Cele mai bizare mecanisme de aparare din natura (Galerie foto & Video)

Foto: Mental Floss Loading from Okazii.ro

Jos fustele scurteStefan Banica s-a intors, presa a dat navalaMinora fortata sa se prostituezeFumeaza la 4 ani De curand, cercetatorii au inregistrat un mecanism de aparare nemaivazut la o specie de calamar de adancime. Cand este amenintat, acesta isi ataca pradatorul si apoi se retrage, rupandu-si varful unui tentacul si lasandu-l in urma, pentru a distrage atentia. Fragmentul de tentacul continua sa straluceasca si sa se zbata, creand astfel o diversiune si permitand calamarului sa fuga. Iar aceasta strategie de aparare bizara nu este singulara in regnul animal. Potrivit Mental Floss, iata si altele: 1. Soparla care improasca sange din ochi Soparla texana cu corn se poate camufla perfect in mediul nisipos in care traieste si are ca principala arma de aparare tepii si cornul. Insa daca acestea nu sunt eficiente in a tine pradatorii departe, soparla apeleaza la o alta tactica: improasca sange din ochi. Sangele, care poate ajunge si la 1,5 metri departare, contine si o substanta care il face pe atacator sa se retraga, in cazul in care nu era suficient de speriat de "suvoiul" in sine. Dupa ce pune in practica acest mecanism, soparla texana cu corn poate ramane insa fara circa o treime din cantitatea totala de sange.

2. Broasca paroasa isi rupe oasele de la degete Broasca paroasa, in ciuda numelui popular, nu este deloc paroasa. Este o specie de

broaste din Africa Centrala, ce are o singura tactica de aparare: cand vede ca este in pericol isi poate rupe oasele de la degete si le impinge prin piele, in asa fel incat sa formeze un fel de gheara ascutita. Ce se intampla cu oasele dupa ce pericolul trece nu este inca stiut, dar cercetatorii sunt de parere ca acestea aluneca la loc dupa ce muschii se relaxeaza. Denumirea acestei broaste vine de la faptul ca, in sezonul de imperechere, masculii dezvolta niste falduri de piele pe marginile corpurilor. Aceste falduri le permit si sa acumuleze mai mult oxigen atunci cand au grija de oua.

3. Tritonul spaniol isi transforma coastele in tepi Broasca paroasa nu este singurul amfibian care isi foloseste oasele drept arme. Tritonul spaniol isi extinde cutia toracica foarte mult, dupa care isi impinge micile coaste prin piele, astfel ca acestea se transforma in doua randuri de tepi, cate unul pe fiecare parte a corpului. Desi pare un mecanism destul de traumatizant, tritonul isi revine foarte repede dupa ce apeleaza la aceasta strategie.

4. Unele termite isi transforma colegii in kamikaze Atunci cand sunt atacate, exemplarele dintr-o specie de termite endemica padurilor tropicale din Guiana Franceza isi scot la bataie colegii mai in varsta, pentru a apara intreaga colonie. Acestia, care nu mai sunt de folos coloniei asa cum erau odata, vin la lupta echipati cu rezerve de substante toxice, produse de-a lungul vietii de niste glande situate la nivelul abdomenului. Atunci cand sunt amestecate cu secretiile glandelor salivare, aceste substante se transforma intr-un lichid toxic care explodeaza, paralizand atacatorii, dar ucigand in acelasi timp si purtatorul "explozibilului".

5. Castravetele de mare isi scoate organele interne la bataie

In intreaga lume sunt cunoscute circa 1.250 de specii de castraveti de mare, vietuitoare marine sedentare. Acestea au insa o capacitate iesita din comun, care le ajuta sa tina departe pradatorii. Mai exact, cand se simt amenintate isi pot expulza organele interne, care sunt lipicioase si care pot contine substante ce ucid pradatorii. Dupa ce apeleaza la aceasta strategie, castravetii de mare au capacitatea de a-si regenera partile de corp pierdute.

6. Oposumul intra in coma Fara sa vrea, atunci cand simte frica puternica, oposumul intra intr-un fel de stare comatoasa, care poate dura si cateva ore, suficient de mult cat sa-si convinga atacatorul ca a murit. Mai mult, frica le face pe aceste animale sa emane si un miros ca de cadavru, care convinge si mai bine pradatorul. Popular se spune ca oposumul face pe mortul, dar de fapt este vorba de o stare involuntara, indusa de frica.

