188

Cererea de energie finală pe sectoare de activitate în anul 2015

Date furnizate de www.mmediu.ro291

Conform acestor date, cel mai mare consum a fost determinat

de gospodării, urmat de transporturi. Din păcate, industria energo-
intensivă nu înregistrează un consum semnificativ, aceasta fiind
surclasată semnificativ de consumul din gospodării.
Un alt element important de menționat este reprezentat de
mixul de energie. În graficul de mai jos se poate observa că România
are un mix energetic echilibrat și diversificat, în care gazul natural, cu
o pondere de 29% reprezintă principală resursă, urmat de țiței – 26%,
energie regenerabilă – 19% și cărbune 17%. Pe ultimul loc, cu 9%, se
află energia nucleară.

291
Ibidem.

• 188 •
 189
Structura mixului energiei primare în 2015

Date furnizate de www.mmediu.ro292

Cu ce scop a fost folosită această energie? Conform

informațiilor publice declarate, prezentate în figura de mai jos, energia
a fost consumată în primul rând pentru încălzire și răcire. În ordine
descrescătoare, consumul semnificativ a fost realizat în procesele
industriale, în transportul de persoane și în transportul de mărfuri.
Cele mai mici consumuri au fost înregistrate în rândul echipamentelor
electronice și electrocasnice, în servicii, urmat de sectorul agricol,
situat pe ultimul loc.

292
Ibidem.

• 189 •
 190
Consumul de energie finală după destinația energetică

Date furnizate de www.mmediu.ro293

Evoluţia consumului şi producţiei

Conform Institutului Național de Statistică, resursele de

energie primară cuprind294:
»» producția purtătorilor de energie primară (cărbune
net, țiței, gaze naturale utilizabile, lemne de foc, energie
hidroelectrică, energie nuclearo - electrică și energie din surse
neconvenționale);
»» importul de energie primară și transformată;
»» stocurile la 1 ianuarie ale purtătorilor de energie primară
la unitățile producătoare, consumatoare, cât și la cele de
distribuire.

293
Ibidem.
294
Institutul Naţional de Statistică, Baza de date TEMPO, disponibil la adresa
http://statistici.insse.ro/shop/, accesat la data de 12 iunie 2018.

• 190 •
 191
Transelectrica, operatorul de transport și de sistem din România
pe piața de energie electrică, prezintă grafic producția de energie din
ultimii ani. Conform legendei sunt prezentate următoarele surse de
energie: hidrocarburi, fotovoltaică, ape, biomasă, nucleară, cărbune,
eoliană. Legenda este valabilă pentru informațiile prezentate în fiecare
dintre graficele de mai jos.

Am selectat patru ani reprezentativi pentru a prezenta evoluția

consumului și a producției energiei din România în ultimii 10 ani:
2008, 2010, 2014 și 2018.
După cum se poate observa, consumul se menține în jurul
acelorași valori pe parcursul perioadei analizate, chiar cu mici scăderi
în 2018 față de 2008, în jur de 6.000 MW. În ceea ce privește producția,
se observă o constanță și în acest caz, însă scăderea valorilor este mai
mare decât în cazul consumului: de la valori de aproximativ 6.800
MW, la valori anuale în jur de 7.800 MW.

Grafic 2008

• 191 •
 192

Grafic 2010

Grafic 2014

Grafic 2018

• 192 •
 193
Din păcate, România, la fel ca majoritatea statelor din Uniunea
Europeană, nu poate suporta din producție proprie întregul consum
de energie. Dependența Uniunii de importurile de energie, în special
de petrol și gaze naturale, reprezintă o preocupare constantă din
sfera politicii energetice în contextul asigurării securității energetice.
Producția este inferioară consumului, iar dependența UE față de
importurile de energie din țările extracomunitare este în creștere.
Într-adevăr, în 2015, peste jumătate (54,0 %) din consumul intern
brut de energie al UE-28 a provenit din importuri295.
În acest context, apare un element încurajator pentru România,
care alături de Estonia, Danemarca și Polonia, a raportat niveluri de
dependență energetică sub 30% în 2015296, semnificativ sub media
Uniunii Europene.

