Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Energetic
TEM
DREPT I LEGISLAIE
Introducere
Peste tot n lume deschiderea pieelor de energie electric a urmrit eliminarea monopolului
natural i a integrrii pe vertical a sectorului energetic i nlocuirea acestora cu mecanisme
concureniale, care s ofere consumatorilor posibilitatea de a-i alege n mod liber furnizorul.
Astfel, pieele de energie se cristalizeaz de regul n jurul unui nucleu format din doi actori
principali, i anume operatorul de sistem care asigur coordonarea tehnic a pieei respectiv
bursa de energie care asigur coordonarea pieei la nivel comercial.
Acestui nucleu i se altur ceilali actori ai pieei: operatorii de transport i distribuie,
productorii, consumatorii i furnizorii de energie electric, ultimii acionnd ca intermediari ntre
primii doi. O categorie aparte de furnizori o reprezint cea a aa-numiilor agregatori, care cumpr
sau vnd energie din i n sistem, n numele mai multor consumatori, de regul mici consumatori
casnici sau comerciali (Fig. 1).
Iniial, accesul la componenta comercial a pieei de energie electric este permis numai
productorilor i furnizorilor. Pe msura deschiderii i dezvoltrii pieei, toi actorii inclusiv
consumatorii pot avea acces direct la bursa de energie. Astfel, productorii vnd energia pe care o
produc i sunt obligai s cumpere energia pe care nu au putut-o produce, dar pe care trebuie s o
livreze conform contractelor bilaterale. De partea cealalt, consumatorii cumpr preponderent
energie, ns pot aciona i ca vnztori, atunci cnd din diferite motive nu consum o parte din
energia contractat. n sfrit, un furnizor poate aciona pe pia n funcie de poziia pe care o
ocup n balana proprie, ca productor sau consumator de energie electric.
Pot fi imaginate mai multe criterii de clasificare a modelelor de organizare a pieelor de
energie electric. n cele ce urmeaz, vom discuta numai dou dintre acestea, i anume criteriul
concurenei i criteriul accesului la reea. Dac clasificarea modelelor de pia se face dup gradul
de concuren ntre diferiii actori ai pieei, se pot identifica patru modele principale de organizare,
care corespund unor grade diferite de monopol, concuren i libertate de alegere:
1
II.
Modelul monopolului la toate nivelele. n acest caz, o singur companie deine monopolul
producerii, transportului i distribuiei energie electrice. Concurena lipsete, dar monopolul
natural garanteaz deservirea tuturor consumatorilor. Acesta este modelul clasic al
companiilor cu integrare pe vertical i a dominat industria electricitii n ntreaga lume
pn de curnd.
Modelul cumprtorului unic introduce concurena ntre productori, dar menine
monopolul la nivelul segmentelor de transport i distribuie. n cazul acestui model apare o
entitate nou operatorul de sistem care asigur condiii echitabile de concuren ntre
productori.
Modelul concurenei pe piaa angro are la baz principiul accesului liber la reeaua de
transport a tuturor participanilor la pia i menine concurena ntre productori.
Companiile de distribuie i furnizorii i menin monopolul asupra consumatorilor finali
dintr-o anumit zon.
Modelul concurenei pe piaa cu amnuntul are la baz concurena ntre productori i
libertatea tuturor consumatorilor de a-i alege furnizorul de energie electric. Acest model
corespunde liberalizrii totale a pieei de energie, consumatorii resimind la minimum
efectele monopolului. Pentru funcionarea acestui model este necesar s se asigure accesul
liber al participanilor att la reeaua de transport, ct i la reeaua de distribuie.
Restructurarea sectorului energetic in Romania
n Romnia, dup cum se menioneaz n ANRE www (2009) i OPCOM www (2009), primele
demersuri legate de restructurarea sectorului energetic au fost fcute o dat cu nfiinarea Autoritii
Naionale de Reglementare n domeniul Energiei (A.N.R.E.) n 1998, care a iniiat pregtirea
cadrului legal pentru transformarea acestui sector. n anul 1998, din fosta Regie Naional de
Electricitate (RENEL) se separ C.N. Nuclearelectrica i se formeaz Compania Naional de
Electricitate (CONEL), structur care ngloba n cadrul unui monopol cu integrare pe vertical
restul entitilor ce intr n componena sistemului energetic naional. Doi ani mai trziu, n 2000, se
produce dezagregarea CONEL, din care se desprind viitorii actori ai pieei de energie electric,
separai dup natura activitii:
acel moment, toi cei 8.5 milioane de consumatori din Romnia, dintre care majoritatea aproape 8
milioane sunt consumatori casnici, pot opta pentru furnizori alternativi, pe baza cererii i ofertei.
