Stabilitatea Tensiuneii in Retele de JT

Universitatea Transilvania din Braşov
Şcoala Doctorală Interdisciplinară

Centrul de cercetare: Sisteme electrice avansate
Ing. Ioan ROŞCA
Cercetări privind stabilitatea tensiunii din

reŃeaua electrică de joasă tensiune
Research regarding the voltage stability in low

voltage electrical networks
Conducător ştiinŃific
Prof.dr.ing. Dan STOIA
BRAŞOV, 2011
MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENłA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului UniversităŃii „Transilvania” din Braşov
Nr. 4833 din 05.10.2011
PREŞEDINTE: Prof.univ. dr.ing. Sorin-Aurel MORARU

Decan Facultatea Inginerie Electrică şi ŞtiinŃa Calculatoarelor
CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC: Prof. univ. dr.ing. Dan STOIA

REFERENłI: Prof. univ. dr.ing. Radu MUNTEANU

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Prof. univ. dr.ing. Marcel ISTRATE

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Cercet. şt. gr. I dr.ing. Dan Gheorghiu

Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti
Prof. univ. dr.ing. Petre OGRUłAN

Data, ora şi locul susŃinerii publice a tezei de doctorat: 26 noiembrie 2011, ora 12,
corpul N, sala NI1.
Eventualele aprecieri sau observaŃii asupra conŃinutului lucrării vă rugăm să le transmiteŃi

în timp util la sediul Departamentului de Inginerie Electrică si Fizică Aplicată.
Totodată vă invităm să luaŃi parte la şedinŃa publică de susŃinere a tezei de doctorat.
Vă mulŃumim.
Cercetări privind stabilitatea tensiunii din reŃeaua electrică de joasă tensiune
CUPRINS
INTRODUCERE 5
9
CAPITOLUL 1. Analiza stabilităŃii tensiunilor în reŃele electrice perturbate
1.1. Aspecte generale privind problematica stabilităŃii tensiunii în reŃelele 9
electrice
1.2. Mărimi caracteristice reŃelelor electrice perturbate 11
CAPITOLUL 2. Analiza stabilităŃii tensiunii în reŃelele de joasă tensiune în

15
regim tranzitoriu
2.1. GeneralităŃi privind necesitatea studiului de regim tranzitoriu a reŃelelor 15
electrice
2.2. Simularea numerică a fenomenelor tranzitorii din reŃelele electrice 15
2.3. Studiu de caz: Analiza regimurilor tranzitorii într-o reŃea aeriană de joasă 17
tensiune prin simularea în ATP
2.4. Analiza regimurilor tranzitorii dintr-o reŃea mixtă de joasă tensiune folosind 19
simularea ATP
CAPITOLUL 3. ContribuŃii privind implementarea unui întrerupător

22
electronic inteligent de protecŃie la supratensiuni,
supracurent şi punere la pământ
3.1. Dispozitivele inteligente de protecŃie versus calitatea energiei electrice la 22
consumatori
3.2. Contextul în care se concep dispozitivele inteligente de protecŃie a 25
consumatorilor de joasă tensiune
3.3. Studiul unui întrerupător electronic pentru protecŃia la supratensiune şi 27
supracurent a consumatorilor de joasa tensiune
3.4. Simularea protecŃiei în 2 etape la supratensiune 29
3.5. Simularea protecŃiei în 2 etape la supracurent şi curent de scurtcircuit pentru 32
varianta cu triac
3.6. Recuplarea automată şi treptată a consumatorului la tensiune 33
3.7. Rezultate experimentale 34
3.8. ComunicaŃia de date 37
3.9.ContribuŃii originale privind realizarea unui întrerupător diferenŃial electronic 38
inteligent
3.10. Integrarea dispozitivelor propuse în reŃelele electrice de tip smart grid 40
3
CAPITOLUL 4. Analiza avantajelor economico financiare prin implementarea 41

întrerupătorului electronic inteligent în reŃele de joasă
tensiune la o companie de distribuŃie de energie electrică
4.1. Creşterea veniturilor unei companii de distribuŃie prin îmbunătăŃirea 45
indicatorilor de calitate a serviciului de distribuŃie ca urmare a
implementării întrerupătorului electronic inteligent
4.2. Reducerea costurilor unei companii de distribuŃie la activitatea de 47

deconectarea şi reconectarea consumatorilor de joasă tensiune prin
montarea întrerupătoarelor electronice inteligente
CAPITOLUL 5. Concluzii şi contribuŃii originale aduse în urma cercetărilor 47

realizate în domeniul tezei de doctorat. DirecŃii viitoare.
5.1. Concluzii 47
5.2. ContribuŃii originale 48
5.3. DirecŃii de continuare a cercetărilor 49
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 50
ANEXE 52
Anexa 1. Rezumat 52
Abstract
Anexa 2. Curriculum Vitae 53
Curriculum Vitae (engleză)
4
CONTENTS
INTRODUCTION 5
CHAPTER 1. Voltage stability analysis in disturbed electrical

9
networks
1.1. General aspects regarding the voltage stability in electrical 9
networks
1.2. Significant mathematical models for the alternating voltage 11
stability
CHAPTER 2. Voltage stability analysis for the transient state of low

15
voltage networks
2.1. General considerations regarding the necessity of the electrical 15
networks transient state study
2.2. Numerical simulation of the electrical networks transient 15
phenomena
2.3. Case study: The analysis of the transient states in a low voltage 17
overhead network using ATP simulations
2.4. The analysis of the transient states from a mixed low voltage 19
network by using ATP simulation
CHAPTER 3. Contributions regarding the implementation of a smart

22
electronic switch with overvoltage, overcurrent and
ground protections
3.1. Smart protection devices versus the quality of energy at the 22
consumer’s location
3.2. The developing context for smart protection devices for low 25
voltage consumers
3.3. The study of an electronic device for overvoltage and overcurrent 27
protection in the case of low voltage consumers
3.4. Two-stage overvoltage protection simulation 29
3.5. Two-stage overcurrent and short circuit current protection 32
simulation for a triac model
3.6. Automatic and stepwise reconnecting of the consumer to power 33
supply
3.7. Experimental results 34
3.8. Data communication 37
3.9. Original contributions regarding the implementation of a smart 38
differential electronic switch
3.10. The integration of the proposed devices in smart grid electrical 40
networks
3.11. Conclusions and personal contributions 41
5
CHAPTER 4. Economic and financial advantages analysis through 45

implementing the smart electronic switch for low
voltage networks inside an electrical energy
distribution company
4.1. Increasing the income of a distribution company by improving the 47
distribution service quality indicators as a consequence of the
smart electronic switch implementation
4.2. Reducing the costs of disconnecting and reconnecting the low 47
voltage consumers from a distribution company by using smart
electronic switches
4.3. Conclusions 47
CHAPTER 5. Conclusions and original contributions of the doctoral 48

research. Future work.
5.1. Conclusions 49
5.2. Original contributions 50
5.3. Directions of future work 52
SELECTIVE REFERENCES 52
APPENDIX 53
Appendix 1. Abstract (Romanian language). 52
Abstract (English language)
Appendix 2. Curriculum Vitae (Romanian language). 53
Curriculum Vitae (English language)
6
INTRODUCERE
1. Actualitatea şi necesitatea temei
Problemele legate de comportarea reŃelelor de joasă tensiune în timpul regimurilor

tranzitorii generate de defectele din reŃea sunt complexe, în special datorită structurii
ramificate a acestora, cu un număr mare de consumatori şi a căror sarcină are un caracter
dinamic. De asemenea, deoarece aceste reŃele sunt acelea prin care se realizează, nemijlocit,
alimentarea unui număr însemnat de consumatori, distribuiŃi pe arii extinse, aspectele
legate de electrosecuritate, pe durata exploatării reŃelei, sunt de mai mare importanŃă
decât în reŃelele de înaltă tensiune. Chiar dacă nivelul tensiunilor accidentale interesează în
orice categorie de reŃele de transport sau de distribuŃie a energiei electrice, în reŃelele de
joasă tensiune, care alimentează foarte mulŃi consumatori şi unde probabilitatea de acces la
părŃi ale instalaŃiilor intrate accidental sub tensiune este mare, cunoaşterea nivelului
maxim al tensiunilor accidentale, în cele mai defavorabile situaŃii, este de importanŃă
majoră pentru asigurarea protecŃiei împotriva electrocutărilor.
2. Problema propusă spre rezolvare
În contextul actual, al dezvoltării explozive a reŃelelor electrice smart -grid,

utilizarea tehnologiilor inteligente pentru monitorizare, contorizare, protecŃie, automatizare şi
comunicaŃii referitoare la status-ul şi acŃiunile reŃelei apar ca o necesitate. De asemenea,
integrarea dispozitivelor inteligente ale consumatorilor vin să completeze tendinŃele accelerate
spre trecerea la integrarea reŃelelor inteligente în structurile actuale de distribuŃie a tensiunii.
Prezenta teză de doctorat abordează problematica stabilităŃii de tensiune analizată din
perspectiva variaŃiilor de tensiune şi curent în reŃelele de joasă tensiune, realizată în scopul
determinării unei soluŃii inteligente de protecŃie a consumatorilor la evenimentele ce pot apare în
reŃeaua de alimentare cu energie electrică.
Au fost studiate diferitele variaŃii de tensiune şi curent pe reŃeaua de alimentare în regim
tranzitoriu pentru o reŃea cunoscută, simulând diferite scenarii folosind un software specializat –
ATP-EMTP (Alternative Transient Program – Electromagnetic Transient Program). Această
analiză a stat la baza testării şi conceperii unor dispozitive de protecŃie inteligente cu facilitatea
transmiterii în timp real a evenimentelor de pe reŃea, proiectate şi testate în două variante
constructive – cu element de acŃionare releu şi respectiv triac. Avantajele economice datorate
caracteristicilor dispozitivelor inteligente concepute sunt analizate în cazul utilizării lor concrete
la un operator de distributie a energiei electrice.
3. Obiectivele tezei
Obiectivul central al prezentei teze de doctorat îl constituie abordarea chestiunilor legate

de stabilitatea tensiunii din reŃeaua de joasă tensiune cu toată problematica ce decurge din ea, în
special datorate regimurilor tranzitorii ce apar în cazul diferitelor defecte ce pot apare pe liniile
de alimentare cu energie electrică. Cercetarea doctorală s-a realizat în contextul actual al
dezvoltării fără precedent al reŃelelor inteligente, unde rolul dispozitivelor cu transmiterea
informaŃiilor la distanŃă dublată de posibilitatea telecomandării lor este central. De asemenea
studiile realizate au avut în vedere îmbunătăŃirea indicilor de calitate precizaŃi în standarde
7
internaŃionale şi de Autoritatea Nationala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) , care

au un rol hotărâtor în stabilirea tarifelor de energie electrică.
Obiectivele principale ale tezei sunt următoarele:
- Analiza stabilităŃii tensiunilor în reŃelele electrice perturbate din perspectiva abordării
sistemice, cu definirea mărimilor urmărite în lucrare.
- Analiza stabilităŃii tensiunii în reŃelele de joasă tensiune în regim tranzitoriu prin
simularea diferitelor defecte posibile pe o reŃea electrică concretă de joasă tensiune
folosind programul ATP – EMTP.
- ContribuŃii la cercetarea privind dispozitivele de protecŃie a consumatorilor la
evenimentele ce apar în reŃelele de joasă tensiune.
- ConcepŃia, realizarea şi testarea unor dispozitive de protecŃie cu microcontroller la
supracurent, supratensiune şi scurgerea curentului la împământare, dotate cu posibilitatea
transmiterii de date şi recuplare automată.
- Studiu de caz : Analiza eficienŃei economice în cazul utilizării echipamentelor inteligente
de protecŃie concepute în lucrare de către o companie de distribuŃie a energiei electrice
4. Noutatea ştiinŃifică a rezultatelor obŃinute
Problematica stabilităŃii reŃelei publice devine din ce în ce mai acută datorită creşterii
numărului şi diversităŃii consumatorilor. Noutatea ştiinŃifică a tezei rezidă în propunerile de
înlocuire a dispozitivelor clasice de protecŃie cu unele electronice, cu funcŃionare flexibilă, cu
funcŃii multiple şi posibilitatea transmisiei de date la distanŃă. Unul dintre dispozitivele propuse
în această teză, dispozitivul de protecŃie electronic a consumatorilor de joasă tensiune la punere
la pământ constituie obiectul unei cereri de brevet depus la OSIM sub numărul de înregistrare
A/00880/09.09.2011.
5. Valoarea aplicativă a lucrării
Teza propune soluŃii pentru mărirea stabilităŃii tensiunii în reŃeaua publică de alimentare
cu energie electrică. Defectele posibile din reŃelele electrice de joasă tensiune au fost simulate cu
programul ATP – EMTP şi determinate variaŃiile de tensiune şi curente care le însoŃesc. Pentru
astefel de situaŃii a fost propusă utilizarea unor dispozitive de protecŃie electronice. Efectele
economice ale folosirii acestor dispozitive sunt analizate într-un capitol dedicat. Teza cuprinde
toate etapele necesare pentru ca propunerile prezentate să fie implementate rapid, prin urmare
valoarea aplicativă a rezultatelor cercetării este imediată. Ultimul capitol al lucrării prezintă un
studiu privind economiile realizabile estimate ca urmare a implementării soluŃiilor propuse.
Conform calculelor, economiile financiare ale distribuitorului de energie în cazul utilizării
dispozitivelor propuse având funcŃiunile de cuplare - decuplare de la distanŃă, autotestare precum
şi monitorizarea online este substanŃială.
6. Diseminarea rezultatelor
Rezultatele obŃinute în timpul realizării tezei au fost diseminate prin publicarea unui
număr de 18 lucrări de cercetare în volumele unor conferinŃe naŃionale şi internaŃionale sau în
cadrul unor jurnale de specialitate. Dintre acestea 2 articole sunt cotate ISI, un articol este în curs
de publicare la un jurnal cotat ISI şi a fost înaintată către OSIM o cerere de brevet de invenŃie.
7. Structura tezei
Teza este structurată în 5 capitole, capitolul 1 conŃine 25 figuri şi 63 de relaŃii,

capitolul 2 are 36 de figuri, capitolul 3 are 51 de figuri şi 5 relaŃii, capitolul 4 are 6 figuri,
8
iar capitolul 5 are 3 relaŃii şi 13 tabele. Bibliografia conŃine 106 referinŃe.
Capitolul 1 este intitulat Analiza stabilităŃii tensiunilor în reŃelele electrice perturbate

Stabilitatea sistemelor electroenergetice poate fi definită, în sens larg, ca proprietatea
unui sistem electroenergetic care permite menŃinerea acestuia în stare de echilibru în condiŃii de
lucru normale şi revenirea la această stare după ce a fost supus unei perturbaŃii. Modelele de
analiză a stabilităŃii de tensiune depind de tipul perturbaŃiilor şi sunt clasificate în modele
dinamice şi modele statice. Descrierea sistemului energetic şi analiza stabilităŃii acestuia au la
bază un model matematic care utilizează sisteme de ecuaŃii nelineare. În urma analizării
matematice a fenomenelor care apar se definesc punctele de bifurcaŃie unde, la o variaŃie foarte
mică a parametrului, apar schimbări în structura calitativă a sistemului.
Capitolul 2 este intitulat Analiza stabilităŃii tensiunii în reŃelele de joasă tensiune în regim
tranzitoriu
Singura soluŃie, acceptabilă atât din punct de vedere tehnic cât şi economic, pentru
analiza regimurilor tranzitorii complexe este modelarea asistată de calculator. AplicaŃia software
utilizată este ATP (EMTP) - Alternative Transients Program - Electromagnetic Transients
Program. Acest program este recunoscut pe plan ştiinŃific internaŃional ca un instrument deosebit
de puternic şi credibil pentru modelarea proceselor electromagnetice, în cele mai diferite
regimuri de funcŃionare. Calitatea rezultatelor obŃinute pe această cale se bazează pe posibilitatea
modelării circuitelor polifazate cu cuplaje capacitive şi inductive între faze, luarea în considerare
a traseului de întoarcere a curentului electric prin pământ, redarea modului de funcŃionare real al
întrerupătoarelor, siguranŃelor etc. Rezultatele obŃinute sub forma funcŃiilor de timp a curenŃilor
şi tensiunilor, în oricare dintre nodurile schemei analizate, oferă un diagnostic complet al stării
acesteia. În teză au fost simulate cu acest program următoarele evenimente:
• Regim de scurtcircuit fază-nul
• Scurtcircuit la un consumator alimentat prin linie de cablu
• Scurtcircuit la un consumator alimentat prin linie aeriană
• Scurtcircuit fază-pământ
• Întreruperea conductorului de nul
Capitolul 3 este intitulat ContribuŃii privind implementarea unui întrerupător electronic

inteligent de protecŃie la supratensiuni, supracurent şi punere la pământ
Se propun în acest capitol dispozitive electronice inteligente cu microcontroller pentru
protecŃia consumatorilor la supratensiune, supracurent şi scurgerea curentului la pământ. Se
descrie stadiul metodelor existente actual şi se subliniază limitările lor. Au fost concepute astfel
de dispozitive cu element de execuŃie pentru decuplarea consumatorului releu şi triac. Simulări
în Matlab Simulink arată diferenŃele dintre elementele de execuŃie şi verifică modul de
funcŃionare propus pentru aceste dispozitive. Dispozitivele au fost realizate practic şi se arată în
teză rezultatele experimentale obŃinute. Câteva din avantajele acestor dispozitive sunt viteza
mare de decuplare, posibilitatea recuplării automate şi posibilitatea conectării într-un sistem de
comunicaŃii de date. Fiecare dispozitiv poate transmite unui server un raport de evenimente iar
distribuitorul de energie poate decupla sau recupla sarcina de la distanŃă.
Capitolul 4 este intitulat Analiza avantajelor economico financiare prin implementarea

întrerupătorului electronic inteligent în reŃele de joasă tensiune la o companie de
distribuŃie de energie electrică
Cuantificarea financiară a avantajelor implementării dispozitivelor electronice de
protecŃie este destul de laborioasă şi complexă, de aceea s-a realizat o analiză doar pe două
planuri, analiză care dă totuşi dimensiunea eficienŃei economice ce poate fi realizată prin
9
implementarea acestor întrerupătoare electronice inteligente la nivelul reŃelelor de joasă tensiune

a unui companii de distribuŃie.
Cele două planuri luate în considerare sunt:
- Creşterea veniturilor companiei de distribuŃie prin îmbunătăŃirea indicatorilor
de calitate în distribuŃia de energie electrică ca urmare a montării întrerupătoarelor
electronice inteligente
- Scăderea costurilor companiei de distribuŃie la lucrările de deconectare şi reconectare
ale utilizatorilor finali datorită capacităŃii de acŃionare de la distanŃă a
întrerupătoarelor automate inteligente.
Analiza a fost realizată pe un caz concret al unei companii de distribuŃie a energiei
electrice, la nivelul anului 2010. Compania analizată este SC Electrica DistribuŃie Transilvania
Sud cu sediul în Braşov care asigură distribuŃia energiei electrice în baza licenŃei acordate de
reglementatorul ANRE. Calculele financiare din acest capitol arată o economie substanŃială prin
folosirea acestor dispozitive.
Capitolul 5 este intitulat Concluzii şi contribuŃii originale aduse în urma cercetărilor

realizate în domeniul tezei de doctorat. DirecŃii viitoare.
Sunt expuse în acest capitol câteva concluzii finale, sunt enumerate contribuŃiile originale
şi sunt menŃionate câteva direcŃii viitoare de cercetare.
10
CAPITOLUL 1
Analiza stabilităŃii tensiunilor în reŃelele electrice perturbate
1.1. Aspecte generale privind problematica stabilităŃii tensiunii în reŃelele

electrice
Stabilitatea sistemelor electroenergetice poate fi definită, în sens larg, ca proprietatea unui
sistem electroenergetic care permite menŃinerea acestuia în stare de echilibru în condiŃii de lucru
normale şi revenirea la această stare după ce a fost supus unei perturbaŃii.
La evaluarea stabilităŃii, principalul aspect este comportamentul sistemului
electroenergetic la perturbaŃii tranzitorii. PerturbaŃia poate fi mică sau mare. PerturbaŃiile mici
sub forma variaŃiilor sarcinii au loc în permanenŃă, iar sistemul se adaptează condiŃiilor
respective. Sistemul trebuie să poată funcŃiona corect în aceste condiŃii şi să furnizeze puterea
maximă către sarcină. Acesta trebuie să poată face faŃă, de asemenea, numeroaselor perturbaŃii
severe cum ar fi un scurtcircuit pe linia de transport, căderea unui generator sau unei sarcini de
putere sau întreruperea legăturii între două subsisteme. ReacŃia sistemului la perturbaŃii implică
majoritatea echipamentelor. De exemplu, un scurtcircuit la un dispozitiv critic urmat de izolarea
acestui de către relee de protecŃie va produce variaŃii ale transferului de energie, vitezei
rotoarelor maşinilor şi tensiunii pe linii (bare); variaŃiile de tensiune vor activa atât regulatoarele
de tensiune ale generatorului cât şi ale sistemului de transport; variaŃiile vitezei de rotaŃie vor
activa regulatoarele motorului primar de acŃionare; variaŃia sarcinii pe linia de conexiune poate
activa sistemele de control ale generatorului; variaŃiile de tensiune şi frecvenŃă vor afecta
sarcinile din sistem în funcŃie de caracteristicile acestora. În plus, dispozitivele destinate
protecŃiei unor echipamente individuale pot reacŃiona la variaŃia caracteristicilor sistemului
şi prin urmare pot afecta performanŃele sistemului [17].
Cu toate acestea, într-o situaŃie dată, reacŃia unui număr limitat de echipamente poate fi
semnificativă, De aceea, sunt avansate multe ipoteze simplificatoare care să permită concentrarea
asupra unui număr de factori care influenŃează anumită problemă de stabilitate. Abordarea
aspectelor de stabilitate este facilitată de clasificarea diverselor tipuri de stabilitate. În scopul
analizei, este utilă clasificarea stabilităŃii în subcategoriile:
- stabilitatea de tensiune la perturbaŃii mari
- stabilitatea tensiunii la perturbaŃii mici
a. stabilitatea tensiunii la perturbaŃii mari se referă la capacitatea sistemului de a controla
tensiunile în urma unor mari perturbaŃii, ca defectări ale sistemului, dispariŃia generării sau
incidente pe circuit. Această capacitate este determinată de caracteristicile sistem-sarcină,
precum şi de interacŃiunile comenzilor şi protecŃiilor atât continue cât şi discrete. Determinarea
stabilităŃii la perturbaŃii mari necesită examinarea performanŃelor dinamice neliniare ale
sistemului pe o perioadă suficient de lungă pentru a putea intercepta interacŃiunile unor
dispozitive cum ar fi sistemele de comutare automată a prizelor la sarcină scăzută şi limitatoarele
curentului de excitaŃie a generatorului. Perioada de studiu se poate extinde de la câteva secunde
la zeci de minute. Astfel, analiza necesită simulări dinamice, pe termen lung [17].
Un criteriu pentru stabilitatea tensiunii la perturbaŃii mari este acela că, în urma unei
perturbaŃii date şi a acŃiunilor de control a sistemului, tensiunile revin la valori acceptabile de
regim permanent.
b. stabilitatea tensiunii la perturbaŃii mici se referă la capacitatea sistemului de a controla
tensiunile în urma unor mici perturbaŃii cum ar fi modificări incrementale ale sarcinii sistemului.
Această formă de stabilitate este determinată de caracteristici ale sarcinii, reglaje de timp
11
continuu şi reglaje discrete la un anumit moment. Acest concept este util pentru determinare în
orice moment a modului în care tensiune se va modifica (va varia) la mici modificări în cadrul
sistemului.
Figura 1.1. prezintă un tablou general al problemei stabilităŃii sistemelor
electroenergetice. Sunt identificate clase şi subclase în funcŃie de categoriile descrise anterior.
Clasificare prezentată are la bază diverse consideraŃii, fiind îngreunată selecŃia unor categorii
distincte şi formularea unor definiŃii convenabile pentru uz practic.
Stabilitatea sistemelor electroenergetice
- capacitatea de a rămâne în echilibru funcŃional