Producție energie primară la nivelul Uniunii Europene - 2015

Date furnizate de http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained297

295
Comisia Europeană – Eurostat, Producția și importurile de energie, disponibil
la adresa http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.
php?title=Energy_production_and_imports/ro, accesat la data de 14 iulie
2018.
296
Ibidem..
297
Comisia Europeană – Eurostat, Producție energie primară – UE 28 – 2015,
disponibil la adresa http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.
php?title=File:Production_of_primary_energy,_EU-28,_2015_(%25_of_
total,_based_on_tonnes_of_oil_equivalent)_YB17.png, accesat la data de 16
iulie 2018.

• 193 •
 200
• OUG 33 /2007- privind modificarea și completarea Legii
energiei electrice nr. 13/2007 și a Legii gazelor nr. 351/2004
MO 337 /2008;
• HG nr. 638 /2007 privind deschiderea integrala a pieței de
energie electrică și gaze naturale - temei juridic abrogat.
• Legea energiei electrice și a gazelor naturale 123/2012 care
transpunea practic pachetul „III Energie”.
• Legea 185/2016 privind unele măsuri necesare pentru
implementarea proiectelor de importanță națională în
domeniul gazelor naturale care a creat cadrul legal pentru
dezvoltarea proiectului BRUA.
• Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a
producerii energiei din surse regenerabile de energie.
• Legea 34 / 2017 privind instalarea infrastructurii pentru
combustibili alternativi,
• Legea 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere
offshore care transpunea directiva CE 2004/35.
• Proiect de Lege privind unele măsuri necesare pentru
implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de
acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.
• Legea 171/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea
Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012.

Interese şi divergenţe politice

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

(ANRE) este o instituție administrativ-autonomă, cu personalitate
juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri
proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având
ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării
reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării
sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale

• 200 •
 201
în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a
consumatorilor302.
Dintre competențele ANRE amintim de colaborarea cu
autoritățile de reglementare ale statelor din regiuni, inclusiv cu
Comisia Europeană, cu scopul de armoniza și uniformiza cadrul
de reglementare la nivel european – schimburi transfrontaliere de
energie, gestionarea capacităților de interconexiune etc. Punctual,
aceasta emite, modifică sau retrage autorizații și licențe, asigura
accesul și racordarea la rețelele de energie electrică și gaze naturale,
emite și aprobă metodologii de stabilire a prețurilor și tarifelor,
aprobă prețuri și tarife, monitorizează funcționarea piețelor de
energie electrică și gaze naturale, promovează producerea de energie
din surse regenerabile303.
Perioada anterioară de guvernare a fost coordonată de
partidele PSD și ALDE, care au avut sarcina de a elabora un program
de guvernare, ce reprezintă o agendă de obiective stabilite de către
aceștia pentru perioada 2017-2020, până la următoarele alegeri. Pe
lângă alte subiecte de interes național, politica în domeniul energiei
are un capitol special în conținutul acestui program.
Conform programului de guvernare al României pentru 2017-
2020, din 100 de unităţi energetice ale materiei prime, doar 15% mai
ajung la consumatorul final. Acest dezavantaj trebuie transformat
într-o oportunitate, respectiv într-un obiectiv strategic: eficientizarea
sistemului energetic304.
Asigurarea unui sistem energetic eficient determină automat
scăderea prețului energiei și creșterea calității vieții cetățenilor prin
îmbunătățirea calității mediului înconjurător. Pentru a eficientiza
această ramură importantă, programul de guvernare precedent
302
Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei, Statutul și rolul
ANRE, disponibil la adresa http://www.anre.ro/ro/despre-anre/statutul-si-
rolul-an, accesat la data de 12 iulie 2018.
303
Ibidem.
304
Camera Deputaților, Programul de Guvernare 2017-2020, disponibil la adresa
http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.pdf, p. 98.