DREPT LA REPLICA Metode avansate pe care le folosesc animalele pentru a ucide (Video & galerie foto)

Foto: cracked Loading from Okazii.ro

Jos fustele scurteStefan Banica s-a intors, presa a dat navalaMinora fortata sa se prostituezeFumeaza la 4 ani Unele vietuitoare, cum ar fi viespea tarantula, sunt inzestrate cu arme puternice pentru a ucide, in acest caz o intepatura foare dureroasa, in timp ce altele au strategii mai elaborate pentru a-si omori prada. Cracked a scos in evidenta cateva animale care se folosesc de metode inspaimantatoare si

avansate pentru a ucide. 1. Paianjenul gladiator Pentru a face rost de hrana, paianjenul gladiator, care mai este numit si paianjenul cu fata de capcaun, tese o panza rezistenta intre cateva ramurele, iar apoi se suspenda cu un singur fir deasupra panzei si asteapta. Dupa ce o insecta se agata in acea panza, paianjenul coboara repede si o "infasa" bine cu tesatura facuta, cam cum a patit Frodo din "Stapanul Inelelor", dupa care o devoreaza incet.

2. Tritonul iberic Acest amfibian reuseste sa se foloseasca de propriile coaste pentru a se apara de pradatori si, eventual, pentru a-i ucide. Tritonul iberic isi extinde atat de mult cutia toracica incat micile oase ale acesteia practic ies prin piele. Mai mult, pielea acestuia secreta o otrava care, in combinatie cu coastele ascutite iesite prin piele, se transforma intr-o arma mortala deseori. Otrava insa nu afecteaza si corpul tritonului, iar gaurile din piele ramase dupa actionarea acestui mecanism de aparare se vindeca foarte repede.

3. Sarpele cu tentacule Acesta are doua mici excrescente la nivelul capului, numite tentacule, de care se foloseste pentru a momi prada. Pestii cu care sarpele cu tentacule se hraneste au dezvoltat de-a lungul timpului un

mecanism de aparare care ii face sa fuga de el automat, din reflex, atunci cand il simt in apropiere. Insa, sarpele, la randul lui, a invatat sa exploateze aceasta abilitate a pestilor. Cu ajutorul acelor tentacule, el trimite o falsa alarma pestilor din apropiere, si, stiind incotro fug pestii cand simt amenintarea, el se pozitioneaza exact in acea directie. Astfel, sarpele trimite alarma falsa intr-un loc, dar sta exact in zona catre care pestele se indreapta cand fuge, iar in acel moment il ataca cu o rapiditate uimitoare (cum se poate vedea si in inregistrarea video de mai jos).

4. Viespea tarantula Viespea tarantula este o viespe uriasa, care vaneaza tarantule. Este una dintre cele mai mari viespi din lume si provoaca una dintre cele mai dureroase intepaturi - este de fapt pe locul doi in aceasta privinta, dupa furnica glont. Un cercetator care s-a lasat intepat de bunavoie de viespea tarantula a spus ca intepatura iti ia capacitatea de a face orice altceva in afara de a tipa. Probabil de aceea se incumeta sa ucida unii dintre cei mai mari paianjeni din lume. Este o insecta considerata "relativ docila" si care rar inteapa fara a fi provocata, dar uneori consuma sucul unor fructe fermentate, dupa care zboara un pic cam instabil, momente in care riscul de a fi intepat este mai mare.

5. Caracatita patura Aceasta caracatita nu are venin sau alte arme mortale, insa are un fel de mantie uriasa, de care se foloseste pentru a intimida unii pradatori. In plus, de-a lungul timpului a dezvoltat o imunitate la otrava unei meduze, astfel ca se poate apropia de ea atat de mult incat sa-i rupa cateva tentacule, pe care apoi le foloseste pentru a se apara de pradatorii mai periculosi.