- echilibru între forŃe în opoziŃie
Stabilitate unghi Stabilitate tensiune
- menŃinere sincronism - menŃinere tensiune

- echilibru cuplu maşinilor constantă
sincrone acceptabilă
- echilibru (bilanŃul)
puterii reactive
Stabilitate Stabilitate Stabilitate Stabilitatea

tranzitorie pe termen pe termen tensiunii la
mediu lung perturbaŃii
mari
-perturbaŃie mare - perturbaŃii severe; - frecvenŃă uniformă a
-derivă aperiodic mari variaŃii de sistemului
după prima oscilaŃie frecvenŃă şi - dinamică lentă
- perioada de studiu perioadă de studiu – - perturbaŃie mare
tensiune
până la 10s până la 10 minute - evenimente de
- fenomene
comutaŃie
dinamice rapide şi - dinamica ULTC,
lente
sarcini
- perioada de
- coordonarea
studiu – câteva protecŃiilor şi
Stabilitate
minute
la semnal mic comenzilor
Instabilitate Instabilitate Stabilitatea

Non-oscilantă oscilantă tensiunii la
perturbaŃii
mici
- cuplu de - cuplu de amortizare insuficient
sincronizare - acŃiune instabilă a comenzilor
insuficient
-dependenŃă P/Q –U
de regim static
- limite de stabilitate,
rezervă de Q
Regimurile Regimurile Regimurile de Regimurile
centralei locale interzonale comandă torsionale
Fig. 1.1. Clasificarea problemei stabilităŃii sistemelor energetice [17].
Există o oarecare suprapunere între stabilitatea pe termen mediu/lung şi stabilitatea

tensiunii. În condiŃiile existenŃei unor modele adecvate pentru sarcini, comutatoarele de prize ale
transformatoarelor şi limitele puterii reactive ale generatorului, simulările stabilităŃii pe termen
12
mediu/lung sunt perfect adecvate pentru analiza dinamică a stabilităŃii tensiunii. De asemenea,
există suprapuneri între stabilităŃile tranzitorie, pe termen mediu şi pe termen lung: toate trei
utilizează tehnici analitice similare pentru simularea răspunsului neliniar în domeniul timp al
sistemului faŃă de perturbaŃii mari.
Deşi tratează aspecte diferite ale problemei stabilităŃii, cele trei categorii sunt înrudite din
punct de vedere al analizei şi simulării, neexistând delimitări clar definite între ele.
Clasificarea dată în figura 1.1. reprezintă un mijloc eficient de abordare a complexităŃii
problemei, dar nu trebuie să abată atenŃia de la stabilitatea sistemului în ansamblul său [17].
În general, problemele privind stabilitatea pe termen lung şi mediu sunt asociate cu
situaŃii ca: răspuns neadecvat al echipamentelor, lipsă de coordonare a comenzilor, şi protecŃiilor
sau rezervă insuficientă de putere activă/reactivă.
Stabilitatea pe termen lung se referă de regulă la răspunsul sistemului faŃă de perturbaŃii
majore care implică situaŃii care depăşesc sfera criteriilor de proiectare normale ale sistemului.
Aceasta poate însemna cascadarea şi fragmentarea sistemului într-un număr de insule separate,
generatoarele fiecărei insule rămânând în sincronism. Într-un asemenea caz, stabilitatea depinde
de atingerea sau nu a unei funcŃionări echilibrate, cu pierderi minime de sarcină, pentru fiecare
insulă. În cazul extrem, protecŃiilor sistemului şi unităŃilor reacŃionează la efectele combinate ale
perturbaŃiei şi pot declanşa colapsul insulei, ca întreg sau parŃial [17].
Alte aplicaŃii ale analizei stabilităŃii pe termen lung şi mediu includ analiza dinamică a
stabilităŃii tensiunii, necesitând simularea comutării prizelor transformatorului, protecŃia
generatorului împotriva supraexcitării şi limitele puterii reactive şi sarcinile termostatice. În acest
caz, oscilaŃiile inter-maşini nu sunt foarte importante. Totuşi, nu trebuie neglijate anumite
fenomene dinamice rapide. Pe măsura acumulării experienŃei şi a apariŃiei tehnicilor analitice de
simulare a fenomenelor lente şi rapide, distincŃia între stabilitatea pe termen lung şi termen scurt
devine mai puŃin semnificativă.
Deşi stabilitatea sistemelor electroenergetice reprezintă o singură problemă, ea nu poate
fi analizată ca atare. Analiza stabilităŃii bazată pe identificarea factorilor principali care
contribuie la ea şi crearea de metode de ameliorarea a funcŃionării stabile pot fi simplificate
semnificativ prin clasificarea stabilităŃii în diferite categorii. Această clasificare are la bază
următoarele criterii [17]:
- natura fizică a instabilităŃii rezultate,
- mărimea perturbaŃiei considerate
- dispozitivele, procesele şi intervalul de timp care trebuie considerate pentru a
determina stabilitatea
cea mai adecvată metodă de calcul şi predicŃie a stabilităŃii
1.2. Mărimi caracteristice reŃelelor electrice perturbate

a. Golul de tensiune
Reprezintă o descreştere de scurtă durată a tensiunii de alimentare, de regulă, pentru
câteva perioade a tensiune.
DefiniŃie: Golul de tensiune este tensiune sub 80 sau 80% din tensiunea efectivă
nominală pentru două sau mai multe perioade [22].
Forme de manifestare tipice: Echipamentele sensibile se pot bloca sau funcŃionează
defectuos generând pierderi de date şi resetarea sistemului.
Cauzele cele mai frecvente: Pornirea unor mari consumatori sau a unor echipamente de
mare putere, motoare mari, comutări în reŃea.
SoluŃii posibile : Stabilizatoare de tensiune alternativă, condiŃionere de putere în curent
alternativ, UPS-uri.
b. Descreşteri de lungă durată ale tensiunii reŃelei de alimentare (brownouts)

Sunt descreşteri de lungă durată a tensiunii de alimentare care pot dura până la câteva zile.
13
DefiniŃie: Valoare de regim static a tensiune efective care se menŃine cu un anumit

procent, relativ constant, sub nivelul nominal [22].
Forme de manifestare tipice: Echipamentele de pot reseta sau se pot opri.
Cauzele cele mai frecvente: Conectarea unor echipamente de mare putere, pornirea unor
motoare mari, conectări în reŃea sau pur şi simplu existenŃa unei tensiuni scăzute în reŃea, cauzată
de furnizorul de energie.
c. Supratensiuni şi impulsuri de tensiune
Sunt creşteri de scurtă durată ale tensiunii reŃelei de alimentare care durează, de regulă, mai
multe perioade.
DefiniŃie: Tensiune peste nivelul de 110% din valoarea nominală, pentru una sau mai
multe perioade [22].
Forme de manifestare tipice: la apariŃia impusurilor, echipamentele se pot defecta
prematur, Înalta tensiune produce uzuri şi degradarea generală a componentelor, Acestea trec
adesea neobservate până la producerea defectării. Încălzirea excesivă poate fi un efect timpuriu
care precede viitoare distrugeri.
Cauzele cele mai frecvente: Deconectarea unor echipamente de putere.
d. Vârfuri de înaltă tensiune
Sunt salturi foarte rapide ale tensiunii cu durata de câteva milisecunde.
DefiniŃie: Vârfuri rapide de tensiune de până la 6kV şi durata între 100ms şi ½ perioadă
[22].
Forme de manifestare tipice: Echipamentele se pot bloca sau funcŃionează defectuos, pot
fi scoase din funcŃiune sau pot fi deteriorate, fenomene urmate de pierderea sau alterarea de date
(informaŃii).
Cauzele cele mai frecvente: Conectări de echipamente, în special mari sarcini inductive,
arcuri electrice, perturbaŃii atmosferice / trăsnete, descărcări statice.
alternativ, transformator izolator, UPS-uri.
e. Zgomotul electric
Este un zgomot de înaltă frecvenŃă de mod comun sau normal.
DefiniŃie: Zgomotul electric este o interferenŃă de înaltă frecvenŃă asupra reŃelei de
alimentare [22].
Forme de manifestare tipice: Erori de procesare, blocarea computerelor, arderea plăcilor
electronice, degradarea izolaŃiilor, distrugerea echipamentelor.
Cauzele cele mai frecvente: Motoare electrice, relee, echipamente de comandă pentru
motoare, transmisiuni radio şi emisii de microunde.
SoluŃii posibile : Transformator izolator, condiŃionere de energie alternativă şi UPS-uri
online.
f. Căderea alimentării
Este situaŃia în care alimentarea reŃelei se întrerupe complet.
DefiniŃie: Pierderea alimentării de la reŃea [22].
Forme de manifestare tipice: Întreruperea completă a funcŃionării echipamentelor. O
întrerupere de numai câteva ms a alimentării de la reŃea este suficientă pentru a bloca sau reseta
majoritatea componentelor unei reŃele IP de procesare a datelor sau vocii, terminale PC, console,
servere, PBX, imprimantă, modem, hub sau router.
14
Cauzele cele mai frecvente: Furtuni, fulgere, vânt şi defecŃiuni ale echipamentelor. Se
produce de regulă, ca urmare a pierderii puterii, defecŃiunilor mecanice sau suprasarcinilor la
consumator.
SoluŃii posibile : UPS-uri şi generatoare Diesel.
Efectele variaŃiilor tensiunii de alimentarea asupra diferitelor tipuri de echipamente pot fi
sintetizate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
Sarcina Efectele reducerii tensiunii Efectele creşterii tensiunii
Calculatoare Reducerea de 8% produce O creştere de 10% va produce
frecvent erori şi căderi de defecŃiuni, erori şi căderi ale
calculatoare calculatoarelor
Iluminat O reducere de 10% reduce O creştere de 10% reduce durata de
iluminare cu peste 25% (15% viaŃă a lămpilor incandescente cu
pentru lămpi fluorescente). peste 50%.
RadiaŃia infraroşie scade cu
20%.
Transmisiuni Căderile de tensiune reduc O depăşire de 2% a tensiunii va
radio şi TV calitatea transmisiei şi aria de reduce în mod semnificativ durata de
acoperire funcŃionare a tuburilor catodice.
Procesare foto O cădere de 5% creşte timpii de Creşterea tensiunii duce la calitate
expunere cu 30% şi reduce scăzută a imprimatelor
calitatea imprimării color
Echipamente cu O modificare de 1% a tensiunii Un tub cu raze X utilizat la
raze X de filament produce o variaŃie de capacitate maximaă va suferi
8% a curentului anodic al distrugeri permanente dacă tensiune
tubului cu raze X creşte cu 5%.
Echipamente Scăderea cu 10% a tensiunii Supratensiunile conduc la saturarea
magnetice produce vibraŃia contactelor la miezului magnetic, supracurenŃi şi
relee şi contactoare. Timpii de supraîncălzire. Se produc uzuri şi
acŃionare cresc şi există pericol deformări mecanice.
de supraîncălzire.
Încălzire O scădere de 10% a tensiunii Încălzirea variază aproximativ cu
inductivă reduce încălzirea cu peste 20% pătratul tensiunii.
Echipamente de O scădere de 10% a tensiunii O creştere de 10% a tensiunii de
sudură necesită creşterea ciclului de alimentare va supraîncălzi sudura şi
sudare cu 20% pentru a menŃine va conduce la arderea sau
calitatea sudurii străpungerea piesei
Transformatoare La 100kVA, o reducere de 10% O creştere de 10% va mări
a tensiunii va reduce puterea la considerabil pierderile magnetice şi
90% din valoarea nominală. va reduce randamentul.
Motoare de curent O scădere cu 10% a tensiunii O creştere de 10% a tensiunii va
alternativ reduce momentul motor cu circa conduce la un curent de pornire mai
18%. Durata de viaŃă scade din mare şi reduce factorul de putere cu
cauza supraîncălzirii. aproximativ 5%.
Regimurile tranzitorii ale instalaŃiilor şi echipamentelor electrice cum sunt:

aprinderea/stingerea lămpilor electrice cu descărcări în gaze, conectarea/deconectarea
transformatoarelor şi maşinilor electrice rotative, comutaŃia în circuitele cu mutatoare
(dispozitive semiconductoare comandate), comutaŃia motoarelor electrice cu colector,
conectarea/ deconectarea reŃelelor electrice ş.a., reprezentând, în esenŃă, sarcini inductive şi
capacitive, constituie cauzele cele mai frecvente ale perturbaŃii pe liniile de alimentare cu energie
15
electrică şi în procesele industriale, putând produce declanşarea sau bascularea nedorită a

circuitelor electronice, scoaterea acestora sau a unor module întregi din funcŃiune ş.a.
Regimul tranzitoriu, care se manifestă ca un regim de tranziŃie de la o stare staŃionară la
alta, constituie unul dintre cauzele cele mai frecvente ale perturbaŃiilor electromagnetice asupra
echipamentelor şi instalaŃiilor electronice, îndeosebi a celor industriale. Formele de manifestare
obişnuite ale unor astfel de perturbaŃii sunt supratensiunile şi oscilaŃiile tensiunii reŃelei de
alimentare, supracurenŃii, impulsurile singulare, salvele (trenurile) de impulsur [161.
Cauzele principale ale perturbaŃiilor de regim tranzitoriu sunt: funcŃionarea cu şocuri de
sarcină a unor motoare electrice de puteri mijlocii şi mari (macarale electrice, laminoare ş.a.);
comutările (conectările / deconectările ) efectuate în instalaŃiile de forŃă (acŃionare); comutările
din reŃeaua de distribuŃie şi reconfigurările din mers a unor reŃele energetice; şocurile de curent
produse de arcurile electrice (cuptoare cu arc); scurtcircuitele; introducerea / scoaterea sub / de
sub tensiune, în trepte, a instalaŃiilor de filtrare compensare; fenomenele externe temporare
(supratensiuni datorate descărcărilor atmosferice) ş.a [16].
La studiul regimului tranzitoriu se utilizează o serie de metode cum sunt: metoda directă,
metoda descompunerii spectrale (metoda integralei Fourier), metoda răspunsului tranzitoriu
(metoda integralei Duhamel), metoda operaŃională (transformarea Laplace).
În principiu metodele speciale de analiză a regimului tranzitoriu (descompunerea
spectrală, răspunsul tranzitoriu, transformarea Laplace) au la bază principiul superpoziŃiei,
specific reŃelelor liniare, respectiv descompunerea semnalului excitaŃie în componente
elementare (armonice, funcŃii treaptă, funcŃii exponenŃiale reprezentate în complex) şi
determinarea soluŃiilor (a semnalelor răspuns), de regulă – curenŃii din laturi, prin suprapunerea
efectelor corespunzătoare excitaŃiilor elementare.
PerturbaŃiile tensiunii de alimentare reprezintă o cauză majoră a opririlor neplanificate a
fluxului de producŃie. Metodele tradiŃionale nu mai sunt adecvate pentru menŃinerea nivelului
calitativ necesar al calităŃii energiei furnizate. Avansul tehnologic a permis realizarea unor noi
echipamente electronice pentru condiŃionarea energiei care atenuează majoritatea neajunsurilor
care apar la punctele de conectare a utilajelor la reŃeaua electrică [23].
Conform raportului EPRI (Electric Power Research Institute) [24] din 2003, costul
opririlor neplanificate de producŃie costă industria SUA în jur de 100 miliarde $/an. EPRI
estimează creşterea acestui cost odată cu extinderea utilizării echipamentelor şi sistemelor
electronice.
Sistemele electronice de comandă şi acŃionare ale motoarelor electrice au dezavantajul
unei sensibilităŃi sporite la variaŃii de putere şi în special la perturbaŃii de tensiune.
Până în 2003, doar o mică parte a acestor instalaŃii industriale dispuneau de sisteme de
măsurare sofisticate. Din acest motiv, cauzele perturbaŃiilor de tensiune nu pot fi identificate şi
soluŃiile constau în reclamarea acestor stări la furnizorul de energie. [23]. Majoritatea opririlor au
drept cauză variaŃiile de tensiune, iar dintre aceste, cu precădere, golurile de tensiune.
Tipurile de perturbaŃii de tensiune pot fi sintetizate în tabelul 1.2.
Tabelul 1.2.
Tipul variaŃiei Durata
Supratensiune de durată secunde - ore
Supratensiune de scurtă durată – 1 semiperioadă – câteva secunde
impulsuri (salturi)
Supratensiuni tranzitorii - impulsuri µs, dar uzual < 1 perioadă
Goluri de tensiune 1 semiperioadă – 30 secunde
Goluri de tensiune multiple câteva perioade/ gol, dar mai multe
goluri/câteva secunde
Subtensiune de durată câteva secunde – câteva ore
Dezechilibru tensiune de fază în mod uzual ore – zile sau peste
Armonici de tensiune câteva perioade până la un regim continuu
16
CAPITOLUL 2
Analiza stabilităŃii tensiunii în reŃelele de joasă tensiune în regim

tranzitoriu
2.1. GeneralităŃi privind necesitatea studiului de regim tranzitoriu a reŃelelor

electrice
Conform [36], regimurile tranzitorii ale instalaŃiilor şi echipamentelor electrice produse
de aprinderea / stingerea lămpilor electrice cu descărcări în gaze, conectarea /deconectarea
transformatoarelor şi maşinilor electrice rotative, comutaŃia în circuitele cu mutatoare
(dispozitive semiconductoare comandate), comutaŃia motoarelor electrice cu colector, conectarea
/ deconectarea reŃelelor electrice ş.a., reprezentând, în esenŃă, sarcini inductive şi capacitive,
constituie cauzele cele mai frecvente ale interferenŃei în procesele industriale, putând produce
declanşarea sau bascularea nedorită a circuitelor cu comandă electronică, scoaterea acestora sau
a unor module întregi din funcŃiune ş.a.
Regimul tranzitoriu reprezintă în fapt, un regim de tranziŃie de la o stare staŃionară la o
alta şi constituie unul dintre cauzele cele mai frecvente ale perturbaŃiilor electromagnetice asupra
echipamentelor şi instalaŃiilor ce au în componenŃa lor circuite digitale, electronice.
Problemele legate de comportarea reŃelelor de joasă tensiune în timpul regimurilor
tranzitorii generate de defectele din reŃea sunt însă complexe, în special datorită structurii
ramificate a acestora, cu un număr mare de consumatori şi a căror sarcină are un caracter
dinamic.
Fenomenele tranzitorii din sistemele energetice pot genera supratensiuni (a), supracurenŃi
(b), forme de undă anormale (c) sau perturbaŃii tranzitorii electromecanice (d).
(a) supratensiunile – proiectarea şi coordonarea izolaŃiei aparatelor şi sistemelor
electroenergetice sunt determinate de supratensiunile la care acestea pot fi suspuse.
(b) supracurenŃii – sunt generaŃi ca urmare a defecŃiunilor sistemului, iar studierea lor
ajută la determinarea unor efecte ca: scoaterea din funcŃiune a întrerupătoarelor, solicitări
mecanice şi termice ale maşinilor electrice şi transformatoarelor şi magistralelor de transport a
energiei.
(c) formele de undă anormale – reprezintă întregul spectru al tensiunilor şi curenŃilor din
sistemele energetice în timpul regimurilor tranzitorii şi pe durata unor condiŃii de funcŃionare
anormale în regim staŃionar. Simularea acestor condiŃii din sistem necesită un instrument de
analiză capabil să reprezinte sistemul energetic pe întregul spectru studiat.
(d) fenomenele tranzitorii de natură electromecanică – au fost studiate cu ajutorul
programelor pentru stabilitate care utilizează reprezentarea secvenŃelor pozitive şi a modelelor
frecvenŃei fundamentale pentru întregul sistem. Anumite fenomene însă, necesită reprezentarea
trifazată detaliată a maşinilor şi sistemelor precum şi o simulare corectă a formelor de undă
tranzitorii – de exemplu fenomenul rezonanŃei subsincrone.
AcŃionarea întrerupătoarelor şi siguranŃelor de putere supune sistemul la o operaŃie de
comutare în decursul căreia părŃi ale sistemului sunt separate sau conectate între ele. După o
operaŃie de conectare, curenŃii tranzitorii încep să circule prin sistem, iar după o deschidere a
circuitului, la întreruperea unui curent, va apărea o tensiune tranzitorie de revenire la bornele
întrerupătorului. ConfiguraŃia reŃelei văzută dinspre bornele întrerupătorului determină
amplitudinea, frecvenŃa şi forma oscilaŃiilor de curent şi tensiune.
17
2.2. Simularea numerică a fenomenelor tranzitorii din reŃelele electrice