• 201 •
 202
și-a propus305:
»» menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi
tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor
din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii
reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire;
»» decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la
combustibili alternativi;
»» liberalizarea pieţei de energie şi interconectarea sistemelor
energetice, cu reţele „inteligente” şi de comunicare, pentru o
reţea complementară şi interactivă de servicii;
»» eliminarea (minimizarea) dependenţei dintre dezvoltarea
economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie
curată, sigură şi la preţuri accesibile;
»» politicile de creştere a eficienţei energetice şi stimularea
tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, combinate cu o
piaţă stabilă pentru emisii de carbon pot determina direcţia şi
schimbările de comportament.
Importanța eficientizării sistemului energetic a fost semnalată
la nivel mondial, iar în anul 2016, prin semnarea noului tratat Post-
Kyoto, România a fost nevoită și îți reorganizeze strategia energetică.
Așadar, este imperios necesară o nouă abordare cu accent pe activitatea
de Cercetare – Inovare și de susținere, promovarea noilor tehnologii
privind stocarea energiei, rețelelor inteligente sau măsurilor de
eficiență energetică în întreg sistemul306.
În acest context, este necesară întreprinderea unui număr
semnificativ de măsuri. Programul precedent de guvernare a formulat
o serie de astfel de inițiative, însă urmează să vedem dacă și în ce
măsură vor fi îndeplinite. Dintre acestea, menționăm307:

305
Ibidem, pp. 98-99.
306
Ibidem, p. 99.
307
Online, se pot consulta pe larg aceste măsuri, extrase din Programul de Guvernare
2017-2020.

• 202 •
 203
»» Asigurarea securității energetice naționale – presupune
transparență în monitorizarea contractelor, revizuirea
legislației fiscale în domeniul petrolului și gazelor naturale,
evitarea situațiilor de monopol, accent pe producția de
hidroenergie, precum și instruirea resursei umane;
»» Realizarea Planului Național de Investiții și cuprinderea lui ca
obiectiv al Strategiei energetice a României pentru perioada
2017-2020: redefinirea politicilor pentru ca România să
devină pol energetic regional, reducerea cu 40% a emisiilor de
gaze cu efect de seră;
»» Revitalizarea producției de cărbune: menținerea producției
de huilă, lignitul indigen ca sursă importantă în mixul de
resurse energetice;
»» Consolidarea producției de energie nucleară: diminuarea
emisiilor de CO2, extinderea ponderii energiei nucleare în
mixul energiei naționale, condiții competitive de piață în
exploatarea uraniului;
»» Mărirea potențialului hidroenergetic: creșterea cantității de
energie electrică din surse regenerabile la 43% până în anul
2020, reducerea emisiilor cu efect de seră, suplimentarea
rezervei de putere pentru servicii tehnologice de sistem;
»» Susținerea strategică a creșterii ponderii energiei electrice
în consumul de energie al României: extinderea utilizării
energiei electrice în transportul în comun sau la încălzire/
răcire;
»» Creșterea puterii din centralele din Dobrogea și Moldova,
în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse
regenerabile de energie: instalarea de noi centrale, înființarea
de culturi energetice ce determină la rândul ei crearea de locuri
de muncă pentru profesioniști în gestionarea și procesarea
biomasei, valorificarea și exploatarea terenurilor aflate în
proces de deșertificare și biodegradare;
»» Promovarea producerii energiei electrice din surse
regenerabile de energie (E-SRE): modificări ale cadrului

• 203 •
 204
legislativ realizat cu mecanisme de corecție prin reguli de
piață, dar și de încurajare a investițiilor, precum și realizarea
unei capacități de echilibrare a balanței producție-consum;
»» Eficiența energetică trebuie tratată ca Program de țară care va
fi implementat ținând seama de reducerea vârfului de consum
anual, precum și al consumului național de energie. Acesta
va include: programme de gestionare a sarcinii energetice,
precum tarifele, sistem de standardizare și etichetare pentru
aparatura electrocasnică, izolare termică a clădirilor, campanii
de informare și educare;
»» Propuneri privind modificarea cadrului legislativ: reanalizare
a politicilor energetice, legea petrolului, legea redevențelor,
legea biomasei, legea energiei termice, legea privind
infrastructura combustibililor alternativi și a gazelor naturale
comprimate;
»» Propuneri de Programe la nivel național axate pe avantajul
de țară al României: biomasă – 500 mii hectare, eficiență
energetică, cogenerare de înaltă eficiență, ESCO – plăți
în rate lunare – programe precum Casa verde, Oraș verde,
realizarea infrastructurii prin combustibili alternativi,
sisteme noi de distribuție gaze naturale și energie electrică,
RO GREEN – Economie Circulară (valorificare deșeuri),
actualizare Registru Național pentru meserii și competențe
pentru introducerea unor noi meserii din domeniul energiei
regenrabile și energiei neconvenționale, realizare Master Plan
Energetic și Strategie energetică la nivel UAT, accelerarea
procesului de interconectare a SNT, mentenanță și investiții,
programe de educare și informare a consumatorilor privind
eficiența energetică.
(*extras din programul de guvernare de la acea vreme)