DREPT LA REPLICA Anunturi Google Aparate contra cinilor - aparate-ultrasunete.net Strategii neobisnuite prin care pasarile se apara de pradatori (Galerie foto-video) Cele mai multe pasari pot zbura, iar acest lucru este deja un eficient mod de aparare atunci cand au de-a face cu pradatori. Insa, din cele peste 10.000 de specii de pasari cunoscute pana acum unele au si alte strategii defensive, cum ar fi cea a pupezei care, atunci cand se simte amenintata, isi acopera penele cu o secretie foarte urat mirositoare (de la o glanda situata langa anus). In plus, puii de pupaza se intorc cu tartita la pradator si improasca materii fecale chiar spre ochii lui, iar puii de fulmar pot produce o secretie lipicioasa pe care o arunca spre dusman, acoperindu-l. Listverse a scos in evidenta mai multe exemple de mecanisme de aparare neobisnuite ale unor pasari. Iata care sunt acestea: 1. Prundarasul Prundarasii, pasari zgomotoase, isi fac cuiburile pe pamant, astfel ca puii lor si ouale sunt mai vulnerabili in fata atacatorilor. Prundarasii adulti au insa o strategie defensiva demna de o scena de teatru: atunci cand un pradator mediu ca marime se apropie, cum ar fi o pisica, un caine, o vulpe, prundarasul se departeaza de cuib tarandu-si o aripa ca si cum ar fi rupta si agitandu-se din rasputeri pentru a distrage atentia pradatorului de la cuib.

Dusmanul atunci incepe sa urmareasca prundarasul "lovit", iar cand acesta din urma considera ca pradatorul s-a departat suficient de mult de cuib, isi ia zborul. E drept, este o strategie riscanta, deoarece adultul poate fi prins, dar de cele mai multe ori functioneaza (iar puii de... mai mult Vineri, 30 Septembrie 2011, ora 12:05 2 comentarii Alte articole despre: strategii defensive pasari, strategii aparare pasari, mod aparare pasiri,mecanisme aparare pasari, trucuri aparare pasari

Cele mai viclene strategii de imperechere din regnul animal (Galerie foto) Aparent, imperecherea (in regnul animal) este un lucru simplu, care presupune, in plus fata de oameni, cel mult o lupta intre masculi. In realitate, insa, lucrurile sunt mai complicate de atat, chiar si unele dintre cele mai simple forme de viata stapanind arta trucurilor, a santajului, a intimidarii sau inselaciunii. Iar Cracked.com iti arata cateva dintre animalele care au cele mai viclene strategii de imperechere. 1. Mustele scorpion Aceste muste si mustele agatatoare arata chiar mai urat decat cele clasice, dar au si o latura romantica: in timpul sezonului de imperechere, masculii cauta cele mai suculente si gustoase insecte pe care le pot prinde si le ofera in dar femelelor, care vor judeca atent cadoul. Insa, masculii mai slabi pot avea probleme in a concura cu ofertele venite din partea celor mai puternici. Prin urmare, cei mai putin inzestrati din punct de vedere fizic apeleaza la un truc nu chiar usor de banuit, dar eficient: uneori se dau drept femele astfel ca masculii cei mari le daruiesc lor cadourile impresionante, cu scopul de a se imperechea apoi, nestiind ca au de-a face tot cu masculi. Masculii mici pleaca cu insecta imediat ce o primesc si o daruiesc altor femele pentru a le starni interesul.

2. Calmarii In cazul unor specii de calmari, femelele sunt mai mari decat masculii, astfel ca acestia sar peste miscarile clasice si apeleaza la o strategie atipica de imperechere. Mai exact, acesti masculi pot stoca lichidul seminal in... mai mult

Miercuri, 13 Iulie 2011, ora 18:12 1 comentariu Alte articole despre: strategii viclene imperechere, imperechere animale, strategii imperechere

