutie de viteze simplificată,
la verificarea cantităţii de sămânţă ce se seamănă conform reglajului făcut, se dau la
manivela cutiei de viteze 7,5 ture ceea ce reprezintă deplasarea semănătorii pe
suprafaţa de 100 m2
10.6. Echipamentul de fertilizare EF-29 destinat pentru administrat îngrăşăminte

chimice solide granulate, concomitent cu lucrarea de semănat
Echipamentul se montează pe SUP 29 şi SUP 29 M
Descrierea construcţiei - echipamentul este format din buncărul de îngrăşăminte
prevăzut cu capace şi site. Buncărul are lăţime de 3,6 m şi este echipat cu 29 de casete
de distribuţie şi distribuitori de tip cilindrii cu pinteni; în continuarea casetelor este
prevăzut cu tuburi de conducere a îngrăşămintelor
În buncăr este montat axul agitator al îngrăşămintelor, iar fiecare caseta de distribuţie
este prevăzută cu obturator reglabil şi fund mobil.
Mecanismul de transmisie a mişcării este de tip cu roţi de lanţ şi lanţ cu role.
Echipamentul se livrează complet şi se montează pe SUP 29 şi SUP 29 M conform
instrucţiunilor uzinei
Procesul tehnologic al semănătorilor prevăzute cu acest echipament - la capătul
parcelei se face alimentarea cu seminţe şi îngrăşăminte; întrucât prin montarea acestui
echipament masa semănătorii creşte cu cca. 350 kg tractorul trebuie lestat pe faţă cu
greutăţi suplimentare de 160 kg, iar alimentarea se face după ce agregatul a fost aşezat
în brazda în poziţie de lucru fără să mai fie necesară ridicarea semănătorii.
Prin deplasarea agregatului în lucru, roata de antrenare din dreapta, prin intermediul
mecanismului de transmitere, pune în mişcare aparatele de distribuţie ale seminţelor,
iar roata de sprijin şi antrenare din stânga, aparatele de distribuţie a îngrăşămintelor.
Îngrăşămintele curg prin tuburile riflate din material plastic în brăzdarele BC-O şi sunt
încorporate în sol lângă rândul de seminţe.
În cazul când semănătoarea este echipată cu brăzdarele de serie, îngrăşămintele sunt
împrăştiate direct pe sol şi sunt încorporate cu grapa cu inele.
Caracteristici tehnice principale:
- tipul echipamentului: purtat montat pe SUP 29 şi SUP 29 M
- capacitatea buncărului în dm3: 250
- tipul aparatelor de distribuţie: cilindri cu pinteni
- acţionarea aparatelor de distribuţie: de la roata de sprijin stânga
- numărul aparatelor de distribuţie:29
- tipul mecanismului de transmitere: cu roti de lanţ şi lanţ cu role
- norme de distribuţie ale îngrăşămintelor, în kg/ha: 100-400
77
- modul de reglare a normelor de distribuţie: cu roţi de lanţ de schimb
- masa echipamentului în kg: cca. 140
- capacitatea de lucru a semănătorilor SUP 29 şi SUP 29 M + EF-29 la lucrarea de
semănat şi fertilizare, ha/ora/sch: 1,25
Pregătirea de lucru şi reglarea - constă în montarea echipamentului pe semănătoare şi
efectuarea reglajelor
La montaj se executa următoarele operaţiuni:
- se montează roata de lanţ pe axul roţii de sprijin stânga a semănătorii
- se execută pe pereţii laterali ai buncărului semănătorii găuri de trecere cu diametru de
13 astfel încât plasate să se respecte cotele de gabarit; pereţii laterali ai echipamentului
se fixează pe buncărul semănătorii cu şuruburi; pentru rigidizarea buncărului
echipamentul este prevăzut cu 3 bride şi elemente de asamblare
- se montează lanţurile cu role ale transmisiei echipamentului; în cazul când
semănătoarea este echipată cu buncărele BC-O tuburile de conducere a
îngrăşămintelor se fixează cu coliere la aceste brăzdare
Reglajele care se fac sunt următoarele:
- reglarea aparatelor de distribuţie - are în vedere reglarea obturatoarelor şi a fundurilor
mobile; obturatoarele se reglează la poziţia de sus pentru o bun alimentare a cilindrilor
distribuitori
- reglarea normei de îngrăşăminte - se face prin modificarea raportului de transmitere
de la roata de antrenare la axul distribuitorilor; în acest scop echipamentul este
prevăzut cu roti de lanţ de schimb care asigură realizarea a 30 de rapoarte diferite de
transmitere.
Echipamentul prevăzut cu 29 aparate de distribuţie realizează norme de distribuţie după
cum urmează:
- superfosfat=133,8…597,6 kg/ha
- îngrăşăminte complexe=133,5…618,7 kg/ha
- azotat de amoniu=89…397,7 kg/ha
- uree=93…417,3 kg/ha
- nitrocalcar = 90-411,9 kg/ha.
- reglarea întinderii lanţurilor transmisiei - se realizează cu ajutorul întinzătoarelor de
lanţ cu care este prevăzut mecanismul de transmisie
Recomandări privind exploatarea raţională.
Pentru exploatarea eficientă a echipamentului se impun a fi luate măsuri privind
pregătirea agregatului şi organizarea lucrului în parcela.
Astfel îngrăşământul care va fi administrat trebuie sa fie granulat, fără bulgari şi
aglomerări de material şi cu umiditatea conform normelor STAS în vigoare. Tractorul
folosit pentru acest agregat va fi lestat pe faţă cu greutăţi suplimentare; nu se va
transporta semănătoarea alimentată cu seminţe şi îngrăşăminte pe distante mari.
Pentru folosirea cât mai completă a timpului de lucru se vor amenaja puncte de
alimentare în funcţie de lungimea parcelei şi norma de distribuţie.
La sfârşitul zilei de muncă echipamentul va fi golit complet de îngrăşăminte; periodic
buncărul de îngrăşăminte, aparatele de distribuţie şi tuburile de conducere se vor spăla
cu apă pentru a se îndepărta resturile de îngrăşăminte.
După terminarea campaniei de semănat, se verifică starea tehnica a echipamentului, se
curăţă şi se protejează cu vaselină părţile metalice nevopsite şi se revopsesc zonele
unde vopseaua este sărită.
78
LUCRAREA 11
11. SEMĂNĂTOAREA PENTRU PLANTE PRĂSITOARE COMBINATĂ SPC-8
11.1. Destinaţie: Semănătoarea SPC-8 (fig. 11.1) este destinată pentru semănatul de
precizie, bob cu bob, a seminţelor de plante prăşitoare (porumb, floarea soarelui, soia,
bumbac, sfeclă de zahar, cânepă de sămânţa etc.).
Odată cu semănatul, poate să încorporeze în sol îngrăşăminte chimice granulate. De
asemenea, semănătoarea poate să încorporeze în sol insecticide chimice sau să
stropească pe sol erbicide lichide. Semănătoarea SPC-8 lucrează în agregat cu
tractorul U-650M pe teren şes, iar pe pante cu tractorul pe senile SM-800. În timpul
lucrului este deservită numai de mecanicul agricol care conduce tractorul.
Semănătorile din fabricaţia anilor anteriori au roţi de tasare la secţii din metal. În ultima
perioada se fabrică semănători SPC-8 cu roţi de tasare cu anvelope de presiune zero şi
cu profil antiderapant, iar brăzdarele secţiilor au tălpi de limitare a brăzdarelor cu lăţime
mărită. Roţile de sprijin ale barei au dimensiuni majorate 145(155) SR-12, în felul
acesta se afundă mai puţin în sol şi reduc tasarea.
Fig. 11.1. Schema semănătorii de precizie SPC - 8
De asemenea au fost aduse semănătorilor SPC-8 o serie de alte îmbunătăţiri cum sunt:
- Transmisia cardanică prevăzută cu apărători fixe şi lănţişoare cu fixare rapidă la
semănătoare şi tractor
- Exhaustorul realizează o depresiune mai mare şi anume 380 mm coloană de apa
faţă de 330 mm cât avea înainte. Acesta permite o funcţionare bună şi la viteze
mai mari de deplasare a maşinii şi protecţia mecanicului agricol prin trimiterea
prafului cu substanţe toxice de pe boabele de porumb, la distanţă mai mare în
părţile laterale.
79
- Canalul de depresiune de la distribuitor a fost mărit, răzuitorul de boabe a fost
îmbunătăţit cu reglare fină şi continuă care permite apropierea de discul
distribuitor la 0,1-0,2 mm, s-a modificat agitatorul de boabe, s-a prevăzut o
etanşare suplimentară contra pământului şi desfacerea cu uşurinţă a protecţiei
pentru controlul distribuţiei.
- S-a realizat etanşarea suplimentară a transmisiei cu lanţ în zona axului
distribuitor.
- Prinderea pe bara a marcatoarelor a fost simplificata, iar lagărele au fost
prevăzute cu rulmenţi.
11.2. Construcţia şi procesul de lucru.

Semănătoarea SPC-8 se compune din cadru sub forma de bară pătrata pe care se
montează celelalte părţi componente: exhaustorul, dispozitivul de cuplare la tractor,
secţiile de semănat, echipamentul de fertilizare, roţile de sprijin şi marcatoarele.
Legătura între exhaustor şi camerele de distribuţie a seminţelor se realizează prin
furtunuri din cauciuc sau material plastic, armate.
Bara pătrata are capetele rabatabile cu ajutorul a 2 balamale pentru reducerea lăţimii
maşinii în transport, iar pentru rigidizare 2 perechi de tendoane metalice.
Exhaustorul are rolul de a crea depresiunea necesară în camera de absorbţie a
distribuitorului, pentru ca seminţele să se alipească de orificiile discului distribuitor.
El este pus în mişcare de axul prizei de putere al tractorului printr-o transmisie
multiplicatoare cu curelele trapezoidale. În partea centrală posterioară are o rampa cu 8
căi la care se cuplează furtunurile din cauciuc, care fac legătura cu aparatele de
distribuţie.
Secţiile de semănat sunt montate pe bara pătrată cu ajutorul unor bride şi lucrează
independent una de alta, pentru a putea copia denivelările terenului, în scopul
menţinerii uniforme a adâncimii de semănat. Distanta între secţiile de semănat este
reglabilă prin deplasarea lor pe bara pătrată între 400-1000 mm.
Fiecare secţie de semănat se compune din rama anterioara, cu placa de cuplare la bara
pătrata, care se sprijină în mod articulat pe rama posterioara exercitând în permanenţă
o apăsare, ca urmare a forţei dezvoltate de 2 resorturi. Tensiunea resorturilor se
reglează în funcţie de gradul de tasare a solului, pentru a se asigura menţinerea
adâncimii de lucru a brăzdarelor.
Pe rama posterioară se montează distribuitorul, cutia de seminţe, brăzdarul, roata de
tasare şi transmisia către aparatul de distribuţie.
Brăzdarele sunt de 2 feluri şi anume, pentru adâncimi de 1-6 cm, având şi patine de
limitare a adâncimii de lucru şi brăzdare pentru adâncimi cuprinse între 6-12 cm.
Rotile de tasare sunt prevăzute cu greutăţi suplimentare pentru mărirea aderenţei şi cu
pinteni, în cazul obezilor metalice sau cu nervuri pronunţate, în cazul pneurilor fără
presiune.
În spatele roţilor de tasare se află răzuitorul de pământ şi suportul duze de la
echipamentul de administrat erbicide.
Aparatul de distribuţie (fig. 11.2) al fiecărei secţii este de tip pneumatic şi se compune
din camera de depresiune, camera de alimentare, discul distribuitor, agitator, axul de
antrenare, furca de reglare a suportului de seminţe, gura de aspiraţie şi roata de lanţ
care antrenează discul distribuitor. Discul distribuitor este din table având practicate
spre periferie, orificii circulare de diferite diametre, în funcţie de seminţele pentru care
sunt destinate.
Maşina se livrează cu 12 seturi de discuri cu orificii şi 2 seturi de discuri fără orificii, care
se perforează atunci când nici unul din cele 12 seturi nu corespunde culturii respective.
80
Diametrul orificiilor de pe discul distribuitor are valoarea egală cu jumătatea dimensiunii
seminţei respective.
Fig. 11.2. Aparatul de distribuţie de tip pneumatic cu disc distribuitor vertical cu orificii
Pe distribuitor este montată cutia de seminţe. În camera de alimentare, pe axul discului,

