Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
intepaturilor de sapre
Muscaturile de serpi, intepaturile de insecte sau cele provocate de spinii sau tepii diverselor plante, pot
cauza durere intensa si/sau umflarea regiunii respective. Daca nu se trateaza prompt si corect, aceste
leziuni pot produce afectiuni grave sau chiar decesul individului respectiv. Gravitatea unei muscaturi
de sarpe depinde: daca sarpele este sau nu veninos, de specia sarpelui, de locul muscaturii si de
cantitatea de venin injectata. Muscaturile provocate de om sau alte animale cum ar fi cainii, pisicile,
liliecii, sobolanii, pot cauza vanatai severe si infectii precum si distrugerea tesuturilor. Cunoasterea si
aplicarea imediata a masurilor de prim ajutor, pot reduce sau chiar preveni aparitia muscaturilor si a
intepaturilor.
2. Specii de serpi
b. Serpii veninosi. Acestia se gasesc peste tot in lume si in special in zonele cu clima
moderat tropicala. Pe teritoriul Statelor Unite exista patru specii de serpi veninosi: sarpele cu clopotei,
sarpele cu capul aramiu, mocasinul de apa si sarpele de coral. Serpii veninosi din alte parti ale lumii
includ: serpii de apa, sarpele varf de lance, bushmaster si sarpele cu clopotei din zona tropicala a
Americii Centrale; in zona tropicala a Malaieziei exista vipera; cobra in Africa si Asia; mamba (sau
mamba negru) in Africa centrala si de sud, etc. Vezi Figura 2 cu caracteristicile serpilor veninosi.
Figura 2. Caracteristicile serpilor veninosi
d. Sarpele de coral (Figura 4), cobra (Figura 5), crotalul si mamba. Toti acesti serpi
apartin aceleiasi specii cu toate ca se gasesc in locuri diferite pe glob. Toti injecteaza veninul prin coltii
scurti, lasand o urma caracteristica.
(1) Sarpele de coral intalnit in sudestul Statelor Unite, este viu colorat cu dungi
rosii, galbene (sau aproape albe) si negre, care inconjoara intreg corpul. Alta specie neveninoasa are
aceleasi culori, insa spre deosebire de sarpele de coral, inelele rosii intotdeauna sunt langa cele negre.
6-3. Muscatura de sarpe
• Otrava este injectata din sacul cu venin, prin coltii care se aseamana cu acele
de seringa. In functie de specia respectiva, coltii pot fi mai lungi sau mai scurti. Serpii care au senzori
de detectare a caldurii, au coltii mai lungi. Acesti colti sunt tinuti pliati pe cerul gurii si sunt coborati in
momentul atacului. Acest lucru permite sarpelui sa atace rapid si apoi sa se retraga. Cobra, sarpele de
coral, crotalul, mamba si serpii de mare au coltii scurti. Aceste specii sunt mai putin eficace in
incercarea lor de a musca, ei trebuind sa mestece dupa ce au injectat veninul, pentru ca acesta sa
aiba efect. Figura 7 arata caracteristicile muscaturii serpilor veninosi.
d. Individul muscat, trebuie sa ajunga in cel mai scurt timp posibil la o unitate medicala
pentru a primi ingrijiri. Pana cand mijlocul de transport este disponibil, accidentatul va fi asezat intins,
linistit si nu se va misca decat daca este absolut necesar acest lucru. Daca a fost muscat de o
extremitate, aceasta NU se va ridica; se va mentine extremitatea sub nivelul corpului. Accidentatul
trebuie protejat, asezat cat mai confortabil si incurajat. Daca individul este singur in momentul
producerii muscaturii, trebuie sa ajunga singur la cea mai apropiata unitate medicala si nu va astepta
pana cand va fi gasit de catre colegi sau alte persoane.
GRIJA!
NU se incearca taierea locului muscat si nici sugerea veninului. Daca veninul ajunge in gura si exista
cea mai mica ulceratie a tesutului, carie, etc. imediat salvatorul isi poate pierde cunostinta si chiar
viata.
GRIJA!
