Beton cu cenusi zburatoare - reactiile alcalii-agregate

Nedelcu Meda, Petrea Alexandru, Neghina Alexandru Sergiu, Nan Petru

Abstract

In prezentul articol s-a tratat aspectul minimizarii reactiilor alcalii agregate prin folosirea cenusilor zburatoare de diferite tipuri si dozaje pentru cresterea durabilitatii elementelor de beton. Aceasta lucrare s-a intocmit utilizand rapoarte stiintifice si studii de caz realizate de cercetatori in domeniu.

Cuvinte cheie: cenusa zburatoare, reactii alcalii-agregate, reactii alcalii-silicati, reactii alcaliicarbonat, expansiune, fisuri.

Introducere.

Cenusa zburatoare (de termocentrala) este un subprodus separat electrostatic sau

mecanic din gazele produse prin arderea carbunelui pulverizat in termocentrale. Particulele de cenusa zburatoare sunt de forma sferica si au o finete foarte avansata, majoritatea lor au intre 1-100 m diametrul particulelor, suprafata specifica a cenusii fiind cuprinsa intre 250 - 600 m2/kg (dupa metoda Blaine). Aceasta suprafata specifica mare contribuie la capacitatea cenusii de a reactiona cu hidroxidul de calciu. Dupa clasificarea ASTM C 618-94 avem doua tipuri de cenusi : cea de tip F ce provine din antracit sau carbuni bituminosi si sunt in principal silicioase si cele de tip C care provin din carbuni sub-bituminosi si lignit. Pe langa o serie de proprietati benefice pe care le are asupra betonului precum intarzierea prizei, rezistentei la sulfati si imbunatatirii aderentei dintre armatura si beton, aceasta contribuie semnificativ la imbunatatirea aspectelor ce privesc durabilitatea structurilor de beton precum: creste rezistenta la atacul sulfatic, la atacul clorurilor si la reactia alcalii-agregate [4]. In prezentul articol ne vom referi la reducerea reactiei alcali-agregate datorita folosirii cenusilor zburatoare in beton.

Reactia alcalii agregate. Agregatele folosite in compozitia betoanelor sunt mai mult sau mai putin inerte din punct de vedere chimic astfel ca unele dintre ele reactioneaza cu hidroxizii alcalini

cauzand expansiunea si fisurarea dupa o perioada de timp ceea ce favorizeaza patrunderea apei , clorurilor si altor agenti care ar afecta durabilitatea betonului. Conform [5] reactia de expansiune ASR depinde de dimensiunile agregatelor astfel ca utilizand o cantitate crescuta de agregat de granulozitate mare expansiunea descreste, iar fisurile din expansiune devin mai mari si mai rare; o atentie deosebita trebuie indreptata asupra utilizarii superplastifiantilor in matrixul de beton intrucat acestia aduc un aport crescut de alcalii in stratul de acoperire cu beton. Reactia de tip alcalii-agregate se clasifica in doua tipuri : ASR reactia alcalii-silice si ACR reactia alcalii carbonati. Reactia de expansiune alcalii -carbonat se produce doar in prezenta umiditatii atunci cand in compozitia betonului se utilizeaza agregate dolomitice. Aceasta reactie este mai rar intalnita datorita faptului ca agregatele susceptibile de aceasta reactie sunt mai rar utilizate. Reactia de expansiune alcalii-silicati se reduce cu pana la 70% sau mai mult prin utilizarea cenusiilor zburatoare de tip F (low calcium class F ashes); la un dozaj optim de cenusa tip C aceasta reactie se poate reduce dar la un nivel mai mic [1] (grafic alaturat). Conform unui studiu de caz in care s-au folosit agregate naturale foarte reactive a rezultat ca dozajul optim de cenusa zburatoare de clasa F este de 25% din dozajul de ciment insa in general limitele procentului de utilizare a cenusilor zburatoare se determina prin incercari de

laborator de catre producatorul de beton, luandu-se in calcul toti parametrii din compozitia betonului. Dozajul maxim este de 40% din dozajul de ciment [2] Conform standardului ASTM C1260 Potential reactivity of aggregates (mortar-bar method ) mai mult de 70% din agregate au un potential crescut de a influenta reactia alcalii-slicati, iar daca totalul de alcali din cenusile zburatoare este ridicat (>5% Na2O) atunci cenusa zburatoare nu mai are efect benefic in controlarea ASR pentru ca se depaseste limita de expansiune impuse de ASTM C1567 [2].

Conform studiilor realizate de EPRI (Electric Power Research Institute) prin folosirea unei cenusi de clasa C cu un continut de alcalii de 2.3% Na2O cantitatea necesara de cenusi variaza in functie

de agregate. In cazul in care utilizam agregate foarte reactive cantitatea de cenusa va creste la 5060% din dozajul de ciment pentru a se reduce expansiunea sub nivelul de 0.1%. Daca continutul de alcalii din cenusa creste la 5.83% Na2O, aceasta contribuie in continuare la reducerea expansiunii cauzate de ASR, astfel conform [3] inlocuirea cimentului Portland cu cenusa de clasa C in proportie de 30-50% este benefica in controlarea ASR.

Concluzii. Este foarte important sa se teseze in laborator continutul de alcalii din cenusa inainte de utilizarea acesteia in beton cu scopul de a minimiza efectele ASR, conform [3]. Printre cei mai importanti factori in determinarea eficacitatii utilizarii cenusilor zburatoare in controlul reactiilor alcalii-agregate se enumera: concentratia de alcalii solubile din compozitie, cantitatea de silicati reactivi din agregate, cantitatea de cenusa zburatoare utilizata si tipul acesteia [3]. Reactiile alcalii-agregat devin vizibile pe suprafata elementelor doar dupa o perioada lunga de timp sub forma fisurilor de tip harta si odata aparute singura solutie este refacerea integral a elementului, conform [5].

Bibliografie [1] PCA Manual (Chapter 3) Fly Ash, Slag, Silica Fume, Natural Pozzolans [2] Specifying Fly Ash for Use in Concrete de Karthik H. Obla, Ph.D, P.E [3] Concrete and Concrete Masonry Products Containing We Energies Fly Ash (Chapter 4) [4] High Performance, High Volume Fly Ash Concrete For Sustainable Development de Kumar Mehta [5] Curs 10 Durabilitatea structurilor de beton armat : Procese chimice de degradare ale structurilor de beton armat de Dr. ing. C.Negrutiu