se află montat agitatorul din cauciuc, cu nervuri, care asigură curgerea seminţelor din
cutia de seminţe şi deplasarea boabelor alipite odată cu discul. Camera de alimentare
este limitată spre interior de discul distribuitor, iar în partea opusă a acestuia se află
camera de depresiune. Pe peretele exterior al camerei de alimentare se află furca cu 2
braţe pentru reglarea surplusului de boabe ce se alipesc la fiecare orificiu.
Antrenarea discului distribuitor se face în mod individual pentru fiecare secţie de la
roata de tasare, prin transmisie cu roti de lanţ şi lanţ cu role. Pe axul roţii de tasare se
pot monta 4 roţi diferite şi anume cu 9,10,11 sau 16 dinţi, iar pe axul discului distribuitor
2 roti şi anume cu 22 sau cu 30 de dinţi. Astfel se asigura un număr de 8 distanţe între
seminţe pe rând prin schimbarea raportului de transmisie.
Exhaustorul şi pompa pentru erbicide sunt antrenate de la priza de putere a tractorului
prin intermediu unor fulii şi curele trapezoidale.
Cele 2 roţi de sprijin ale semănătorii se montează cu bride pe bara pătrată, putând fi
reglate în funcţie de aşezarea secţiilor. Ele servesc la susţinerea maşinii în timpul
lucrului şi la reglarea adâncimii de lucru a brăzdarelor.
Marcatoarele au aceeaşi lungime şi se montează pe capetele barei pătrate. Elementul
activ îl constituie discul care trasează urma pentru conducerea tractorului la trecerile
succesive. Legătura între braţele discurilor şi cilindrul hidraulic de comandă se face prin
furtunul de inserţie. Cilindrul de comanda a marcatoarelor se racordează prin furtun la
capătul superior al cilindrului de la ridicătorul hidraulic al tractorului cu care
semănătoarea lucrează în agregat. Lungimea marcatorului se poate modifica având
braţul telescopic, iar fixarea în poziţia necesară se asigură cu şuruburi.
Pentru poziţia decuplat de la tractor semănătoarea are un picior de sprijin care se
rabate în timpul lucrului.
Echipamentul pentru fertilizare cu îngrăşăminte chimice solide granulate s-a conceput
în 2 variante constructive. Primul tip de echipamente denumit F-8 are cutiile de
îngrăşăminte mai înalte şi câte 2 distribuitori pe fiecare cutie. Al doilea tip de
echipament denumit FS, are cutiile de îngrăşăminte mai coborâte, cu câte un distribuitor
81
pe fiecare cutie. Aceste echipamente sunt foarte asemănătoare şi au următoarea
componenţă: cutiile de îngrăşăminte cu agitatori şi aparatele de distribuţie, furtunurile
pentru conducerea îngrăşămintelor, brăzdare de tip patină, cu suport deformabil cu
resorturi şi transmisie cu roti pe lanţ şi lanţ cu role. Distribuitorii sunt de tip steluţă cu
gheare curbate la F-8 şi steluţe cu gheare drepte la FS.
Montarea cutiilor de îngrăşăminte, egale la număr cu secţiile de semănat se face pe
plăcile de fixare a acestora.
Suportul de fixare este diferit la cele doua feluri de echipamente, fiind mai înalt la F-8 şi
mai coborât la FS.
Fiecare cutie de îngrăşământ are un ax cu agitatori şi unul cu distribuitori. Forma
agitatorilor diferă la cele doua echipamente, iar cea a distribuitorilor este foarte
asemănătoare. Transmiterea mişcării de la o cutie la alta se face prin axe telescopice
elastice care preiau diferenţele de linearitate şi permit reglarea cutiilor la diferite
distanţe între rânduri, în funcţie de cultură.
Brăzdarele de îngrăşăminte, la ambele tipuri sunt identice şi se pot regla pentru
adâncimi şi distanţe diferite faţă de rândurile de seminţe.
Transmisia are 2 ramuri simetrice câte una pentru fiecare grup de 4 aparate de
distribuţie, puse în mişcare de către roţile de sprijin ale semănătorii. De la roata de lanţ
este antrenat întinzătorul prin lanţ cu role şi apoi axul agitatorului, de la care tot prin lanţ
cu role, este antrenat axul distribuitorilor, la fiecare cutie de îngrăşăminte.
Echipamentul pentru erbicide lichide se poate monta şi demonta de pe semănătoare
după necesitate. El asigură stropitul cu erbicide la suprafaţa solului în fâşii, la spatele
secţiilor de semănat.
Se compune din rezervor montat în faţa tractorului, pompă cu role, rampă de reglaj şi
distribuţie şi duze montate câte una pe un suport în spatele fiecărei roţi de tasare.
Reglarea diferitelor debite de lichid se realizează cu ajutorul unei supape şi a unui
manometru, în funcţie de viteza de deplasare a agregatului. Echipamentul pentru
insecticide granulate are doua variante. Prima variantă se compune din cutii de
insecticide montate câte una pe fiecare secţie de semănat, în spatele cutiei de seminţe,
având câte un distribuitor schimbabil, cu zimţi, antrenat prin lanţ cu role de la roata de
tasare a secţiei. De la distribuitor, printr-o ţeava granulele de insecticid sunt conduse în
brăzdarul de seminţe şi se amesteca cu acestea şi cu solul de deasupra rândului de
seminţe. Varianta a doua recent introdusă în fabricaţie, reprezintă un echipament ce
se montează pe o bară, deasupra cutiilor de seminţe. De la distribuitorii de granule, prin
tuburi, acestea ajung tot în spatele brăzdarelor şi se amestecă cu solul de deasupra
seminţelor. De la fiecare cutie, granulele ajung la două rânduri de seminţe.
Semănătoarea de precizie combinată pentru plante prăsitoare funcţionează pe principiul
pneumatic. Se alimentează cutiile cu seminţe, îngrăşăminte chimice granulate şi
insecticide granulate, iar rezervorul, cu erbicide lichide.
Se menţionează însa ca semănătoarea SPC-8 nu poate lucra cu toate echipamentele
dacă este montat echipamentul F-8. În acest caz, se lucrează concomitent numai la
semănat fertilizat şi erbicidat. Când se dau insecticide, nu se mai face fertilizarea.
Aceasta situaţie este impusă de faptul că masa agregatului alimentat depăşeşte
capacitatea de ridicare a tractorului.
După alimentare, se aduce agregatul pe linia primului parcurs şi se coboară
semănătoarea în poziţie de lucru. Se cuplează apoi priza de putere, şi odată cu
deplasarea agregatului maşina începe să funcţioneze.
Exhaustorul absoarbe aerul prin furtunuri de la fiecare camera de depresiune, prin
orificiile discurilor şi astfel la fiecare orificiu al discului se alipesc câte una sau două
seminţe. Fiecare disc este acţionat de roata de tasare a secţiei de semănat.
Prin antrenarea discului distribuitor, seminţele sunt trecute prin faţa furcii de reglaj, cu
ajutorul căreia se obţine cate o singura sămânţa la fiecare orificiu, realizându-se
82
semănatul de precizie. Discul transportă apoi seminţele până deasupra brăzdarului,
unde se întrerupe canalul de absorbţie a aerului şi acestea cad în şanţul deschis de
brăzdar sub acţiunea masei lor. După trecerea brăzdarului, pământul se revarsă
acoperind seminţele şi apoi este tasat.
Îngrăşămintele chimice granulate sunt scoase din cutii de distribuitori şi apoi cad prin
furtunuri de plastic în brăzdare separate, la adâncime mai mare decât seminţele cu 2-4
cm şi lateral faţă de rândul de seminţe, la 3,5-7 cm.
Insecticidele sunt luate de distribuitori şi evacuate prin furtunuri în interiorul brăzdarului
de seminţe, iar în spatele acestuia duzele echipamentului de erbicide executa stropirea
pe fâşii.
11.3. Caracteristici tehnice principale

- Tipul: purtata în spatele tractorului
- Dimensiuni de gabarit, în mm:
 Lungimea – 2000
 Lăţimea în timpul lucrului – 6400
 Lăţimea în transport – 4450
- Numărul de rânduri semănate la o trecere – 8 (6,9,12)
- Distanta între rânduri, în cm – 40-100
- Lăţimea de lucru la distanţe între rânduri de 70 cm, în m – 5, 6 (pt. 8 rânduri la
porumb, cânepa de sămânţa)
- Lăţimea de lucru la distanţe între rânduri de 60 cm în m – 4,8 (bumbac)
- Lăţimea de lucru la distanţe între rânduri de 45 cm, în m -5,4 (pt. 12 rânduri la sfeclă)
- Adâncimea de lucru, în cm – 2-12
- Diametrul roţii de tasare în mm – 400
- Capacitatea unei cutii de seminţe, în dm3 – 18
- Capacitatea rezervorului de erbicide în l – 300
- Capacitatea unei cutii de insecticide, în dm3 – 12
- Numărul de cutii de insecticide granulate – 6-8
- Capacitatea unei cutii de îngrăşăminte chimice granulate, în dm 3:
 Echipamentul F-8 – 36
 Echipamentul FS – 30,5
- Turaţia exhaustorului, în rot/min – 3400
- Viteza aerului aspirat, în m/s – 49
- Depresiunea creata de exhaustor – 380 mm coloană de apa
- Viteza de deplasare, în km/h
 în lucru - 4-6
 în transport - max. 12
- Capacitatea de lucru cu 8 rânduri la 70 cm între rânduri, în ha/sch
 14 la semănat
 12,5 la semănat+erbicidat
 9,8 la semănat+fertilizat+erbicidat
 12 la semănat
 10,5 la semănat+fertilizat
 10,5 la semănat
 8,0 la semănat+ fertilizat+erbicidat
- Masa, în kg
 Semănătoare cu 6 secţii – 735
83
 Semănătoare+echipamentul F6+echipamentul de erbicide – 1040
- Norme, în l/ha sau kg/ha:
 Erbicide lichide – 70-885
 Îngrăşăminte solide granulate – 55-1120
- Indici calitativi la semănat porumb, în % la viteza de 4 km/h:
 Precizia privitoare la semănatul bob cu bob………93,5
 Precizia privitoare la menţinerea distanţei între boabe pe rând …..70-82
11.4. Pregătirea pentru lucru şi reglarea.

Pentru realizarea unei lucrări de semănat de bună calitate, cu semănătoarea SPC-8 în
agregat cu tractorul U-650 M, trebuie ca înainte de ieşirea la câmp, să se facă reglajele
necesare. Astfel, la tractor trebuie să se facă următoarele:
 să se regleze ecartamentul roţilor pentru a calcă pe mijlocul intervalului dintre
doua secţiuni ale semănătorii;
 să se monteze braţele verticale ale tiranţilor inferiori de la ridicătorul hidraulic în
orificiile alungite, pentru ca semănătoarea să copieze denivelările terenului;
 să se regleze ambreiajul prizei de putere ca să nu patineze;
 să se verifice pârghiile de la acceleraţie ca să nu fie deformate şi să modifice
turaţia motorului;
 să se regleze tiranţii inferiori ai ridicătorului hidraulic al tractorului, pentru ca
semănătoarea să nu stea înclinata.
După cuplarea semănătorii la tractor trebuie să se verifice următoarele:
 exhaustorul să aibă o poziţie verticală şi aceasta să se asigure cu tirantul central
al ridicătorului hidraulic;
 capetele barei semănătorii să fie egal distanţate faţă de sol.
Reglajele semănătorii SPC-8 se referă la: distanţa între rânduri, roţile de sprijin, distanţa
între boabe pe rând, răzuitorul de boabe, adâncimea de semănat, întinderea curelelor
de la exhaustor, marcatoarele de urma.
Reglarea distanţei între rânduri se execută prin deplasarea secţiilor de semănat pe
bara-cadru a semănătorii. Prin acest reglaj se pot obţine distanţe între rânduri cuprinse
în intervalul 35-80 cm. Pentru realizarea acestei distanţe se slăbesc bridele de fixare a
plăcilor secţiilor la bara-cadru după care secţiile sunt deplasate până la distanţa
necesară, ce se măsoară începând de la centrul barei semănătorii către margini. Apoi
se strâng piuliţele bridelor şi se face o verificare, măsurând distanţele între brăzdarele
secţiilor. La distanţa de 70 cm spre exemplu, care se utilizează pentru porumb, cele
doua secţii de centru se montează cu cate o bridă care fixează placa-suport pe bara-
cadru şi cu şuruburi ce se introduc prin orificiul suportului exhaustorului şi placa-suport
a secţiei de semănat.
Reglarea roţilor de sprijin se execută după reglarea distanţei între secţii. Pentru
echilibrarea maşinii în timpul lucrului este bine ca roţile de sprijin să fie montate în
intervalul dintre secţiile 2-3 şi 6-7, atunci când distanţele între rânduri sunt mai mari de
60 cm şi pe urma roţii tractorului, când distanţele sunt mai mici. Reglarea se face prin
slăbirea bridelor, fixarea suporţilor roţilor de sprijin la mijlocul intervalului dintre secţii şi
apoi strângerea piuliţelor la bride.
Reglarea distanţei între boabe pe rând se face prin cuplarea la transmisia
semănătorii a roţilor de lanţ necesare şi montarea la aparatului de distribuţie a discului
care să asigure densitatea la hectar stabilită prin cerinţele tehnologiei date. Valoarea
distanţei între boabe pe rând se stabileşte ţinând seama de distanţa între rânduri. Pe
84
carcasa exhaustorului se afla montata o plăcuţă cu tabelul ce conţine toate valorile de
reglaj, inclusiv distanţa între boabe pe rând.
Cunoscând distanţa între rânduri şi distanţa între boabe pe rând, se poate stabili
numărul de boabe la hectar. Reglarea distanţei între boabe pe rând se face cu ajutorul
transmisiei de la fiecare secţie.
85
Astfel, pe axul roţii de tasare a secţiei se pot monta roţi de lanţ cu 9,10,11 sau 16 dinţi,
iar pe axul discului de distribuitor roţi de lanţ cu 22 sau 30 de dinţi. Prin schimbarea
lanţului cu role pe roţile de lanţ se pot realiza opt rapoarte de transmitere care modifică
turaţia discului distribuitor tot de atâtea ori.
În situaţia în care discurile de distribuţie cu orificii nu satisfac distanţele între boabe pe
rând, unitatea agricola poate confecţiona alte discuri. Diametrul orificiilor de pe disc
trebuie să fie, orientativ, jumătate din dimensiunea bobului.
Distanţa între boabe pe rând se calculează atunci când nu este un tabel la indemna,
cu ajutorul formulei:
a= 10000Xn/NXb X100
în care:
a este distanta între boabe pe rând, în cm;
n – numărul de boabe în cuib;
N – numărul de boabe necesar pe hectar (densitatea);
b – distanta între rânduri în m
Trebuie avut în vedere ca distanţa obţinuta prin calcul, ca şi cea găsita în unele tabele
reprezintă distanţa teoretică. Întrucât, în timpul lucrului, roţile secţiilor de semănat
patinează, această distanţă dintre boabe se măreşte în medie cu 10%.
Maşina SPC-8 se livrează cu un set de discuri confecţionate de uzină cu care se pot
semăna principalele culturi şi două garnituri de discuri fără orificii (oarbe). Pentru
orientare, în tabelul 1 sunt date caracteristicile acestor discuri.
Tabelul 1
Cultura Nr. orificiilor de pe disc Diametru orificiilor, mm