OperaŃiile de comutare, scurtcircuitele, trăsnetul şi perturbaŃiile în timpul funcŃionării
normale produc adesea supratensiuni temporare şi oscilaŃii de înaltă frecvenŃă. Sistemul trebuie
să poată suporta supratensiunile fără deteriorări a componentelor sale. Simularea tensiunilor şi
curenŃilor tranzitorii este foarte importantă pentru coordonarea izolaŃiei, funcŃionarea corectă şi
intervenŃia adecvată a protecŃiei sistemului [29], [30], [31], [32], [33], [34].
Fenomenele tranzitorii pot avea loc nu doar într-un cadru temporal de µs (în cazul ratei
iniŃiale de creştere a tensiunii tranzitorii de revenire şi a defectelor de scurtcircuit) sau de
milisecunde ( dacă se au în vedere tensiunile tranzitorii de revenire apărute în urma operaŃiilor de
comutare), dar pot ave o durată de ordinul secundelor, de exemplu în cazul ferorezonanŃei.
Pentru simularea numerică a fenomenelor tranzitorii pot fi utilizate mai multe programe
de analiză în domeniul timp:
- programul EMTP (ElectroMagnetic Transients Program) – bazat pe analiza nodală
din teoria reŃelelor electrice
- programul MNA (Modified Nodal Analysis) – bazat pe analiza nodală modificată din
teoria reŃelelor
- programul XTrans Program – bazat pe soluŃia ecuaŃiilor diferenŃiale şi algebrice
- setul de programe MATLAB pentru sisteme energetice
Programul EMTP şi alte programe construite în jurul unui nucleu (cum ar fi fenomenele
tranzitorii electromagnetice) pentru curent continuu (EMTDC) şi proiectarea asistată a sistemelor
energetice (PSCAD) pe baza aceloraşi principii, sunt larg utilizate şi acceptate pentru calculul
fenomenelor electrice tranzitorii din sistemele electroenergetice. Avantajele sunt simplitatea
(reŃeaua se reduce la un număr de surse de curent şi rezistenŃe care permit o realizare simplă a
matricei Y) şi robusteŃea (EMTP utilizează regula trapezului care este o rutină de integrarea
robusta şi stabilă din punct de vedere numeric).
Programul de fenomene tranzitorii alternative ATP este un sistem de programe universal
pentru simularea digitală a fenomenelor tranzitorii de natură electromagnetică şi
electromecanică. Cu ajutorul acestui program digital pot fi simulate reŃele complexe şi sisteme
de control de structură arbitrară, dispunând de facilităŃi extinse de modelare.
ATP – EMTP este utilizat în întreaga lume pentru analiza comutării şi trăsnetului,
coordonarea izolaŃiei reŃelei şi studiul oscilaŃiilor de tensiune, modelarea protecŃiei cu relee,
studiul armonicilor şi calităŃii energiei electrice.
Dintre activităŃile permise de programul EMTP reliefăm:
- studiul efectelor produce de supratensiunile generate de trăsnet
- studiul fenomenelor tranzitorii şi defectelor de comutare
- studii statistice şi sistematic ale supratensiunilor
- urmărirea şi gestionarea fenomenelor tranzitorii foarte rapide şi împământări
- modelarea maşinilor electrice
- comutarea transformatoarelor şi a condensatoarelor
- studiul ferorezonanŃei
- aplicaŃii ale electronicii de putere
- analiza armonică şi a rezonanŃelor în reŃea
- testarea dispozitivelor de protecŃie.
Simularea regimurilor de defect, în cele trei reŃele de joasă tensiune propuse de
beneficiar, poate fi realizată cu un software specializat pentru analiza regimurilor tranzitorii –
ATP-EMTP . Pachetul de programe ATP-EMTP este un foarte puternic mijloc software de
analiză a regimurilor tranzitorii electromagnetice, care permite utilizatorului avizat posibilităŃi de
modelare foarte precisă a reŃelelor polifazate. PosibilităŃilor foarte bune de modelare, inclusiv a
reŃelelor extinse, precum şi posibilităŃilor largi de simulare a diverselor regimuri tranzitorii, le
este asociată şi o viteză de calcul mare [37].
Elementele reŃelelor analizate se modelează conform structurii interne a fişierelor sursă
18
de tip ATP-EMTP , create după schema reŃelei ce urmează a fi modelată.
2.3. Studiu de caz: Analiza regimurilor tranzitorii într-o reŃea aeriană de joasă tensiune
prin simularea în ATP
Simularea ATP a regimurilor tranzitorii a fost efectuată pe modelul reŃelei aeriene de
joasă tensiune aferente postului de transformare PT-A, schema monofilară cunoscută a acestei
reŃele fiind aceea din figura 2.1.
Fig. 2.1. Schema monofilară a reŃelei analizate
19
Modelul ATP ala acestei reŃele a fost realizat astfel încât să poată fi imaginate diferite
tipuri de defecte la oricare dintre consumatori, dar şi la oricare dintre cei 108 stâlpi ai liniilor.
Simularea regimului normal de funcŃionare a urmărit, în primul rând, calculul
parametrilor electrici echivalenŃi ai consumatorilor, pentru a putea astfel stabili încărcările de pe
fiecare dintre cele două plecări (Stânga - de 3480 m şi respectiv Dreapta – de 760 m) şi de pe
fiecare fază. Sarcinile consumatorilor au fost calculate în funcŃie de valorile intensităŃilor
curenŃilor măsuraŃi de către beneficiar, într-un anumit regim.
Simularea regimului normal permite compararea valorilor măsurate ale tensiunilor şi
curenŃilor cu acelea obŃinute prin simulare de regim, ceea ce conduce la validarea modelului. O
dată validat modelul, pot fi obŃinute valorile de regim normal ale tensiunilor şi curenŃilor la
nivelul prizelor de pământ ale reŃelei, valori pe care personalul de exploatare nu are posibilitatea
de a le obŃine prin efectuarea de măsurători. În plus, pot fi obŃinute valorile tensiunilor fază-
pământ, fază-nul şi fază-fază, precum şi ale curenŃilor, practic, în orice nod al reŃelei. Valorile
rezultate prin măsurători sunt date în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1. Rezultate măsurători
IntensităŃile curenŃilor (Aef) Tensiunile de fază (Vef)
Circuit Circuit Circuit
Cond. U capăt reŃea Pădure: 190 – 250
general stânga dreapta
V;
Faza R 80 45 35
U capăt reŃea Şosea: 210 – 215
Faza S 70 30 40
V;
Faza T 70 60 8
U cutie de distribuŃie: 225 V.
Nul 30 20 10
Rezultatele simulării regimului normal, atât în ceea ce priveşte tensiunile şi curenŃii din
reŃea, cât şi în ceea ce priveşte tensiunile şi curenŃii prin prizele de pământ la care este conectat
conductorul de nul, sunt date în tabelul A. ( Anexa 1).
Compararea rezultatelor măsurătorilor cu acelea ale simulării validează, practic, modelul,
existând o foarte bună concordanŃă între acestea. DiferenŃele existente totuşi între valorile
măsurate şi acelea obŃinute prin simulare pot fi eliminate prin corectarea parametrilor electrici
echivalenŃi ai consumatorilor. O asemenea corecŃie nu se justifică însă datorită caracterului
aleatoriu al sarcinii.
La nivelul barelor cutiei de distribuŃie, variaŃia în timp a tensiunilor de fază este re-
prezentată în figura 2.2, diferenŃele dintre valorile tensiunilor fiind mai mici de 4 %.
R S T
Fig. 2.2. Tensiunile de fază pe barele cutiei de distribuŃie din PT, în regim normal de
funcŃionare
20
FaŃă de valorile măsurate, o diferenŃă mai semnificativă se observă relativ la curentul de

pe conductorul de nul al circuitului dreapta. De asemenea, curenŃii de pe conductoarele de nul
ale celor două circuite nu se sumează aritmetic pentru a obŃine curentul pe nulul general, ci se
sumează fazorial. Încărcarea nesimetrică a celor două circuite, şi deci circulaŃia unor curenŃi prin
conductoarele de nul şi prin pământ, determină apariŃia unor diferenŃe între tensiunile celor trei
faze, diferenŃe observabile şi pe barele cutiei de distribuŃie a postului de transformare. Puterea de
numai 100 kVA a transformatorului poate favoriza existenŃa diferenŃelor dintre tensiunile de
fază.
În teză au fost simulate următoarele evenimente:
• Regim de scurtcircuit monofazat fază-nul
• Scurtcircuit monofazat fază-pământ
• Scurtcircuit bifazat la nul
• Întreruperea nulului în regim normal de funcŃionare
• Întreruperea nulului în regim de scurtcircuit
2.4. Analiza regimurilor tranzitorii dintr-o reŃea mixtă de joasă tensiune folosind simularea
ATP
Simularea ATP a regimurilor tranzitorii a fost efectuată pe modelul reŃelei mixte, for-
mate din linii aeriene şi de cablu de joasă tensiune, aferente postului de transformare PT -B,
schema monofilară a acestei reŃele fiind aceea din figura 2.3.
Simularea regimului normal de funcŃionare are scopul iniŃial de a calcula parametrii
electrici echivalenŃi ai consumatorilor, stabilindu-se astfel încărcările de pe fiecare dintre cele
şase circuite: Str. A, Str. B stâlp 11, Consumator industrial 1, Consumator industrial 2, Str. C şi
Iluminat Public. Fiecare din aceste circuite este conectat la barele cutiei de distribuŃie a postului
de transformare prin câte un tronson de cablu. Circuitele Str. A şi Str. C au în componenŃă şi linii
aeriene, consumatorii fiind, de fapt, branşaŃi la acestea. Deoarece în schema monofilară nu sunt
indicate nodurile în care sunt branşaŃi consumatorii, s-a realizat o distribuire relativ uniformă a
acestora în modelul ATP al reŃelei, sarcinile consumatorilor fiind calculate în funcŃie de valorile
intensităŃilor curenŃilor măsuraŃi de către beneficiar, într-un regim dat.
Simularea regimului normal permite compararea valorilor măsurate ale tensiunilor şi
curenŃilor cu acelea obŃinute prin simulare de regim, putându-se astfel valida modelului reŃelei.
În plus, deoarece nu au fost furnizate date referitoare la valorile intensităŃilor curenŃilor prin
conductoarele de nul, simularea regimului normal permite obŃinerea acestora, pe lângă nivelul
tensiunilor pe prizele de pământ ale reŃelei. De asemenea, pot fi obŃinute valorile tensiunilor
fază-pământ, fază-nul şi fază-fază, precum şi ale curenŃilor prin conductoare şi prin prizele de
pământ, practic, în orice nod al reŃelei.
Analiza rezultatelor simulării a condus la observaŃia că dezechilibrul tensiunilor, atât pe
barele cutiei de distribuŃie, cât şi în reŃea, este mult mai mic decât în cazul reŃelei aeriene
alimentate din PT- A, analizat anterior. Acest grad mic de dezechilibru al tensiunilor de fază se
datorează repartizării relativ echilibrate a sarcinii pe cele trei faze (pe circuitul general), puterii
mai mari a transformatorului din post (250 kVA, faŃă de numai 100 kVA în cazul PT - A),
precum şi repartizării mai uniforme a consumatorilor în modelul reŃelei (neexistând date
referitoare la nodurile de branşare şi la sarcina absorbită de fiecare consumator în parte). În teză
au fost simulate următoarele evenimente:
• Regim de scurtcircuit fază-nul
• Scurtcircuit la un consumator alimentat prin linie de cablu
• Scurtcircuit la un consumator alimentat prin linie aeriană
• Scurtcircuit fază-pământ
21
6 kV
Măsurători
MASURATORI:
Tensiune ==225
Tensiune 225V V
Priza pamint = 0.5 ohm
Priza pământ = 0.5Ω
Curent [A]: R S T
Curent [A] 202 188 R 195 S
Circ. general T
Circuit general
Str. Teiului 26 28 32202 185 195
Strada A
Str. Dacia13 8 6 26 6 28 32
Strada B st.1130 26 825
Baza RAGC 6 6
Consumator
Ilum. publ. 124 10 30 - 26 25
Auto Service
Iluminat public25 18 24 20 10 0 6/0.4 kV
Str. Marasti 286 97 25
Consumator 102 18 20 250 kVA
Strada C 86 97 102
400/5 A
PT- B 250 A
PT 111 0.4 kV
208V
205V 100A 36A 36A 100A 63A 100A 160A
14
2
2
210V
2
2
4x16mm 2
3x240+120mm
3x240+120mm
ACYAbY
ACYAbY
ACYAbY
ACYAbY
3x120+70mm
ACYAbY
3x95+50mm
206m
105m
31m
30m
86m
30m
BK Iluminat
public
3x35+1x25+1x25 Al
7
str. Teiului
80A 80A
Strada A
Consumator
1
industrial 2
Baza Auto
Consumator
industrial 1
2
RAGC Service
242m
80A
TIYR 3x25+16mm
80A
120m
1 ACYAbY
3x240+120mm 2 32m
78m
12ohm
205V
212V Dacia 13
208V Strada B stâlp 11 str. Marasti (st.14-25)
Strada C (st 14-25)3x35+1x35+1x35Al
3x35+1x35+1x35 Al
14 17 19 21 23 25
118m 82m 82m 82m 84m
13m
36m
13m
38m
40m
1 1 1 1 1 16ohm
208V
210V
Str.Alex. Lapusneanu
3x35+1x35+1x35 Al
3x35+1x35+1x25 Al
3x35+1x35+1x25 Al
3x35+1x35+1x25 Al
3x35+1x25+1x25 Al
205V
Str. N. Copernic
Str. G. Enescu
Strada D
Str. Crinului
380m
375m
405m
430m
342m
Strada E
Strada B
Strada F
Str. Daciei
Strada G
12 12 13 14 7
Priza pamint: 19ohm 16ohm 21ohm 18ohm

Tens. faza R: 210V 210V 210V 208V 205V
Tens. faza S: 210V 185V 208V 205V 205V
Tens. faza T: 210V 203V 198V 220V 205V
Fig. 2.3. Schema monofilară

SCHEMA a reŃelei mixteAde
MONOFILARA PTjoasă
111 tensiune aferente PT - B
22
Se prezintă în continuare variaŃia în timp a tensiunilor fază-nul, în două noduri ale reŃelei
în cazul unui scurtcircuit simulat la consumatorul branşat la stâlpul 17 (plecarea stânga), figura
2.4.
R S T
R S T
a.
b.
Fig. 2.4. VariaŃia în timp a tensiunilor la producerea unui scurtcircuit fază-nul la consumatorul
branşat la stâlpul 17, urmată de arderea siguranŃelor fuzibile: a) la sfârşitul tronsonului cu defect
(stâlpul 60); b) la sfârşitul tronsonului aflat în gol de pe aceeaşi plecare (stâlpul 85).
Eliminarea defectului este însoŃită de supratensiuni tranzitorii, numai pe faza cu defect,

creşterea maximă a tensiunii tranzitorii fiind de 20 ÷ 25 %. Cele mai mari supratensiuni se
înregistrează la capătul în gol al liniei pe care a apărut defectul
23
CAPITOLUL 3
ContribuŃii privind implementarea unui întrerupător electronic inteligent de
protecŃie la supratensiuni, supracurent şi punere la pământ
3.1. Dispozitivele inteligente de protecŃie versus calitatea energiei electrice la

consumatori
Integrarea dispozitivelor inteligente în cadrul contextului actual al reŃelelor smartgrids

În ultimii ani noŃiunea de smart este ataşată diverselor concepte sau denumiri uzuale, din
dorinŃa de a le îmbunătăŃi performanŃele, de a le face mai accesibile, de a obŃine mai multe
informaŃii în anumite domenii, de a ridica nivelul de calitate al vieŃii pe care o trăim. În acest
sens amintim de smarthouse, smarthome, smartphone, smart training, smart bill, smart car, smart
card, smartgrid, smartgeneration.
În cadrul Uniunii Europene dezvoltarea sectorului energiei electrice, prezentată în [39],
[40], înglobează conceptul de SmartGrids. Perspectivele expuse în contextul actual au rolul de a
crea o viziune comună capabilă să:
• Permită reŃelelor de transport şi distribuŃie a energiei electrice din Europa să facă faŃă
cerinŃelor şi oportunităŃilor secolului 21,
• Satisfacă aşteptările societăŃii aflată într-o continuă dezvoltare,
• Întărească contextul afacerilor din sectorul electric European şi a oportunităŃilor
internaŃionale oferite de acest sector.
Conform studiilor realizate de International Energy Agency (IEA), consumul de energie
electrică al Europei va creşte cu o rată de 1.4% pe an până în anul 2030 şi procentul energiei
regenerabile se va dubla în Europa de la 13% la 26% până în 2030.
În viziunea prezentată de aceste studii, reŃelele de transport şi distribuŃie Europene a
perioadei viitoare (anul 2020 şi după) vor trebui să aibă următoarele caracteristici:
• Flexibilitate - îndeplinirea nevoilor consumatorilor şi a răspunde schimbărilor şi
încercărilor ce vor urma.
• Accesibilitate - conectarea tuturor utilizatorilor în special către sursele de energie
regenerabilă şi cu eficienŃă înaltă sau emisii de carbon reduse.
• Fiabilitate - asigurarea siguranŃei şi calităŃii serviciilor în conformitate cu cerinŃele
erei digitale.
• Economice – oferirea unei bune valori prin inovare, management
eficient al energiei şi reglementări uniforme.
TendinŃele în reŃelele de transport şi distribuŃie a energiei electrice ale viitorului sunt
către incorporarea inteligenŃei în sensul de:
• Oferirea posibilităŃii clientului de a avea un rol activ în furnizarea energiei electrice.
• Managementul cererii devine o sursă indirectă de producere de energie.
• Noul sistem oferă eficienŃă îmbunătăŃită deoarece sunt create legături în întreaga
Europă şi nu numai pentru valorificarea resurselor existente şi pentru a facilita un
schimb de energie mult mai eficient.
• Problemele legate de mediu sunt în curs de rezolvare datorită valorificării surselor de
energie regenerabilă.
Conceptul de Smart Grid are ca scop transformarea reŃelelor electrice de la simple căi de
transport al energiei electrice în adevărate „reŃele inteligente”, prin intermediul cărora să se poată
realiza comunicaŃia continuă între toŃi cei legaŃi la ele. O reŃea Smart Grid este o reŃea electrică
24
inteligentă ce încearcă să prezică şi să răspundă adecvat la comportamentul şi acŃiunile tuturor

celor conectaŃi la ea (producători de energie electrică, consumatori de energie electrică şi cei care
au ambele statuturi), cu scopul de a furniza economic şi sustenabil servicii electrice [41], [42].
Câteva concluzii sunt:
- TendinŃele actuale sunt către utilizare crescută a tehnologiei digitale şi de control pentru
îmbunătăŃirea fiabilităŃii, securităŃii şi eficienŃei reŃelei electrice.
- Utilizarea tehnologiilor inteligente pentru monitorizare, contorizare, protecŃie,
automatizare şi comunicaŃii referitoare la statusul şi acŃiunile reŃelei.
- O funcŃie principală a unei reŃele de tip smartgrids este protecŃia adaptivă şi avansată la
avarii alături de integrarea de dispozitive de autodiagnoză.
- Calitatea, siguranŃa şi fiabilitatea conform cerinŃelor utilizatorului, sunt elemente cheie
şi sunt specifice erei digitale, incluzând echipamentele de protecŃie din reŃelele de joasă
tensiune ce alimentează consumatorii.
Indicatorii de continuitate în alimentarea cu energie electrică au fost definiŃi pentru a

monitoriza durata şi frecvenŃa incidentelor. Aceşti indicatori sunt de două categorii de bază:
- indicatori cu referire la consumatori;
- indicatori cu referire la sarcină (consum).
a) Indicatorii cu referire la consumator consemnează frecvenŃa şi durata incidentelor pe
consumator şi sunt cei mai potriviŃi – conŃin cele mai multe informaŃii – în principal în zonele
rezidenŃiale.
b) Indicatorii cu referire la sarcină monitorizează informaŃia referitoare la durata şi
frecvenŃa întreruperii consumului şi sunt relevante pentru zonele industriale şi comerciale.
Este necesar să se calculeze ambele categorii de indicatori pentru a avea un tablou
complet asupra continuităŃii în alimentare. În cele mai multe cazuri indicatorii sunt normaŃi în
raport cu numărul de consumatori afectaŃi sau cu numărul de consumatori alimentaŃi (serviŃi).
Indicatorii normaŃi în raport cu numărul de consumatori sunt recomandaŃi în principal
pentru consumurile rezidenŃiale. Sunt aplicaŃi şi în cazul alimentărilor rurale, care sunt
caracterizate printr-un număr redus de consumatori. S-a sugerat ca furnizorii (companiile) să
introducă un alt set de indicatori raportaŃi la sarcina (consumul) de vârf sau chiar Ńinând seama
de costurile reale ale întreruperii la consumator. Aceasta ar da un al doilea set de indicatori
potrivit pentru consumatorii mari şi importanŃi. În prezent, doar un număr mic de companii îi
utilizează.
Cei mai utilizaŃi indicatori de calitate în analize sunt SAIFI (∼84%), SAIDI (88%),
CAIDI (82%). De aceea, indicatorii de fiabilitate analizaŃi pentru serviciul de distribuŃie din
Electrica DistribuŃie Transilvania Sud pentru anul 2009 sunt:
SAIFI – indicele frecvenŃă medie de întrerupere a sistemului (System Average
Interruption Frequency Index)
SAIDI – indicele durata medie de întrerupere a sistemului (System Average Interruption
Duration Index)
CAIDI – indicele durata medie de întrerupere a consumatorului (Customer Average
Interruption Duration Index)
Aceşti indicatori sunt definiŃi prin următoarele relaŃii, de regulă cu referire la o perioadă
de observaŃie de un an:
n
∑ Ns
SAIFI = s =1
[pe an] (3.1)
Nt
unde: Ns – numărul tuturor consumatorilor întrerupŃi peste 3 minute în întreruperea s

n - numărul total de întreruperi
25
Nt – totalul consumatorilor deserviŃi
∑ (Ns ⋅ Ds )
n
SAIDI = s =1
[h / an] (3.2)
Nt
unde: Ds – duratele de întrerupere ale consumatorilor (minute) în întreruperea s