10 lucruri uimitoare despre animale Regnul animal ascunde inca numeroase mistere chiar si pentru cercetatori. Daca vrei sa patrunzi totusi in misterioasa lume a necuvantatoarelor, citeste randurile de mai jos, pentru a afla cateva din dezvaluirile facute de oamenii de stiinta in ultima vreme: 1. Crocodilii inghit pietre Conform livescience.com, sistemul digestiv al unui crocodil trebuie sa mistuie diferite mancaruri grele, de la broaste testoase, peste sau pasari la girafe, lei sau bivoli. Pentru a veni in ajutor aparatului digestiv, crocodilii obisnuiesc sa inghita pietre destul de mari, care raman permanent in stomacurile lor. Despre aceste pietre se crede ca ii ajuta si la scufundari. 2. Laptele de balena este foarte gras Acesta este de 10 ori mai gras fata de laptele uman, avand un continut de grasime de aproape 50%, ceea ce face ca puiul sa creasca, in medie, cu aproximativ 90 de kilograme pe zi. 3. Pasarile isi iau repere in calatoriile lungi Porumbeii spre exemplu, care pot zbura mii de kilometri pentru a se intoarce fara dificultate in locul din care au plecat, se folosesc, dupa cum sugereaza un studiu, de repere de la sol ca sa gaseasca drumul cel bun. 4. Papagalii nu doar imita Studii efectuate in ultimii 30 de ani converg catre ipoteza ca papagalii nu doar imita atunci cand "vorbesc" ci si inteleg anumite notiuni cum ar fi "acelasi", "diferit", "mic", "mare". In plus, una din cercetari arata ca intelegerea mecanismelor de vorbire ale acestora ar putea ajuta la... mai mult Miercuri, 01 Septembrie 2010, ora 07:06 2 comentarii

Alte articole despre: lucruri uimitoare animale, ciudatenii animale ucruri uimitoare despre animale

Animaldanger Loading from Okazii.ro

Jos fustele scurteStefan Banica s-a intors, presa a dat navalaMinora fortata sa se prostituezeFumeaza la 4 ani Regnul animal ascunde inca numeroase mistere chiar si pentru cercetatori. Daca vrei sa patrunzi totusi in misterioasa lume a necuvantatoarelor, citeste randurile de mai jos, pentru a afla cateva din dezvaluirile facute de oamenii de stiinta in ultima vreme: 1. Crocodilii inghit pietre Conform livescience.com, sistemul digestiv al unui crocodil trebuie sa mistuie diferite mancaruri grele, de la broaste testoase, peste sau pasari la girafe, lei sau bivoli. Pentru a veni in ajutor aparatului digestiv, crocodilii obisnuiesc sa inghita pietre destul de mari, care raman permanent in stomacurile lor. Despre aceste pietre se crede ca ii ajuta si la scufundari. 2. Laptele de balena este foarte gras Acesta este de 10 ori mai gras fata de laptele uman, avand un continut de grasime de aproape 50%, ceea ce face ca puiul sa creasca, in medie, cu aproximativ 90 de kilograme pe zi. 3. Pasarile isi iau repere in calatoriile lungi Porumbeii spre exemplu, care pot zbura mii de kilometri pentru a se intoarce fara dificultate in locul din care au plecat, se folosesc, dupa cum sugereaza un studiu, de repere de la sol ca sa gaseasca drumul cel bun.

4. Papagalii nu doar imita Studii efectuate in ultimii 30 de ani converg catre ipoteza ca papagalii nu doar imita atunci cand "vorbesc" ci si inteleg anumite notiuni cum ar fi "acelasi", "diferit", "mic", "mare". In plus, una din cercetari arata ca intelegerea mecanismelor de vorbire ale acestora ar putea ajuta la dezvoltarea aceleiasi abilitati la roboti. 5. Pentru castori zilele sunt mai lungi iarna Pe timpul iernii, castorii isi conserva energia evitand iesirile in aerul rece. Ei stau in vizuina lor din pamant si crengi folosind mancarea stocata in perioada verii sau depozitele de grasime din organism. Prin urmare, ei nu vad lumina multe saptamani, lucru care ii face sa aiba propriul lor ceas biologic, care le spune ca ziua ar avea aproximativ 29 de ore. 6. Puii de cartita nu sunt orbi Desi pana nu demult s-a crezut ca ochii puilor de cartita au mai mult rolul de a percepe curentii de aer decat de a vedea, studiile efectuate in ultimii ani arata ca acestia chiar vad, dar ca nu le place sa simta lumina deoarece aceasta este asociata si cu faptul ca un pradator a patruns intr-unul din tunelurile lor. 7. Animalele sunt altruiste Ideea ca animalele sunt preocupate numai de propria supravietuire este gresita. Multe specii de pasari spre exemplu dau dovada de altruism, ajutand confrati in unele situatii, prin gesturi cum ar fi oferirea unui semnal care anunta descoperirea unei surse de hrana. 8. Multi pesti sunt hermafroditi Aceasta caracteristica, de a avea atat organe de reproducere feminine cat si organe de reproducere masculine, este mult mai intalnita la pesti decat la oricare alta specie de vertebrate. Unii dintre acestia isi schimba sexul in functie de modificarile hormonale sau de cele ale mediului inconjurator. 9. Girafele au un aparat circulator unic Din cauza lungimii neobisnuite a gatului, inima unei girafe trebuie sa pompeze sange de doua ori mai puternic decat inima unei vaci pentru a iriga si creierul, iar vasele de sange sunt construite intr-un sistem mai complex, aceste doua aspecte facand ca girafele sa aiba un aparat cardio-vascular unic. 10. Elefantii au o memorie destul de buna Elefantii au cel mai mare creier dintre mamifere, acesta cantarind, in medie, 5 kilograme. Si, desi memoria si inteligenta sunt destul de dificil de masurat, atat la oameni cat si la