Porumb 7 5,5
Porumb 14 5,5
Porumb 16 5,5
Porumb 6X2 5,5
Floarea-soarelui 14 3
Floarea-soarelui, castraveţi 6X2 3
Ricin 14 6
Bob mărunt 22 5,5
Fasole 34 5
Soia, bumbac, năut 40 4,5
Sfecla de zahar, sorg, cânepa 68 2,5
Pepeni 3X2 4
În cadrul tehnologiei de cultivare a porumbului, cu productivităţi mari, se prevede ca

densitatea la recoltat trebuie să fie în teren irigat de 60000-70000 plante la hectar la
soiurile târzii şi de 70000-80000 plante la hectar la soiurile timpurii. Densitatea creşte în
cazul culturilor intensive cu 20-25% faţă de aceste valori.
Ţinând seama şi de ceilalţi factorii de risc, rezultă că trebuie semănat un număr mai
mare de boabe, decât în mod obişnuit. Acest lucru se poate realiza folosind următorul
reglaj de transmisie. Pe axul rotii de tasare-antrenare se montează roata cu 10 sau 9
dinţi, iar pe axul distribuitorului roata cu discuri oarbe, practicând pe fiecare câte 28 de
orificii egal distanţate, cu diametru de 5,5 mm.
Folosind rapoartele de transmitere 22X9 sau 22X10 şi discul cu orificii, se asigură o
densitate de 118454-131665 seminţe la hectar pentru o patinare de 10%. După
necesitate se pot obţine şi alte densităţi de porumb (tabelul 2), la o patinare a rotii de
tasare-antrenare de 10%.
86
Tabelul 2
Nr. crt. Număr de dinţi al Număr de dinţi ai rotii Discul distribuitor folosit Număr de seminţe
rotii de lanţ de pe de lanţ de pe axul la hectar
roata tasatoare distribuitorului
1. 9 30 28 orificii egal distanţate 86866
cu diametru 5,5
cu diametru 5,5
cu diametru 5,5
Reglarea răzuitorului de boabe. La semănătorile de fabricaţie mai veche, reglajul

răzuitorului de boabe se face prin acţionarea furcii cu pârghie din camera de alimentare
a distribuitorului. Pentru ca la fiecare orificiu al discului să rămână numai câte un singur
bob, picioruşele furcii trebuie să fie drepte, iar distanţa între capetele lor şi suprafaţa
discului să nu depăşească 0,5 -1 mm. Pârghia furcii trebuie să se fixeze bine pe zimţii
de pe plăcuţa de blocare.
La maşinile fabricate în ultimul timp, răzuitorul de boabe a fost îmbunătăţit. Răzuitorul
de boabe are un braţ oscilant cu picioruşe, arcul de menţinere, fixat pe camera de
alimentare, şurubul de reglaj, asigurat cu piuliţa. Braţul oscilant se reglează cu
picioruşul din faţă, deasupra şirului de orificii al discului, iar cu cel din spate, dedesubt.
Operaţia de reglare a răzuitorului de boabe se face după ce se cuplează semănătoarea
la tractor şi se alimentează cutiile cu seminţe. Se pune în mişcare priza de putere care
acţionează ventilatorul şi apoi prin rotirea rotii de tasare-antrenare de la fiecare secţie,
se urmăreşte discul de distribuţie şi se reglează răzuitorul, până când, la fiecare orificiu
de pe disc, se fixează câte un singur bob.
Reglarea adâncimii de semănat. Pentru reglarea adâncimii de semănat, maşina
cuplata la tractor trebuie dusă pe o suprafaţa plană de teren sau platformă betonată. Se
asigură apoi orizontalitatea în plan transversal şi se coboară maşina, după care se
realizează şi orizontalitatea în planul longitudinal. Apoi se introduce sub fiecare roată de
sprijin a maşinii câte o cală cu 2-3 cm mai mică decât adâncimea de semănat (cât se
afundă roţile în sol când lucrează maşina) şi se acţionează asupra şuruburilor de reglaj
de la roţi până ce călcâiele brăzdarelor ating solul. Se strâng apoi contrapiuliţele de
blocare.
Daca şuruburile ajung la capătul cursei şi nu s-a obţinut reglajul de adâncime atunci
secţiile se coboară prin montarea lor la bara-cadru, cu bridele în orificiile superioare ale
plăcilor de fixare.
Verificarea reglajului de adâncime trebuie făcut în câmp, după ce maşina se angajează
bine în lucru, ceva mai departe de capătul parcelei, pentru ca solul să nu fie tasat.
Menţinerea adâncimii de lucru a brăzdarelor, în funcţie de gradul de afânare a solului,
trebuie realizată cu ajutorul resorturilor montate pe tijele filetate. Tensiunea acestor
resorturi se măreşte la solurile mai tasate, fără a se exagera, întrucât la tensiune mare
roata de tasare-antrenare a secţiei se descarcă, iar patinarea creste foarte mult,
înrăutăţind densitatea de semănat.
Reglarea întinderii curelelor de antrenare a exhaustorului. Asigurarea turaţiei
normale la exhaustor se obţine prin întinderea normală a curelelor de transmisie.
Aceasta operaţie se executa cu ajutorul şurubului de reglaj aflat pe colierul lagărului
exhaustorului, după ce, mai înainte, au fost slăbite cele patru şuruburi de fixare a
exhaustorului pe suportul sau. După terminarea reglajului, se strâng din nou şuruburile.
Curelele întinse trebuie să facă toate, la apăsare, o săgeata de 10-15 mm. Daca nu se
face un reglaj corect, apar patinări la curele, iar exhaustorul va avea turaţie redusă şi nu
va realiza depresiunea necesară.
87
Reglarea marcatoarelor de urma se face pentru a asigura distanţe egale între
rândurile de la doua treceri succesive ale maşinii de semănat. Daca tractorul se
conduce după roata din faţă, deschiderea marcatorului se calculează cu formula:
L= A-B/2+b
Dacă se conduce după buşon, calculul se face cu formula:
L=A/2+b
în care:
L este deschiderea marcatorului, măsurată de la brăzdarul din margine până la urma
lăsata de discul marcator, în m:
A – distanta între brăzdarele marginale ale semănătorii în m:
B – ecartamentul roţilor din faţă ale tractorului, în m:
b – distanţa între rânduri, în m.
Valoarea ce se obţine din formulă trebuie măsurata de la brăzdar până la mijlocul
proiecţiei discului marcator, în linie dreaptă.
Discul trebuie reglat în aşa fel încât să facă un unghi obtuz cu direcţia de deplasare, iar
faţă de verticală să fie înclinat spre câmp.
Pentru reglare, se deplasează suportul marcatorului pe bara cadru sau se modifica
lungimea braţului, care este telescopic. Foarte important este ca să se regleze lungimea
lanţurilor de la marcatoare pentru a se realiza ridicarea şi coborârea corectă a acestora.
Cablul de acţionare a braţelor marcatoarelor trebuie reglat astfel încât să lase libertatea
discurilor ce trasează urma ca să urmărească denivelările solului, iar la ridicarea la
capătul parcelei, braţul marcatorului să facă un unghi pozitiv cu bara-cadru a
semănătorii.
Reglarea marcatoarelor acţionate hidraulic se face cu maşina cuplata la tractor şi
coborâta pe sol. Se reglează lungimea cablului la marcatorul din partea, în care este
inclinat cilindrul hidraulic de acţionare. După aceasta, se comanda ridicarea semănătorii
şi coborârea ei pentru reglarea celui de-al doilea marcator.
Reglarea echipamentului de fertilizare. La echipamentele de fertilizare se reglează
următoarele: distanţa între rânduri, distanţa între rândul de seminţe şi fâşia de
îngrăşăminte, adâncimea de încorporare a îngrăşămintelor, debitul de îngrăşăminte.
Reglarea distanţei între rânduri se execută concomitent cu reglarea secţiilor de
semănat.
Reglarea distanţei între rândul de plante şi rândul de îngrăşăminte se execută prin
montarea suportului brăzdarului în primul sau al doilea rând de orificii, realizându-se
distanţe de 36 sau 65 mm.
Reglarea adâncimii de încorporare a îngrăşămintelor se face odată cu reglarea
adâncimii de semănat. Întrucât este necesar ca adâncimea de încorporare să fie mai
mare cu 2-3 cm decât adâncimea de semănat, se coboară brăzdarele pentru
îngrăşăminte cu aceasta cota, mai jos decât brăzdarele secţiei de semănat.
Reglarea debitului de îngrăşăminte se face prin modificarea turaţiei distribuitoarelor.
Pentru aceasta trebuie schimbat raportul de transmitere între axele roţilor de antrenare
şi axele distribuitoarelor.
Tractorul care lucrează cu semănătoarea SPC-8 trebuie să aibă ecartamentul de 140
cm, priza de putere în bune condiţii de funcţionare, pentru a putea realiza 540 rot/min.
Se reglează ambreiajul acestei prize, care nu trebuie să patineze deoarece în acest caz
se reduce turaţia la exhaustor şi scade depresiunea în camerele de alimentare.
11.5. Recomandări pentru exploatarea raţională.