∑ (NsDs )
n
SAIDI
CAIDI = s =1
n
= [h / întrerupere]
SAIFI (3.3)
∑ Ns
s =1
În mod normal, furnizorul este responsabil numai pentru întreruperile din vina sa.
Deoarece consumatorii sunt mai toleranŃi la întreruperile aferente mentenanŃei preventive, fiind
anunŃaŃi în prealabil, unele companii de distribuŃie monitorizează numai indicatorii datoraŃi
întreruperilor accidentale, din vina sa.
În analiza sistemelor electrice, indiferent care ar fi natura, rolul sau construcŃia acestora,
se pune problema asigurării unei funcŃionări permanente, în condiŃii optime, cu rezultatele
scontate. Astfel, apar aptitudini ale sistemelor electrice, care sunt în strânsă corelare, aptitudini
precum: fiabilitatea, disponibilitatea, mentenabilitatea, iar reuniunea lor desemnează aspectul
calitativ şi cantitativ al respectivului sistem analizat, adică siguranŃa în funcŃionare. Scopul
analizei siguranŃei în funcŃionare a unui sistem este de a urmări funcŃionarea în parametrii optimi
ai acestuia, de a evita posibilele defectări, înlaturarea tuturor cauzelor generatoare de întreruperi
în funcŃionare, pe scurt îndeplinirea funcŃiilor pentru care sistemul respectiv a fost creat.
Conform [49] sunt definiŃi şi nivelul indicatorilor de fiabilitate a furnizării energiei
electrice:
1. Durata medie anuală normată a întreruperilor pe reŃeaua de distribuŃie este de 12 ore.
Durata medie anuală efectivă a întreruperilor (TMAI) pe reŃeaua de distribuŃie se
determină după următoarea relaŃie:
n
∑ NCi × Ti
TMAI = i =1
(3.4)
NCt
unde:
NCi - numarul de consumatori cărora le-a fost întreruptă furnizarea energiei electrice în
timpul întreruperii i;
Ti - durata întreruperii i a furnizării energiei electrice, ore;
NCt - numărul consumatorilor deserviŃi pe parcursul anului.
2. Durata maximă permisă a întreruperii furnizării energiei electrice oricărui consumator
(TMIFC) este de 72 ore pe an.
3. Numărul maxim normat de întreruperi ale furnizării energiei electrice oricarui
consumator (NMIFC), instalaŃia de utilizare a căruia este conectată la reŃeaua de distribuŃie
este de 10 ori pe an.
4. Timpul de restabilire a furnizării energiei electrice este maxim 24 ore, în cazull
întreruperilor neprogramate şi maxim de 12 ore, în cazul întreruperilor programate.
5. Pentru nerespectarea de către furnizor a doi dintre indicatorii menŃionaŃi anterior, ANRE
poate reduce tariful de furnizare a energiei electrice.
De asemenea, unitatea de distribuŃie va trebui să înlăture situaŃiile legate de
supratensiuni şi goluri repetate de tensiune în termen nu mai mare de 24 ore de la primirea şi
înregistrarea solicitărilor consumatorilor.
26
Relativ la durata de soluŃionare a solicitărilor în scris ale consumatorilor, unitatea de

distribuŃie trebuie să soluŃioneze problemele legate de depăşirea abaterii admisibile a tensiunii
şi oscilaŃiile tensiunii în 85% de cazuri in termen de 15 zile calendaristice, şi in 100% de cazuri
in termen de 60 zile calendaristice de la data primirii solicitării.
Ceea ce este semnificativ din [49] este faptul că unitatea de distribuŃie va întocmi şi
raporta evidenŃe cu privire la:
a) numărul total de solicitări ale consumatorilor, înregistrate de unitatea de distribuŃie,
legate de supratensiuni şi goluri repetate de tensiune;
b) numarul de situaŃii legate de supratensiuni şi goluri de tensiune care au fost soluŃionate în
termen mai mare de 24 ore;
c) numărul total de solicitări în scris ale consumatorilor, legate de depăşirea abaterii
admisibile a tensiunii şi oscilaŃiile tensiunii;
d) numărul de situaŃii legate de depaşirea abaterii admisibile a tensiunii şi oscilaŃiile
tensiunii care au fost soluŃionate în termen de 15 zile calendaristice şi, respectiv, în termen de 60
zile calendaristice.
Concluzii:
In urma analizei atente a documentului [49] reiese în evidenŃă:
- Necesitatea respectării continuităŃii în alimentarea cu energie electrică concomitent cu
asigurarea unei siguranŃe în exploatare a consumatorilor.
- Necesitatea existenŃei unei evidenŃe clare a supratensiunilor şi golurilor de tensiune la
consumatori şi soluŃionarea lor cât mai promptă.
- Conform articolului 32 din Standardul de performanŃă ANRE se vor transmite anual la
ANRE rapoarte privind performanŃele realizate referitor la calitatea energiei electrice,
comparativ cu standardele impuse. referitor la: numărul de întreruperi tranzitorii, scurte şi
lungi, golurile de tensiune, frecvenŃa, tensiunea, armonicile, factorul de distorsiune
armonică, nesimetria sistemului trifazat de tensiuni de secvenŃă negativă, etc.
3.2. Contextul în care se concep dispozitivele inteligente de protecŃie a

consumatorilor de joasă tensiune
Studiul [50], realizat pentru Comunitatea Europeană a avut ca scop studiul incendiilor
prin determinarea unor modele de iniŃiere şi dezvoltare a aprinderii şi stabilirea unor măsuri
eficiente de protecŃie. Studiul clasifică cauzele incendiilor în diferite categorii, dar în cazul
acestui proiect sunt importante cauzele de natură electrică. Astfel, în Olanda de exemplu 31%
din incendii au cauze electrice. România nu apare cu date concrete în acest studiu. În România,
în 2009, într-un singur judeŃ au avut loc 265 de incendii soldate cu 3 morŃi. Conform unui studiu
[51], cele mai multe incendii au avut ca şi cauze probleme electrice - scurtcircuite şi
supratensiuni.
O statistică publicată în [52], figura 3.1 arată că din 9600 de defecte reclamate datorită
distribuŃiei de energie 26,6% se datorează supratensiunilor.
Este de presupus că înlocuirea siguranŃelor uzuale cu cele electronice va micşora şi
numărul de căderi ale tensiunii reŃelei, un parametru important în calitatea energiei distribuite
conform documentului ANRE [53]. O siguranŃă improvizată poate duce în momentul unui
scurtcircuit la decuplarea unei siguranŃe la nivel superior şi ca urmare o anumită zonă va fi
decuplată.
Comisia europeană pentru energie şi transport a realizat un document în anul 2007 care
identifică tendinŃele de viitor în domeniul energiei până în 2030 [54]. În acest document se
specifică că în viitor va trebui să crească calitatea utilizării energiei electrice prin construirea
unei noi infrastructuri, mai ales la construcŃiile noi, inteligente sau automatizate.
Pentru joasă tensiune, soluŃia clasică actuală este utilizarea unei siguranŃe pentru
supratensiuni şi a unei siguranŃe pentru scurtcircuite, de exemplu cel produs de DEHN-SOHNE
27
[55]. Dispozitivul se încadrează în clasa A de protecŃie pentru reŃele de 230V (EN 61643-1)..
Dispozitivele sunt construite cu varistoare zinc - oxid şi tuburi cu descărcare în gaze.
Dispozitivul este completat cu o siguranŃă (timp de acŃiune 200ms dependent de valoarea
curentului) şi cu un indicator LED al funcŃionării.
NeglijenŃă 25,7% Apa 2,6%

Foc 8,2%
Vandalisme 8.,9%
IzolaŃie 27,9%
Furtuni 0,1% Supratensiuni 26,6%
Fig. 3.1. DistribuŃia avariilor instalaŃiilor electrice

Pentru a realiza monitorizarea curentului între fază şi pământare în vederea decuplării
sarcinii la depăşirea unei anumite valori prestabilite, sunt utilizate siguranŃele diferenŃiale [60].
SiguranŃa diferenŃială se mai numeşte RCD (Residual Current Device), RCCB (Residual Current
Circuit Breaker), în Canada şi SUA GFCI (Ground Fault Circuit Interrupter) sau ALCI
(Appliance Leakage Current Interrupter).
Prima siguranŃă diferenŃială a fost concepută de H. Rubin la compania FWJ Electrical
Industries din Africa de Sud în 1955 pentru protecŃia la electrocutare a personalului care lucra în
minele de aur. Curentul de protecŃie a fost determinat în conformitate cu studiile lui Ch. Dalziel
de la Berkeley, California, privitoare la valorile care provoacă fibrilaŃia inimii. În 1967 a fost
realizată în SUA prima variantă tranzistorizată [56]. SiguranŃele diferenŃiale sunt de mai multe
tipuri, conform standardului IEC 60755, (General requirements for residual current protective
device). Din punct de vedere al preŃurilor, siguranŃele diferenŃiale sunt mai scumpe decât cele la
scurtcircuit, de exemplu siguranŃa diferenŃială de la Legrand costă 87Euro [57].
În contextual actual, a modernizării, a dotării cu inteligenŃă, este necesară o siguranŃă
electronică care să înglobeze într-un singur aparat protecŃia la supracurent, supratensiune şi
protecŃia utilizatorului împotriva electrocutării. Schimbul de date cu exteriorul aduce sistemul de
siguranŃe în secolul XXI, asigurând facilităŃile de comandă de la distanŃă. Este posibil ca
momentan, preŃul unui astfel de aparat să fie mai mare decât a trei siguranŃe pentru scurtcircuit,
supratensiune şi diferenŃială dar cu siguranŃă, scăderea continuă a preŃurilor echipamentelor
electronice va remedia acest aspect. Este însă evident că implementarea acestor siguranŃe
trebuie realizată doar după teste amănunŃite în condiŃii reale de utilizare.
O siguranŃă rapidă, sigură şi cu o valoare precisă a curentului de scurtcircuit poate
îmbunătăŃi calitatea energiei prin micşorarea numărului de goluri de tensiune pe linie (întreruperi
de scurtă durată) [58].
Pornind de la brevetul de invenŃie [59] au fost construite două variante de siguranŃe
electronice, una cu element de execuŃie un triac şi cealaltă un releu. În acest capitol sunt arătate
contribuŃiile autorului la concepŃia acestor variante, la simularea funcŃionării cu sarcină rezistivă
şi sarcină RLC, măsurători realizate cu ambele variante şi concluziile testării. O contribuŃie
importantă este conceperea sistemului de transfer al informaŃiilor, atât de la siguranŃă către
utilizator şi spre distribuitorul de energie electrică cât şi de la distribuitor spre siguranŃă.
28
Dispozitivele cuplate la reŃeaua de curent alternativ pot fi comandate cu microcontrollere

în principal în două feluri [60]:
ON-OFF prin intermediul releelor;
Cu componente semiconductoare - tiristori, triace, IGBT pentru comanda cu tensiune
variabilă.
Comanda cu relee este mai simplă, dar totuşi microcontrollerul trebuie să detecteze
trecerea prin zero a tensiunii / curentului deoarece cuplarea şi decuplarea sarcinii trebuie făcută
la trecerea prin zero pentru a proteja contactele releului. O altă problemă a acestei soluŃii este
preŃul destul de mare al unui releu care suportă tensiuni şi curenŃi mari. Releul care a fost ales
pentru această aplicaŃie este fabricat de FINDER. Releul poate comuta 30/50A (curent nominal /
maxim de vârf) la tensiuni de 250/440V iar bobina este comandată cu 6 sau12V. Ciclul tipic de
viaŃă este de 1000 cicluri. Contactele trebuie să fie normal deschise pentru ca microcontrollerul
să analizeze tensiunea şi curentul şi abia pe urmă să cupleze sarcina. Timpul de acŃionare al
releului este de 8-10ms, ceea ce înseamnă o viteză net superioară acŃionării cu siguranŃe clasice.
Dacă este relativ simplu ca o sarcină să fie comandată cu un releu, este mai complicată
comanda cu elemente semiconductoare. Se descrie pe scurt în continuare comanda
consumatorilor cu triaci respectiv tiristoare, care este cel mai des întâlnită metodă de comandă.
AplicaŃiile de control la tensiunea reŃelei implică câteva dificultăŃi specifice:
se lucrează cu curenŃi şi tensiuni mari, ceea ce solicită o atenŃie deosebită şi măsuri de
siguranŃă cum ar fi decuplări optice, gestionarea potenŃialelor de masă, izolarea
galvanică a osciloscopului etc.;
procesul controlat, mai ales în regimurile tranzitorii, este de regulă un proces complex;
necesitatea aplicării în industrie duce la restricŃii de costuri, la necesitatea
asigurării unor performanŃe bune de fiabilitate, la asigurarea condiŃiilor de compatibilitate
electromagnetică etc.
Pentru comanda cu microcontrollere se recomandă separarea galvanică a circuitului
digital de comandă de triac, deci de partea de reŃea [61]. Izolarea poate fi realizată prin
transformator, optocuplor sau optotriac. Cea mai elegantă soluŃie este folosirea unui optotriac
care asigură un curent de amorsare de acelaşi sens cu cel principal, deci o comandă optimă a
triacului. Curentul principal prin optotriac se obŃine prin divizarea curentului principal prin triac,
deci curentul de amorsare pentru triac are acelaşi sens cu cel principal. Optotriacul este conceput
ca etajul de ieşire să poată fi folosit la 220V (tensiunea maximă 400V). RezistenŃa de izolaŃie
optică este de 7,5kV. Curentul repetitiv maxim generat de optotriac este 100mA, iar curentul
nerepetitiv (maximum 10ms, o alternanŃă) este de 1,2A.
Se poate obŃine o valoare efectivă variabilă a tensiunii pe sarcină prin amorsarea triacului
după un anumit timp de la trecerea sinusoidei reŃelei prin zero, adică cu un anumit unghi de fază.
Pentru a demonstra funcŃionarea triacului în acest mod a fost realizat un model Simulink,
versiunea R2007b.
Triacul a fost modelat cu doi tiristori în antiparalel. Sarcina a fost considerată în prima
etapă rezistivă, apoi o sarcină RLC. Impulsurile de comandă de amorsare au fost generate cu un
generator de impulsuri.
Dacă sarcina are şi componente inductive şi capacitive atunci apar probleme datorită
defazajului între curent şi tensiune. De exemplu, dacă R=70Ω, L=30mH, C=55µF se poate vedea
în simulări deformarea formei tensiunii pe sarcină. Cu aceste valori ale R, L, C au fost realizate
şi măsurători experimentale. Pentru valori mari ale inductivităŃii şi capacităŃii se poate întâmpla
ca triacul să nu intre în conducŃie, să nu se blocheze sau tensiunea să fie puternic deformată.
Această deformare face ca utilizarea triacului ca element de execuŃie să fie problematică.
Pentru comanda în fază este nevoie ca microcontrollerul să fie informat printr-o
întrerupere la trecerea tensiunii reŃelei prin zero. Problemele care apar în acest caz sunt că
detectarea trecerii prin zero se face cu o anumită întârziere şi după detectarea trecerii prin zero
29
microcontrollerul execută o rutină de generare a unui impuls de amorsare. Ambele aspecte duc la
o întârziere de amorsare a triacului.
3.3. Studiul unui întrerupător electronic pentru protecŃia la supratensiune şi supracurent a

consumatorilor de jT
A fost realizat un sistem cu microcontroller pentru protecŃia la supracurent, scurtcircuit şi
supratensiune a consumatorilor de energie electrică. Dispozitivul propus prezintă următoarele
avantaje:
viteză mare de decuplare, (maximum 10ms), fiind astfel mai rapidă decât metodele
clasice;
nu necesită intervenŃia unei persoane pentru că după oprirea tensiunii în cazul unui
scurtcircuit sau supratensiune, revenirea tensiunii este automată (în cazul unui scurtcircuit
doar după ce cauza a fost eliminată;
prin acŃiunea în două etape, la apariŃia unor supratensiuni sau supracurenŃi de valoare
mică, valoarea medie a tensiunii se scade şi sarcina nu este decuplată de la reŃea,
funcŃionând în continuare. Acest avantaj poate fi obŃinut doar la varianta cu triac;
decuplarea sarcinii se face la trecerea prin zero a tensiunii / curentului, ceea ce
micşorează perturbaŃiile generate;
prin interfaŃa de comunicaŃie prin Internet se pot comunica date on line despre
consumatorul de energie electrică. ComunicaŃia este bidirecŃională, dispozitivul poate
oferi un raport de evenimente, şi distribuitorul de energie poate decupla sarcina.
Schema bloc a dispozitivului de protecŃie la supracurent şi supratensiune este dată în
figura 3.2.
Transmisie date:
Decuplare
Raport evenimente
Utilizator
sau
Compania
de
distributie a
energiei
Senzor Hall Comanda
de curent şi triac pentru
senzor de decuplarea Sistem cu
tensiune tensiunii microcontroller
pentru
întreruperea
Microcontroller tensiunii la apariŃia
Transmisia unei supratensiuni
datelor sau scurtcircuit
Web server , GPRS sau

Bluetooth
Fig. 3.2. Schema bloc a dispozitivului de protecŃie la supracurent şi supratensiune
Analiza curentului absorbit şi a tensiunii este realizată de microcontroller prin

convertorul analog digital integrat. Analiza curentului este realizată cu un traductor specializat de
curent (traductor Hall) iar analiza tensiunii prin redresare, filtrare şi divizare. La detectarea unui
30
scurtcircuit sau a unei supratensiuni microcontrollerul nu mai trimite impulsuri de amorsare

pentru triac sau nu mai menŃine anclanşat releul şi consumatorul este scos de sub tensiune.
La varianta cu triac metoda de protecŃie este concepută ca o protecŃie în două etape. Dacă
se detectează o supratensiune sau un supracurent, acestea sunt clasificate în:
• nepericuloase (+/- 3%) şi nu se ia nici o măsură;
• puŃin periculoase (+/-10%) şi se modifică unghiul de aprindere al triacului. În funcŃie de
valoarea supratensiunii şi supracurentului se programează un timer care stabileşte
întârzierea în amorsarea triacului (unghiul de deschidere). Prin aceasta valoarea medie a
tensiunii pe sarcină scade şi compensează creşterea tensiunii sau curentului;
• periculoase (peste 10%) se blochează impulsurile către triac şi astfel sarcina este
decuplată de la reŃea. Tensiunea este măsurată în continuare şi la revenirea la valori
normale sarcina este realimentată. La detectarea unui scurtcircuit, după o perioadă de
timp se reia alimentarea şi dacă scurtcircuitul se menŃine triacul este blocat o nouă
perioadă de timp.
Evaluarea stării de supratensiune şi supracurent se face pe o alternanŃă, verificând dacă
media eşantioanelor de curent şi tensiune se încadrează în valoarea normală. Pentru mărirea
siguranŃei de funcŃionare s-a implementat software şi evaluarea pe o perioadă dublă, de 2
alternanŃe, adică 20ms. Creşte astfel precizia dar scade viteza de decuplare.
La varianta cu releu unde nu este posibilă protecŃia în două etape, software-ul trebuie să
asigure decuplarea la trecerea tensiunii prin zero. łinând cont de întârzierea cu care răspunde
releul, comanda de decuplare trebuie dată mai înainte de trecerea tensiunii prin zero, cu un
interval de timp care depinde de tipul de releu folosit.
3.4. Simularea protecŃiei în 2 etape la supratensiune

Pentru simulare a fost realizat un model SIMULINK , figura 3.3.
Fig. 3.3. Model Simulink al decuplării în două etape la supratensiune în varianta cu element de
acŃionare triac
31
În figura 3.4 este reprezentată forma tensiunii crescătoare în timp şi procesul de decuplare
în două etape pentru o sarcină rezistivă. Pe abscisă o unitate înseamnă o perioadă (20ms). În
momentul 8 tensiunea care creşte depăşeşte prima limită şi triacul este comandat cu un unghi de
fază pentru reducerea tensiunii medii pe sarcină. Tensiunea continuă să crească şi în momentul
12 se depăşeşte a 2-a limită şi triacul este blocat, protejând sarcina. Se poate observa din forma
tensiunii că prin comanda în fază a triacului nu se generează perturbaŃii însemnate în reŃea.
Fig. 3.4. Rezultatele simulării decuplării unei sarcini rezistive la creşterea tensiunii
La o sarcină RLC, figura 3.5, în etapa de comandă în fază, între momentele 8 şi 12 se

poate observa că apar variaŃii de tensiune importante.
Fig. 3.5. Rezultatele simulării decuplării unei sarcini RLC la creşterea tensiunii
32
Pentru varianta cu element de acŃionare releu, un model Simulink cu care se poate evalua
decuplarea tensiunii cu un releu este dat în figura 3.6.:
Fig. 3.6. Model Simulink al decuplării cu releu
Pentru modelarea elementului de execuŃie a fost folosit un comutator ideal.

