Bariere in comunicare

1. Preocuparile diferite. O persoana concentrata pe o alta problema nu va putea percepe niciodata

mesajul clar si nu va putea raspunde intr-un mod echitabil pentru emitator.

2. Blocajele emotional. O alta bariera in comunicare este blocajul emotional creat din directia
emitatorului. Blocajele emotionale pot surveni fie din cauze mai vechi(traume suferite in copilarie sau in
adolescenta) fie dintr-o circumstanta actuala.( o femeie care nu poate avea copii nu va putea reactiona
rational la vorbele unei matusi care ii ureaza sa aiba cati mai multi copii sanatosi).

3. Ostilitatea. Ostilitatea poate determina o persoana sa fie refractara la mesajul receptat. Aceasta
intervine atunci cand comunicam cu o persoana pe care suntem suparati sau cand am trecut recent printr-o
experienta neplacuta. De asemenea ostilitatea poate fi determinata si de subiectul sau tematica mesajului.
Cand doua persoane sunt angajate intr-o conversatie ostila fiecare are tendinta sa distorsioneze mesajul in
asa fel incat sa prolifereze starea de tensiune cu propriile argumente.

4. Carisma. Carisma emitatorului poate afecta modalitatea receptarii mesajului. In politica candidatii
sunt de multe ori alesi pentru carisma pe care o au in detrimentul altor calitati. O persoana carismatica poate face
un mesaj vechi si lipsit de importanta sa para nou si esential pentru receptor; acest lucru este in detrimentul
comunicarii eficiente, pentru ca receptorul are tendinta sa nu ceara lamuriri pentru clarificarea mesajului. In acelasi
timp, o persoana care are ceva important si unic de comunicat este posibil sa nu se faca bine inteleasa pentru ca
nu poate sa capteze atentia auditoriului.

5. Experientele trecute. Experientele pe care le-am trait pot da nastere unei atitudini refractare la
mesajele pe care le receptionam, creand o stare de predispozitie pentru dezinteres. De exemplu daca un
anumit seminar a fost de fiecare data plictisitor vom avea tendinta sa nu mai dam atentie discutiilor din
timpul lui pe principiul ca oricum e neinteresant.

6. Interesele ascunse. O persoana care are un anumit interes ascuns, va avea tendinta sa dea
importanta mesajului numai in masura in care acesta corespunde interesului urmarit, ignorand celelalte
aspecte ale comunicarii. Exemplul clasic este acela al concurentei dintre angajati care au tendinta sa respinga
o idee foarte buna care apartine altcuiva, din dorinta de a nu-si pierde slujba sau de a nu parea incompetent
in comparatie cu celalalt.

7. Incoerenta. Incoerenta si lipsa unei abilitati de a comunica poate distorsiona intentia emitatorului.
Avand in vedere ca o cerinta esentiala pentru receptarea corecta a mesajului este claritatea exprimarii, exista
posibilitatea ca o persoana sa nu se poata face corect inteleasa daca nu are abilitatea de a se comunica si de a
comunica.

8. Stereotipiile. Tiparele si stereotipiile verbale determinate cultural pot duce si ele la o distorsionare
a mesajului. Tiparele verbale pot fi de multe ori interpretate de interlocutor ca o lipsa de abilitate in
comunicarea directa a mesajului. O persoana apartinand unei minoritati etnice poate comunica foarte bine
in interiorul grupului sau, dar poate avea probleme la transmiterea mesajului cand vine vorba de
comunicarea cu alte persoane.

In categoria stereotipiilor intra si accentul emitatorului care poate avea un anumit efect asupra
interlocutorului care va tinde sa dea mai putina atentie continutului mesajului si mai multa modului de
transmitere a acestuia. De asemenea interlocutorul poate fi influentat in receptarea eficienta a mesajului si de
aspectul fizic al emitatorului, prin prisma unor idei preconcepute vis-a-vis de felul de a fi al persoanei cu
care comunica.

9. Mediul. Mediul in care se realizeaza comunicarea poate crea conditii care sa faca mai eficienta
comunicarea sau care sa o ingreuneze. Este dificil sa comunici eficient intr-o camera in care este foarte
cald, foarte frig sau care este supraaglomerata. Astfel de tehnici pentru distorsionarea comunicarii sunt
utilizate in negociere pentru a-ti pune interlocutorul intr-o postura incomoda.