Evoluţia pieţei şi a reglementărilor

La nivelul Uniunii Europene, prețurile la electricitate pentru

consumatorii casnici au înregistrat creșteri constante în ultimii 10 ani.

• 204 •
 210
a energiei electrice MO 129 din 21.02.2011. Abrogă ORD 19
/2006. Modificat prin Ord. 40 /2012 - temei juridic abrogat;
• Regulamentul pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in
sectorul energiei electrice-aprobat prin H.G. 540 /2004 - cu
modificarile si completarile aprobate prin H.G. 553 /2007 -
ABROGAT prin H.G. nr. 713/24.09.2013 pentru abrogarea
H.G. nr. 540/2004 . La data abrogarii, intra in vigoare Ordinul
ANRE 48/2013;
• Ord. 08 /2007 -abrogarea Ord. 9 /2001- Regulamentul
privind acordarea autorizatiilor provizorii pentru desfasurarea
de activitati in sectorul energiei electrice si termice cu bunuri
sau servicii concesionate - temei juridic abrogat;
• Dec. 413 /2005 - Ghid privind continutul planului de afaceri
al activitatilor din sectorul energiei electrice pentru care se
solicita acordarea de licente - temei juridic abrogat;
• H.G. 1823 /2004 pentru majorarea gradului de deschidere
a pietei de energie electrica (se refera, inclusiv la nivelul
contributiei anuale percepute de ANRE de la titularii de
licente) - temei juridic abrogat.

Strategia Energetică Naţională

La începutul anului 2017, Ministerul Energiei a notificat

Ministerul Mediului cu privire la elaborarea primei versiuni a Strategiei
energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.
Punctul focal al Strategiei Energetice este anul 2030, perioada în care
sunt conturate un set de principii și obiective strategice. Cu o abordare
mai puțin detaliată și cu un grad mai mare de incertitudine, Strategia
analizează și perspectiva pentru anul 2050, ținând cont un context de
tranformări economice, tehnologice și de politici energetice, care vor
influența dezvoltarea piețelor românești de energie.

• 210 •
 211
Strategia prezintă, sub forma unei analize SWOT, câte cinci
obiective strategice fundamentale, cinci principii, cinci teme centrale
de intervenție și cinci direcții noi de dezvoltare, care pot fi observate
în figura de mai jos.

Elemente ce definesc Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva

anului 2050. Date furnizate de www.mmediu.ro313

Cele cinci obiective strategice au fost definite cu scopul

trasării unor direcții noi de dezvoltare pentru sectorul energetic,
pentru ca România să participe activ la tranziția energetică globală,
maximizându-și beneficiile.

313
Ministerul Energiei, Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva
anului 2050, disponibil la adresa http://www.mmediu.ro/app/webroot/
uploads/files/2017-03-02_Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-2030.pdf,
accesat la data de 5 iulie 2018.

• 211 •
 212
Cinci obiective strategice fundamentale și cinci arii centrale de intervenție strategică
Date furnizate de www.mmediu.ro314

În cadrul Strategiei, sunt puse pe primul plan interesele tuturor

consumatorilor de energie, ținând cont de transparența și dialogul
de substanță cu părțile interesate. Pentru ca România să devină
competitivă din punct de vedere energetic, trebuie să își delimiteze
clar și coerent funcțiile statului în elaborarea politicilor energetice.
Conform acestei strategii, locul combustibililor tradiționali
– țiței, gaz natural, cărbune și uraniu, rămâne important în planul
energetic național. La aceștia se adaugă hidroenergia, cu o pondere
crescută a componentei nucleare, dar și energia regenerabilă. Gazul
poate acoperi cererea internă pentru perioada menționată, iar
biomasa rămâne un combustibil de bază pentru încălzirea locuințelor
din mediul rural.