În figura 3.7 sunt prezentate rezultatele simulării decuplării la un supracurent în cazul
unei sarcini rezistive. Figura 3.7.a reprezintă variaŃia tensiunii, figura 3.7.b variaŃia curentului şi
figura 3.7.c comanda releului. În momentul 8 apare un supracurent care este analizat până la
trecerea prin zero a tensiunii. Dacă valoarea lui este peste valoarea admisă în momentul 9 releul
decuplează sarcina.
Fig. 3.7. Rezultatele simulării decuplării cu sarcina rezistivă şi decuplare la trecerea prin zero a
tensiunii datorită unui supracurent
33
În realitate, decuplarea la trecerea prin zero care era automată la varianta cu triac trebuie
asigurată la varianta cu releu prin comanda releului înainte de trecerea prin zero a tensiunii cu o
perioadă de timp egală cu timpul de întârziere a releului. Dacă releul nu a fost comandat la timp
decuplarea nu are loc la trecerea prin zero a tensiunii şi se poate observa că apare un vârf de
tensiune şi unul de curent, ceea ce este un dezavantaj pentru decuplarea cu releu. În cazul
decuplării cu releu datorită unei supratensiuni simularea pentru o sarcină RLC arată ca în în
figura 3.8.
Fig. 3.8. Rezultatele simulării cu sarcina RLC şi decuplare la trecerea prin zero a tensiunii
datorită unei supratensiuni
Se poate remarca forma crescătoare a tensiunii şi a curentului şi variaŃia tensiunii la

decuplare în cazul sarcinii RLC mult mai mare decât la decuplarea datorită unui
supracurent, prezentată în figura 3.7.
VariaŃia mai mare a tensiunii se poate explica prin faptul că la decuplarea datorită unei
supratensiuni sarcina rămâne în gol, câtă vreme la decuplarea datorată unui supracurent sarcina
va fi în paralel cu o impedanŃă care crează supracurentul şi care va absorbi şi o parte a
supratensiunii.
3.5. Simularea protecŃiei în 2 etape la supracurent şi curent de scurtcircuit pentru varianta

cu triac
Rezultatele simulării pentru sarcină rezistivă sunt date în figura 3.9 şi pentru sarcină RLC
în figura 3.10.
În ipoteza unui supracurent cu viteză mică de creştere, sunt vizibile cele 2 etape ale
acŃiunii dispozitivului de protecŃie. Figurile 3.9a şi 3.10a prezintă variaŃia tensiunii pe sarcină, iar
3.9b şi 3.10b prezintă variaŃia curentului prin sarcină.
Aşa cum se observă din figuri, în momentul notat pe grafic 8, apare un supracurent prin
închiderea primului comutator care în model introduce o suprasarcină şi triacul este comandat cu
un unghi de fază pentru reducerea tensiunii medii pe sarcină. Deoarece curentul creşte în
continuare, în momentul 12 triacul este blocat prin închiderea celui de-al doilea comutator,
protejând sarcina.
În momentul 14 se testează menŃinerea supracurentului sau scurtcircuitului, evaluarea
făcându-se pe o perioadă. Se poate observa că timpul maxim de blocare a triacului în cazul unui
34
scurtcircuit este de 20ms în acest caz. Ca şi la comanda în fază în cazul creşterii tensiunii, se
poate observa că în cazul sarcinii RLC forma tensiunii este puternic deformată.
a.
b.
Fig. 3.9. Rezultatele simulării decuplării unei sarcini R la creşterea curentului
a.
b.
Fig. 3.10. Rezultatele simulării decuplării unei sarcini RLC la creşterea curentului
3.6. Recuplarea automată şi treptată a consumatorului la tensiune

Recuplarea consumatorului poate duce la un curent excesiv consumat în primele
momente datorită caracterului capacitiv al sarcinii. Acest curent mare poate provoca uneori în
regim tranzitoriu variaŃii nedorite ale tensiunii. De aceea întreruptorul propus recuplează treptat
sarcina, comandând triacul ca în figura 3.11.
35
În diagrama 3.11a se poate observa variaŃia tensiunii în timp. Până în momentul 2 triacul
este blocat. După acest moment triacul este comandat de impulsuri de amorsare care să asigure
un unghi de aprindere descrescător, crescând astfel tensiunea. În momentul 6 tensiunea este
integral aplicată pe sarcină. În figura 3.11b se poate observa forma variaŃiei treptate a curentului
în ipoteza unei sarcini rezistive.
a.
b.
ii rezistive
Fig. 3.11. Recuplarea automată şi treptată a sarcinii R
Întrerupătorul realizat şi testat prezintă următoarele avantaje, susŃinute prin simulări:

viteză mare de decuplare, curentul de scurtcircuit poate fi reglat cu precizie, viteză mare de
reacŃie la creşterea tensiunii de la reŃea, reglarea cu precizie a supratensiunii de prag, disipaŃie
termică redusă în cazul unui scurtcircuit, comoditate în exploatare şi cost mic. După un
scurtcircuit sau o supratensiune, repunerea în funcŃiune nu necesită intervenŃia unei persoane
pentru că după oprirea tensiunii în cazul unui scurtcircuit sau supratensiune, revenirea tensiunii
este automată (în cazul unui scurtcircuit doar după ce cauza a fost eliminată. De asemenea, prin
acŃiunea în două etape, la apariŃia unor supratensiuni sau supracurenŃi de valoare mică valoarea
medie a tensiunii se scade şi sarcina nu este decuplată de la reŃea, funcŃionând în continuare.
În cazul variantei cu releu, recuplarea unei sarcini RLC la trecerea prin zero a tensiunii a
fost simulată şi variaŃiile sunt cele aşteptate, asemănătoare celor obŃinute la o sarcină rezistivă,
cu excepŃia primei alternanŃe a curentului care are o amplitudine mai mare.
Din simulări rezultă ca dezavantaje ale decuplării cu releu faptul că sarcina nu poate fi
decuplată sau realimentată în două etape şi că partea software care asigură decuplarea la trecerea
tensiunii prin zero trebuie să Ńină cont de întârzierea de cuplare / decuplare a releului. Din
realizarea practică a rezultat ca dezavantaj că preŃul releului este mai mare decât al unui triac dar
testele practice au dovedit certe avantaje ale variantei cu releu la sarcini mixte R, L şi C, precum
şi o fiabilitate mai mare a acestei variante.
3.7. Rezultate experimentale

Cele două modele experimentale de întreruptor comandat, unul cu triac şi unul cu releu
au fost închise într-o carcasă standard de panou de siguranŃe. În exterior au fost prevăzute două
36
LED-uri, unul roşu pentru situaŃia de sarcină decuplată şi unul verde pentru sarcină cuplată,
figura 3.12.
a. b. c.
Fig. 3.12. Model experimental de întreruptor comandat: în carcasă cu capac deschis (a), cu capac
închis (b) şi vedere din interior (c)
Testele au fost realizate cu o sarcină rezistivă din nichelină, o sarcină capacitivă formată
dintr-o baterie de condensatoare şi o bobină cu miez reglabil ca sarcină inductivă. Standul de test
este redat în figura 3.13.
Consumatorul a fost conectat astfel: sarcina inductivă în serie cu celelalte două în paralel.
Formele de undă au fost ridicate cu un osciloscop digital cu interfaŃă USB şi au fost salvate pe
calculator pentru prelucrări ulterioare. Formele de undă au fost ridicate în etapa de test al
existenŃei supratensiunii, respectiv supracurentului, osciloscopul fiind declanşat de apariŃia
alternanŃelor de test. Pentru a face uşor diferenŃa între varianta cu triac şi releu, evaluarea
curentului şi tensiunii se face într-o perioadă la varianta cu triac şi în două perioade la varianta cu
releu.
Fig. 3.13. Stand de testare
Au fost realizate mai multe măsurători pentru ambele variante, cu sarcină rezistivă şi
sarcină RLC, la diferite inductivităŃi obŃinute cu miezul variabil. Câteva forme de undă
semnificative (pentru câteva combinaŃii de sarcini cu valori extreme) sunt date în figurile
următoare. Pe fiecare grafic sunt reprezentate tensiunea pe sarcină (sinusoida cu amplitudine mai
mare) şi curentul prin sarcină (sinusoida cu amplitudine mai mică).
37
Fig. 3.14. Triac (stânga) şi releu (dreapta), R (35 ohmi), L (31.63mH), C (neconectat),
cosφ=0.76
Fig. 3.15. Triac (stânga) şi releu (dreapta), R (35 ohmi), L (46.69mH), C (neconectat),
cos φ=0.62 ind
Fig. 3.16. Triac (stânga) şi releu (dreapta), R (70 ohmi), C (55µF), L (28.73mH), cos φ=0.76
inductiv
Se poate observa cuplarea şi decuplarea sarcinii la trecerea curentului prin zero, ceea ce
minimizează perturbaŃiile. Varianta cu releu prezintă supratensiuni de scurtă durată atât la
cuplare cât şi la decuplare. La sarcini puternic inductive, la ambele variante, trecerea prin 0 a
curentului produce o variaŃie a tensiunii, asemănătoare cu variaŃiile obŃinute prin simulări.
Rezultatele experimentale au fost publicate în [62] şi [63].
38
Fig. 3.17. Triac (stânga) şi releu (dreapta), R (70 ohmi), C (55µF), L (42.33mH), cos φ=0.36
inductiv
3.8. ComunicaŃia de date

Datele preluate referitoare la valorile tensiunii şi curentului pot fi trimise la distanŃă şi
puse la dispoziŃia celor interesaŃi (când proprietarul locuinŃei nu se află în localitate sau
distribuitorului de energie electrică).
O condiŃie necesară pentru comunicaŃia de date este să fie bidirecŃională, adică
posibilitatea de a comanda întreruptorul de la distanŃă de către client sau distribuitorul de
energie. Această facilitate este utilă în cazul programării de către distribuitor a unor lucrări care
implică riscuri pentru client, creind posibilitatea decuplării clientului pe perioada lucrărilor.
Transmisia datelor poate fi realizată:
• prin Bluetooth în cazul în care nu există acoperire GSM sau Internet prin cablu.
Proprietarul locuinŃei poate vedea raportul de evenimente pe un calculator cu interfaŃă
Bluetooth, iar un reprezentant al firmei de distribuŃie are acces din exterior cu un
notebook;
• prin modem GSM, comunicaŃia fiind asigurată prin SMS sau GPRS dacă există acoperire
GSM, această soluŃie fiind cea preferată în majoritatea cazurilor;
• prin INTERNET, cu un dispozitiv de tip web server care preia datele de la
microcontroller şi le postează pe un site.
ComunicaŃia Bluetooth utilizată pentru dispozitivul de protecŃie
Pentru puncte de consum care nu au acces Internet se poate realiza comunicaŃia de date
prin Bluetooth. Aceasta înseamnă că raportul poate fi obŃinut de client în punctul de consum, în
proximitatea modulului de siguranŃă. Raportul poate fi preluat de asemenea de distribuitorul de
energie din afara punctului de consum.
Problemele de cuplare pentru aplicaŃiile cu microcontroller constau în faptul că de regulă
microcontrollerele dispun de o interfaŃă de transfer de date primitivă în standard RS232.
Dispozitivele de comunicaŃii au trecut la standarde avansate de conectivitate, cum ar fi de
exemplu USB. Dacă un adaptor Bluetooth pe USB costă 10-20 de Euro, un adaptor RS232 costă
o sută de Euro. Această situaŃie se va schimba în momentul în care microcontrollerele cu
conectivitate USB se vor produce în număr mare.
ComunicaŃia prin GPRS
Dacă fiecare întrerupător este conectat local prin interfaŃa serială RS232 la un modem
GPRS atunci serverul poate centraliza datele într-o bază de date de unde pot fi realizate statistici
pe perioade sau locaŃii. Deconectarea utilizatorului este de asemenea o operaŃie simplă care nu
necesită deplasarea unui angajat al firmei de distribuŃie la sediul clientului. Ca şi costuri soluŃia
este cea mai scumpă deoarece, ca şi în cazul transmisiei Bluetooth un modem GPRS conectabil
39
la un microcontroller trebuie să aibă interfaŃă RS232 ceea ce îi măreşte preŃul. Un alt cost care nu
apare la alte metode de transmisie este abonamentul care trebuie plătit unei firme de telefonie
mobilă pentru accesul la infrastructura ei de transmisie.
ComunicaŃia prin web server
SoluŃia cu Web Server este cea mai ieftină soluŃie din cele prezentate şi nu necesită
deplasarea unui delegat de la firma de distribuŃie. SoluŃia este însă condiŃionată de existenŃa unei
conexiuni Ethernet pe cablu. Un dezavantaj al soluŃiei este că pagina Internet pusă de Site Player
este publică, ca urmare trebuie luate măsuri de protecŃie prin asignarea de drepturi diferite
utilizatorului care poate vedea raportul de evenimente şi distribuitorului de energie care poate
decupla sau recupla consumatorul.
3.9. ContribuŃii originale privind realizarea unui întreruptor diferenŃial electronic

inteligent
Utilizarea traductoarelor Hall de precizie pentru întreruptorul studiat
O variantă posibilă pentru această aplicaŃie este utilizarea unui traductor Hall de precizie.
Astfel, gama de traductoare Allegro [77] asigură o eroare mai mică de 1,5%. Rezultatul unei
simulări cu o diferenŃă de curent de 100mA la 20A arată posibilitatea măsurării unor diferenŃe
de curent mult mai mici ca şi în cazul traductoarelor clasice.
Precizia mai mare este obŃinută prin faptul că firul care conduce curentul de măsurat nu
trece printr-un orificiu al traductorului. Apropierea firului care conduce curentul de traductorul
Hall este realizată în interiorul unui curcuit, lungimea contactului fiind strict controlată.
Dezavantajul este faptul că firul de curent trebuie întrerupt şi lipit. Traductorul oferă izolare
galvanică.
Câteva avantaje notabile ale acestui traductor sunt precizia, erorile fiind mai mici de
1,5% şi zgomotul fiind foarte redus, rezistenŃa mică a traseului de putere de maximum 1,2mΩ,
sensibilitate mare de 96-104mV/A (tipic 100mV/A), izolare galvanică bună, tensiunea de
străpungere fiind 2,1kV, o singură tensiune de alimentare, posibilitatea măsurării curentului în
ambele sensuri, un histerezis magnetic mic. ConstrucŃia integrată asigură uniformitatea
parametrilor pentru traductori şi astfel se asigură o diferenŃă minimă între valorile tensiunii de
ieşire la cei doi traductori Hall parcurşi de acelaşi curent.
Pentru a putea integra întreruptorul diferenŃial în dispozitivul de protecŃie la supracurent,
schema de principiu a măsurării trebuie completată şi schema bloc arată ca în figura 3.18.
Element de execuŃie
Aplificator operaŃional
Microcontroller
ReŃea CAD 1
Sarcină
CAD 2
Amplificator operaŃional
diferenŃial
Fig. 3.18. Schema de principiu a măsurării diferenŃei de curent şi a curentului de sarcină cu

traductori Hall Allegro
40
Se poate observa preluarea curentului de sarcină cu un traductor Hall a cărui ieşire este
conectată la un amplificator operaŃional, după care valoarea proporŃională cu curentul de sarcină
este preluată de microcontroller cu un canalul de conversie analog digitală CAD 1. Cu un alt
canal (CAD 2), este preluată diferenŃa de curent. Amplificatorul operaŃional diferenŃial utilizat
este AD 626 de la Analog Devices, care are ca aplicaŃie specifică măsurarea curentului.
Amplificatorul poate fi alimentat cu o singură tensiune de alimentare, ca şi traductorul Hall.
Amplificarea poate fi de 10 sau 100 şi poate fi comandată de la un pin al circuitului (numit
G=100). Pentru obŃinerea unei acurateŃi bune amplificatorul include un filtru de rejectare a
perturbaŃiilor la intrare. Erorile totale ale circuitului sunt de maximum 1% şi tipic 0,2%. Un filtru
trece jos poate fi conectat la circuit pentru o rejecŃie suplimentară a perturbaŃiilor.
Autotestare şi buton de test

Este indicat ca orice dispozitiv electronic, mai ales unul care asigută protecŃia factorului
uman şi consumatorilor să aibă posibilitatea de autotestare şi posibilitatea de testare de către
utilizator. Aceste funcŃii sunt implementate în multe realizări comerciale de acest gen.
Testarea poate acoperi o anumită zonă a dispozitivului electronic. De exemplu dacă
pentru testul utilizatorului se pune un buton care asigură un nivel logic pe un pin de intrare a
microcontrollerului atunci se poate testa partea de microcontroller şi elementul de execuŃie dar
nu şi partea de măsurare.
Pentru a testa în întregime dispozitivul se propune schema din figura 3.19.
Element de execuŃie
Aplificator operaŃional
Rtest
Microcontroller
R
CAD 1
ReŃea eleu
Out
Buton pe
panoul
frontal CAD 2
Amplificator operaŃional LED roşu

diferenŃial Sarcină
de eroare
Fig. 3.19. Modul de realizare a autotestării şi a testării de către utilizator
În principiu, testarea funcŃionării dispozitivului se face introducând un rezistor Rtest prin

care să treacă un curent la închiderea unui contact. Curentul prin rezistorul Rtest este condus
doar prin unul dintre traductorii de curent simulând astfel o diferenŃă de curent. Rezistorul Rtest
se alege astfel încât prin el să treacă valoarea diferenŃei de curent minimă sesizabilă de dispozitiv
pentru ca să poată fi testată şi acurateŃea dispozitivului.
La punerea sub tensiune a dispozitivului se realizează un autotest automat. Acest autotest
se iniŃiază prin închiderea contactului unui releu, contact în paralel cun contactul de test al
utilizatorului. Comanda de autotest se dă de către microcontroller printr-un pin de ieşire şi se
verifică dacă diferenŃa de curent este sesizată. Dacă diferenŃa de curent nu este sesizată atunci se
comandă aprinderea unui LED roşu pe panoul frontal al dispozitivului, cu semnificaŃia de
eroare la partea de măsurare a diferenŃei de curent.
Anumite concepte utilizate în acest capitol sunt acceptate pentru publicare într-un jurnal
de prestigiu [64]. Această schemă de întreruptor este în curs de dezvoltare şi testare. Schema
41
conŃine noutăŃi de concepŃie şi de arhitectură, de aceea a fost înaintată o cerere de brevet de

invenŃie [78].
3.10. Integrarea dispozitivelor propuse în reŃelele electrice de tip smart grid