Evoluiile gradului de deschidere a pieei i a pragului de eligibilitate a consumatorilor pe piaa de
energie electric din Romnia sunt prezentate n Fig. 5 i 6.
III.
Pe piaa de energie electric din Romnia tranzaciile cu energie electric ntre diferiii
participani la pia se desfoar pe dou tipuri de piee:
Piaa reglementat, care funcioneaz pe baza contractelor reglementate (cantiti i preuri
stabilite de reglementator, n spe A.N.R.E) i
Piaa concurenial, care funcioneaz dup principiul cererii i ofertei, pe baza legislaiei
elaborate de A.N.R.E. La rndul ei, piaa concurenial are alte componente, i anume:
Piaa angro, pe care energia electric este achiziionat de furnizori de la productori sau de
la ali furnizori, n vederea revnzrii sau consumului propriu, precum i de operatorii de
reea n vederea acoperirii consumului propriu tehnologic, respectiv
Piaa cu amnuntul, pe care energia electric este achiziionat de consumatorii finali sau
agregatorii acestora, n vederea consumului propriu.
Piaa certificatelor verzi, care asigur tranzacionarea certificatelor verzi n cadrul
sistemului de cote obligatorii pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile.
Piaa reglementat funcioneaz, teoretic, pn la atingerea unui grad de deschidere de 100%
al pieei concureniale. n Romnia, dei acest grad de deschidere a fost legiferat ncepnd cu data
de 1 iulie 2007, datorit unor dificulti de implementare i a unui grad redus de pregtire a micilor
consumatori rezideniali, comerciali i de alte tipuri, precum i a furnizorilor i agregatorilor pentru
participarea la piaa cu amnuntul, a fost meninut n funciune i piaa reglementat.
Principalele instrumente folosite pentru tranzacionarea energiei electrice pe piaa
concurenial sunt urmtoarele:
3
Legislaia din ara noastr prevede c piaa de energie electric are caracter concurenial la
nivelul productorilor si furnizorilor de energie electric, n timp ce activitile de transport i
distribuie, considerate ca monopol natural, sunt reglementate, n vederea asigurrii de ctre
operatorii de reea a accesului la reelele de transport i distribuie a deintorilor de licene.
Conform ultimei variante a Codului comercial elaborat de A.N.R.E., piaa angro de energie
electric are urmtoarele componente specifice:
Piaa contractelor bilaterale
Piaa pentru ziua urmtoare
Piaa de echilibrare i
Piaa serviciilor de sistem tehnologice
IV.
responsabilitile financiare pentru dezechilibrele fizice pe care le creeaz prin abateri ntre
producia programat i cea realizat sau ntre schimburile programate si cele realizate.
Elementul central n asumarea acestor responsabiliti financiare este Partea Responsabil cu
Echilibrarea (PRE). Fiecare participant la piaa de energie, n particular la PZU, este obligat s
ncheie cu Operatorul de Transport i Sistem o convenie de asumare a responsabilitii echilibrrii
sau s aduc dovada transferrii acestei responsabiliti ctre o alt Parte Responsabil cu
Echilibrarea. Definirea PRE n cadrul Codului comercial (2009) asigur condiiile necesare pentru
efectuarea tranzaciilor cu energie electric n mod ordonat, pentru stabilirea balanei energiei
electrice a SEN, pentru separarea tranzaciilor financiare de cele fizice i pentru decontarea corect
a tranzaciilor pe piaa de energie electric.
Astfel, o PRE i asum responsabilitatea financiar fa de Operatorul de Transport i
Sistem pentru decontarea dezechilibrelor totale rezultate din agregarea dezechilibrelor individuale
ale fiecrui participant care s-a nscris n acea PRE. Reunirea n cadrul unei PRE a mai muli
participani la piaa de energie electric permite compensarea reciproc a dezechilibrelor create de
fiecare participant i redistribuirea costurilor i beneficiilor. Acest lucru se obine prin adoptarea n
cadrul PRE a unei metode acceptate de toi participanii pentru alocarea intern a costurilor sau
beneficiilor generate de dezechilibrele nete ale PRE.