314
Ministerul Energiei, Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva
anului 2050, disponibil la adresa http://www.mmediu.ro/app/webroot/
uploads/files/2017-03-02_Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-2030.pdf,
accesat la data de 5 iulie 2018.

• 212 •
 213
Evoluția parcului de capacități producție energie electrică disponibile, fără
investiții în capacități noi

Date furnizate de Ministerul Energiei, pe baza datelor Transelectrica, ANRE și

raportări ale companiilor, conform www.mmediu.ro 315

Riscuri, vulnerabilităţi, ameninţări

Securitatea energetică a devenit o temă recurentă a dezbaterilor

referitoare la securitatea internațională, în contextul creșterii
dependenței Europei de petrol și gaze (epuizarea resurselor proprii
de pe bătrânul continent, mai ales a combustibililor fosili), dar și
de nevoia de energie din ce în ce mai mare a statelor în ascensiune,
precum China și India. La acești factori se adaugă schimbările
climatice, amenințările armate la adresa aprovizionării cu energie (în
contextul atacurilor teroriste sau piraterie), precum și instabilitatea
politică din principalele state furnizoare de energie. Prin urmare,
multe state au declarat un interes crescut în a folosi energia nucleară
în scopuri civile.
315
Ministerul Energiei, Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva
anului 2050, citat.

• 213 •
 214
Chiar dacă aprovizionarea cu energie nu constituie o provocare
militară directă, aceasta deține o importantă componentă de
securitate, fapt care atrage și atenția NATO. Așadar, care este rolul
NATO în domeniul securității energetice? Răspunsul la această
întrebare se regăsește în Noul Concept Strategic al NATO, conform
căruia organizația trebuie să-şi „dezvolte capacitatea de a contribui la
securitatea energetică, inclusiv prin asigurarea protecţiei elementelor
de infrastructură şi a zonelor şi traseelor de tranzit de o importanţă
crucială, cooperarea cu partenerii şi consultări între aliaţi, pe baza
evaluărilor şi a planurilor de urgenţă strategice”316.
Cu toate că NATO a luat în considerare importanța implicării
sale în chestiunea securității energetice, rolul său puternic și coerent nu
se va contura de la sine. Acesta reprezintă un efort mai larg, din partea
mai multor entități, pentru ca NATO să funcționeze ca un mecanism
consultativ dincolo de preocupările tradițional militar-operaționale.

Politici şi instrumente de creştere a gradului de securitate

energetică

Pentru a răspunde provocărilor în materie de securitate

energetică, România trebuie să își actualizeze politicile și instrumentele
specifice din acest domeniu, acordând o atenție deosebită conceperii
unui cadru strategic și a unui plan de acțiune pentru ca guvernul să
fie capabil să facă față amenințărilor prezente și viitoare din acest
domeniu.
Ce reprezintă securitatea energetică? La nivel conceptual,
securitatea energetică reprezintă asocierea dintre securitate națională
și disponibilitatea resurselor natural pentru consumul energetic. În
acest context, accesul la surse ieftine de energie a devenit o nevoie
esențială pentru funcționarea economiilor moderne. Așadar,
316
Revista NATO, NATO și securitatea energetică, disponibil la adresa https://
www.nato.int/docu/review/2011/climate-action/energy_security/ro/index.
htm, accesat la data de 23 iulie 2018.