10. Nesiguranta. Starea de nesiguranta poate crea o atitudine refractara fata de mesajul transmis.
Interlocutorul nesigur va avea tendinta sa distorsioneze mesajul transformand intrebarile in acuzatii si
raspunsurile in justificari.

12. Relationarea. Cand incercam sa comunicam cu o alta persoana emitem simultan doua seturi de
mesaje simultan: continutul si relationarea. Interlocutorul poate fi concentrat pe relationare incat sa nu mai
dea atentia cuvenita continutului mesajului.

13. Statutul. Probabil cea mai importanta bariera in comunicare de depasit este cea a statutului
interlocutorilor, care intr-un fel le cuprinde si pe cele enumerate mai sus.

O persoana se poate simti nesigura sau poate incerca sa-si impresioneze interlocutorul cand discuta
cu o persoana pozitionata mai sus pe treapta sociala in functie de modalitate in care percepe autoritatea
interlocutorului. In acelasi timp o persoana cu autoritate poate intalni ostilitate si invidie din partea unui
public care percepe autoritatea ca pe o amenintare.

O alta clasificare:

1. Bariera de mediu

● modul de transmitere a informatiilor si calitatea comunicarii sunt in mare parte dependente de

mediul ambiant. Barierele de ordin fizic sunt primele percepute ca elemente perturbatoare:
zgomotele, iluminatul, microclimatul pot reprezenta unii dintre factorii perturbatori.

● contextul ambiental nu depinde numai de calitatea mediului fizic, ci si de mediul cultural si

comportamental. De exemplu, daca se doreste comunicarea cu o anumita categorie sociala si
profesionala, trebuie sa se considere valorile culturale concomitent cu relatiile interpersonale la
momentul respectiv. Climatul psihologic al locului de munca si modul de abordare al acestuia de
catre management este esential pentru a evita transformarea acestuia in bariera de comunicare.
Evident, comunicarea trebuie analizata si planificata pe baza nevoilor reclamate de sarcini, cu
considerarea caracteristicilor de input-output ale oamenilor (capacitatea 'canalului' de comunicare
uman de 510 bit / s simultan cu sensibilitatea sa senzoriala personala). Pe cat posibil, se vor
respecta normele ergonomice, dand mare atentie gradului de incarcare informationala pe unitatea
de timp pentru fiecare angajat in parte, precum si posibilelor interferente care pot conduce la
grad mare de stres si surmenaj
2. Bariera de perceptie

● bariera de perceptie este generata de limitele procesului de perceptie la om si se manifesta prin

descrierile individuale diferentiate ale realitatii, urmate de concluzii diferentiate derivate din
abilitati perceptuale diferentiate. Acestea pot conduce la conflicte grave, mai ales datorita erorii
generale de atribuire

● problema perceptiei ca abilitate a individului se poate rezolva partial prin educatie la nivel personal
(mai ales in domeniul atentiei) si prin selectie adecvata (adica prin 'achizitionarea' unor oameni cu
abilitati de perceptie in concordanta cu profilul sarcinilor de executat) in cadru organizational

3. Bariera de personalitate (psihologica)

● bariera psihologica reprezinta reflectarea in constiinta umana a limitarilor capabilitatilor

individuale. Convingerile care se formeaza prin educatie si experienta in privinta limitarilor
personale, se opun valorificarii complete a tuturor potentelor umane

● bariera psihologica este legata de imaginea de sine, care se formeaza prin reflectare constienta
a datelor fizice si posibilitatilor intelectuale individuale, in comparatie cu cei din jur (nici un obiect
sau fenomen nu poate fi valorificat decat prin comparatie cu un altul similar). Prin autoobservare
si impresiile persoanelor cu care individul ia contact, se formeaza 'oglinda psihica', in functie de
care omul se compara (constient sau inconstient) cu ceilalti, identificandu-si pozitia (statutul) si
sesizandu-si limitele