În timpul folosirii semănătorii SPC-8 la semănatul culturilor prăsitoare trebuie să se
respecte viteza de deplasare de 4-6 km/h. De asemenea, în timpul lucrului turaţia
motorului trebuie să fie la valoarea nominala, pentru a se asigura depresiunea
corespunzătoare la discul distribuitor. Pe parcurs, trebuie să se verifice distanta intre
88
rândurile de la doua treceri vecine, adâncimea de îngropare a seminţelor şi modul de
distribuire. Pentru aceasta se dezvelesc de pământ seminţele de pe lungimea rândului
şi daca este cazul, se fac corecţiile necesare.
Când semănătoarea SPC-8 este prevăzuta cu echipamentul de îngrăşăminte, este
posibil ca tractorul să cabreze când cutiile sunt încărcate şi rotile din fata trec peste o
denivelare. În aceasta situaţie tractorul trebuie lestat în fata cu cca. 250 kg sau se poate
monta rezervorul instalaţiei de erbicidare care se umple cu apa.
Nu se recomanda exploatarea semănătorii cu toate cele trei echipamente montate
deodată, ci numai doua (erbicidare + semănat plante prăsitoare+fertilizat sau
erbicidat+semănat plante prăsitoare+administrat insecticide solide).
Se va avea în vedere ca maşina să fie alimentata numai cu sămânţa curată pentru
evitarea înfundării distribuitoarelor pneumatice. De asemenea, la îngrăşăminte şi
insecticide, alimentarea se va face numai cu material curat, fără bulgari sau alte
impurităţi.
Primul parcurs la semănat trebuie să se facă după o linie jalonata, iar daca parcela este
foarte mare, jalonatul trebuie repeta, pentru a îndrepta unele abateri în vederea uşurării
lucrării de prăsit.
Întoarcerile la capătul parcelei trebuie să se facă numai după decuplarea prizei de
putere şi ridicarea maşinii. După întoarcere la intrarea în brazda maşina va fii coborâta
pe sol uşor, pentru ca să nu se înfunde brăzdarele cu pământ.
În timpul deplasării maşinii pe drumuri, capetele barei-cadru se vor rabata se şi asigura
împotriva deschiderii lor, cu scopul reducerii gabaritului. Secţiile de pe barele rabatate
vor fii asigurate să nu lovească solul prin ridicarea lor, montând în acest scop pe
capetele tijelor cu arcuri, distanţierele speciale ce se găsesc în lada cu scule şi
accesorii ale maşinii. De asemenea, se vor bloca şi marcatoarele în poziţia ridicat, când
maşina este transportată de la un loc la altul.
89
LUCRAREA 12
12.1. MAŞINA DE PLANTAT RĂSADURI MPR-5
12.1.1. Destinaţia: este destinată pentru pentru plantarea răsadurilor de legume

(tomate, varză, ardei, vinete etc.) cu udarea concomitente fiecarei plante.
Este de tipul purtată şi lucrează în agregat cu tractorul L445 întrucât se poate
deplasa cu viteze reduse (0,3-0,7 km/h).
12.1.2. Construcţia maşinii

Maşina MPR-5 (fig. 12.1) este compusă din următoarele părţi principale: cadru
cu dispozitivul de cuplare la tractor, cinci secţii de plantare, platforma pentru răsaduri,
instalaţia de udare, stile de sprijin pentru poziţia de staţionare.
Secţia de plantare (fig. 12.2) se montează la bara cadru cu sistem de prindere
rapidă şi este compusă din: cadru, suportul brăzdarului, brăzdar, disc distribuitor cu
plăcuţele de prindere a răsadurilor, camă, robinet de udare, transmisia cu roti dinţate,
roţile de andrenare şi tasare şi scaunului muncitorului.
Brăzdarul de răsaduri are în proiecţie o formă triunghiulara, cu aripi ce reglează
deschiderea la partea posterioară între 100 şi 140 mm. Dacă distanţa între rândurile
plantate este mai mică sau egală cu 50 cm, secţiile se montează pe două rânduri
alternativ, trei în faţă şi două în spate .
Transmisia asigură antrenarea discurilor de plantare de la roţile de tasare prin
intermediul unor roţi conice şi cilindrice. Prin schimbarea roţilor dinţate se pot obţine
trei rapoarte 1; 1,27; 1,5.
Instalaţia de udare (fig. 12.3) este compusă din două rezervoare montate pe
tractor, furtunuri de conducere a apei la rampa de udare, furtunuri de legătură cu
robineţii de udare.
Fig. 12.1. Schema maşinii de plantat răsaduri MPR-5: 1- cadrul maşinii, 2- mecanism de cuplare la
tractor în trei puncte, 3- cadrul secţiei, 4- suport pentru răsaduri, 5- furtun de legătură, 6- roată
12.1.3. Procesul tehnologic la plantare

Prin deplasarea maşinii, brăzdarul pătrunde în sol, deschizând brazda de
plantare, iar roţile, prin intermediul transmisiei cu roţi dinţate pun în mişcare discul de
90
plantare. Muncitorul aşezat pe scaunul fiecărei secţii introduce răsadul cu rădăcinile în
sus între discul de plantare şi plăcuţa elastică, în spatele semnului indicator de pe
acesta, aşezandu-l cu rădăcina în afara discului, astfel ca distanţa dintre marginea
discului şi coletul răsadului să fie de 12-15 cm, în funcţie de lungimea răsadului.
Fig. 12.2. Secţia maşinii de plantat răsaduri MPR-5: 1- scaun, 2- suport răsaduri, 3- răsadul,
4- aparat de plantare, 5- clemă de prindere, 6- brăzdar, 7- camă, 8- robinet de udare,
9- roată de tasare-antrenare
După aşezarea în aparatul de plantare, răsadul este ţinut cu mâna de către

muncitor până când acesta este prins de plăcuţa elastică, care este împinsă spre discul
de plantare de cama de ghidaj.
Discul de plantare, antrenat de roata tasatoare transportă răsadul şi-l depune cu
rădacinile în brazda deschisă de brăzdar, în poziţie verticală, moment în care plăcuţa
elastică se depărtează de disc, lăsând răsadul liber. La depunerea în brazdă a
răsadului, robinetul declanşează o porţie de apă, udând rădacinile plantei şi solul care
se revarsă din pereţii brazdei peste rădacini.
După acoperirea cu sol umectat a rădacinilor, jetul de apă se întrerupe, iar solul
continuă să se revarse în jurul tulpinii plantei, fiind împins din lateral de roţile tasatoare.
Fig. 12.3. Schema instalaţiei de udare a maşinii MPR-5
91
12.1.4. Caracteristici tehnice şi funcţionale: MPR-5
 Tipul –purtată în spatele tractorului;
 Tipul aparatului de plantare - disc vertical cu plăcuţe elastice de prindere;
 Adâncimea de plantare: 4-15 cm;
 Nr de rânduri plantate la o trecere: 2-5;
 Distanţa minimă între rânduri: 30 cm;
 Distanţa între plantele pe rând (la 20% patinare)-17…151, reglabilă în 18 trepte;
 Nr de plante ce se pot planta pe minut la o secţie: 30-40;
 Viteza de deplasare în lucru: 0,4-0,8 km/h;
 Tipul brăzdarului pentru rigole- pană alungită cu partea frontală în unghi drept;
 Cantitatea de apă ce poate fi distribuită la o plantă 0,1-0,3 l;
 Productivitatea 0,8-1 ha;
12.1.5. Reglaje MPR-5

Reglarea orizontalităţii maşinii - pe o platformă orizontală, din tiranţii laterali şi
central, de la tractor.
Reglarea distanţei între rândurile de plante se face prin deplasarea şi fixarea pe
cadrul maşinii a suporţilor de prindere rapidă a secţiilor, la distanţele corespuzătoare
schemei de plantare.Se va asigura o simetrie perfectă a secţiilor de plantare faţă de
axa longitudinală a maşinii. Distanţa maximă între două secţii alăturate este de 30 de
cm, reglarea făcându-se în trepte, din 10 în 10 cm.
Regarea adâncimii de plantare se efectuează în funcţie de felul şi lungimea
răsadurilor. Pentru aceasta se aşeaza maşina pe o platformă, apoi se acţionează aspra
brăzdarelor şi roţilor de sprijin ale cadrului, deplasându-le în suporţii lor şi fixându-le în
poziţii corespunzătoare, pentru realizarea adâncimii stabilite.
Reglarea poziţiei brăzdarului faţă de aparatul de plantare: este o poziţie foarte
importantă, de care depinde în mare măsură calitatea lucrării executate. Se execută prin
deplasarea pe cadrul secţiei a suportului de brăzdar şi stabilirea lui de la o distanţă
corespunzătoare faţă de aparatul de plantare, în funcţie de lungimea firelor de răsad şi
mai ales de starea fizică a solului (umiditate, afânare, coeziune între particule etc.),
astfel încât să se evite curgerea şi umplerea cu sol a brazdei deschise de brăzdar,
înainte ca planta să fie depusă în brazdă de aparatul de plantare.
Reglarea distanţei între plante pe rând se face în funcţie de felul culturii, nr de plante
la hectar şi schema de plantare stabilită, prin folosirea celor trei rapoarte de transmitere
ce se pot realiza cu ajutorul roţilor dinţate şi prin montarea pe discul de plantare a unui
număr de 1 până la 6 plăcuţe elastice de prindere a răsadurilor.
Pentru reglare se consultă tabelul cu valoarea distanţelor ce se pot realiza. În
prealabil se calculează distanţa dintre plante pe rând:
dp=10000/bxN ;
unde b- distanţa între rândurile de plante
N-nr de rânduri ce trebuie plantate la ha.
Schimbarea raportului de transmitere se face rigidizând pe rând roţile dinţate Za,
Zb sau Zc montate liber pe ax cu cele două planşe F ale axului intermediar.
La instalaţia cu apă se executa următoarele reglaje :
- sincronizarea declanşării jetului de apă cu momentul plantării răsadului,
- reglarea cantităţii de apă distribuită la o plantă şi reglarea direcţiei jetului de apă
declansat de robinetul de udare.
Pentru ca udarea răsadului să fie executată corect este necesar ca reglarea
insatalaţiei de udare să se facă în aşa fel încât la introducerea răsadului în brazdă,
rădacinile plantei, jetul de apă şi solul revărsat din pereţii brazdei să se întâlnească în
acelaşi timp.
92
Reglarea aparatului de plantare se face prin de plasarea camei de ghidaj, după
direcţia transversală şi longitudinală a cadrului secţiei, în funcţie de grosimea firelor de
răsad şi de starea fizică a solului şi prin corectarea unghiului plăcuţelor elastice faţă de
discul de plantare.
Reglarea distanţei dintre roţile de tasare ale secţilor se face în funcţie de starea
fizică a solului: în condiţi optime de plantare, când solul este bine mărunţit, umed şi
suficient de aşezat, această distanţă este cuprinsă între 40 şi 50 mm. Reglarea distanţei
dintre roţile de tasare se face prin introducerea sau scoaterea de rondele distanţiere de
pe cele două axe.
Reglarea suporţilor pentru picioarele muncitorilor – poziţie convenabilă.
Reglarea înălţimii scaunelor – prin scoaterea sau introducerea unei piese speciale în
scopul obţinerii unei poziţii convenabile faţă de aparatul de plantare.
Reglarea marcatoarelor de urmă – pentru plantarea în teren nemarcat:
L=(A-B/2)+d.
12.2. MAŞINA DE PLANTAT CARTOFI 4SaBP – 62,5
12.2.1. Destianţia: maşina este de tip semipurtată şi lucrează în agregat cu

tractoarele de 65 CP pe roţi, pe teren şes şi cu pantă de până la 6o .

Maşina 4SaBP – 62,5 (fig. 12.4) este realizată sub forma unui agregat compus
din două secţii identice, fiecare secţie fiind o maşină de plantat cartofi purtată cu două
rânduri, care poate fi folosită independent.
Secţia de plantat este formată din cadru, triunghi de prindere la ridicătorul
hidraulic, roata de sprijin şi antrenare, mecanismul de transmisie, două aparate de
distribuţie, dispozitivul de alimentare, două brăzdare, organe de acoperire a tuberculilor.
Cele două secţii de lucru se cuplează între ele cu un cadru de legătură, alcătuind în
acest mod maşina pe patru rânduri. Aceasta este prevăzută cu un triunghi de prindere
la ridicătorul hidraulic al tractorului şi cu post-tren cu două roţi cu pneuri, folosit pentru
poziţia de lucru semipurtată a maşinii.
Maşina este echipată cu marcatoare de urmă, de tip cu disc sferic, mecanism cu
pârghii pentru înclinarea roţilor de sprijin când se lucrează pe terenurile în pantă şi
instalaţie electrică pentru semnalizarea funcţionării.
Pentru administrarea îngrăşămintelor chimice solide granulate concomitent cu
plantarea, pe maşinile de plantat cartofi au fost adaptate echipamente de fertilizare
realizate prin folosirea buncărelor cu aparate de distribuţie de tip F–6 şi adaptarea
mecanismului de transmisie.
Buncărul pentru cartofi, montat pe cadrul secţiei deasupra aparatelor de
distribuţie, are o capacitate de încărcare nominală de 180 kg. Pe acest buncăr se
montează o ramă suplimentară care măreşte capacitatea de încărcare până la 250 kg.
În partea inferioară a buncărului este montat dispozitivul de alimentare a aparatelor de
distribuţie, format din fundul înclinat oscilant, oscilaţiile acestuia fiind realizate de două
came montate pe axul aparatelor de distribuţie. În părţile laterale ale fundului oscilant
sunt prevăzute şibăre, a căror deschidere este reglabilă. Tuberculii de cartofi sunt dirijaţi
către aparatele de distribuţie de către un scut.
Aparatele de distribuţie, de tip disc vertical cu degete de prindere (fig. 12.5),
sunt formate din două discuri aşezate pe un ax tubular comun ce traversează buncărul
de cartofi. Fiecare disc este prevăzut cu 12 degete de prindere a cartofilor care sunt
menţinute în poziţie apăsată pe disc cu ajutorul unor resorturi.
93
Fig. 12.4. Schema maşinii de plantat tuberculi 4SaBP – 62,5
Degetele de prindere sunt deschise în camera de alimentare şi în zona de

deasupra brăzdarului cu ajutorul unor came amplasate lângă centrul discului, pe care
se deplasează capetele degetelor. Aparatele de distribuţie sunt protejate împotriva
eventualelor blocări cu un cuplaj de siguranţă de tipul cu suprafaţă dinţată şi resort.
Roata de sprijin şi antrenare este formată dintr-o roată metalică pe sprijinul
căreia, în interior, se află o nervură cu înălţimea muchiei de 110 mm, cu rol de a asigura
menţinerea direcţiei maşinii pe terenurile şes şi stabilitatea pe terenurile în pantă.
Mecanismul de transmisie este format din roata de antrenare şi axul montat cu
capul articulat la butucul roţii de sprijin. Pe capătul opus al axului se află roata de lanţ
care prin intermediul lanţului, transmite mişcarea la roata de lanţ şi prin cuplajul de
siguranţă pune în mişcare aparatele de distribuţie. Maşina este prevăzută cu roţi de lanţ
de schimb, cu ajutorul cărora pot fi realizate distanţele între tuberculi pe rând: 21,5; 25;
30; 35; 40 cm.
Brăzdarele maşinii sunt de tip combinat, fiind formate dintr-un cuţit labă de
gâscă, o pană alungită şi aripi. Brăzdarul se fixează pe cadru cu ajutorul unui suport.
Organele de acoperire a tuberculilor au rolul de a acoperi cu sol cartofii
distribuiţi în rigole şi a forma biloane. Pe maşina de plantat se pot monta cinci organe
de tip rariţă sau patru de tip dublu disc sferic. Organele de tip rariţă se montează pe
intervalul dintre rânduri, iar cele de tip disc pe rândul de plantat.
Instalaţia electrică de semnalizare serveşte pentru controlul bunei funcţionări a
maşinii în timpul lucrului.
12.2.3. Funcţionarea maşinii