• 214 •
 222
Reducerea rezervelor din Marea Nordului, obligă comunitatea
europeană la a identifica surse alternative de energie. Securitatea
energetică a Uniunii Europene este relativ firavă și datorită faptului
că o mare pondere a importurilor provine de la un număr relativ
redus de parteneri. Peste două treimi (69,1%) din importurile de gaz
natural din 2013 au provenit din Rusia sau Norvegia — prin urmare, a
existat o concentrare mai pronunțată a importurilor față de cei doi ani
precedenți, având în vedere că aceleași două țări reprezentaseră 59,6%
din importurile de gaze naturale în 2011 și 63,7% în 2012326.
În acest context, al reducerii resurselor și creșterii influenței
exportatorilor de petrol și gaze naturale, zona Mării Negre se
transformă într-un coridor energetic și furnizor de energie. Însă,
dintre planurile realizate până acum, se distinge o concluzie negativă:
oleoductele și gazoductele ce vin dinspre Federația Rusă, Bazinul
Caspic sau Orientul Mijlociu, sunt proiectate să treacă prin jurul
Mării Negre, însă fără să traverseze România.
Renunțarea la proiectul NABUCCO a determinat formularea
altor planuri care de data aceasta nu mai includ traversarea României.
La ora actuală, resursele din Marea Caspică și zona Caucaz prezintă
un interes deosebit din partea comunității europene. Acestea încă
sunt semnificative din punct de vedere cantitativ, iar transportul lor ar
fi ideal să se realizeze cu costuri cât mai reduse.

Pactul pentru energie

Pactul Pentru Energie reprezintă o inițiativă a societății civile,

a mediului academic și a celui de afaceri, sub egida și coordonarea
Academiei Române, care își propune stabilirea unui consens
între actorii relevanți ai sistemului energetic românesc cu privire
la obiectivele strategice ale dezvoltării sectorului și la principiile
326
Fundația Universitară a Mării Negre sub egida Academiei Române, Spre un
nou concept strategic NATO în regiunea Mării Negre, disponibil la adresa http://
fumn.eu/analiza-fumn-spre-un-nou-concept-strategic-nato-in-regiunea-marii-
negre/, accesat la data 12 august 2018.

• 222 •
 223
fundamentale necesare guvernanței energetice în România327.
Față de majoritatea statelor europene, România beneficiază de
un mix de energie primară diversificat și echilibrat:
- producție autohntonă de cărbune (94% din necesarul de
consum în 2011), țiței (45%) și gaze naturale (72%);
- producție semnificativă a electricității bazată pe hidroenergie
(36%)și pe energie atomică (19%);
- potențial ridicat al energiilor regenerabile, între care cel eolian
se distinge ca fiind cel mai mare din Europa de Est (14 TW, cu 1941
MW capacitate instalată la începutul lui 2013)328.
Cum s-a creat Pactul pentru energie329?

În contextul conștientizării importanței energiei în dezvoltarea

societății, actori relevanți au stabilit realizarea unui proiect cu profil
energetic, cu privire la obiectivele strategice ale României în acest
sector. Energia nu reprezintă doar un pion al confortului cetățenilor,
ci funcționarea întregii economii depinde de funcționalitatea la
327
***, Pactul pentru energie, disponibil la adresa http://pactenergie.roec.biz/,
accesat la data de 23 mai 2018.
328
Ibidem.
329
Ibidem.

• 223 •
 224
standarde moderne la acesteia. Mai mult decât atât, competitivitatea
economică va fi influențată și în viitor de existența unei piețe
energetice concurențiale și stabile.
Acest proiect prezintă o viziune cu 10 direcții strategice330:
»» „Securitate energetică – capacitatea României de a-și asigura
aprovizionarea cu surse de energie primară la prețuri accesibile
și în condiții de autonomie politică;
»» Mixul energetic și infrastructura critică – mix energetic
echilibrat și diversificat, ce califică România pe locul 3 printre
statele cu cea mai redusă rată de dependență de importuri de
energie; însă pe termen lung acest lucru nu este asigurat, ceea
ce necesită investiții semnificative în sectorul energetic;
»» Eficiență energetică – prin reducerea consumului unitar de
energie – crerea unui strategii eficiente și un plan concret de
acțiune;
»» Protecția consumatorului vulnerabil – definirea concretă
a consumatorului vulnerabil, luând în considerare noțiuni
precum sărăcie energetică și serviciu de interes public;
»» Cercetare-dezvoltare și noi tehnologii – necesitatea
investițiilor în educație în contextul scăderii nivelului
educației inginerești din România;
»» Stimularea investițiilor – reglementare și fiscalitate – chiar
dacă momentan România are un grad de dependență de
importurile de energie de doar 20-25%, este importantă
impulsionarea investițiilor în producerea de energie;
»» România, pol regional – România ca pol energetic – determină
securitatea aprovizionării, concurență între furnizori, calitate
la prețuri mai mici;
»» Guvernanța corporativă a companiilor de stat – companiile
de stat reprezintă 85% din producția de energie electrică și
50% din cea de gaz, ceea ce necesită îmbunătățirea sistemului

