De POP ALEXANDRA, clasa a X a A

1. Particularități, adaptări, curiozități cu privire la anumite sensibilități, organe de simt :

Organele de simt sunt organe care recepționează informații din mediul extern al organismului
căruia îi aparțin, asigurând astfel integrarea în mediu. Aceste informații sunt folosite la
elaborarea unor reacții de răspuns ale organismului. Unele specii supraviețuiesc cu ajutorul unor
simțuri (câinele cu mirosul, liliecii cu auzul).

Toate aceste organe de simt ajută organismele să se integreze în mediul lor de viață, şă-şi caute
prada și să se ferească de prădători. Fiecare organism prezintă organe de simț potrivite
condițiilor mediului în care trăiește.
Plantele
Aparatul steatolitic recepționează excitațiile produse de către atracția
gravitațională, iar planta răspunde la acestea prin mișcări. La baza
staminele exista papile senzitive. Ex: O insectă se așază pe planta si
aceste formațiuni percep excitația produsă determinând îndoirea
filamentului staminei, lipirea acesteia de pistil și autopolenizarea.
Mimoza pudica este planta care la atingerea ei, jumătățile frunzei se
unesc. La baza frunzei se află papile senzoriale, care recepționează
excitația produsă de atingere și determină strângerea lor.

Linia laterală
Peștii prezintă un organ de simț special denumit linia laterală. Linia lateral[ reprezintă o suprafață
a tegumentului, dispusă sub forma unei linii pe pârțile laterale ale corpului, care prezintă
receptori sensibili la excitația produsă de vibrația apei. De aceea pești sunt foarte sensibili la
vibrații.

Mustățile
Mustățile pisicilor, șobolanilor, șoarecilor le ajută pe aceste animale să-și caute hrana. Numindu-
se totodată si vibrile, ele sunt fire de păr foarte sensibile la atingere.

Vederea șerpilor
Șerpii prezintă vedere în infraroșu. Majoritatea animalelor nu
percep aceste radiații aflate în afara spectrului vizibil.
Radiațiile infraroșii sunt produse de corpurile calde. Acești
receptori îi ajută să-și detecteze prada. Corpurile fiind calde
datorită reacțiilor de ardere a hranei.
Electro-receptorii
Rechinii ciocan prezintă electro-receptori, receptori care percep curentul electric produs în
organismele vii, deci acești receptori îl ajută să-și detecteze prada. Curentul electric produs în
organismele vii este reprezentat de impulsul nervos.

CURIOZITATI:

OM

֍ Ochiul uman poate procesa 36.000 de bucăți de informație pe oră iar peste 24 de
milioane de imagini într-o viață.
֍ Oamenii clipesc, în medie, de 15 ori pe minut.
֍ Nou-născuții văd totul cu susul în jos până când creierul lor învață să proceseze
informația corect.
֍ Pierderea instantanee a auzului apare la 120 de decibeli.
֍ Omul poate simți până la 1.000 de mirosuri.
֍ Femeile au acest simt mai dezvoltat decât bărbații.
֍ 80% din tot ce experimentăm ca gust este de fapt miros.
Nu poți simți gustul acelor lucruri pe care saliva nu le poate
dizolva.
֍ Printre cele cinci gusturi principale este umani (plăcerea
gustului)
֍ Spatele este cea mai puțin sensibilă parte a corpului.
֍ Printre cele mai sensibile zone ale corpului sunt buzele, partea din spate a gâtului,
vârfurile degetelor și tălpile picioarelor.
֍ Numărul exact al simțurilor unui om este în continuare disputat, datorită numeroaselor
definiții pentru ceea ce înseamnă simț.

ANIMALE

1. Câinii pot simți mirosurile obiectelor care sunt la 15 m adâncime

2. Caii folosesc peste 100 de sunete in comunicare
3. Exista o pasare care in timpul zborului bate din aripi alternativ
4. Lupul este cel mai cald mamifer, având 40,7 grade Celsius
5. Țânțarii sunt de doua ori mai atrași de culoarea albastră
6. Veverița are cristalinul ochiului colorat
7. Rasa de câine Chiochiș are limba de culoare violet
8. Un porumbel voiajor poate descoperi ruta corecta spre casa de la 2000 km depărtare
9. Iepurele își folosește piciorul din spate pentru a bate toba cu el in pământ avertizându-si
grupul de apropierea unui pericol.
10. Gura delfinului este plina de colți ascuțiți 12-200 si nu-si pierde nici unul in timpul vieții.
 2. Locomoția animalelor in diferite medii de viată

NEVERTEBRATE

Spongieri -fixate pe roci si pe nisip.