Agregatul format din maşina de plantat 4SaBP–62,5 şi tractorul U–650, reglat
conform cerinţelor este alimentat cu cartofi la capătul parcelei. Prin deplasarea
agregatului în lucru, roata de antrenare acţionează prin intermediul transmisiei fundul
oscilant şi aparatele de distribuţie ale maşinii. Fundul oscilant al buncărului prin
mişcările sale, determină tuberculii să treacă prin orificiul reglat cu ajutorul şibărelor şi,
94
după ce sunt dirijaţi de scut, ajung în camerele de alimentare ale aparatelor de
distribuţie. Prin rotirea discurilor, camele asigură realizarea procesului de apucare,
transport şi lăsare în rigolele deschise de brăzdar a câte unui tubercul la distanţe
(egale) reglate. După aceasta, organele de acoperire de tip rariţă sau disc, aduc solul
peste rigolele în care au fost plantaţi tuberculii, formând biloane.
Fig. 12.5. Schema aparatului de distribuţie de tip disc vertical cu degete de prindere
12.2.4. Reglajele maşinii 4SaBP – 62,5

Reglarea distanţei între rânduri – se face prin modificarea distanţei între
brăzdare (fig. 12.6). Maşina poate realiza distanţe între rânduri de 62,5 – 70 si 75 cm.
Fig. 12.6. Transmisia maşinii de plantat tuberculi 4SaBP – 62,5
95
În mod similar se reglează organele de acoperire. În cazul organelor tip rariţă se
reglează numai cele două rariţe dinspre exteriorul maşinii. Cele trei rariţe dinspre
interior se reglează odată cu reglarea distanţei între brăzdare.
Reglarea distanţei între tuberculi pe rând – se face prin modificarea
rapoartelor de transmitere (înlocuirea roţii de lanţ ).
Reglarea adâncimii de lucru a brăzdarelor – se execută prin coborârea sau
ridicarea fiecărui brăzdar în suportul său.
Reglarea formei şi înălţimii biloanelor – se face prin coborârea sau ridicarea
organelor de bilonat în suporţi şi prin reglarea aripioarelor roţilor.
Reglarea marcatorului de urmă – prin calcularea lungimii cu formula
cunoscută.
Reglarea cuplajului de siguranţă – în cazul în care apar patinări prin
comprimarea sau slăbirea resortului de pe axul aparatelor de distribuţiei.
96
LUCRAREA 13
13.1. MASINA DE ADMINISTRAT AMENDAMENTE şi INGRASAMINTE CHIMICE

SOLIDE MA 3,5
13.1.1. Destinaţia
Maşina MA 3,5 (fig. 13.1) este destinată pentru executarea lucrărilor de transport
şi împrăştierea amendamentelor, a îngrăşămintelor chimice solide precum şi a
îngrăşămintelor organice sub formă de mraniţă. Maşina poate fi utilizată şi la transportul
şi împrăştierea altor substanţe:nisip, zgura, sare; clorura de calciu. Este o maşină
tractată şi lucrează în agregat cu tractoarele de 65 CP.
Fig. 13.1. Schema maşinii de împrăştiat îngrăşăminte chimice solide şi amendamente
13.1.2. Caracteristici tehnice şi funcţionale

 Capacitatea buncărului: 3,5 m3
 Tipul transportului: cu bandă cu construcţie specială
 Acţionarea transportului: de la o roată de transport
 Turaţia discului: 650 rot/min
 Tipul organului de împrăştiere: disc centrifugal cu 6 palete
 Acţionarea discului de împrăştiere: de la priza tractorului
 Norma de administrare
 Superfosfat granulat 56-1006 kg/ha
 Superfosfat praf 100-1036 kg/ha
 Azotata de amoniu 40-1031 kg/ha
 Piatra de var măcinată 591-5116 kg/ha
 Îngrăşământ complex (NPK) 78-610 kg/ha
Cantitatea poate fi reglată continuu între cele două intervale.
 Lăţime de împrăştiere: 8-18 m
 Gradul de uniformitate a împrăştierii materialului pe lăţimea de lucru:
- amendamente şi superfosfat praf 25-29%
- îngrăşăminte granulate 13-20%
 Viteza de deplasare în lucru: max. 10 km/h
 Productivitatea: max. 36 ha/schimb
97
13.1.3. Părţile componente ale MA-3,5
- Buncărul este o construcţie de formă piramidală din tablă pe fundul căruia
culisează banda transportoare. La peretele din spate, în partea de jos există o fereastră
ce poate fi închisa total sau parţial cu ajutorul unui şubăr (cu ajutorul unei pârghii).
Pe partea laterală a ferestrei este montată o riglă gradată, cu ajutorul căreia, şi
al indicelui de pe şubăr se poate realiza o variaţie continuă şi controlată a secţiunii
ferestrei în vederea variaţiei cantităţii de material adus de bandă pe discul de alunecare.
Pe fundul buncărului, în partea din faţă, se găseşte un scut, care are rolul de a
prelua o parte din greutatea încărcăturii, în vederea evitării suprasolicitării benzii.
Ridicarea şi coborârea scutului se poate face cu ajutorul unei manete.
- Şasiul - este o construcţie metalică sudată realizat din două lonjeroane
înclinate în partea din faţă prin intermediul sistemului de cuplare la tractor, iar în partea
din spate printr-o traversă.
- Trenurile de roti – Maşina este prevăzută cu 4 roţi cu pneuri montate în tandem
oscilant, ceea ce permite copierea denivelărilor terenului şi virarea cu uşurinţa. Trenul
de roti din dreapta diferă de cel din stânga prin aceea că cel din dreapta asigură
transmiterea mişcărilor la banda de transport. Trenul din stânga se compune din:
suportul mobil, anvelopă, cameră, jantă, butucul şi organele de asamblare.
Trenul de roţi din dreapta are o construcţie asemănătoare, diferenţele
datorându-se rolului roţii din spate, care trebuie să transmită mişcarea la transportor.
Butucul roţii este mai lung şi are o coroana dinţată cilindrică ce angrenează cu o roată
dinţată pe un ax care transmite mişcarea de la roata de transport la axul cuplajului.
- Suportul buncărului - face legătura între şasiu şi buncăr, şi partea din spate a
suportului este montată cutia cu grupul conic, pe axul căreia este montat discul de
aruncare. Discul are 6 palele de formă specială. Pe pereţii laterali ai suportului sunt
montate axele transmisiei şi cuplajul cu care se face cuplarea-decuplarea mişcării la
banda de transport. În partea din faţă a suportului se montează rulmentul axului de
legătură dintre cardan şi cutia de antrenare a discului de aruncare.
Deasupra discului de aruncare este montat un jgheab de conducere a
materialului adus de banda, a cărui poziţie este reglabilă.
- Transmisia - trebuie să se realizeze doua mişcări: prima se referă la antrenarea
discului de aruncare, iar cea de-a doua se referă la antrenarea benzii transportoare (fig.
13.2).
Mişcarea de antrenare a discului de aruncare este primită de la priza de putere a
tractorului, prin intermediul axului cardanic, axului intermediar şi cutiei de antrenare cu
angrenaj conic.
Mişcarea de antrenare a benzii de transport este primită de la roata spate
dreapta, al cărei butuc este prevăzut cu o roată dinţată cu dantura cilindrică ce
angrenează cu o roata dinţată montată pe axul ce transmite mişcarea prin intermediul
cardanului la axul de intrare al cuplajului care întrerupe sau stabileşte mişcarea benzii
de transport.
Cuplajul este de tip pană şi cuplaj cu gheare.
Transmisia permite varierea vitezei de mişcare a benzii de transport cu ajutorul
roţilor de lanţ duble de pe axul intermediar şi cel de antrenare al benzii. Realizarea a
două viteze de mişcare a benzii de transport dă posibilitatea reducerii debitului de
alimentare a benzii de transport.
- Transportorul - banda se compune din elemenţii îmbinaţi cu tije. Prin forma lor,
elemenţii creează un fel de fagure, ceea ce evită mişcarea şi înfundarea benzii. Atât
elemenţii cât şi tijele sunt executate din oteluri inoxidabile, rezistente la acţiunea
corozivă a materialului transportat.
98
La unul din capete, banda este trecută peste axul cu roţile de antrenare, iar la
celalalt capăt banda este trecută peste un sul de tablă care realizează şi întinderea
benzii.
Fig. 13.2. Transmisia maşinii de împrăştiat amendamente prin centrifugare MA 3,5
13.1.4. Fluxul tehnologic al maşinii

Încărcarea buncărului se face la locul de depozitare, manual sau mecanizat. Din
buncăr, banda transportoare a cărei mişcare este comandată de tractorist, va conduce
materialul pe jgheabul de deasupra discului de antrenare, de aici materialul este condus
pe discul cu palete (fig. 13.3), aflat în mişcare de rotaţie. Datorita forţei centrifuge,
particulele materialului vor fi aruncate cu viteză la o anumită distanţă, pe solul pe care
se deplasează maşina, realizându-se astfel împrăştierea materialului din buncăr.
Fig. 13.3. Discul cu palete
99
Cantitatea de material împrăştiat poate fi reglată între anumite limite prin variaţia
deschiderii ferestrei cu şubăr de la buncăr şi a vitezei benzii de transport.
13.1.5. Reglaje MA 3,5