330
Ibidem.

• 224 •
 225
de management a acestor companii pentru eficientizarea
activităților lor;
»» Energie regenerabilă – proces legislativ întârziat și greoi;
»» Cadru legal și de reglementare predictibil și stabil – importanța
unui comunicări mai eficiente cu Ministerul Finanțelor
Publice, prin existența unui proces de consultare publică real
și de durată”.
La momentul lansării proiectului, în anul 2013, prim-ministrul
de atunci, Victor Ponta, declara „Acest pact nu poate constitui o
strategie în sens larg, dar în mod sigur constituie coloana vertebrală a
strategiei energetice a României. Sunt cu totul şi cu totul de acord că
o decizie de a avea un pact pe energie şi ulterior o strategie pe energie
nu poate şi nu trebuie să fie doar în sarcina unui Guvern sau chiar a
Parlamentului. Ideea de a uni mediul academic, mediul universitar,
mediul privat pentru a identifica împreună cele mai bune soluţii de
dezvoltare pe viitor cred că este în mod sigur cea mai bună strategie
posibilă şi cea care ne poate oferi pe termen mediu şi lung cele mai
importante direcţii de dezvoltare”331.
Securitatea energetică este un subiect de actualitate, iar
asigurarea acesteia implică mai mulți actori. La adresa securității
energetice naționale există diferite tipuri de riscuri și constrângeri,
iar acestea se transformă în vulnerabilități pe termen mediu și lung la
adresa dezvoltării unui stat.
Sub forma unei analize SWOT, inițiatorii Pactului pentru
energie au identificat o serie de riscuri, oportunități și măsuri. Dintre
acestea, o parte dintre riscurile majore pe plan intern sunt depletarea
zăcămintelor, starea precară a infrastructurii, lipsa de expertiză
sau guvernarea ineficientă în sectorul energetic. Pe plan extern,
riscurile majore țin de volatilitatea piețelor internaționale de energie,
331
Economica.net, Victor Ponta: Pactul pentru energie, coloana vertebrală a strategiei
energetice a României, disponibil la adresa http://www.economica.net/victor-
ponta-pactul-pentru-energie-coloana-vertebrala-a-strategiei-energetice-a-
romaniei_52716.html#n, accesat la data de 25 mai 2018.

• 225 •
 226
dependența de un exportator monopolist, interconectarea rețelelor,
poziționarea geografică în sensul branșării la comerțul global cu gaz
natural lichefiat. Mai mult decât atât, politicile energetice ale României
trebuie să se alinieze cu cele asumate la nivelul Uniunii Europene în
ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Dintre oportunități, inițiatorii Pactului pentru energie au
identificat posibilitatea descoperirii unor noi zăcăminte, în special
în zona Mării Negre, dar și creșterea de viitor a eficienței energetice
și a energiei regenerabile. Coridorul Sudic poate fi un pas către
transformarea României într-un veritabil hub energetic până la
sfârșitul deceniului; iar resursele energetice ale Bazinului Caspic, ale
nordului Orientului Mijlociu și ale Bazinului Levantin (Mediterana
de Est) pot ulterior crește semnificativ acest rol332.
Așadar, potențialele măsuri ce se pot adopta pentru
îmbunătățirea stării de fapt pot fi luate la nivel de guvern prin stabilirea
unui cadru fiscal și legal stabil și transparent, stimularea investițiilor în
sectorul energetic, crearea unei piețe liberalizate, crearea unor norme
și instituții de informare publică, precum și integrarea energiei în
piața europeană.

332
***, Pactul pentru energie, disponibil la adresa http://pactenergie.roec.biz/,
accesat la data de 23 mai. 2018.

• 226 •