Hidra: celule microepiteliale + mușchi
-locomoție prin ROSTOGOLIRE.
Meduza: fibre musculare + cavitate subumbrelara
-locomoție prin PROPULSIE
Echinoderme:- fixate
sau deplasează pe fundul apei cu ajutorul picioarelor, tepilor.
Urocordate:- majoritatea fixe, forma de butoiaș
-locomoție prin IMPINGEREA APEI AFARA.
Cefalocordate:-libere, mici
-se deplasează prin înot cu ajutorul .
Viermi:-mușchi cu dispoziție longitudinala, circulara si transversala
-locomoție prin tarare sau înot prin șerpuire -prezinta cili
Moluște:-picior musculos
-ex: lama la scoica; talpa la melc; tentacule la sepie
Artropode:-cu ajutorul picioarelor articulate
-locomoție prin înot sau mers.
VERTEBRATE:

-marine se deplasează cu ajutorul înotătoarelor perechi si nepereche

Amfibieni locomoție pe uscat datorita celor patru
-secundar pentru locomoția aeriana sau acvatica: cinci degete unite intre ele cu o
membrana interdigitala.
Reptile: -înoată cu ajutorul membrelor si a cozii sau prin șerpuire,
-pe pământ se deplasează cu ajutorul membrelor si prin șerpuire
Păsări:-se deplasează in mare parte prin zbor,
-membrele anterioare-aripile, membrele posterioare cu patru degete asigura stațiunea
bipeda si mersul pe sol, dar si înotul.
-MAMIFERE
terestre :- calcă pe toată talpa: ariciul, ursul, omul.
- calcă numai pe degete: pisica, lupul.
-calcă pe vârful degetelor, dar acestea sunt protejate de o copită.
acvatice: locomoția se bazează pe ondularea corpului.
-reducerea membrelor contribuie la forma hidrodinamică, necesară deplasării în apa.
zburătoare — (liliacul) scheletului este format din oase ușoare.
- locomoție prin zbor
 3. Curiozități cu privire la aceste organe ale omului

SISTEMUL NERVOS

Creierul uman se dezvolta si ajunge la maturitate in jurul vârstei de 5 ani, iar maturitatea deplina
se realizează in jurul vârstei de 25 de ani când deține intre 85 si 100 miliarde de neuroni
Ceea ce învață un copil in primii ani de viată constituie baza pentru dezvoltarea lui ulterioara.
Asta a fost demonstrat de studiile făcute pe copii sălbatici de vârsta peste 10 ani, care nu
vorbiseră niciodată, iar specialiștii încercau sa ii învețe limbajul articulat iar acest lucru nu mai era
posibil
Oamenii care au un IQ mai ridicat visează mai des forme complicate, culori, trăind chiar senzații
tactile, olfactive sau gustative.
Creierul nostru este mai activ noaptea decât ziua..
Creierul uman poate stoca de 5 ori mai multa informație decât întreaga Enciclopedie Britanica,
susțin cercetătorii.
Impulsurile nervoase circula in organism cu o viteza de aproximativ 270 km/
֍ Neuronii continua sa se regenereze pe tot
parcursul vieții.
֍ Nervii lunari, localizați in interiorul coatelor.
Lovirea lor declanșează o durere ascuțita, ca un
curent electric
֍ Feniletilamina este produsa de către creier când
omul este sunt îndrăgostit si totodată, este in
componenta ciocolatii

SISTEMUL LOCOMOTOR

֍ Când ne naștem avem in jur de 300 de oase, însă la maturitate rămânem cu 206. Deoarece
ele se sudează pe măsura ce ne dezvoltam.
֍ Oasele cresc in densitate pana la vârsta de 30 de ani
֍ Aria mâinii presupune cele mai multe oase din corp, 54 8.
֍ La fiecare 7 ani, avem o noua structura scheletica.
֍ Când ne este frig, muşchii se contractă involuntar. Astfel se explică tremuratul. Contracţiile
musculare au însă un rol important: produc energie pentru a încălzi corpul.
֍ O persoană folosește 17 mușchi când zâmbește și 43 când se încruntă.
֍ Prima proteză de picior din lume a fost confecționată din fire și foi subțiri pe un suport din
lemn.
 4. Aspecte de patologie la om

A sistemului locomotor

PONDILITA ANCHILOZANTA este o boala cronica

inflamatorie, de cauza necunoscuta, care afectează in
primul rând coloana vertebrala. Mai poate afecta si
scheletul altor părți ale corpului cum ar fi: umerii,
coapsele si genunchii, precum si tendoanele si
ligamentele din jurul oaselor si articulațiilor.
Spondilita anchilozanta debutează in jurul decadelor a
doua si a treia de viată, prevalenta fiind de trei ori mai
mare la bărbați decât la femei.
Mai este cunoscuta si ca boala Marie-Strumpell, boala Bechterew. Aceasta face parte din marea
grupa al spondil artropatiilor seronegative alături de artrita reactivă, artrita psoriazică
Nu se cunoaște cauza apariției acestei boli, dar se crede ca ar fi determinata de o combinație
intre anumiți factori de mediu, genetici si ai sistemului imun.
In spondilita anchilozanta pot fi afectate si alte părți ale corpului incluzând ochii, inima, plămânii
si tactul digestiv.

A sistemului nervos
Boala Parkinson este o boală degenerativă ce
survine în urma distrugerii lente și progresive a
neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol
important în controlul mișcărilor, pacienții
prezintă gesturi rigide, sacadate și
incontrolabile, tremur și instabilitate postulară.
Primele simptome ale bolii Parkinson apar, cel
mai frecvent, după vârsta de 60 de ani, dar
poate fi luată genetic sau să se nască cu ea.
În momentul manifestării primelor simptome,
se crede că 60%, 80% din celulele din zona de control a activităților motorii sunt deja distruse.
Severitatea Bolii Parkinson, modul în care progresează și impactul asupra vieții pacientului
variază, dar tratamentele disponibile permit controlul bolii mult timp după diagnosticare.
Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremurul de repaus, rigiditatea și
bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esențiale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea
postulară este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei după 8 ani de evoluție a
bolii.