1. Reglarea debitului de material se poate face în două feluri în cadrul
aceleiaşi viteze de deplasare a agregatului:
- prin verificarea deschiderii ferestrei de evacuare cu ajutorul şubărului
- prin varierea vitezei de mişcare a benzii de transport prin mutarea lanţului de pe o
treapta pe alta a transmisiei cu roţi de lanţ duble.
Normele la hectar pentru fiecare fel de material, în funcţie de deschiderea
şubărului şi de viteza benzii sunt date tabelat.
2. Reglarea poziţiei paletelor de pe discul de aruncare. Datorită găurilor
ovale, acestea pot fi reglate faţă de poziţia medie cu 70° la dreapta sau la stânga.
Unghiul de înclinare al paletelor influenţează asupra simetriei fâşiei de
împrăştiere faţă de axa longitudinală a maşinii. În general, prin înclinarea paletelor spre
dreapta în acelaşi sens cu sensul rotirii discului, faţă de poziţia medie se obţine o
deplasare a fâşiei de împrăştiere spre dreapta, iar prin înclinarea paletelor spre stânga,
în sens invers rotirii discului faţă de poziţia medie, se obţine o deplasare a fâşiei de
împrăştiere spre stânga fata de axa longitudinala.
Unghiul paletelor se va regla în funcţie de materialul de împrăştiat, după cum
urmează:
- superfosfat granulat 0°- poziţie medie
- piatra de var măcinată 7° - spre stânga
- superfosfat praf 7° - spre dreapta
3. Reglarea poziţiei jgheabului de alimentare:
a. Pentru îngrăşăminte chimice, superfosfat granulat şi praf, azotat de amoniu,
îngrăşăminte complexe, jgheabul se va monta în poziţia orizontal, sus şi jos:
-“orizontal”- axele longitudinale ale găurilor alungite de prindere a jgheabului
să fie în poziţie orizontală şi totodată, fundul jgheabului sa aibă înclinare spre
spatele maşinii;
-“sus” - jgheabul să fie deplasat cât permit găurile alungite de montare a lui în
suport;
-“jos” jgheabul să fie deplasat în jos cât permit găurile alungite din pereţii pe
care se montează jgheabul.
b. Pentru amendamentele (piatra de var măcinată) se va monta jgheabul din
poziţie orizontala şi se va monta în poziţie verticală, ceea ce presupune ca axele
longitudinale ale găurilor alungite din jgheab să fie în poziţie verticală.
Pentru obţinerea normelor la hectar, date tabelat, maşina se livrează cu o roata
de rezerva cu 9 dinţi, care permite mărirea vitezei de mişcare a benzii de transport.
La încărcarea şi pe timpul transportului, se va decupla banda de transport, iar
şubărul va fi închis.
Scutul din buncăr va fi lăsat în jos, adică cu maneta pentru “închis”.
Viteza maximă de transport -10 km/h, înainte de intrarea cu agregatul pe ogor,
se culisează şubărul şi se blochează la gradaţia corespunzătoare normei dorite. Se
acţionează discul de aruncare, se cuplează banda de transport şi se pune în mişcare
agregatul. După golire la 1/3 din buncăr, se trece maneta ce acţionează scutul pe
poziţia deschis.
Întoarcerile la capetele ogorului se fac cu o rază de viraj suficient de mare şi cu
grijă ca bara de tracţiune a tractorului să nu forţeze lateral furca de cuplare a maşinii, iar
cardanul să nu se blocheze.
La întoarceri, se decuplează banda de transport.
100
13.2. MAŞINA DE ÎMPRĂŞTIAT ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE MIC 0,4.
Maşina (fig. 13.4) este de tip purtat şi lucrează în agregat cu tractoarele de 45 sau
65 CP
Aceste maşini sunt formate în general dintr-un buncăr sau o benă, sistem de
agitare, aparat de dozare şi aparat de împrăştiere centrifugal. Aparatele de împrăştiere
este de forma unui disc cu palete, care se roteşte cu turaţia de 400 … 700 rot/min.
Fig. 13.4. Schema unei maşini de împrăştiat îngrăşăminte prin centrifugare
În figura 13.4 se arată schema unei maşini de împrăştiat îngrăşăminte prin

centrifugare, la care buncărul 1 este montat pe cadrul 2 al maşinii. Buncărul este
prevăzut în partea superioară cu o sită cu orificii 7, iar în partea inferioară se află
dozatorul 3. Aparatul de împrăştiere este format dintr-un disc 4 şi este acţionat de
amplificatorul conic 5 de la priza de putere a tractorului.
Îngrăşământul, dozat prin intermediul aparatului de dozare 3 (cu fante
reglabile), se scurge din buncăr şi cade pe disc, particulele de îngrăşământ fiind preluate
de paletele acestuia şi împrăştiate.
Lăţimea de lucru la aceste maşini este influenţată de starea şi granulaţia
îngrăşămintelor; ceea ce constituie unul din dezavantajele acestor maşini.
13.3. ECHIPAMENTUL DE ÎNCORPORAT ÎNGRĂŞĂMINTE EF-6(8)
Echipamentul de încorporat îngrăşăminte este utilizat la administrarea

fazială a îngrăşămintelor chimice granulate concomitent cu semănatul.
Aceste echipamente sunt constituite din cutia de îngrăşăminte, aparate
de distribuţie, tuburi de conducere şi brăzdare, principiul de funcţionare al acestora
fiind similar cu cel al maşinilor de semănat în rânduri.
Echipamentele de încorporat îngrăşăminte folosite la maşinile de semănat în
cuiburi, maşinile de plantat tubercule şi cultivatoare funcţionează pe principii
similare, diferenţele constând în ceea ce priveşte construcţia aparatelor de
distribuţie şi eventual a brăzdarelor de încorporat.
În figura 13.5. se arată schema unui echipament de încorporat îngrăşăminte
pe un rând, format dintr-o cutie 1, în care se găsesc agitatorul 2 şi aparatul de
distribuţie 3.
101
Încorporarea îngrăşămintelor se face prin intermediul brăzdatului 5, montat
pe un mecanism cu paralelogram deformabil, prins pe cultivator sau pe maşinile de
semănat în cuiburi. Acţionarea aparatului de distribuţie se face de la roţile de sprijin 6 ale maşini
de bază prin intermediul transmisiei prin lanţ 7.
Fig. 13.5. Schema echipamentului de încorporat îngrăşăminte pe rând
Încorporarea îngrăşămintelor se face prin intermediul brăzdatului 5, montat

pe un mecanism cu paralelogram deformabil, prins pe cultivator sau pe maşinile de
semănat în cuiburi. Acţionarea aparatului de distribuţie se face de la roţile de sprijin 6 ale maşini
de bază prin intermediul transmisiei prin lanţ 7.
Fig. 13.6. Schema repartizării îngrăşămintelor
Deoarece particulele de îngrăşământ sunt de forme şi dimensiuni diferite,

acestea se vor dispune pe sol pe o porţiune sub formă de coroană circulară (fig. 13.6)
102
Particulele mai grele şi cu forma mai aerodinamică se vor repartiza pe cercul de
rază R2,iar particulele cele mai uşoare şi cu forma cea mai puţin aerodinamică se vor
situa pe cercul de rază R1.
Pe direcţie transversală uniformitatea de distribuţie a îngrăşămintelor este
variabilă (fig. 6.7) şi depinde de structura granulaţiei îngrăşământului.
Tipuri de maşini de administrat îngrăşăminte chimice şi amendamente
Tabelul 6.1
Maşini de Echipament de
Maşini de administrat amendamente şi administrat încorporat
Denumire
îngrăşăminte chimice îngrăşăminte îngrăşăminte
chimice chimice
Simbol MA-3,5 A MA - 6 MIC-04 EF-6(8)
Sursa de Semănătoare
45-65 65 45-65
energie [CP] Cultivator
Volumul
3 2,2 6 0,4 0,037
buncărului [m ]
Tipul aparatului Centrifugal Centrifugal Centrifugal Discuri cu
de împrăştiere cu un disc cu două discuri cu un disc alveole
Lăţime de lucru 6-8 (amendam.) 6-8 (amendam.) 6-8
6- 17
[m] 12-18(îngr.ch.) 12-18(îngr.ch.) rânduri
Norma de 80-1000 (amendam.) 100-1000 (amendam.)
30-2000 50-310
material [kg/ha] 800-5000 (îngr. ch.) 1000-10000 (îngr. ch.)
Masă [kg] 930 2010 168 140
Capacitatea de
1,5-11,3 9-50 1,6-5,5 -
lucru [ha/h]
Consum de
2,3-6 0,85-2,6 1,2-4,5 -
combustibil [l/ha]
103
LUCRAREA 14
14.1. MAŞINA DE ÎMPRĂŞTIAT GUNOI DE GRAJD MIG-6
14.1.1. Destinaţia
Maşina de împrăştiat gunoi de grajd (fig. 14.1) pe teren şes cu capacitatea de 6
tone, MIG-6, lucrează în agregat cu tractorul de 65 CP pe roţi şi este destinată pentru
mărunţirea şi împrăştierea gunoiului de grajd fermentat şi nefermentat. Maşina are o
lungime de 5600 mm, o lăţime de 2530 mm şi o înălţime de 2900 mm. Tipul maşinii este
monoaxă - semipurtată cu o capacitate de 6 tone şi un dispozitiv de împrăştiere cu toba
de mărunţire şi una de preluare a materialului ce cade. Capacitatea de lucru a maşinii
pentru distanţa de 1 km faţă de punctul de alimentare şi norma de 40 t/ha este de 2,5
ha/sch.

Proţapul este realizat din profile de tablă îndoită formând un ansamblu sudat.
Este corp comun cu cadrul suport de care se face prindea benei şi a osiei, fiind
prevăzut cu un picior de sprijin cu talpă.
Bena este realizată dintr-un cadru metalic sudat având pereţii din tablă subţire.
Volumul benei este de 4,8 m3, iar prin montarea obloanelor înălţătoare, volumul benei
se măreşte la 6,0 m3.
Fig. 14.1. Schema maşinii de împrăştiat gunoi de grajd MIG-6
Transmisia: maşina MIG-6 primeşte mişcarea la organele active de împrăştiere

(fig. 14.2) prin priza de putere a tractorului U-650.
Transportorul este format din 3 lanţuri tip ancoră paralele între ele pe care sunt
montate la distante egale pe două rânduri racleţii confecţionaţi din otel cornier. Are rolul
de a aduce gunoiul în faţa dispozitivului de împrăştiere. Ca şi dispozitivul de împrăştiere
este protejat în cazul blocării accidentale de către un cuplaj cu fricţiune. Acesta trebuie
să aibă o funcţionare lină, fără trepidaţii, zgomote anormale şi blocări.
Dispozitivul de împrăştiere constituie partea principală fiind alcătuită dintr-un
cadru detaşabil de pe maşină şi tobele de împrăştiere.
Trenul de rulare este prevăzut cu anvelope de joasa presiune. Osia este o grindă
de secţiune circulară având la capete fusuri sudate. Trenul este compus din 2 roţi, o
osie şi instalaţia de frânare.
Maşina este prevăzută cu o instalaţie de frânare pneumatică pentru frânarea de
serviciu.
Instalaţia de semnalizare este construită conform normelor în vigoare, având în
componenţă lămpi tricompartimentate.
104
Fig. 14.2. Transmisia maşinii de împrăştiat gunoi de grajd MIG-6
Oblonul spate este o construcţie metalică detaşabila de pe maşină ce se

montează în locul dispozitivului de împrăştiere şi mărunţire.
14.1.3. Funcţionarea maşinii

Maşina lucrează în agregat cu tractorul de 65 CP, iar agregarea se face cuplând
ochiul de tracţiune al maşinii la cupla monoax. După cuplare se verifică transmiterea
comenzilor de la tractor la maşină. Apoi se fixează cele 2 capete ale cablului de
siguranţă de bolţurile din partea de jos a punţii tractorului, rămase libere prin
demontarea celor 2 tiranţi laterali ai mecanismului de suspendare în 3 puncte ai
tractorului. Maşina se încarcă cu materialul ce urmează a fi împrăştiat în brazda.
Pornirea se face prin cuplarea la priza de putere a tractorului şi deplasarea ei în brazdă.
Descărcarea maşinii în timpul mersului constă în antrenarea gunoiului în grajd cu
ajutorul transportorului spre dispozitivul de împrăştiere. După împrăştierea întregii
cantităţi de gunoi se decuplează priza de putere, deci se opresc transportorul şi
dispozitivul de împrăştiere.
14.1.4. Reglaje şi exploatare

Lanţurile vor fi bine întinse, menţinute curate şi bine unse, cuplajul cu fricţiune va
avea arcurile tensionate la o forţă corespunzătoare pentru realizarea cotei de 16 mm.
Rotile de lanţ trebuie deasemenea curăţate de gunoi.
După ce se efectuează întinderea lanţurilor, şuruburile suporţilor roţilor
întinzătoare vor fi bine strânse şi asigurate. Este interzisă exploatarea maşinii fără
apărători de protecţie, incomplete, defecte sau neblocate. Transmisia cardanică este
echilibrată dinamic, fapt ce asigură o funcţionare optima. Pentru a asigura evitarea
accidentelor, cardanul este prevăzut cu apărători tip calotă.
105
Oportunitatea dotării maşinii cu un asemenea cuplaj a fost dictată şi de faptul că
era necesar ca tobele să poată fi învârtite manual şi în situaţia când maşina este
agregată la tractor. Acest lucru se întâmplă frecvent când maşina se înfundă ca urmare
a blocării tobelor.
În montaj trebuie să se ia toate măsurile pentru ca arborele de antrenare al
transportorului sa fie coaxial cu cele 3 lagăre de ghidare. Racleţii transportorului să
formeze un unghi de 90 grade cu cele 3 ramuri de lanţ continuu. Lanţurile trebuie să fie
bine întinse şi capetele îngroşate ale buloanelor şi şuruburilor să nu iasă deasupra
suprafeţelor de culisare a racleţilor transportorului.
Curăţitoarele se reglează astfel încât să rămână un joc de 0,5 până la 1 mm între
partea activă de curăţare şi roata de lanţ.
Este obligatoriu ca după efectuarea primului ciclu de împrăştiere a gunoiului să
se verifice dacă jocul dintre curăţătoare şi rotile de lanţ s-a păstrat în limitele de 0,5 şi 1
mm.
Nu se este admisă funcţionarea transportorului cu racleţii strâmbi. Aceasta duce
inevitabil la micşorarea distanţei dintre lanţuri şi ruperea lor ca urmare a solicitărilor care
se produc la trecerea peste rotile de lanţ.
Pentru evitarea deformării şi deteriorării racleţilor şi a celorlalte organe active ale
maşinii este interzis a se împrăştia gunoi de grajd ce conţine pietre, lemne, fier vechi şi
resturi menajere.
Este absolut obligatoriu ca pe măsură ce materialul se descarcă, transportorul să
se deplaseze către faţă, până ce evacuarea este terminată. Este important
deasemenea să se aprecieze dacă materialul suporta o asemenea descărcare cu
ajutorul transportorului cu racleţi.
Tobele trebuie să se rotească uşor fără blocări, jocurile dintre flancurile roţilor
dinţate conice să se încadreze între 0,1-0,2 mm. Pata de contract pe flancurile roţilor
dinţate conice să fie de minim 55% din înălţimea, respectiv 50% din lungimea dintelui.
La mers în gol şi în sarcina, temperatura lagărelor şi a reductorului să nu depăşească
70 grade. Să nu apară scurgeri de ulei şi s-a nu se admită funcţionarea maşinii cu tobe
şi axe strâmbe, cu palete strâmbe sau lipsa. Bălegarul să nu fie aşezat peste
dispozitivul de împrăştiere.
Prin intermediul pârghiilor, tijele cilindrilor de frâna antrenează axele cu came, ce
sunt lăgăruite pe suport. Axul cu came este de asemenea fixat prin şuruburi de osie.
Sistemul este completat cu un ansamblu şi role ce formează frâna de mână. Acest
dispozitiv se află fixat pe cadrul proţapului. Regulatorul de sarcină are rolul de a regla
presiunea din camerele de frânare în funcţie de încărcarea maşinii astfel încât
momentul de frânare realizat de saboţi pe tamburul de frânare al rotii să nu producă
blocarea roţilor, deci patinarea acestora , fapt ce ar conduce la o frânare
necorespunzătoare.
Funcţionarea eficientă şi economică depinde de ungerea adecvată şi regulata a
părţilor mobile cu lubrefiantul indicat pentru acestea. Înainte de utilizarea tecalemitului,
se curăţă bine dispozitivele şi ungătoarele defecte.
14.1.5. Reguli de exploatare