Integrarea dispozitivelor de protecŃie în reŃeaua de distribuŃie şi transferul de date spre un
centru de informare şi control face parte din conceptul de smart grid. Din acest motiv trebuie
luate în considerare standardele internaŃionale legate de comunicaŃia de date în smart grid-uri şi
cele legate de calitatea dispozitivelor de comutare.
Standardizarea sistemelor de comunicaŃii oferă diverse avantaje, din care cele mai
importante sunt [90]:
• Scade preŃul dispozitivelor de comunicaŃii şi a costului mentenanŃei;
• Integrarea noilor funcŃionalităŃi devine mai rapidă, mai ieftină, şi independentă de un anumit
furnizor de echipamente;
• CunoştinŃele legate de sistemele de comunicaŃii pot fi împărtăşite global, ceea ce uşurează
procesul de implementare;
• Calitatea serviciilor de comunicaŃii creşte prin faptul că există organisme neutre de certificare
bazate pe standarde.
OrganizaŃiile de standardizare aşa cum este IEC (International Electrotechnical
Commission) au propus standarde de comunicaŃii de date pentru producŃia şi distribuŃia de
energie [91]. De exemplu IEC 60870-5 este destinat comunicaŃiei între substaŃii şi centrul de
control, iar IEC 61850 pentru comunicaŃii între substaŃii. Alte standarde relevante ale IEC pentru
aplicaŃiile propuse sunt standardele din grupul IEC 62056 (Data exchange for meter reading,
tariff and load control), din care IEC 62056-62/6-61 se referă la utilizarea reŃelelor GPRS/GSM,
a reŃelelor IP şi a reŃelelor de comunicaŃii locale. Alt grup de standarde relevante este IEC 61508,
(Functional safety of electrical/ electronic/programmable electronic safety-related systems).
Alte standarde sunt cele de la IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers), aproape o
sută de standarde aprobate care reglementează funcŃionarea unei arhitecturi smart grid. Câteva
din standardele relevante pentru aplicaŃiile propuse sunt:
• 1159.3-2003 IEEE Recommended Practice for the Transfer of Power Quality Data, defineşte
formatul datelor în fişiere de comunicaŃie a calităŃii energiei.
• 1247-2005 IEEE Standard for Interrupter Switches for Alternating Current Rated Above
1000 Volts conŃine recomandările de bază pentru comutatoare.
• 1379-2000 IEEE Recommended Practice for Data Communications Between Remote
Terminal Units and Intelligent Electronic Devices in a Substation se ocupă de comunicaŃiile
de date.
• 1615-2007 IEEE Recommended Practice for Network Communication in Electric Power
Substations se ocupă de comunicaŃiile IP.
• 1646-2004 IEEE Standard Communication Delivery Time Performance Requirements for
Electric Power Substation Automation stabileşte caracteristicile legate de timp pentru
comunicaŃiile de date.
• C37.104-2002 IEEE Guide for Automatic Reclosing of Line Circuit Breakers for AC
Distribution and Transmission Lines este un ghid pentru utilizatorii care doresc recuplarea
automată a tensiunii.
• C37.13-2008 IEEE Standard for Low-Voltage AC Power Circuit Breakers Used in
Enclosures este standardul cel mai important pentru aplicaŃiile propuse pentru că
reglementează întreruptoarele.
• C37.231-2006 IEEE Recommended Practice for Microprocessor-Based Protection
Equipment Firmware Control se ocupă de modul în care schimbarea firmware-ului este
distribuită dispozitivelor inteligente.
42
CAPITOLUL 4
Analiza avantajelor economico financiare prin implementarea
întrerupătorului electronic inteligent în reŃele de joasă tensiune la o companie
de distribuŃie de energie electrică
Implementarea întrerupătorului electronic inteligent în reŃeaua de jt a unei companii de

distribuŃie a energiei electrice poate aduce avantaje deosebite datorită calităŃilor pe care le au
aceste echipamente faŃă de echipamentele existente actual.
În afară de protecŃia pe care acestea le asigură receptoarelor din aval la supracurenŃi,
supratensiuni şi protecŃia utilizatorilor împotriva electrocutării, trebuie remarcate şi avantaje cu
privire la reconectarea automată odată ce elementele perturbatoare au dispărut, fără costuri
suplimentare de deplasare a echipelor de intervenŃie, de deconectare şi conectare la distanŃă,
reducerea veniturilor datorită energiei nelivrate. Trebuie luate în considerare şi avantajele care
le pot aduce aceste echipamente prin integrarea acestora într-un sistem de conducere automată a
reŃelelor, de tip DMS – SCADA, şi numai dacă ne gândim la folosirea analitică a datelor
furnizate de întrerupătoare strânse într-o bază de date centrală.
Cuantificarea financiară a tuturor acestor avantaje este destul de laborioasă şi complexă,
de aceea s-a realizat o analiză doar pe două planuri, analiză care dă totuşi dimensiunea eficienŃei
economice ce poate fi realizată prin implementarea acestor întrerupătoare electronice inteligente
la nivelul reŃelelor de joasă tensiune a unui companii de distribuŃie.
Cele două planuri luate în considerare sunt:
- Creşterea veniturilor companiei de distribuŃie prin îmbunătăŃirea indicatorilor
de calitate în distribuŃia de energie electrică ca urmare a montării întrerupătoarelor
- Scăderea costurilor companiei de distribuŃie la lucrările de deconectare şi reconectare
ale utilizatorilor finali datorită capacităŃii de acŃionare de la distanŃă a
întrerupătoarelor automate inteligente.
Analiza a fost realizată pe un caz concret al unei companii de distribuŃie a energiei
electrice, la nivelul anului 2010. Compania analizată este SC Electrica DistribuŃie Transilvania
Sud cu sediul în Braşov care asigură distribuŃia energiei electrice în baza licenŃei acordate de
reglementatorul ANRE în 6 judeŃe din centrul României pe o arie de 34.100 km2. Analiza a
fost realizată pornind de la ipoteza că în reŃeaua de distribuŃie de joasă tensiune din Electrica
DistribuŃie Transilvania Sud se vor monta în cutiile de distribuŃie şi la toŃi utilizatorii, în puncte
de racordare, întrerupătoare electronice inteligente.
4.1. Creşterea veniturilor unei companii de distribuŃie prin îmbunătăŃirea indicatorilor de

calitate a serviciului de distribuŃie ca urmare a implementării întrerupătorului electronic
inteligent
ÎmbunătăŃirea indicatorilor de calitate la SC Electrica DistribuŃie Transilvania Sud ca
urmare a introducerii întrerupătorului electronic inteligent
În principiu, indicatorii de performanŃă asigură o cuantificare a calităŃii serviciului de
distribuŃie prestat şi se referă la:
• continuitatea în alimentare;
• calitatea tehnică a energiei electrice;
• calitatea comercială a serviciului de distribuŃie.
Din punct de vedere al efectului asupra utilizatorilor reŃelei electrice, indicatorii de
43
performanŃă se diferenŃiază, în principiu, în două categorii:

• indicatori generali - care oferă o imagine de ansamblu asupra activităŃii desfăşurate
de operator. În cazul acestora, nu este posibilă garantarea unor valori pentru fiecare
consumator în parte.
• indicatori de performanŃă garantaŃi, pentru care se stabilesc niveluri minime care
trebuie respectate în fiecare caz individual în parte.
Conform prevederilor Standardului de performanŃă pentru serviciul de distribuŃie, aprobat
prin Ordinul ANRE nr. 28/2007, operatorii de distribuŃie au obligaŃia să asigure continuitatea în
alimentarea cu energie electrică în conformitate cu nivelurile de performanŃă stabilite prin
standard.
În cazul întreruperilor programate, necesare pentru executarea manevrelor în situaŃia
efectuării lucrărilor de mentenanŃă sau a lucrărilor de investiŃii, operatorii de distribuŃie au
obligaŃia de a informa utilizatorii cu privire la data, ora, precum şi durata întreruperilor care sunt
necesare, cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de data de începere a lucrărilor, reprogramarea
fiind necesar a se anunŃa cu minim 5 zile lucrătoare înainte de data de începere a lucrărilor.
Pentru monitorizarea indicatorilor de calitate a serviciului de distribuŃie, operatorii de
distribuŃie au obligaŃia de a înregistra toate întreruperile lungi. Pentru fiecare întrerupere sunt
înregistrate urmatoarele informaŃii : tensiunea la care s-a produs evenimentul, caracterul
întreruperii (planificat sau neplanificat), cauza întreruperii, numărul de etape de reconectare,
dacă este cazul, durata totală a întreruperii în minute, numărul de utilizatori afectaŃi de
întrerupere.
Odată cu apariŃia Ordinului ANRE nr. 28/2007 privind aprobarea Standardului de
performanŃă pentru serviciul de distribuŃie a energiei electrice, operatorii respectivi sunt obligaŃi
să asigure un sistem de înregistrare şi monitorizare a principalilor indicatori de performanŃă, cu
referire în mod special la monitorizarea întreruperilor lungi şi calcularea SAIDI şi SAIFI
conform prevederilor din standard, cu luarea în considerare a tipului de întrerupere (planificată
sau neplanificată), a mediului consumatorilor (urban sau rural) şi a nivelului de tensiune în
punctul de delimitare.
Autoritatea de reglementare în domeniul energiei va utiliza rezultatele monitorizării
principalilor indicatori de continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor în
implementarea unei metodologii de calcul a factorului de stimulare a calităŃii serviciului de
distribuŃie (factorul S). Acest factor de corecŃie privind respectarea nivelului minim de calitate
impus prin standardul de performanŃă, va fi utilizat în calculul tarifelor de distribuŃie.
SC Electrica Distributie Transilvania Sud realizează o analiză a incidentelor şi
deranjamentelor pe nivele de tensiune, pe tipuri de instalaŃii, precum şi a cauzelor care le
determină. Astfel, în instalaŃiile electrice ale Electrica DistribuŃie Transilvania Sud, în anul
2010, s-au înregistrat un număr de 2129 incidente care au condus la deteriorări de echipamente
şi / sau întreruperea furnizării energiei electrice la consumatori. În anul 2010 comparativ cu anul
2009, situaŃia se prezintă în tabelul 4.1.
Tabelul.4.1.
Perioada/an 2009 2010 evoluŃie
STATII 110 kV 120 111 -7,5
LEA 110 kV 27 40 +48,1
LES 110 kV 2 0
STATII MT/MT 0 0
LEA MT 831 970 +16,7
LES MT 725 836 +15,3
PA SI PT 193 172 -10,8
Incidente 1898 2.129 +12,1
ENERGIE EL.NELIVRATA (kWh) 2321350 3132081 +36.2 %
44
FuncŃie de cauza incidentelor sau deranjamentelor, situaŃia comparativă se prezintă,

tabelul 4.2. astfel:
Tabelul 4.2.
2009 2010
% din % din
Cod_Gr Denumire Grupă Cauze incidente total incidente total
Deficiente in conceptia si
1 proiectarea instalatiilor 5 0,26 3 0,14
Deficiente in fabricatia
2 echipamentelor 20 1,05 16 0,75
Deficiente de constructie-montaj
3 a instalatiilor 25 1,32 21 0,99
Calitatea necorespunzatoare a
4 materialului 1070 56,38 1101 51,71
Exploatare sau intretinere-
reparatii necorespunzatoare a
5 instalatiilor 6 0,32 6 0,28
Solicitari peste limite datorate
6 unor factori externi intimplatori 25 1,32 35 1,64
FuncŃionări incorecte ale
echipamentelor informatice şi de
7 comunicaŃii 10 0,53 11 0,52
Conditii meteorologice deosebite
8 sau calamitati naturale 178 9,38 266 12,49
Cauze exterioare gestionarului de
9 instalatii 427 22,50 533 25,04
10 Cauze neidentificate 132 6,95 137 6,43
TOTAL incidente 1.898 2.129
Întreruperile la nivelul de joasă tensiune, deşi mult mai numeroase faŃă de cele de la
medie şi înaltă tensiune, influenŃează într-o mai mică măsură valoarea agregată a indicatorilor
SAIFI/SAIDI. În cazul unui deranjament pot fi afectaŃi un utilizator sau mai mulŃi, in cazul unui
deranjament colectiv.
În instalaŃiile FDEE Electrica DistribuŃie Transilvania Sud, conform aplicaŃiei
informatice de gestiune a incidentelor şi deranjamentelor EMID, în anul 2010 s-au înregistrat
50.001 deranjamente. Pentru remedierea acestor deranjamente a fost necesară deplasarea la faŃa
locului a formaŃiilor de intervenŃie, iar înlocuirea componentelor defecte s-a făcut cu costuri
materiale semnificative. În acelaşi timp, pe perioada de nealimentare cu energie electrică a
consumatorilor, Operatorul de DistribuŃie a înregistrat pierderi cauzate de energia electrică
nelivrată .
Din numărul total al deranjamentelor, un număr de 5524 s-au manifestat prin arderi de
siguranŃe pe circuitele de joasă tensiune din posturile de transformare, declanşări de
întrerupătoare generale din PT sau chiar arderi neselective ale siguranŃelor de medie tensiune/
declanşări de întrerupătoare de medie tensiune din posturi. Rezolvarea acestor deranjamente, de
cele mai multe ori se face prin conectarea întrerupătorului sau înlocuirea siguranŃei arse.
łinând cont de cele prezentate anterior, pentru anul 2010, la nivelul operatorului de
distribuŃie FDEE Electrica DistribuŃie Transilvania Sud situaŃia indicatorului SAIFI pentru anul
2010 aferent deranjamentelor pe tipuri de instalaŃii se prezintă în tabelul 4.3:
45
Tabelul 4.3.
InstalaŃia SAIFI
PA - PT 0,12
LEAjt + Branşamente aeriene 0,06
LESjt + Branşamente subterane 0,01
Firide 0,01
În mod similar, situaŃia indicatorului SAIDI, deosebit de important pentru

cuantificarea calităŃii serviciului de distribuŃie, pentru anul 2010 pe tipuri de instalaŃii se prezintă
în tabelul 4.4:
Tabelul 4.4.
InstalaŃia SAIDI(min/an)
PA - PT 18,30
LEA jt + Branşamente aeriene 14,56
LES jt + Branşamente subterane 2,10
Firide 1,39
Concluzie: Pornind de la ipoteza că la punctele de racordare a tuturor utilizatorilor finali

precum şi în cutiile de distribuŃie de JT la LES şi respectiv LEA s-ar monta întrerupătoare
electronice inteligente, se poate concluziona că s-ar elimina cel puŃin întreruperile din firide, ale
LES jT şi branşamentele corespunzătoare precum şi ale LEA jT şi respectiv ale branşamentelor
aeriene, ceea ce ar conduce la o reducere a valorii agregate anuale a SAIDI cu 18,05min/an.
Calculul veniturilor suplimentare posibile a fi obŃinute de SC Electrica DistribuŃie

Translvania Sud în baza metodologiei de tarifare ANRE şi de stimulare corelat cu
calitatea serviciului de distribuŃie
Stabilirea tarifelor de distribuŃie pentru operatorii principali, concesionari ai serviciului

public, se realizează în baza unei metodologii specifice, conform Ordinului ANRE nr. 39/2007.
Formula care trebuie respectată la determinarea venitului reglementat anual (care conŃine şi
influenŃa corecŃiilor aferente anului anterior) fiind următoarea:
n m
t+1 t
∑ ∑ p ij q ij (4.1)
i= 1 j= 1
1 + RI t+1 / 100 − X final / 100 ± S / 100 ≥ n m
t t
∑ ∑ p ij q ij
i= 1 j= 1
unde:
t
p ij - reprezintă preŃurile utilizate în anul t pentru componenta j a tarifului i;
pijt +1 - preŃul propus pentru componenta j a tarifului i în anul imediat următor t+1
qijt - sunt cantităŃile de energie electrică aferente componentei j ale tarifului i, în anul
t
RIt+1 - rata reglementată a inflaŃiei considerată de ANRE la stabilirea tarifelor de
distribuŃie;
Xfinal - procent de variaŃie, fără inflaŃie, de la un an la altul a tarifului de distribuŃie,
înainte de aplicarea corecŃiilor
S - reprezintă factorul de stimulare corelat cu calitatea serviciului de distribuŃie.
De menŃionat că metodologia limitează nivelul anual al veniturilor supuse
premierii/penalizării în cazul nerespectării/depăşirii indicatorilor de calitate stabiliŃi de
46
autoritatea competentă la 2% din venitul anual reglementat pentru a doua perioadă de

reglementare (2008-2012) şi la max. 4% în cea de-a treia perioadă de reglementare (2013-2017).
Factorul Xfinal se determină pe baza ecuaŃiei:

 1 n m 
∑  ∗ (1 − X final ) t ∗ ∑ ∑ p 0 ij q tij  =
t = 1, 2 , 3 , 4 , 5  ( 1 + RRR / 100 )
t
i=1 j=1  (4.2)
 1 
∑  ∗ V t , t int ainitial 
t = 1, 2 , 3 , 4 , 5  ( 1 + RRR / 100 )
t

unde:
(1+RRR)t - reprezintă factorul de actualizare utilizat pentru calculul veniturilor nete actualizate
aferente anului generic (t);
pentru a doua perioadă de reglementare rata de rentabilitate a activelor RRR este 7%.
Vt, tinta initial - venitul Ńintă iniŃial aferent anului generic (t)
n m
(1 − X final ) t ∗ ∑ ∑p 0ij qtij - veniturile anuale calculate cu tarifele şi cantităŃile aferente anului
i =1 j =1
(t)
Valoarea premierii sau a penalizării aferente venitului annual reglementat are la bază
analiza încadrării într-o valoare Ńintă a indicatorilor de calitate. Dat fiind impactul puternic
asupra consumatorilor, pentru determinarea nivelului factorului de stimulare se va utiliza
indicatorul SAIDI pentru întreruperile neplanificate, adică exact acele întreruperi care pot fi
gestionate de operatori prin creşterea a gradului de continuitate în alimentarea cu energie
electrică, urmare a investiŃiilor, modernizărilor şi retehnologizărilor instalaŃiilor de distribuŃie.
Aplicarea mecanismului de stimulare va impune operatorilor de distribuŃie scăderea cu
cel puŃin 1%, de la an la an a valorilor indicatorului SAIDI aferent întreruperilor neplanificate,
agregat la nivelul zonei de licenŃă. CorecŃia asupra veniturilor în anul t se realizează în baza
datelor privind SAIDI de la anul t-1 aplicată asupra veniturilor de la anul t+1.
ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciului de distribuŃie prin reducerea valorii anuale agregate a
SAIDI ia în calcul reducerea cu 18,05 min/an determinată de eliminarea timpilor de nealimentare
în cazul deranjamentelor determinate în instalaŃiile electrice de distribuŃie de tipul LEA JT şi
branşamente (având o influenŃă de 14,56 min/an), LES JT şi branşamente subterane (influenŃă de
2,10 min/an) şi firidele electrice (influentă de 1,39 min/an) datorita montării de întrerupătoare
electronice inteligente.
InfluenŃa totală asupra indicatorului SAIDI este de reducere a acestuia de la o valoare
anuală medie agregată de 431,33 min/an, la valoarea de 413,28 min/an, rezultând o îmbunătăŃire
a indicatorului de calitate SAIDI de 4,2%. In această situaŃie, conform metodologieie de stabilire
a tarifului de distribuŃie, operatorul trebuie premiat, prin creşterea venitului anual.
Conform metodologiei de stabilire a tarifelor de distribuŃie, pentru anul 2012, influenŃa
reducerii valorii SAIDI cu 4,2% în cazul întreruperilor neplanificate se poate cuantifica astfel:
Vt, tinta initial (venitul liniarizat) = 477.970.661 lei
Venitul posibil nominal = 574.928.098 lei
Venitul anual reglementat în cazul reducerii SAIDI cu 4,2% va înregistra o creştere de
2% în termeni nominali în sumă de 586.426.660 lei.
Concluzie: Prin cuantificarea efectelor implementării soluŃiei propuse se constată pentru

anul 2012 o creştere a venitului anual reglementat cu 11.498.562 lei.
47
4. 2. Reducerea costurilor unei companii de distribuŃie la activitatea de deconectarea şi

reconectarea consumatorilor de joasă tensiune prin montarea întrerupătoarelor
Activitatea de deconectare, respectiv reconectare
Activitatea de deconectare, respectiv reconectare, reprezintă activităŃi specifice
oricărui operator de distribuŃie în conformitate şi cu condiŃiile asociate conform licenŃei pentru
distribuŃia energiei electrice, acesta răspunzând de operarea, asigurarea întreŃinerii reŃelei de
distribuŃie în zona de licenŃă, precum şi de asigurarea capacităŃii pe termen lung a sistemului de a
răspunde cerinŃelor rezonabile privind distribuŃia energiei electrice, în conformitate cu legislaŃia
în vigoare
În conformitate cu legislaŃia actuală, prestatorul serviciului de distribuŃie poate întrerupe
alimentarea cu energie electrică a consumatorului sau îl poate reconecta în anumite cazuri.
Valoarea costurilor aferente activităŃii de deconectare/reconectare

Costurile aferente activităŃii de deconectare/reconectare a consumatorilor se stabileşte de
către distribuitor în conformitate cu fişe documentare. În urma analizei tipurilor de lucrări
necesar a fi efectuate s-au diferenŃiat valori diferite ale costurilor aferente activităŃilor de
deconectare şi reconectare în funcŃie de tipul de branşament (monofazat sau trifazat), respectiv
nivelul de unde se execută lucrarea (din firida de branşament, respectiv din reŃeaua aeriana, CD
sau PT). Pot fi efectuate calculele costurilor aferente activităŃii de reconectare pentru un an
calendaristic, în lipsa întrerupătoarelor inteligente şi ale costurilor aferente activităŃii de
deconectare pentru un an calendaristic, în lipsa întrerupătoarelor inteligente.
Notând VTR – total valoare activităŃi reconectare pentru un an calendaristic, respectiv
VTD – total valoare activităŃi deconectare pentru un an calendaristic, valoarea totala a activităŃilor
de deconectare/ reconectare pentru un an calendaristic (VTCR) este:
VTR + VTD = VTCR [lei] (4.3)