● in functie de natura imaginii de sine (pozitiva sau negativa), individul este dezinvolt sau complexat
din punct de vedere afectiv si / sau comportamental. De aici rezulta marea importanta a acestei
imagini, autocreata si / sau influentata prin educatie si coordonate sociale (aport familial si / sau
al anturajului), pentru gradul de motivare a aspiratiilor personale, care determina complexul de
atitudini in cadrul comportamentului

● s-au identificat trei tipuri de imagini de sine, in raport cu modalitatea de reflectare in constiinta:

1. subaprecierea - determina complexe de inferioritate, constituind bariera de comunicare prin

inhibitie (complexe de inferioritate)

2. evaluarea corecta a posibilitatilor - determina comportament normal si disponibilitati mari

pentru comunicare, care se va derula in mod echilibrat (daca si anturajul ofera aceleasi
disponibilitati)

3. supraevaluarea - determina o imagine hiperbolizata, dominata de infatuare, aroganta,

comportament agresiv etc. si constituie bariera de comunicare prin preferinta pentru monolog
autoritar, prin refuzul de a accepta semenii ca parteneri de dialog, prin comportament neetic
(complexe de superioritate)

● deci omul este ceea ce crede despre sine, pentru ca se comporta in conformitate cu modelul creat
de sine. Orice perturbatie a mediului exterior care il solicita peste nivelul cu care este obisnuit
apare ca o conditionare negativa asupra potentelor sale. Pentru a contracara acest efect, este
necesar ca fiecare individ sa realizeze auto-feedback pozitiv prin crearea unei imagini pozitive
despre el, ca modalitate eficienta de adaptare la mediu. Cum imaginea pozitiva se reflecta in
comportament, va rezulta si o atitudine pozitiva fata de comunicare

4. Bariera de limbaj
 ● bariera de limbaj este caracterizata prin semnificatia limbajului ca mijloc de transfer al informatiei.
In aceasta acceptiune, de multe ori oamenii nu pot comunica corect din cauza ca limbajul nu
poate oferi niciodata o descriere fidela a semnificatiei intentionate, care trebuie comunicata

● diferenta dintre realitate si descrierea sa prin limbaj datoreaza imperfectiunii mecanismului de

reflectare a ceea ce se percepe prin simbolizare, deci prin abstractizare, concentrare si clasificare
a obiectelor prin limbaj propriu. Astfel, spre exemplu, ceea ce in ochii unora poate sa apara
satisfacator, in ochii altora (prin intermediul altor criterii de simbolizare intr-un sistem diferit de
valori) poate sa para inadecvat sau lipsit de sens. In acest fel se creeaza o bariera de comunicare
intre cei doi parteneri, care nu opreste doar circulatia mesajului, dar creeaza si tensiuni
psihologice care pot duce la conflicte

● aceasta bariera se poate inlatura prin crearea in organizatii a unui sistem de comun de
valori pentru TOTImembrii, prin educatie, persuasiune, recompensare adecvata si utilizarea unui
limbaj comun. Totodata, trebuie indepartata orientarea exclusiva catre EU-l propriu simultan cu
stimularea orientarii catre parteneri, prin utilizarea unui cod etic si a unei filozofii orientate catre o
conduita pozitiva, altruista si bine cunoscuta de catre toata lumea

● aceste elemente contribuie la o intelegere mai buna a modului de percepere si interpretare a

partenerului si faciliteaza cunoasterea prealabila a reactiilor lui (empatie). Deci, pentru
imbunatatirea comunicarii trebuie alese mijloace (cuvinte, reprezentari grafice, gesturi etc.)
semnificative pentru celalalt, care simultan sa minimizeze efectul imaginatiei individuale indiferent
de contextul in care se desfasoara comunicarea, de caracteristicile proceselor de perceptie si de
gradul de distorsiune a canalului de transmitere a mesajului

● avand in vedere ca, in general, dar mai ales in afaceri, pe baza informatiilor comunicate se iau
decizii, informatiile trebuie sa fie simultan (Robert Fulmer):

CLARE, COMPLETE, CONCISE, CONCRETE si CORECTE

Barierele in comunicare sunt atat de variate pe cat sunt de diferiti oamenii care comunica. Cheia in depasirea
acestor obstacole consta in determinarea acestor conditii si in incercarea de a modifica starea si comportamentul
interlocutorului in asa fel incat mesajul sa fie cat mai clar si comunicarea cat mai eficienta.