În timpul exploatării maşinii MIG6 trebuie să se ţină cont de următoarele cerinţe.
Încărcarea echipamentului să se facă uniform pe toata suprafaţa benei, fără a depăşi
cantitatea maximă de 6 t sau o înălţime mai mare de 30 cm peste marginea obloanelor
suplimentare. Este interzisă la încărcarea utilajului aşezarea gunoiului de grajd peste
rotoare, panta maxima la care poate lucra echipamentul nu poate sa depăşească 7
grade. În situaţii deosebite la staţionarea pe teren în pantă sau drumuri accidentale sau
în timpul depanării chiar atunci când maşina este cuplată la tractor, este obligatoriu
folosirea calelor.
106
Pentru a evita uzura prematură a anvelopelor şi pentru o cât mai bună eficienţă a
rulajului este necesar să se ţină seama de următoarele: verificarea zilnică a presiunii, a
temperaturii tamburilor de frâna, să se evite supraîncărcarea maşinii, efectuarea
penelor de cauciuc sa se facă în mod corect, să se verifice cu atenţie starea jenţilor la
fiecare 1000 km.
La parcarea maşinii cu desprinderea acesteia de tractor se vor avea în vedere
următoarele: se va alege un teren corespunzător, se va frâna remorca cu frâna de
mână, se desfac legăturile dintre tractor şi maşina.
La cuplarea maşinii la tractor se vor respecta indicaţiile: se manevrează tractorul
către înapoi până când cârligul barei de tracţiune al cuplei pentru remorca monoax
ajunge în dreptul ochiului de remorcare al proţapului. Se trage în sus de maneta tijei
cuplei monoax. Se continuă manevrarea către înapoi a tractorului până când cârligul
barei de tracţiune ajunge sub unghiul de remorcare al proţapului.
În timpul cuplării şi decuplării maşinii de la tractor este interzisă staţionarea
muncitorilor între tractor şi remorcă .
14.2. MAŞINA DE ÎMPRAŞTIAT GUNOI DE GRAJD ÎN LIVEZI ŞI VII MIG-2,2
14.2.1. Destinaţie
Maşina este destinată pentru transportul şi împrăştierea gunoiului în livezi şi vii.
În livadă, maşina se va folosi în toate plantaţiile cu distante intre rânduri mai mari de 3
m. În viticultură, maşina va fi folosită în plantaţiile cu distante între rânduri mai mare de
3 m.

Dimensiuni la gabarit :
- lungimea………………………………………………………5190 mm
- lăţimea…………………………………………………………2110 mm
- înălţimea………………………………………………………1570 mm
Dimensiunile benei:
- lungimea………………………………………………………3000 mm
- lăţimea în fata…………………………………………………1250 mm
- lăţimea în spate………………………………………………1270 mm
- înălţimea……………………………………………………….500 mm
Capacitatea benei……………………………………………cca. 1,9 m
Productivitate medie………………………………………….1,3 ha/zi
Normele de îngrăşământ……………………………………..20-60 t/ha
Greutatea maşini uscate fără anexe………………………...1230 kg
Sistem de frânare……………………………………………...mecanic
Lumina de trecere……………………………………………..300 mm
Dimensiunile pneurilor………………………………………..9,00x20
Sistem de rulare………………………………………………pe o axa
Lăţimea de lucru………………………………………………2,2 m
14.2.3. Descrierea maşini. Părţi componente

Maşina pentru împrăştiat gunoi de grajd în livezi şi vii MIG-2,2 (fig. 14.3) este o
maşină semipurtată şi monoaxă. Maşina se compune din următoarele părţi principale :
- triunghi de tracţiune ;
- bena;
- tren pe roţi;
- picior de sprijin;
107
- transmisie transportoare.
Fig. 14.3. Schema maşinii de împrăştiat gunoi de grajd MIG-2,2
Triunghiul de tracţiune este o construcţie metalică sudată. Serveşte pentru

tractarea maşinii şi se compune din următoarele piese :
- doua lonjeroane din profil „‟U‟‟ realizat din tablă ;
- o banda de capăt;
- o bucşă pentru cârligul de tracţiune ;
- un suport pentru lagărul transmisiei şi pentru maneta de reglare a cursei
transportorului.
Bena serveşte pentru înmagazinarea cantităţii de gunoi de grajd ce urmează a fi
transportat şi împrăştiat în livezi şi vii.
Din construcţia benei fac parte ;
- oblon dreapta şi stânga:
- perete fata ;
- platforma ;
- suporţi lagăr.
Obloanele şi peretele din fata sunt executate din tabla zincata prinsa în şuruburi
pe un schelet metalic format din cornier.
Platforma benei se compune dintr-un cadru metalic sudat format din 2 lonjeroane
laterale profil ‟‟U‟‟ din tabla, suporţi podea şi o traversă de capăt din tabla în forma de
„‟Z‟‟. Peste suporţii cadrului sunt fixate cu şuruburi, scândurile platformei. Lateral
podeaua are doua ghidaje pentru lanţul transportorului cu racleţi.
Trenul pe roţi serveşte pentru susţinerea benei şi pentru transportul maşinii. Se
compune din osie, cele două roţi cu pneu 9,00x20 şi sistemul de frânare.
Osia este executată din otel pătrat de 60 mm având la cele doua capete
prelucrate cele doua fusuri pentru montarea butucului. Roata completă (anvelopa,
camera, janta, butucul şi tamburul) este similară cu cea de la remorcile RBL-4-Fp şi RC-
3,6-Fp. Fiecare roată este echipată cu sistem de frânare compus din tambur, saboţi şi
camă de actionare. Sistemul de frânare al maşinii este similar cu cel de la RBL-4-Fp şi
RC-3,6-Fp cu deosebirea că acţionarea frânei nu se face pneumatic, ci manual de către
tractorist cu ajutorul unei manete şi unui sistem de pârghii.
Piciorul de sprijin. Scopul piciorului de sprijin este acela de a realiza al treilea
punct de sprijin al maşinii în cazul când acesta nu este montată la tractor. El se
montează în partea din faţă a maşinii, la triunghiul de tracţiune. Este un picior de sprijin
cu şurub, oferind posibilitatea reglării înălţimii ochiului cârligului de împerechere, în
funcţie de înălţimea punctului de prindere la tractor.
Construcţia sa este realizată dintr-un şurub de mişcare care roteşte cu ajutorul
manetei în bucşa filetata fixata în ţeava care la partea de jos are montata talpa de
108
sprijin. Ţeava cu bucşa filetată este telescopică în ţeava exterioară prin care piciorul de
sprijin se fixează la triunghiul de tracţiune al maşinii.
Transmisia transportorului (fig. 14.4). Scopul transmisiei transportorului este de a
mărunţi şi împrăştia într-un strat uniform pe o fâşie de 2,2 m materialul din benă. Se
compune dintr-un ax cardanic, grup de roti de curea cu curele trapezoidale, reductor,
grup de roţi de lanţ pentru acţionarea organelor active şi a mecanismului cu excentric şi
clichet, transportor cu racleţi, toba pentru uniformizare, toba pentru mărunţire, toba
pentru aruncare.
Reductorul este constituit din roţi conice şi cilindrice, transmite mişcarea roţilor
de lanţ care prin intermediul unui lanţ Gall pune în mişcare transportorul cu racleţi şi
tobele.
Grupul de roti de lanţ este compus din 5 roti de lanţ, având 8, 9, 10 şi 19 dinţi.
Transportorul cu racleţi este realizat cu un lanţ calibrat având pasul de 45 mm şi
diametrul zalei de 9,5 mm, pe care sunt sudaţi racleţii. Antrenarea se face prin
intermediul roţilor de lanţ. Transportorul este prevăzut cu un dispozitiv de întindere.
Fig. 14.4. Transmisia maşinii de împrăştiat gunoi de grajd MIG-2,2
Toba pentru uniformizare, este constituită dintr-un ax cu dinţi antrenat cu ajutorul

unei roti de lanţ.
Toba de mărunţire, prezintă un ax pe care se montează paletele, iar antrenarea
tobei se face prin intermediul unei roţi de lanţ.
Toba de aruncare este compusă dintr-un ax aruncător, ax pe care se montează
spirele de aruncare.
14.2.4. Funcţionarea şi deservirea maşinii.

Maşina lucrează în agregat cu tractorul de 40-45 CP şi este deservită în timpul
lucrului numai de tractorist. Se umple bena cu îngrăşământ şi se cuplează remorca la
tractor.
Punerea în funcţiune a maşinii de face de tractorist cu ajutorul unei manete. Axul
cardanic transmite mişcarea prin intermediul roţii de curea şi curelelor trapezoidale la
transportorul cu racleţi care deplasează materialul către organele active. Toba de
uniformizare aruncă înapoi în bena surplusul de îngrăşământ asigurând ajungerea lui la
109
organele de mărunţire şi împrăştierea într-un strat uniform. Ajuns la toba de mărunţire
îngrăşământul este mărunţit şi aruncat pe toba de împrăştiere. Toba de aruncare are
două spire dispuse simetric şi cu sens de înfăşurare invers, aruncă materialul spre
spatele maşinii pe o fâşie de 2,2 m. Debitul de împrăştiere se reglează schimbând
viteza de deplasare a transportorului cu ajutorul mecanismului cu excentric.
Pregătirea maşinii pentru lucru
Pregătirea pentru lucru începe cu gresarea maşinii şi verificarea îmbinărilor cu
şuruburi. Se umple bena de gunoi de grajd şi se cuplează axul cardanic la priza de
putere a tractorului fiind astfel gata pentru lucru.
Reguli în timpul lucrului
Tractorul care deserveşte maşina trebuie să urmărească permanent lucrul ei.
Conducerea tractorului să se facă în linie dreapta avându-se grija să nu se deterioreze
maşina; de asemenea se va observa daca densitatea gunoiului împrăştiat este
satisfăcătoare, în caz contrar se va acţiona asupra mecanismului cu excentric.
14.2.5. Reglaje
- întinderea transportorului cu racleţi ;
- debitul de împrăştiat se reglează schimbând viteza de deplasare a
transportorului cu ajutorul mecanismului cu excentric ;
- întinderea lanţurilor de acţionare.
14.3. MAŞINA DE ÎMPRĂŞTIAT GUNOI DE GRAJD ÎN VII MIGV-1
14.3.1. Destinaţie
Maşina MIGV-1 este destinată să împrăştie gunoiul de grajd în plantaţiile de viţa
de vie cu distanţa între rânduri de 1,8-2 m. Datorită dimensiunilor sale reduse se mai
utilizează şi în unele solarii şi sere de tip industrial. Maşina mai poate fi folosită şi ca
remorcă pentru transport după ce în prealabil s-a demontat dispozitivul de împrăştiat.
Maşina MIGV-1 este o remorcă de tip monoax tractat şi lucrează în agregat cu
tractoarele viticole de 40CP fiind acţionate de la priza de putere a tractorului.