Termenii din relaŃia anterioară au următoarele valori determinate pentru anul calendaristic 2010:
VTR – total valoare activităŃi reconectare, VTR = 1.202.295,81 [lei]
VTD – total valoare activităŃi deconectare, VTD = 1.665.221,42 [lei]
Aplicând relaŃia (4.3) rezultă valoarea a lui VTCR - valoarea totală a activităŃilor de
deconectare/ reconectare de 2.867.517,23 [lei] la nivelul anului 2010.
Concluziile care pot fi trase sunt următoarele:
1. Pornind de la ipoteza că la punctele de racordare a tuturor utilizatorilor finali precum şi
în cutiile de distribuŃie de joasă tensiune s-ar monta întrerupătoare electronice inteligente, s-ar
elimina cel puŃin întreruperile din firide, ceea ce ar conduce la o reducere a valorii agregate
anuale a SAIDI cu 18,05min/an.
2.Prin cuantificarea efectelor implementării soluŃiei propuse, în ipoteza reducerii valorii
agregate anuale a SAIDI cu 18,05min/an s-ar putea obŃine pentru anul 2012 o creştere a venitului
anual reglementat cu 11.498.562 lei.
3.Prin montarea întrerupătoarelor inteligente costurile aferente activităŃilor de
deconectare şi reconectare se reduc la zero, deci reducerea costurilor globale pentru fiecare an
calendaristic este de aproximativ 2.9 – 3 milioane de lei doar ca urmare a facilităŃii de decuplare
şi recuplare de la distanŃă.
48
CAPITOLUL 5
Concluzii şi contribuŃii originale aduse în urma cercetărilor realizate în

domeniul tezei de doctorat. DirecŃii viitoare.
5.1. Concluzii
1. În reŃelele electrice de furnizare se produc supratensiuni al căror nivel este mai redus
decât în reŃelele de transport şi distribuŃie a energiei electrice, dar care, în anumite
condiŃii defavorabile, pot conduce la apariŃia unor defecte. O situaŃie specifică
reŃelelor de JT este apariŃia unor tensiuni accidentale periculoase la nivelul prizelor de
pământ din cadrul instalaŃiilor, ca efect al circulaŃiei unor supracurenŃi intenşi.
2. În actualele condiŃii ale funcŃionării pe piaŃa de energie şi ale creşterii exigenŃelor în
ceea ce priveşte calitatea serviciului de furnizare a energiei electrice, determinarea
nivelului supratensiunilor devine din ce în ce mai importantă şi în reŃelele de
distribuŃie şi furnizare, în acest fel putând fi identificate zonele cu risc crescut de
electrocutare, precum şi situaŃii potenŃial periculoase pentru integritatea
consumatorilor din reŃelele de JT studiate.
3. Simularea asistată de calculator a regimurilor tranzitorii electromagnetice şi a
secvenŃelor de astfel de regimuri este sigura metodă fezabilă în efectuarea de analize
parametrice referitoare la nivelul tensiunilor accidentale, al supratensiunilor şi
supracurenŃilor din reŃea. Astfel de analize parametrice permit cunoaşterea nivelului
tensiunilor şi a circulaŃiei de curent în orice punct al reŃelei pentru o anumită gamă a
parametrilor operativi ai acesteia. Practic, este unica soluŃie de anticipare a zonelor
sensibile, cu risc potenŃial.
4. Cunoaşterea intensităŃii curenŃilor din orice punct al reŃelei permite o planificare
adecvată a activităŃilor de mentenanŃă preventivă a prizelor de pământ, a sistemelor
de protecŃie şi a punctelor cu izolaŃie slăbită, mai ales din reŃelele în cablu.
5. Cunoaşterea tensiunilor din orice punct al reŃelei permite evitarea funcŃionării la
tensiuni inacceptabile pentru consumatori, dar şi pentru anumite elemente ale reŃelei
la exploatarea în regim de lungă durată, cunoaşterea tensiunilor de atingere şi de pas
la nivelul tuturor prizelor de pământ ale reŃelei analizate, în orice regim de
funcŃionare, inclusiv în situaŃii anormale cauzate de întreruperea unor conductoare de
nul sau de egalizare a potenŃialelor.
6. Măsurile ce pot fi implementate ca rezultat al analizelor, au ca efect direct evitarea
unor evenimente nedorite din punct de vedere al electrosecurităŃii, reducerea
frecvenŃei şi duratei întreruperilor în alimentarea cu energie electrică, cu avantajele de
ordin tehnic şi economic ce derivă din acestea. Planificarea adecvată a activităŃilor de
mentenanŃă, rezultă în urma unor astfel de analize, au ca efect creşterea calităŃii
serviciului de furnizare a energiei electrice.
7. Mediul de programare ATP (EMTP) - Alternative Transients Program -
Electromagnetic Transients Program - este cunoscut pe plan ştiinŃific internaŃional
drept un instrument deosebit de puternic şi verificat pentru modelarea proceselor
electromagnetice, în cele mai diferite regimuri de funcŃionare. Calitatea rezultatelor
obŃinute pe această cale se bazează pe posibilitatea modelării circuitelor polifazate cu
cuplaje capacitive şi inductive între faze, luarea în considerare a traseului de
49
întoarcere a curentului electric prin pământ, redarea modului de funcŃionare real al

întrerupătoarelor, siguranŃelor etc. Rezultatele obŃinute sub forma funcŃiilor de timp a
curenŃilor şi tensiunilor, în oricare dintre nodurile schemei analizate, oferă un
diagnostic complet al stării acesteia.
8. În contextual actual, a modernizării, a dotării cu inteligenŃă, este necesară o siguranŃă
electronică care să înglobeze într-un singur aparat protecŃia la supracurent,
supratensiune şi protecŃia utilizatorului împotriva electrocutării. Schimbul de date cu
exteriorul aduce sistemul de siguranŃe în secolul XXI, asigurând facilităŃile de
comandă de la distanŃă.
9. O siguranŃă rapidă, sigură şi cu o valoare precisă a curentului de scurtcircuit poate
îmbunătăŃi calitatea energiei prin micşorarea numărului de goluri de tensiune pe linie
(întreruperi de scurtă durată).
10. Operatorii de distribuŃie a energiei electrice realizează o analiză a incidentelor şi
deranjamentelor pe nivele de tensiune pe tipuri de instalaŃii precum şi a cauzelor care
le determină.
11. Întreruperile la nivelul de joasă tensiune, deşi mult mai numeroase faŃă de cele de la
medie şi înalta tensiune, influenŃează într-o mai mică măsură valoarea agregată a
indicatorilor SAIFI/SAIDI.
12. Pornind de la ipoteza că la punctele de racordare a tuturor utilizatorilor finali precum
şi în cutiile de distribuŃie de JT la LES şi respectiv LEA s-ar monta întrerupătoare
electronice inteligente, se poate concluziona că s-ar elimina cel puŃin întreruperile din
firide, ale LES jT şi branşamentele corespunzătoare precum şi ale LEA jT şi respectiv
ale branşamentelor aeriene, ceea ce ar conduce la o reducere a valorii agregate anuale
a SAIDI cu 18,05min/an.
13. Valoarea premierii sau a penalizării aferente venitului anual reglementat are la bază
analiza încadrării într-o valoare Ńintă a indicatorilor de calitate. Dat fiind impactul
puternic asupra consumatorilor, pentru determinarea nivelului factorului de stimulare
se va utiliza indicatorul SAIDI pentru întreruperile neplanificate, adică exact acele
întreruperi care pot fi gestionate de operatori prin creşterea a gradului de continuitate
în alimentarea cu energie electrică, urmare a investiŃiilor, modernizărilor şi
retehnologizărilor instalaŃiilor de distribuŃie.
14. Prin cuantificarea efectelor implementării soluŃiei propuse se constată pentru anul
2012 o creştere a venitului anual reglementat cu 11.498.562 lei
15. Prin montarea întrerupătoarelor inteligente costurile aferente acestor activităŃi de
deconectare şi reconectare se reduc la zero, deci se poate concluziona că prin
montarea întrerupătoarelor inteligente, reducerea costurilor pentru fiecare an
calendaristic este de aproximativ 2.9 – 3 milioane de lei doar ca urmare a facilităŃii de
executării a comenzilor de la distanŃă.
5.2. ContribuŃii originale
1. Pornind de la ideea preluată din [57] au fost concepute şi testate două variante de
întrerupător electronic de joasă tensiune în condiŃii reale de funcŃionare. Realizarea
practică a modulelor electronice a fost preluată printr-un contract între Electrica
DistribuŃie Transilvania Sud şi Universitatea Transilvania de un colectiv din
universitate. Realizările originale au fost publicate în [72] şi [73] iar un articol este
acceptat pentru publicare [74];
2. Elaborarea specificaŃiilor software pentru realizarea variantelor de protecŃie cu triac
în două etape şi cu releu, pentru evaluarea depăşirii valorilor maxime, a decuplării la
trecerea prin zero a tensiunii
50
3. Simularea în SIMULINK a acŃionării în două etape a unui întreruptor electronic cu

triac pentru diferite tipuri de sarcini. În urma simulărilor a rezultat faptul că protecŃia
în două etape cu triac are o zonă care este puternic perturbatoare în cazul unor
anumite combinaŃii de sarcini RLC. Prin urmare la testele practice s-a renunŃat la
protecŃia în două etape;
4. Urmărirea comportării în timp şi la diferite sarcini a întreruptoarelor electronice,
ridicarea formelor de undă în diferite situaŃii;
5. Implementarea modului de transfer de date bidirecŃional pentru a asigura
îmbunătăŃirea serviciilor firmei de distribuŃie a energiei electrice;
6. Propunerea şi analiza unor moduri de transfer de date între întreruptor şi client,
respectiv distribuitorul de energie electrică;
7. Stabilirea cerinŃelor, supravegherea realizării, implementarea şi testele de funcŃionare
pentru aplicaŃia Circuit Breaker Data Manager de centralizare a evenimentelor
raportate de întreruptorul electronic;
8. Rezolvarea unor probleme de principiu apărute la implementare, cum ar fi alegerea
variantei de realizare a ceasului şi protecŃia prin izolare galvanică;
9. Studiul măsurării diferenŃei de curent între curentul de fază şi cel de nul cu diferite
tipuri de senzori pentru evaluarea performanŃei de precizie a măsurării. Alegerea unui
amplificator operaŃional pentru amplificarea diferenŃei de curent;
10. Conceperea unei scheme logice a programului soft din microcontroller de verificare a
diferenŃei de curent şi decuplare a sarcinii;
11. Introducerea conceptului de mărire a preciziei prin micşorarea vitezei de declanşare,
posibilitatea configurării prin programare a curentului diferenŃial de prag; a vitezei de
declanşare şi a preciziei;
12. Schema dispozitivului de protecŃie la diferenŃe de curent conŃine noutăŃi de concepŃie
şi de arhitectură, de aceea a fost înaintată o cerere de brevet de invenŃie [88].
13. Realizarea unui studiu tehnico-economic privind impactul implementării
întrerupătoarelor inteligente propuse prin această lucrare la un operator de distribuŃie
a energiei electrice.
5.3. DirecŃii de continuare a cercetărilor

DirecŃia viitoare de cercetare care va dezvolta aplicaŃiile propuse în această teză este
integrarea dispozitivelor în smart grid, cu respectarea standardelor în vigoare din acest domeniu.
Cercetarea trebuie susŃinută de un colectiv de specialişti care să fie compus atât din
electrotehnicieni care să stabilească structura reŃelei cât şi din electronişti care să realizeze
dispozitivele de comutare şi ingineri de software care să pună la punct aplicaŃia de informare şi o
bază de date referitoare la evenimentele din reŃea.
Se are în vedere în viitor şi studierea posibilităŃilor de implementare a unei siguranŃe la
arc electric, ca element de protecŃie important pentru micşorarea riscului de incendii provocate
de cauze electrice.
51
Bibliografie selectivă
17.Lou van der Sluis: Transients in Power Systems, John Wiley & Sons, Ltd., 2001.
22. http://www.ashleyedison.com/voltage-power-problems.htm
23.Greenwood, A.: Electrical Transients in Power Systems, Second Edition, John Wiley & Sons,
New York, 1991 .
24. EPRI Journal On Line posted 15 Jul 2003, Economic Cost of Power Disturbances Runs High
and Deep and Estimating the Costs of Power Disturbances.
25.Arun g. Phadke: Digital Simulation of Electrical Transient Phenomena, IEEE tutorial Course.
29.Istrate M., Gusa M., Buca C.: AplicaŃie didactică pentru coordonarea protectiei de la distanŃă
din reŃelele de înaltă tensiune prin simulare ATP,
http://www.et.upt.ro/cee/ro/psc/PSC2005/index_files/Papers/L47.pdf [online]
30.Istrate, M., Guşă, M., Ciobanu, C., Gavrilaş, N., Miron, Al.: Simularea EMTP a funcŃionării
unor protecŃii din reŃelele electrice, Simpozionul NaŃional al ReŃelelor Electrice, Iaşi-
Romania, 2000, I, pp. 645-654.
31. Istrate M.: Assessment of power-frequency based algorithms for fault location in power
grids, MMACTEE'10 Proceedings of the 12th WSEAS international conference on
Mathematical methods and computational techniques in electrical engineering,
Wisconsin, USA 2010, ISBN: 978-960-474-238-7.
32. Asandei, D., Leca, M.: The determination of the short-circuit current periodic component for
the numerical protection, Bulletin of Technical University of Iasi, Romania, Vol. XLV
(IL), 5B, pp.271-274, 1999
33.Istrate, M., Guşă, M., Viziteu I., Miron A.: ATP Model for Distance Relaying of High Voltage
Lines, International Conference on Fundamentals of Electrotechnics and Circuit Theory,
XXV IC-SPETO, Poland, 2002, vol. I, pp. 517-520.
34.Istrate M., Gusa M.: Analysis of Lightning’s Strokes on HV Lines in anATP Approach,
Proccedings of the 2nd Interantional Conference on Modern Power Systems 2008,
Romania.
35.Dragomir M., Istrate M., Gusa M, Machidon D.: Fundamental Current Phasor Estimation
Techniques used in Fault Location, Proceedings of MMACTEE 2008, Timişoara,
Romania,
36. ***, 7SA522 Distance Protection, Manual V4.30.01, http://siemens.siprotec.de.
37. Asandei, D., Leca, M.: The possibilities of evaluating the short-circuit current continuous
component in numerical protection, Bulletin of Technical University of Iasi, Romania,
Vol. XLV (IL), 5B, pp.267-270, 1999.
38. Istrate, M., Guşă, M., Bucă, C., Lişman, C.: ATP approach of distance relaying coordination
in high voltage networks, Bulletin of Technical University of Iasi, Romania, Vol. L
(LIV), 5A, pp.284-289, 2004.
39. Wikipedia, Smart Grid, http://en.wikipedia.org/wiki/Smart_grid
40. SmartGrids.eu, http://www.smartgrids.eu
41. SmartGrid.gov, Recovery Act Smart Grid Programs, Smart Grid Definitions of Functions.
42. M. Wakefield, Methodological Approach for Estimating the Benefits and Costs of Smart
Grid Demonstration Projects, 2010.
44.United States Department of Energy, Office of Electric Transmission and Distribution, „Grid
2030” A National Vision for Electricity’s Second 100 Years, 2003
45.U.S. Department of Energy, Power Electronics Research and Development Program Plan,
2011.
52
47.European Commission Community Research, Towards Smart Power Networks, 2005.

49. Hotarârea AgenŃiei NaŃionale pentru Reglementare în Energetică Nr. 90 din 13 martie 2003
publicată în Monitorul Oficial, 17 octombrie 2003, nr.215-217, p. III, art. 290.
50. M. Kobes, K. Groenewegen, M. G. Duyvis, “Consumer fire safety: European statistics and
potential fire safety measures“, http://www.verbraucherrat.at/download/
firesafetyconsumer.pdf [online, 2009].
51. http://www.obiectivbr.ro/component/content/article/38027.html
52. C. Stoian, T. Misca, Solutii privind protectia la supratensiuni atmosferice si de comutatie,
http://www.eximprod.ro/produse/supratensiuni.pdf
53. Standard de performanŃă pentru serviciul de distribuŃie a energiei electrice, Cod ANRE :
28.1.013.0.00.30.08.2007.
54.European Comimission Directorate General for Energy and Transport, Trends to 2030,
http://bookshop.europa.eu/is-bin/INTERSHOP.enfinity/WFS/EU-Bookshop-Site/ en_GB
/-/EUR/ ViewPublication-Start?PublicationKey=KOAC07001 [online]
55. www.dehn.de [online]
56. http://en.wikipedia.org/wiki/Residual-current_device
57. OgruŃan P., Munteanu R., Suciu L.: Dispozitiv de protecŃie la scurtcircuit şi supratensiune
pentru receptori de energie electrică, Brevet de inventie nr. 122067/2008
58.http ://www.sumobrain.com/patents/wipo/Solid-state-circuit-interrupter-
breaker/WO1992003866A1.pdf
59.http://www.directorypatent.com/FR/FR2752479.html
60.B. Bauer, Differential Current Protective Circuit Breaker, Patent Siemens nr.
WO/054978/1999, http ://www.wipo.int/pctdb/en/wo.jsp?WO=1999054978
61.http://www.faqs.org/patents/app/20080212244
62.http://www.oti.com/oti/patent/20050421-2005083616-US-A1
63.http://ip.com/patent/CN2781618Y
64.http://www.freepatentsonline.com/20070215576.pdf
72.Rosca I., Ogrutan P., Aciu L.E., Lozneanu D.: Microcontroller Based Low Power Circuit
Breaker, 4th International Conference on Modern Power Systems, Cluj, Acta
Electrotehnica, vol 52, nr 5, 2011 (CNCSIS B+), ISSN 1841-3323, pag. 418-423.
73.Lozneanu D., Ogrutan P., Aciu L.E., Rosca I.: Study regarding intelligent protection in low
voltage supply and data transmission, IEEE International Symposium for Design and
Technology of Electronic Packaging, SIITME 2010, Pitesti, ISBN 978-1-4244-8122-
4/10/26 IEEE.
74.Rosca I., Ogrutan P., Aciu L.E., Lozneanu D: Consummer protection and monitoring with
microcontroller based system in low-voltage distribution lines, Revista Przeglad
Electronechniczny, ISSN 033-2097, în curs de publicare.
77.http://www.planar.chel.ru/products/guard-equipment/guard-radiosystem-cupol/additional-
equipment/RS232-OPTO/RS232-OPTO/view?set_language=en
78.http://www.amplicon.com/Data-Comms/product/RS232-Serial-TCC-82-3417.cfm
88.Ogrutan P., Aciu L.E., Lozneanu D., Rosca I., Munteanu R.: Întreruptor electronic şi metodă
pentru protecŃia la scurgerea curentului la împământare, Cerere de brevet de invenŃie
OSIM, cu nr. înreg. A00880/09.09.2011.
90.http://www.iec.ch/smartgrid/standards/
91.http://smartgrid.ieee.org/standards/approved-ieee-smart-grid-standards
93.Rosca I. :Smart Grids - a Challenge for Distribution System Operators, International
Conference on Optimisation of Electric and Electronic Equipments, OPTIM, Brasov
2010.
94.Rosca I., Dobre I., Vaida B.: Distribution Automation System in the Context of Recent
Developments, International Conference on Optimisation of Electric and Electronic
Equipments, OPTIM, Brasov 2010.
53
Research regarding the voltage stability in low voltage electrical networks

Conducător ştiinŃific, Doctorand,
Prof. dr.ing. Dan STOIA Ing. Ioan ROŞCA
ANEXA 2
Rezumat
Stabilitatea sistemelor electroenergetice este privită în această lucrare din trei puncte de
vedere: cel al analizării matematice a stabilităŃii, cel al simulării regimurilor tranzitorii complexe
şi cel al măsurilor practice concrete care pot fi luate pentru mărirea stabilităŃii. O analiză
financiară justifică realizările din teză. SoluŃia aleasă în această teză pentru analiza regimurilor
tranzitorii complexe este modelarea asistată de calculator cu aplicaŃia software ATP (EMTP) -
Alternative Transients Program - Electromagnetic Transients Program. Rezultatele obŃinute sub
forma funcŃiilor de timp a curenŃilor şi tensiunilor, în oricare dintre nodurile schemei analizate,
oferă un diagnostic complet al stării acesteia. În teză au fost simulate cu acest program o serie de
evenimente. Se propun în teză dispozitive electronice inteligente cu microcontroller pentru
protecŃia consumatorilor la supratensiune, supracurent şi scurgerea curentului la pământ. Se
descrie stadiul metodelor existente actual şi se subliniază limitările lor. Au fost concepute astfel
de dispozitive pentru decuplarea consumatorului. Simulări în Matlab Simulink verifică modul de
funcŃionare propus pentru aceste dispozitive. Dispozitivele au fost realizate practic şi se arată în
teză rezultatele experimentale obŃinute. Câteva din avantajele acestor dispozitive sunt viteza
mare de decuplare, posibilitatea recuplării automate şi posibilitatea conectării într-un sistem de
comunicaŃii de date. O analiză finaciară detaliată a fost realizată pe un caz concret al unei
companii de distribuŃie a energiei electrice, la nivelul anului 2010. Calculele financiare arată o
economie substanŃială prin folosirea acestor dispozitive.
Abstract
The stability of the electro-energetic systems is studied in this work from three points of
view: from the point of view of the mathematical analysis of stability, of the complex transient
states simulations and of the experimental measurements conducted for increasing the stability.
The work carried out in this thesis is justified by a financial analysis. The solution chosen in this
thesis for analyzing the complex transient states is represented using computer aided modelling
employing the ATP (EMTP) software application - Alternative Transients Program -
Electromagnetic Transients Program. The obtained voltage and currents time functions, for each
node of the analyzed scheme, provide a complete diagnosis of the network states. A series of
events were simulated in this thesis, by using the above presented software application. A series
of microcontroller smart electronic devices are proposed for implementation in this thesis, for the
overvoltage, overcurrent and ground protection of consumers. The state of the art of the current
work and their limitations are described. Smart devices were implemented in order to enable
consumer disconnection. Matlab Simulink simulations were performed in order to check the
functioning of the proposed devices. The devices were built and the experimental results of the
tests conducted on these devices are presented in this thesis. Some of the advantages of these
devices are the following: high disconnecting speed, automatic reconnecting possibility, data
communication interface connectivity. A financial analysis was presented in the case of a real
energy distribution company, for the year 2010. The financial data shows a substantial cost
reduction of the company, due to the use of smart devices implementations as presented in this
thesis.
54
Curriculum vitae
INFORMAłII PERSONALE
Nume
ROŞCA, IOAN
Adresa Str. Pictor Ştefan Luchian nr. 25, bl. 32, sc. A, ap. 2,
500193, Braşov, România
Telefon Serviciu 0040 268 305002
Acasa 0040 268 415911
Fax 0400 268 305004
E-mail ioan.rosca@electricats.ro
NaŃionalitate Română
Data naşterii 19.03.1962
EXPERIENłĂ PROFESIONALĂ
Perioada 01.08.2007 –prezent

Numele şi adresa angajatorului
SC FDEE Electrica DistribuŃie Transilvania Sud SA
str. Pictor Luchian nr. 25, 500193, Braşov, România
Tipul activităŃii sau sectorului de DistribuŃia de energie electrică la nivel regional
activitate (judeŃele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi
Sibiu)
FuncŃia sau postul Director General
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • Asigurarea conducerii activităŃilor
societăŃii,
• Coordonarea şi controlul activităŃilor în
ceea ce priveşte utilizarea resurselor financiare,
materiale şi umane
Perioada 01.08.2004- 31.07.2007