Daca se foloseste o atela pentru a imobiliza membrul respectiv, se va avea MARE GRIJA la modul
cum se leaga atela. Tot timpul va trebui supravegheata deoarece daca apare umflarea regiunii, se vor
reface legaturile.
c. Prim ajutor.
NOTA
Daca nu se poate captura animalul care a provocat muscatura, personalul medical trebuie informat cat
mai in amanunt despre caracteristicile animalului astfel incat acesta sa poata fi identificat.
5. Animale marine
Cu exceptia rechinului si a baracudei, celelalte specii marine nu ataca deliberat. Cele mai frecvente
rani provocate de astfel de animale sunt ciupituri, intepaturi sau punctii. Aceste rani pot fi foarte
dureroase, insa rareori sunt fatale.
b. Broastele testoase, balena alba si coralii. Aceste animale, in mod normal, produc
rani minore. Tratamentul consta in toaleta plagii si imobilizarea membrului respectiv, daca este cazul.
c. Meduzele, anemonele si altele. Acest grup de animale produc rani prin intepaturile
provocate de tentacule. Contactul cu tentaculele lor produce o durere vie insotita de hemoragie mica
la nivelul pielii. Socul, crampele musculare, ameteala, starea de voma si dereglarea respiratiei sunt
semnele care apar in astfel de situatii. Tentaculele vor fi indepartate cu blandete, cu ajutorul unui
prosop, etc. si zona se va spala cu apa din abundenta. Se poate folosi amoniac diluat, alcool sau pudra
de talc. Daca simptomele se accentueaza sau persista, se cere asistenta medicala.
d. Pestii cu tepi, aricii de mare, pisicile de mare si melcii conici. Aceste specii injecteaza
veninul prin punctia realizata cu ajutorul tepilor. Semnele generale si simptomele includ umflarea
regiunii, ameteala, stare de voma, crampe generale, diaree, paralizie musculara, instalarea starii de
soc. Decesul apare foarte rar. Tratamentul consta in spalarea ranii cu apa calda (daca este posibil)
timp de 30-60 minute. Acest lucru anuleaza efectul toxinei. In plus vor fi luate masuri de acordare a
primului ajutor in functie de situatie (controlul hemoragiilor, aplicarea unui pansament, etc.)
GRIJA !
Se va proceda cu atentie la spalarea ranii, apa trebuind sa nu fie foarte calda deoarece durerea
produsa de rana in sine poate fi mascata de reactia normala la caldura.
O intepatura sau muscatura provocata de o insecta poate genera o durere mare, reactie alergica,
inflamare si infectie. Daca nu se trateaza corect, unele muscaturi/intepaturi pot cauza boli grave sau
pot duce chiar la decesul persoanei respective. Atunci cand nu avem de-a face cu o reactie alergica,
primul ajutor reprezinta un proces simplu. In orice caz, personalul medical trebuie sa examineze
persoana care a fost muscata/intepata, in cel mai scurt timp posibil. Este foarte important de
asemenea ca paianjenul, albina sau insecta care a provocat muscatura/intepatura sa fie identificata,
mai ales in cazurile cand apare reactia alergica.
c. Prim ajutor. Aici exista cateva principii care se aplica cu privire la ceea ce a cauzat
muscatura/intepatura. Cateva dintre ele sunt:
• Daca in locul afectat exista un ac (de exemplu al unei albine), acesta va fi
indepartat prin razuirea suprafetei cu ajutorul unghiei sau al unui cutit. NU se apuca acul pentru a-l
indeparta, deoarece prin strangere, veninul aflat in sacul atasat de ac, trece in tesut.
• Se spala zona respectiva cu sapun si apa (alcool sau solutie antiseptica)
pentru a ajuta la reducerea sanselor de infectie si indepartarea urmelor de venin.
ATENTIE!
Vezi tabelul de mai jos pentru informatii privind muscaturile si intepaturile provocate de insecte.
6. SE OMOARA SARPELE (PE CAT POSIBIL FARA A-I DETERIORA CAPUL SAU
A PUNE IN PERICOL VIATA SALVATORULUI) SI SE TRIMITE LA UNITATEA
MEDICALA IMPREUNA CU VICTIMA.