- sistem de rulare cu 2 roţi cu pneuri ;
- ecartament 1010 mm ;
- capacitatea benei 1,1 m3;
- turaţia dispozitivului de împrăştiere la turaţia de 140 rot/min – 375 rot/min ;
- transportor cu racleţi (12)cu lanţ cu role ;
- lăţimea efectivă de împrăştiere 0,7-1,12 m ;
- viteza transportorului cu racleţi 0,26-2,05 m/min reglarea se face în trepte ;
- capacitatea de încărcare este de 3 m3 ;
- productivitate medie 0,8 ha/sch.
14.3.3. Construcţie
Maşina de împrăştiat gunoi de grajd în vii MIGV-1 (fig. 14.5) este alcătuită din
următoarele dispozitive :
- şasiu ;
- ureche de cuplare ;
- roata de transport ;
- cric ;
- bena ;
- obloane suplimentare ;
110
- transportor cu racleţi ;
- maneta de reglare a vitezei transportorului ;
- cuplaj de siguranţă ;
- toba de dislocare şi mărunţire ;
- grătar ;
- apărătoare de reţinere,dirijare şi protecţie ;
- paravan de reglare a lăţimii fâşiei de împrăştiat.
Fig. 14.5 Maşina de împrăştiat gunoi de grajd în vii MIGV-1
14.3.4. Funcţionare
Dispozitivul de împrăştiere a gunoiului de grajd este compus dintr-un cadru pe
care sunt montate o toba de împrăştiat gunoiul, cu piepten de mărunţire, o placă pentru
alimentarea spaţiului de evacuare a gunoiului şi o apărătoare de tobă care acoperă
toate părţile componente ale dispozitivului.
Toba dispozitivului de împrăştiere este compusă dintr-un ax tubular, pe care sunt
înfăşurate, în sens contrar două spire prevăzute la periferie cu cuţite pentru dislocarea
şi mărunţirea gunoiului de grajd.
Transmisia maşinii MIGV-1 este compusă din axul cardanic telescopic care
primeşte mişcarea de la arborele prizei de putere a tractorului şi o transmite la
reductorul cu roţi dinţate prin intermediul axului şi cuplajului de siguranţă de tipul cu
discuri cu ferodou.
Reductorul cu roţi dinţate transmite mişcarea în două direcţii diferite: prima la o
tobă de împrăştiere a gunoiului de grajd prin intermediul a două roţi dinţate conice şi
două roţi de lanţ şi a II a la transportorul cu racleţi prin intermediul roţilor dinţate
cilindrice montate în reductor şi a mecanismului cu clichet alcătuit din braţul cu
excentric, bieletă, bielă, clichet şi roată dinţată de clichet, montată pe axul de antrenare
a transportorului.
Procesul tehnologic constă din următorul flux de operaţii: încărcarea gunoiului de
grajd în bena - deplasarea gunoiului de grajd spre tobă de către transportorul cu racleţi -
dislocarea mărunţirea şi aruncarea materialului de către tobă până la apărătoare -
aşezarea gunoiului mărunţit pe sol sub forma unei fâşii cu lăţimea variabilă. Maneta de
comanda a vitezei transportorului, care acţionează mecanismului cu excentric, asigură
şase trepte de viteze care combinate cu viteza de deplasare a agregatului permit
obţinerea unui număr mare de norme la hectar.
14.3.5. Reglaje.
Reglajele maşinii MIGV-1 sunt următoarele ;
111
- întinderea transportorului cu racleţi se efectuează cu ajutorul şuruburilor de
întindere de la axul anterior al transportorului ;
- viteza de deplasare a transportorului de gunoi de grajd se efectuează cu
ajutorul modificării pe sectorul dinţat a poziţiei manetei de comandă a mecanismului cu
excentric;
- poziţia paravanelor pentru îngustarea fâşiei de gunoi de grajd se efectuează cu
ajutorul montării corecte a tijelor de fixare a paravanelor şi se blochează în aceasta
poziţie ;
- tensiunea resortului de la cuplajul de siguranţă se efectuează prin strângerea
şuruburilor de reglaj atât cât să permită decuplarea transmisiei în caz de blocare;
- mecanismul cu clichet se reglează prin modificarea excentricităţii în aşa fel
încât clichetul de împingere şi cel opritor sa calce corect în crestăturile roţii dinţate.
14.3.6. Exploatare.
Folosirea maşinii MIGV-1 nu este recomandată pe terenuri cu panta mai mare de 6
grade chiar dacă deplasarea se face după curbele de nivel, deoarece printr-o derapare
oricât de mică loveşte butucii şi şpalierii din aval cu partea posterioara. Această maşină
se va utiliza cu tractorul pe şenile SV-445 în special pe terenuri cu relief ondulat. La
transformarea maşinii în remorca spălarea este obligatorie. În perioada de îngheţ, la
sfârşitul zilei este necesar de asemenea ca să se cureţe maşina de material.
112
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru T. – Calculul şi construcţia maşinilor agricole de recoltat (I),

Reprografia Universităţii din Craiova, 2001.
2. Alexandru T., Bădescu M., Glodeanu M., Sărăcin I., Boruz S.– Maşini agricole
de recoltat cereale păioase, Ed. Dova, Craiova, 1999.
3. Bădescu M.– Maşini agricole şi horticole, Ed. Dova, Craiova, 1997.
4. Bădescu M., Alexandru T., Glodeanu M., Boruz S.– Maşini agricole şi
horticole , Editura Sitech, Craiova, 2005.
5. Bădescu M., Alexandru T., Sărăcin I., Glodeanu M.– Maşini agricole, Editura
Universitaria, Craiova, 2003.
6. Bădescu M., Boruz S.– Maşini agricole şi horticole, Ed. Aius, 2001.
7. Bădescu M., Popescu A.– Maşini agricole, Ed. Univ. din Braşov, 2000.
8. Buzea I., Moteanu Fl.- Maşini pentru semănat şi plantat, Editura Ceres,
Bucureşti, 1987;
9. Căproiu Şt.ş.a. – Maşini agricole de lucrat solul, semănat şi întreţinerea
culturilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
10. Ciulu Gh., Bârcă Gh.– Optimizarea exploatării agregatelor agricole,
Reprografia Universităţii din Craiova, 2002.
11. Costache N. – Instalaţii şi maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor din
culturile agricole, Editura Ceres, Bucureşti, 1975.
12. Glodeanu M., Alexandru T., Bădescu M., Sărăcin I.– Îndrumător privind
utilizarea şi echipamentele agricole, Editura Aius, Craiova, 2001.
13. Marinescu A.– Tehnologii şi maşini pentru mecanizarea lucrărilor în cultura
legumelor de câmp, Editura Ceres, Bucureşti, 1989.
14. Neagu T., Popescu T.– Tractoare şi maşini horticole, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.
15. Neculăiasa V., Dănilă I.– Procese de lucru şi maşini agricole de recoltat, Ed.
A-2, Iaşi, 1995.
16. Pisoschi Al., Dumitru I.– Calculul şi construcţia maşinilor agricole pentru
lucrările solului, semănat şi întreţinerea culturilor, Reprografia Universităţii din
Craiova, 2000.
17. Popescu S., Bădescu M. – Diagnosticarea şi întreţinerea tehnică a
tractoarelor, Ed. Ceres, Bucureşti, 1992.
18. Popescu S., Ghinea T.– Automatizarea maşinilor şi instalaţiilor folosite în
agricultură, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1986.
19. Popescu V., Moroşanu V.– Îndrumător privind mecanizarea lucrărilor agricole
în mica gospodărie, Editura Ceres, Bucureşti, 1993.
20. Scripnic V., Babiciu P. – Maşini agricole, Ed. Ceres, Bucureşti, 1979.
21. Stahli W.– Maşini pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare şi fertilizarea
foliară a culturilor legumicole, Editura Agroprint, Timişoara 2003.
22. Stahli W., Bungescu T.S. – Maşini şi aparate de stropit în plantaţiile
pomiviticole şi silvice, Editura Mitron, Timişoara 2004.
23. Şandru A., Popescu S., Bădescu M., Şandru L.– Reducerea consumului de
energie prin folosirea raţională a agregatelor agricole, Ed. Scrisul românesc,
Craiova, 1982.
24. Toma D.– Maşini şi instalaţii agricole, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1975.
25. Toma D.– Tractoare şi maşini agricole, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981.
26. ***- Fişe tehnice – Maşini şi instalaţii destinate agriculturii.
113

Exploatarea Utilajelor Agricol laborator-BORUZ SORIN-PETRUT PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exploatarea Utilajelor Agricol laborator-BORUZ SORIN-PETRUT PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sorin-Petruţ BORUZ

- Îndrumar de lucrări practice -

Îndrumarul pentru lucrările de laborator la disciplina MAŞINI

Destul de frecvent în literatura tehnică din ţara noastră mecanismului de

1.1. Evoluţia construcţiei mecanismului de suspendare

1.2. Tipuri de mecanisme de suspendare

1.3. Elementele componente ale mecanismului de suspendare

Fig. 1.1 Mecanism de suspendare în trei puncte

1.3.1 Barele inferioare

1.3.2 Bara superioară

În ansamblul mecanismului de suspendare tijele de ridicare fac legătura între

1.3.4 Arborele cu braţe

În construcţia general răspândită, arborele cu braţe este compus dintr-un arbore

1.4. Caracteristicile mecanismelor de suspendare ale tractoarelor

Principalele dimensiuni ale mecanismelor de suspendare conform normelor sunt

Fig. 1.2 - Schema dimensională a mecanismelor de cuplare

Categoria Categoria Categoria

În tabelul 1.2 se prezintă caracteristicile constructive şi funcţionale ale

Caracteristicile constructive şi funcţionale ale mecanismelor de suspendare ale principalelor

* La tractoarele U-445; la celelalte modele variază în funcţie de înălţimea tractorului.

1.5. Calculul forţei de ridicare a plugului purtat

Fig. 1.4 - Condiţia de pătrundere în sol a plugului purtat

Această condiţie se realizează fie prin apropierea punctelor de prindere la tractor 1

Fig. 1.5 - Montajul incorect al plugului purtat la tractor

2. PLUGUL PURTAT PP-4-30

2.2. Caracteristici şi date tehnice:

2.3 . Construcţia plugului (fig. 2.2)

Fig. 2.3 Trupiţa plugului

Fig. 2.4 Cuţitul disc

◘ Roata de copiere şi limitare a adâncimii de lucru poate fi fixată pe cadru în 2 poziţii,

2.4. Funcţionare (proces de lucru)

3.1. PLUGUL PURTAT CU DOUĂ TRUPIŢE P2V-A

3.1.1. Destinaţie, generalităţi.

Fig. 3.1 Plugul purtat cu două trupiţe P2V-A

3.1.2. Caracteristici tehnice.

3.1.3. Construcţie. Părţi componente:

3.2.1. Destinaţie: Este un plug purtat cu lăţime variabilă de lucru şi 3 trupiţe,

Fig. 3.3 Pug purtat cu lăţime variabilă P3VA

3.2.2. Caracteristici tehnice

3.2.4. Pregătirea şi reglarea corectă a plugurilor cu lăţimea de lucru variabilă

1. Ecartamentul roţilor tractorului trebuie să aibă valoarea de 1500 mm pentru

3.3. PLUG CU DISCURI UNIVERSAL PDU 3(4) – 25

3.3.2. Caracteristici tehnice principale

- Lăţimea de lucru a unui disc 30 cm

3.3.3. Construcţia plugului PDU 3(4) – 25

Părţile componente principale (fig. 3.4) ale plugului sunt:

Fig. 3.5 Trupiţa cu disc

Fig. 3.6 Procesul de lucru al trupiţei cu disc

3.3.4. Reglajele plugului PDU – 3 – 25

4.1. PLUGUL CULTIVATOR PENTRU VIE PCV 1,8 ŞI PCV 2,25

4.1.1. Destinaţie: Plugul cultivator reprezintă utilajul de baza pentru executarea

Fig. 4.1. Plugul cultivator pentru vie PCV 2,2

4.1.2. Caracteristici tehnice principale

4.1.3. Construcţia plugului

Fig. 4.2. Schema plugului cultivator pentru vie

Dintre caracteristicile cadrului şi ale subansamblurilor aferente se pot remarca

4.1.4. Echipamentele plugului

Fig. 4.3. Cuţit săgeată

Echipament pentru afânarea solului (fig. 4.4)

Fig. 4.5. Echipament pentru îngropat: 1 - cormană culturală, 2 – brăzdar, 3 – bârsa,

Rariţa (fig. 4.6)

Fig. 4.6. Rariţa: 1 - cormane simetrice, 2 - brăzdare simetrice, 3 – bârsa, 4 - bridă

4.1.5. Reglajele plugului PCV