Astfel, reglementarea PRE (2007) emis de A.N.R.E., prevede posibilitatea utilizrii a trei
metode de alocare intern, ntre participanii inclui n aceeai PRE, a costurilor sau beneficiilor
generate de Dezechilibrele Nete ale PRE i anume:
Alocare proporional cu valoarea absolut total a consumului i/sau produciei lunare;
Alocare proporional cu valoarea absolut a consumului i/sau produciei orare;
Redistribuire intern a plilor.
n categoria serviciilor de sistem tehnologice care cad sub incidena acestei piee intr
urmtoarele tipuri de servicii:
rezerva de reglaj secundar i teriar;
puterea reactiv pentru reglarea tensiunii;
alte servicii de sistem tehnologice definite de Codul Tehnic al Reelei Electrice de Transport
energie electric pentru acoperirea pierderilor tehnice n reelele electrice.
6
In cadrul Galei, au fost acordate premii pentru 18 categorii de nominalizare, menite sa ateste
rezultatele exceptionale atat ale companiilor si organizatiilor, cat si ale persoanelor care au
contribuit decisiv la dezvoltarea proiectelor si a climatului de afaceri din domeniul energie.
Decernarea premiilor s-a facut in fata unui public distins, incluzand reprezentani ai autoritatilor
guvernamentale, ai organismelor de reglementare in domeniul energiei, jucatori de top din domeniul
productiei si distributiei energiei, trading, resurse naturale, finantare, legislatie si consultanta.
Implementarea Programelor de Eficienta Energetica in Romania in beneficiul
consumatorilor Forumul Industriei de Iluminat 2015
Pe data de 5 Martie 2015 va invitam sa participati la Forumul Industriei de Iluminat 2015
Implementarea Programelor de Eficienta Energetica in Romania in beneficiul consumatorilor ,
organizat de catre GOVNET avand drept sponsori ANRE, AMR, ARPEE precum si alte organizatii
profesionale, la Hotel Intercontinental Bucuresti.
Acest forum este dedicat dezbaterii oportunitatilor de dezvoltare de proiecte de eficienta energetica
in iluminat, solutii de imbunatatire a standardelor de iluminat public si rezidential, alaturi de
reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, specialisti din zona privata si mediul academic.
Thermal Energy Forum 2015
The Diplomat Bucharest sub patronajul ANRE si ANRSC, in parteneriat strategic cu ARPEE si
COGEN a organizat primul forum dedicat energiei termice in data de 19 februarie 2015 in Bucuresti
la Hotel Intercontinental, Sala Rapsodia.
Dintre toate subsectoarele industriei energetice din Romania, alimentarea cu energie termica este,
de departe, in cea mai deficitara situatie. Alimentarea centralizata cu energie termica s-a dovedit in
tarile cu economie libera consolidata a fi o metoda sustenabila si cu cost minim in zonele urbane
dens populate. In tarile in tranzitie, incalzirea centralizata este relativ raspandita, dar necesita
modernizari substantiale pentru a deveni competitiva ca performanta si pret.
Energy Breakfast Club De la MegaWattOra la NegaWattOra
In data de 5 noiembrie 2014 ARPEE a participat la evenimentul organizat organizat de Dalkia
Romania/ Veolia Energie si Energynomics, la Palatul Cesianu Racovia din Bucureti pe tema De
la MegaWattOra la NegaWattOra. Au fost prezenti aproximativ 50 de specialiti interesai de
eficientizarea energetica a cladirilor, respectiv reducerea consumurilor i optimizarea costurilor.
Scaderea consumului de energie pericol sau oportunitate, Conferinta a avut loc in data de 30
septembrie, la Crowne Plaza Hotel Bucureti. Cele dou sesiuni ale conferintei au avut in vedere
discutii pe teme referitoare atat din zona de energie electrica precum si din zona de gaz, ambele
fiind de un interes major incontestabil. Discutiile din panel s-au concentrat pe teme precum: ruperea
legaturii dintre cresterea economica si consumul de energie, impactul scaderii consumului asupra
investitorilor si producatorilor si schimbarile legislative si impactul asupra consumului de energie
dar si despre impactul deschiderii pietei regionale.
Bibliografie:
10
11