animale, mai multe studii au sugerat ca elefantii stau destul de bine la capitolul amintirilor, facand ca expresia "memorie de elefant" sa aiba corespondent in realitate. FI Strategii neobisnuite prin care pasarile se apara de pradatori (Galerie foto-video)

Foto: listverse

Vand Pui De Labrador300,00 EUR

Jos fustele scurteStefan Banica s-a intors, presa a dat navalaMinora fortata sa se prostituezeFumeaza la 4 ani Cele mai multe pasari pot zbura, iar acest lucru este deja un eficient mod de aparare atunci cand au de-a face cu pradatori. Insa, din cele peste 10.000 de specii de pasari cunoscute pana acum unele au si alte strategii defensive, cum ar fi cea a pupezei care, atunci cand se simte amenintata, isi acopera penele cu o secretie foarte urat mirositoare (de la o glanda situata langa anus). In plus, puii de pupaza se intorc cu tartita la pradator si improasca materii fecale chiar spre ochii lui, iar puii de fulmar pot produce o secretie lipicioasa pe care o arunca spre dusman, acoperindu-l. Listverse a scos in evidenta mai multe exemple de mecanisme de aparare neobisnuite ale unor pasari. Iata care sunt acestea: 1. Prundarasul

Prundarasii, pasari zgomotoase, isi fac cuiburile pe pamant, astfel ca puii lor si ouale sunt mai vulnerabili in fata atacatorilor. Prundarasii adulti au insa o strategie defensiva demna de o scena de teatru: atunci cand un pradator mediu ca marime se apropie, cum ar fi o pisica, un caine, o vulpe, prundarasul se departeaza de cuib tarandu-si o aripa ca si cum ar fi rupta si agitandu-se din rasputeri pentru a distrage atentia pradatorului de la cuib. Dusmanul atunci incepe sa urmareasca prundarasul "lovit", iar cand acesta din urma considera ca pradatorul s-a departat suficient de mult de cuib, isi ia zborul. E drept, este o strategie riscanta, deoarece adultul poate fi prins, dar de cele mai multe ori functioneaza (iar puii de regula fug de langa cuib cat timp adultul isi joaca actul). Strategia nu este insa utila atunci cand este vorba de animale mai mari, erbivore, cum ar fi vacile si caii, care pot strivi cuiburile.

2. Bufnita de vizuina Aceste pasari isi fac cuib in vizuine, de unde si numele, iar adesea folosesc vizuinele parasite ale altor animale. Cat timp adultii sunt plecati dupa mancare, puii raman singuri si vulnerabili in fata pradatorilor, cum ar fi vulpile, coiotii, dihorii, pisicile. Pentru a se apara insa puii pot produce un sunet care seamana cu cel caracteristic sarpelui cu clopotei. Si, cum acesti serpi foarte veninosi sunt cunoscuti pentru preferinta lor de a se ascunde in vizuini, cei mai multi pradatori prefera sa fuga atunci cand aud sunetul

respectiv. Iar puii pot face asta la cel mai mic semn de amenintare - cum ar fi cand aud ca un animal scormoneste la intrarea in vizuina. De asemenea, si bufnitele de vizuina adulte pot produce acelasi sunet cand se simt incoltite, aceasta fiind unul din cele mai eficiente moduri de aparare din lumea pasarilor. Singurul punct slab al lui este insa amenintarea care vine chiar din partea unui sarpe cu clopotei. Nu numai ca acesti serpi nu ar putea fi pacaliti de un sunet imitator, dar pe deasupra sunt si surzi. Prin urmare, serpii cu clopotei se numara printre putinele animale care mananca pui de bufnite de vizuina.