SC FDFEE Electrica Transilvania Sud SA
Tipul activităŃii sau sectorului de DistribuŃia şi furnizarea de energie electrică la nivel
activitate regional (judeŃele Alba, Braşov, Covasna, Harghita,
Mureş şi Sibiu)
FuncŃia sau postul
Director General
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • Asigurarea conducerii activităŃilor
societăŃii
materiale şi umane
Perioada 14.06.2004- 31.07.2004

SC FDFEE Electrica Muntenia Sud SA
Bd. Ion Mihalache nr. 41-43, sector 1, Bucureşti
Tipul activităŃii sau sectorului de DistribuŃia şi furnizarea de energie electrică la nivel
activitate regional (Bucureşti, judeŃele Ilfov şi Giurgiu)
FuncŃia sau postul Director Furnizare
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • AchiziŃia de energie electrică de pe piaŃa
55
reglementată şi liberă;
• Prognoza de consum în vederea achiziŃiei;
• Vânzarea de energie electrică la peste 1 milion de
clienŃi captivi
Perioada 01.03.2002-13.06.2004
SC FDFEE Electrica Transilvania Sud SA- SDFEE
Braşov
Tipul activităŃii sau sectorului de DistribuŃia şi furnizarea de energie electrică la nivelul
activitate judeŃului Braşov
FuncŃia sau postul
Director
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • Asigurarea conducerii activităŃii societăŃii
pentru jud. Braşov
materiale şi umane
Perioada 01.08.2001-28.02.2002
SC Electrica SA. SDFEE Electrica Transilvania Sud
SA- EDFEE Braşov
str. 13 Decembrie nr. 17A, 2200, Braşov, România
FuncŃia sau postul
Director
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • Asigurarea conducerii activităŃii societăŃii
pentru jud. Braşov
materiale şi umane
Perioada 01.06.1999- 31.07.2001

Numele şi adresa angajatorului SC Electrica SA. Sucursala de DistribuŃie Braşov,
FuncŃia sau postul Director Adjunct Dezvoltare ReparaŃii
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • Coordonarea activităŃii de dezvoltare a reŃelelor
electrice din jud. Braşov
Perioada 01.04.1999- 31.05.1999

Numele şi adresa angajatorului SC Electrica SA. Sucursala de DistribuŃie Braşov,
Tipul activităŃii sau sectorului de DistribuŃia şi furnizarea energiei electrice
activitate
FuncŃia sau postul
Inginer Şef
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • Coordonarea activităŃii de distribuŃie din jud.
Braşov
Perioada 01.11.1997- 31.03.1999
56
Numele şi adresa angajatorului FRE Braşov, Centrul de distribuŃie şi furnizare Rupea,

Tipul activităŃii sau sectorului de Transportul, distribuŃia şi furnizarea energiei electrice
activitate
FuncŃia sau postul
Şef Centru
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • Coordonarea activităŃii de distribuŃie şi furnizare
Rupea
Perioada 01.11.1996- 31.10.1997

Numele şi adresa angajatorului FRE Braşov, Centrul de distribuŃie şi furnizare Rupea,
Tipul activităŃii sau sectorului de Transportul, distribuŃia şi furnizarea energiei electrice
activitate
FuncŃia sau postul
Adjunct şef centru
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • Coordonare activitate furnizare energie electrică în
Rupea
Perioada 15.08.1991- 31.10.1996

Numele şi adresa angajatorului FRE Braşov, Centrul Rupea,
Tipul activităŃii sau sectorului de Producerea, transportul şi distribuŃia energiei electrice
activitate
FuncŃia sau postul
Inginer
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • Coordonare activitate de exploatare- mentenanŃă a
reŃelei electrice din Rupea
Perioada 10.10.1990- 14.08.1991

Numele şi adresa angajatorului PTTR- DirecŃia JudeŃeană Braşov (actual
Romtelecom), Centrul zonal reŃele telecomunicaŃii
Bd. Eroilor nr. 23, 2200, Braşov, România
Tipul activităŃii sau sectorului de Poştă, telegrafie, telefonie
activitate
FuncŃia sau postul
Şef reŃea
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • activitate exploatare reŃea de telecomunicaŃii
Perioada 28.09.1987- 09.10.1990

Numele şi adresa angajatorului Combinatul de LianŃi Hoghiz, (actual Romcim),
SecŃia Mecano-energetică, automatizări industriale
Str. Făgăraşului nr. 161, Hoghiz, Braşov, România
Tipul activităŃii sau sectorului de Producerea de ciment
activitate
FuncŃia sau postul
Inginer stagiar
Principalele activităŃi şi responsabilităŃi • ÎntreŃinere, exploatare instalaŃii şi automatizări
industriale
EDUCAłIE ŞI FORMARE
Perioada 2002- prezent
Numele şi tipul instituŃiei de învăŃământ Universitatea „Transilvania” Braşov
57
şi al organizaŃiei profesionale prin care Facultatea de Inginerie Electrică şi ŞtiinŃa Calculatoarelor

s-a realizat formarea profesională
Domeniul studiat/aptitudini ocupaŃionale doctorand
Tipul calificării/diploma obŃinută -
Nivelul de clasificare a formei de ÎnvăŃământ superior de stat
instruire/învăŃământ
Perioada 1982 – 1987

Numele şi tipul instituŃiei de învăŃământ Universitatea „Transilvania” Braşov
şi al organizaŃiei profesionale prin care Facultatea de Electrotehnică
Domeniul studiat/aptitudini ocupaŃionale Inginerie electromecanică şi energetică
Tipul calificării/diploma obŃinută Inginer diplomat/diplomă (notă examen diplomă = 9)
Nivelul de clasificare a formei de ÎnvăŃământ superior de stat
ALTE STUDII
Perioada 1999- 2003
Numele şi tipul instituŃiei de învăŃământ OPEN UNIVERSITY, Marea Britanie
şi al organizaŃiei profesionale prin care
Domeniul studiat/aptitudini ocupaŃionale Modul Management
competitiv, absolvit in 1999
Modul Management
financiar, absolvit in 2000
Modul Managementul relatiei
cu clientii si cumparatorii, absolvit in 2000
Professional Certificate in
Management,
obtinut in 2001
Modul Managemetul
dezvoltarii si schimbarii, absolvit in 2001
Modul Managementul
resurselor pentru piata, absolvit in 2002
Professional Diploma in
Management, obtinuta
in 2003
Tipul calificării/diploma obŃinută
diplomă, calificativ foarte bine
Nivelul de clasificare a formei de ÎnvăŃământ postuniversitar de stat
APTITUDINI ŞI COMPETENłE
PERSONALE
Limbi străine cunoscute engleză
abilitatea de a citi excelent
abilitatea de a scrie excelent
abilitatea de a vorbi excelent
Limbi străine cunoscute germană
abilitatea de a citi bine
abilitatea de a scrie bine
abilitatea de a vorbi bine
Limbi străine cunoscute franceză
abilitatea de a citi satisfacator
abilitatea de a scrie satisfacator
abilitatea de a vorbi satisfacator
58
Aptitudini şi competenŃe sociale

Comunicare, lucru în echipă, multiculturalitate
Aptitudini şi competenŃe • Coordonare, planificare, organizare, control

organizatorice • Managementul proiectelor
dobândite pe parcursul carierei profesionale
Aptitudini şi competenŃe tehnice Word, Excel, Power Point, FOXPRO, ACAD,

(utilizare calculator, anumite tipuri de PRIMAVERA, Project Planner, SAP, Open SGC-
echipamente, maşini etc.) Soluziona, programare limbaj WEB
INFORMAłII SUPLIMENTARE
Alte realizări profesionale 2004- Crearea primului site internet interactiv,
componentă a unui sistem de reŃea inteligentă
(SMART Grids). Site-ul permite inclusiv plata
electronică a facturii de energie electrică, cu card
bancar- sistem unic în România
2007- Membru al „Networks Committee” din cadrul
EURELECTRIC- UNION OF THE ELECTRICITY
INDUSTRY
2008- ObŃinerea de către SC FDEE Electrica
DistribuŃie Transilvania Sud SA a Locului I în Topul
NaŃional al Firmelor, top alcătuit de Camera de
ComerŃ şi Industrie a României
Permis de conducere DA, cat. B
Anexa Lucrări ştiinŃifice publicate
Lucrări ştiinŃifice publicate

1. Calitatea facturarii energiei electrice- prezent si viitor, Simpozionul National Calitatea
Energiei, editia a V-a, Targoviste, 2003
2. Power Factor’s Optimum Correction depending the loading and the Costs, Simpozionul
International Oradea, 2004.
3. Calitatea puterii/Power quality characteristics of computer loads, Conferinta Nationala de
Energetica Industriala cu participare internationala, CNEI 2005, editia a V- a, Bacau noiembrie
2005.
4. Formarea profesionala si dezvoltarea resursei umane in contextul schimbarii
organizationale/ Professional training and enhancement of human resources in the context of
organizational change, Conferinta Internationala CIRED 2005 Torino, Italia.
5. ModalităŃi moderne de plată a facturilor de energie electrică, Simpozionul National Calitatea
Energiei, editia a VI-a, Targoviste, 2005.
6. Monitorizarea satisfacŃiei clienŃilor, Simpozionul National Calitatea Energiei, editia a VI-a,
Targoviste, 2005.
7. The aspects of putting in practice the regulations in the context of an open electricity market,
Regional Energy Forum, FOREN, Neptun, 2006.
8. Ventilatia la transformatoare, Simpozionul International de Eficienta Energetica, Cluj 2006.
9. Utilizarea informaŃiilor achiziŃionate de sisteme AMR pentru calculul pierderilor în reŃelele
de distribuŃie 110 kV, Simpozionul NaŃional Calitatea Energiei Electrice, Târgovişte, 2007.
10. Aspecte privind evaluarea indicatorilor de calitate a energiei electrice prin sisteme AMR,
Simpozionul NaŃional Calitatea Energiei Electrice, Târgovişte, 2007.
11. Smart Grids- a Challenge for Distribution System Operators, Conferinta Internationala
OPTIM, Brasov 2010.
12. Distribution Automation System in the Context of Recent Developments, Conferinta
Internationala OPTIM, Brasov 2010.
13. Smart Grids- A New Vision for the Distribution Networks, Conferinta Internationala Retele
Electrice Inteligente, Bran, 2010.
59
14. Study regarding intelligent protection in low voltage supply and data transmission, IEEE 16th
International Symposium for Design and Technology in Electronics- SIITME 2010, Piteşti, 2010.
15. Tehnologii de electrificare rurală, ConferinŃa „Evaluarea problemelor energetice ale mediului
rural- Alimentarea cu energie electrică a localităŃilor din mediul rural”, Electrica şi CNR- CME,
Bucureşti, 2011.
16. Microcontroller Based Low Power Circuit Breaker, 4th International Conference on Modern
Power Systems, Cluj, Acta Electrotehnica, vol 52, nr 5, 20011 (CNCSIS B+), ISSN 1841-3323, pag.
418-423.
17. Consummer protection and monitoring with microcontroller based system in low-voltage
distribution lines, EMD Symposium Proceegings, 2011, Poland, ISBN 978-83-60200-72-8.
18. Întreruptor electronic şi metodă pentru protecŃia la scurgerea curentului la împământare, Cerere
de brevet de invenŃie, OSIM, cu nr. înreg. A00880/09.09.2011.
Braşov, octombrie 2011
60
Europass
Curriculum Vitae
Personal information
First name(s) / Surname(s) ROSCA, IOAN
Address(es) 25, Stefan Luchian street, 500193, Brasov, Romania
Telephone(s) 0040 268 305002
Fax(es) 0400 268 305004
E-mail ioan.rosca@electricats.ro
Nationality Romanian
Date of birth 19.03.1962
Gender male
Work experience
Dates 01.08.2007 –present
Occupation or position held Director General
Main activities and responsibilities - Ensuring management company’s activities
- Coordination and control activities regarding the use of financial,
- material and human resources
Name and address of employer
SC FDEE Electrica DistribuŃie Transilvania Sud SA
25, Pictor Luchian street, 500193, Brasov, Romania
Type of business or sector Power distribution at the region level (counties of Alba, Brasov, Covasna,
Harghita, Mures and Sibiu)
Dates 01.08.2004- 31.07.2007

Occupation or position held Director General
Main activities and responsibilities - Ensuring management company’s activities
SC FDFEE Electrica Transilvania Sud SA
Type of business or sector Power distribution and supply at the region level (counties of Alba, Brasov,
Covasna, Harghita, Mures and Sibiu)
Dates 14.06.2004- 31.07.2004

Occupation or position held Director of Supply
Main activities and responsibilities - Purchase of electricity on the regulated and free market
- Consumption forecast for purchase
- Electricity sale to over 1 million captive customers
SC FDFEE Electrica Muntenia Sud SA
41-43, Ion Mihalache Bld., sector 1, Bucharest
Type of business or sector Power distribution and supply at the region level (Bucharest and counties of
Ilfov and Giurgiu)
61
Dates 01.03.2002- 13.06.2004

Occupation or position held Director
Main activities and responsibilities - Ensuring management company’s activities for Brasov county
- Coordination and control activities regarding the use of financial, material
- and human resources
SC FDFEE Electrica Transilvania Sud SA- SDFEE Braşov
Type of business or sector Power distribution and supply to Brasov county
Dates 01.08.2001- 28.02.2002

Occupation or position held Director
Main activities and responsibilities - Ensuring management company’s activities for Brasov county
SC Electrica SA. SDFEE Electrica Transilvania Sud SA- EDFEE Braşov
17A, 13 Decembrie street, 500193, Brasov, Romania
Dates 01.06.1999- 31.07.2001

Occupation or position held Director of Development
Main activities and responsibilities - Coordination of electric network development activity from brasov county
Name and address of employer SC Electrica SA- SD Brasov
Dates 01.04.1999- 31.05.1999

Occupation or position held Chief Engineer
Main activities and responsibilities - Coordination of electric distribution activity in Brasov county
Name and address of employer SC Electrica SA- SD Brasov
Dates 01.11.1997- 31.03.1999

Occupation or position held Area Manager
Main activities and responsibilities - Coordination of electric distribution and supply activity in Rupea, Brasov
county
Name and address of employer FRE Brasov
Type of business or sector Power transmission, distribution and supply to Brasov county
Dates 01.11.1996- 31.10.1997

Occupation or position held Deputy Area Manager
Main activities and responsibilities - Coordination of electric supply activity in Rupea, Brasov county
Dates 15.08.1991- 31.10.1996

Occupation or position held Engineer
62
Main activities and responsibilities - Coordination of operating and maintenance activity of electric network in
Rupea,
- Brasov county
Dates 10.10.1990- 14.08.1991

Occupation or position held Network Manager
Main activities and responsibilities - Coordination of operating telecommunication network
Name and address of employer PTTR Brasov
23, Eroilor Blv., 2200, Brasov, Romania
Type of business or sector Post, telephone
Dates 28.09.1987- 09.10.1990

Occupation or position held Trainee Engineer
Main activities and responsibilities - Maintenance, operating of industrial instalation and automatization
Name and address of employer Combinatul de Lianti Hoghiz
161, Fagarasului street, Hoghiz, Brasov, Romania
Type of business or sector Cement production
Education and training
Dates 2005- present
Title of qualification awarded PhD
Principal subjects/occupational skills Electrical Engineering
covered
Name and type of organisation Transylvania University Brasov
providing education and training
Level in national or international State higher education
classification
Dates 1982-1987
Title of qualification awarded Diplomat Engineer
Principal subjects/occupational skills Electromechanical and energetical engineering
covered
Name and type of organisation Transylvania University Brasov
Level in national or international State higher education
classification
Dates 1999-2003
Title of qualification awarded Professional Diploma in Management
Principal subjects/occupational skills management
covered
Name and type of organisation OPEN UNIVERSITY, Great Britain
Level in national or international State postgraduate education
classification
Mother tongue(s) romanian
Other language(s)
63
Self-assessment Understanding Speaking Writi

ng
European level (*) Listening Reading Spoken Spoken
interaction production
English excellent excellent excellent excellent excellent
German good good good good good
French good good good good good
(*) Common European Framework of Reference for Languages
Social skills and competences Communication, teamwork, multiculturalism
Organisational skills and • Coordination, planification, organisation, control

competences • Project management
Computer skills and competences Word, Excel, Power Point, FoxPro, ACAD, Primavera, Project Planner, SAP,
Open- SGC
Driving licence B
Additional information Include here any other information that may be relevant, for example contact
persons,
references, etc. (Remove heading if not relevant, see instructions)
Other professional achievements 2004- Creating of the first romanian interactive website, a component of a
smart grid system
(Smart Grids). The site allows including electronic payment of electricity invoice by
card
2007- Member of “Networks Committee”- EURELECTRIC-UNION OF
THE ELECTRICITY INDUSTRY
2008- 1st place at “National Top of Companies 2007” of FDEE Electrica
Distributie Transilvania Sud awarded by the Chamber of Commerce
and Industry of Romania
Brasov. October 2011
64

Stabilitatea Tensiuneii in Retele de JT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stabilitatea Tensiuneii in Retele de JT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Transilvania din Braşov

Şcoala Doctorală Interdisciplinară

Ing. Ioan ROŞCA

Cercetări privind stabilitatea tensiunii din

Research regarding the voltage stability in low

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

PREŞEDINTE: Prof.univ. dr.ing. Sorin-Aurel MORARU

CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC: Prof. univ. dr.ing. Dan STOIA

REFERENłI: Prof. univ. dr.ing. Radu MUNTEANU

Prof. univ. dr.ing. Marcel ISTRATE

Cercet. şt. gr. I dr.ing. Dan Gheorghiu

Prof. univ. dr.ing. Petre OGRUłAN

Eventualele aprecieri sau observaŃii asupra conŃinutului lucrării vă rugăm să le transmiteŃi

Totodată vă invităm să luaŃi parte la şedinŃa publică de susŃinere a tezei de doctorat.

CAPITOLUL 2. Analiza stabilităŃii tensiunii în reŃelele de joasă tensiune în

CAPITOLUL 3. ContribuŃii privind implementarea unui întrerupător

CAPITOLUL 4. Analiza avantajelor economico financiare prin implementarea 41

4.2. Reducerea costurilor unei companii de distribuŃie la activitatea de 47

CAPITOLUL 5. Concluzii şi contribuŃii originale aduse în urma cercetărilor 47

CHAPTER 1. Voltage stability analysis in disturbed electrical

CHAPTER 2. Voltage stability analysis for the transient state of low

CHAPTER 3. Contributions regarding the implementation of a smart

CHAPTER 4. Economic and financial advantages analysis through 45

CHAPTER 5. Conclusions and original contributions of the doctoral 48

1. Actualitatea şi necesitatea temei

Problemele legate de comportarea reŃelelor de joasă tensiune în timpul regimurilor

2. Problema propusă spre rezolvare

În contextul actual, al dezvoltării explozive a reŃelelor electrice smart -grid,

Obiectivul central al prezentei teze de doctorat îl constituie abordarea chestiunilor legate

internaŃionale şi de Autoritatea Nationala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) , care

4. Noutatea ştiinŃifică a rezultatelor obŃinute

5. Valoarea aplicativă a lucrării

Teza este structurată în 5 capitole, capitolul 1 conŃine 25 figuri şi 63 de relaŃii,

iar capitolul 5 are 3 relaŃii şi 13 tabele. Bibliografia conŃine 106 referinŃe.

Capitolul 1 este intitulat Analiza stabilităŃii tensiunilor în reŃelele electrice perturbate

Capitolul 3 este intitulat ContribuŃii privind implementarea unui întrerupător electronic

Capitolul 4 este intitulat Analiza avantajelor economico financiare prin implementarea

implementarea acestor întrerupătoare electronice inteligente la nivelul reŃelelor de joasă tensiune

Capitolul 5 este intitulat Concluzii şi contribuŃii originale aduse în urma cercetărilor

1.1. Aspecte generale privind problematica stabilităŃii tensiunii în reŃelele

Stabilitatea sistemelor electroenergetice

- capacitatea de a rămâne în echilibru funcŃional

Stabilitate unghi Stabilitate tensiune

- menŃinere sincronism - menŃinere tensiune

Stabilitate Stabilitate Stabilitate Stabilitatea

Instabilitate Instabilitate Stabilitatea

Fig. 1.1. Clasificarea problemei stabilităŃii sistemelor energetice [17].

Există o oarecare suprapunere între stabilitatea pe termen mediu/lung şi stabilitatea

1.2. Mărimi caracteristice reŃelelor electrice perturbate

b. Descreşteri de lungă durată ale tensiunii reŃelei de alimentare (brownouts)

DefiniŃie: Valoare de regim static a tensiune efective care se menŃine cu un anumit

Regimurile tranzitorii ale instalaŃiilor şi echipamentelor electrice cum sunt:

electrică şi în procesele industriale, putând produce declanşarea sau bascularea nedorită a

Analiza stabilităŃii tensiunii în reŃelele de joasă tensiune în regim

2.1. GeneralităŃi privind necesitatea studiului de regim tranzitoriu a reŃelelor

2.2. Simularea numerică a fenomenelor tranzitorii din reŃelele electrice

de tip ATP-EMTP , create după schema reŃelei ce urmează a fi modelată.

Fig. 2.1. Schema monofilară a reŃelei analizate

FaŃă de valorile măsurate, o diferenŃă mai semnificativă se observă relativ la curentul de

Priza pamint: 19ohm 16ohm 21ohm 18ohm

Fig. 2.3. Schema monofilară

Eliminarea defectului este însoŃită de supratensiuni tranzitorii, numai pe faza cu defect,

3.1. Dispozitivele inteligente de protecŃie versus calitatea energiei electrice la