3. Cucul eurasiatic Acesta este bine cunoscut pentru faptul ca isi depune ouale in cuiburile altor pasari, iar cand puii eclozeaza distrug ouale sau puii pasarilor gazda. Eliminand competitorii, ei cresc apoi foarte mari fata de parintii adoptivi. Insa, chiar si pentru femelele cuc aceasta strategie poate fi periculoasa deoarece multe pasari sunt foarte protectoare cu ale lor cuiburi, chiar daca sunt mai mici ca marime. Asadar, pentru a se asigura ca ouale ajung in cuiburile altor pasari, femelele cuc se "deghizeaza" intr-o pasare de prada, punand pe fuga pasarile mici. Si, cata vreme "pradatorul" este inca in cuib, proprietarul nu are curaj sa se intoarca, astfel ca femela cuc isi depune linistita ouale dupa care isi ia zborul.

4. Bufnita pitica Bufnitele nu vaneaza doar rozatoare, ci si pasari mici, iar cele mai multe dintre acestea din urma sunt foarte speriate de ele; atat de speriate incat hartuiesc zgomotos o bufnita atunci cand o vad in timpul zilei (cand este mai putin probabil ca aceasta sa atace prin surprindere). Si, desi pentru bufnitele mari acest mecanism poate fi doar deranjant, pentru speciile mici, cum ar fi bufnita pitica, poate fi periculos. Si asta deoarece bufnitele pitice, care au marimea unui pumn, pot vana pasari si de doua ori mai mari decat ele, astfel ca se tem de alte pasari mai mici aflate in teritoriul lor, stiind ca si ele pot veni de hac unor pasari mai mari. Pentru a se proteja insa de acea hartuire, bufnitele pitice au doua pete la spate care seamana cu doi ochi. Iar acestea sunt suficiente pentru a descuraja pasarile mici care nu ataca o bufnita ce priveste in directia lor. Pacalite de acest truc, pasarile mici fie abandoneaza intentia de a hartui bufnita pe care nu o suporta, fie incearca sa atace "pe la spate", numai ca in acest caz dau chiar peste ochii reali ai bufnitei si risca sa ajunga prada pentru ea.

5. Bufnita africana mascata Aceasta bufnita mica era putin cunoscuta pana anul trecut, cand o emisiune difuzata in Japonia a prezentat metodele sale defensive. Atunci cand de ea se apropie un dusman mic sau relativ neagresiv, aceasta isi infoaie penele foarte evident si scoate un fel de suierat, pentru a parea mai mare si mai periculoasa. Daca este vorba insa de un pradator mai puternic, aceasta bufnita nu mai incearca sa il intimideze, ci isi aplatizeaza cat mai mult penele si corpul si strange ochii atat de tare incat devin aproape invizibili pentru dusman. Totodata, ea ramane nemiscata un timp, iar toate aceste trucuri, plus faptul ca penele ei seamana cu structura unei scoarte de copac, o fac sa para un ciot sau o ramura, scapand de atentia dusmanului.

6. Pitohuiul cu creasta Aceasta pasare traieste in Noua Guinee si este otravitoare. Mai exact, ea contine o neurotoxina foarte puternica, numita batracotoxina (aceeasi otrava care se gaseste si in

pielea broastelor sageata din America de Sud). Pitohuiul cu creasta isi ia aceasta toxina din anumiti gandaci pe care ii mananca, dupa care o concentreaza in pene si piele. Atingerea unei astfel de pasari poate provoca amorteli si furnicaturi, precum si arsuri si stranutat (asa cum au remarcat cercetatorii care au atins-o).