TEHNOLOGII EFICIENTE iN CRESTEREA FAZANILOR Fazanul este, incontestabil, un vanat cu o mare importanta atat vanatoresc-sportiva, cat si economic. Carnea lui excelent este apreciat si cdutata atat in fara, cat si in strdinatate. in ultimele decenii s-a infiintat un numar mare de crescatorii subordonate Regiei Nationale a Padurilor si Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, iar in prezent se constaté numeroase solicitari din partea unor persoane particulare, pasionate, pentru infiintarea unor cresctorii de fazani, in scopul obtinerii unor venituri prin exploatarea si valorificarea acestei specii. Daca cresterea fazanului nu a luat pana in prezent un avant mai mare, se datoreste, in primul rand, lipsei unui personal suficient de specializat, care sd cunoasca temeinic biologia si cresterea fazanului. Aceasti lips se datoreste mai ales faptului cd nu a existat un manual care sA trateze cresterea artificiala a fazanului in mod practic si pe intelesul tuturor. Prin lucrarea de faté vrem s& etalim cunostintele acumulate, dupa o practi indelungata, privind biologia si cresterea fazanului in captivitate, in vederea valorificarii acestuia, in scopul popularii fondurilor de vanatoare (la intern sau export), precum gi pentru valorificarea odlor si a fazanilor sacrificati. Particularitatile biologice ale fazanului Unii naturalisti considera fazanul o pasire care se orienteazi mai greu $i poate constitui o prada usoara pentru diferite rapitoare. Este 0 mare gresealé deoarece, nu numai cA fazanul nu este ,,prost”, dar prin manifestirile sale di dovada cA este prevaziitor, siret si inteligent. Pentru mentinerea fazanului intr-un fond de vanatoare se cer indeplinite trei conditii: hrana, adapost si liniste. Fazanul nu emigreaza niciodata dintr-un fond de vaniitoare din dorinta de a vagabonda, ci numai138 PETRE CRISTESCU silit de imprejurari — lipsa hranei sau a unui biotop corespunzator (ad&post). Cand apare in teren un rapitor cu par, cocosul de fazan semnaleaza prezenta sa cu un strig&t special, cunoscut de catre personalul de vanatoare, care intelege astfel ci in teren a aparut o vulpe, un caine, o pisica etc. Fazanul este o pasare omnivora. Graul, orzul, rapita, floarea-soarelui, cAnepa, porumbul etc. sunt furaje necesare fazanului. in general, toate cerealele formeaza hrana lui, la care se mai adauga sfecla, varza si alte leguminoase, apoi ghinda, jirul, fructe de toate felurile, porumbe, gherghine, maces etc. in afar’ de acestea, fazanul este mare amator de insecte, larve etc. si chiar de carne, daca se iveste prilejul. Dimorfismul sexual la fazan este foarte pronuntat, masculii fiind viu colorati, pe cand femelele au culoarea stearsa. Explicatia ar fi aceea ca fazanul este poligam si el este acela care-atrage femelele si nu invers. Coloratia cenusie, modesta a femelelor este adaptarea la mediu, mai cu seama in perioada cuibaritului, dar si a cresterii puilor, homocromia permitandu-i sd evite pericolul rapitoarelor. Intr-adevar, penajul femelelor seaman cu solul si iarba uscata. Proportia sexelor in terenul de va liber este de un cocos Ja 3-4 fazinite. Proportia dintre sexe are o mare important din punct de vedere al inmultirii naturale. Glasul cocosului este un {ipat, care poate fi auzit seara, cand se urca in arbori, pentru dormit, dimineata in zori cand coboara sau ori de cate ori se simte amenintat de vreun pericol (0 vulpe sau alt rapitor). Femela scoate si ea un ticait slab, puii piscaic usor. Dintre simturi, cele mai dezvoltate par a fi vazul, apoi auzul. Deplasarea preferata este pe picioare, fiind dotat cu picioare puternice, musculoase. In zbor se ridicd numai la nevoie si parcurge doar distante mici, de 200-300 m, dupa care coboara pe sol. Maturitatea sexuala este atinsa la varsta de 10 luni. imperecherea incepe primavara, imediat ce timpul s-a incalzit, de obicei in martie, dar momentul depinde de mersul vremii. Perioada inceperii imperecherii se cunoaste dupa faptul ci masculii umbla mult, scot tipete, bat din aripi. azanita isi face cuib pe pamant, intr-o mica adancitura captusité cu cateva fire de iarba uscataé, cu putine pene. Ouatul incepe cam la 1-10 aprilie si dacd fazdnita nu este deranjati se termind in 3 saptimani. Depune, in medie, 12-14 oua. Culoarea oualor este verzuie-deschis, dar unele oud sunt aproape brune. Incubatia dureazi 24 zile. Puii de fazanTehnologii eficiente in cresterea fazanilor 139 parasesc cuibul imediat dupa iesirea din ou. Hrana lor predominanta in primele luni este de natura animala. Sunt foarte sensibili la riceli mai ales in primele 2-3 saptmani. Fazanul face parte din Ordinul Galliformes, familia Phasianide — Phasianus colchicus L. Masculul se numeste cocos, iar femela giina de fazan. Numele stiin- tific provine de la regiunea Colchis (Colchada), o regiune din Caucaz- Gruzia. Originea fazanului este considerati zona temperata a continentului asiatic, incepand de la tarmul estic al M@rii Negre, pana in Extremul Orient, inclusiv insulele japoneze, Taiwanul, China, Coreea. Zoologii deosebesc nu mai putin de 42 subspecii de fazan, dar, dintre acestea, importante pentru {ara noastri sunt numai trei: > fazanul comun — Phasianus colchicus-colchicus (Linné); » fazanul gulerat — Phasianus colchicus torquatus (Gamelin); » fazanul mongolic — Phasianus colchicus mongolicus (Brandt). Cel mai vechi si mai cunoscut in Europa este Phasianus colchicus- colchicus (Linné), fazanul comun. La inceputul secolului trecut au mai patruns si celelalte doua subspecii, iar pe parcurs si alte doud, mai putin importante. Fazanul formozan (Phasianus c. formosanus, din Taiwan, si fazanul verde sau japonez (Phasianus c. versicolor), din Japonia. Fig. I ~ Subspecii de fazani: a ~fazan comun; b ~ fazan gulerat; c ~ fazan mongolie Fazanul comun — Phasianus colchicus-colchicus (Linné) este originar de pe malul estic al Marii Negre si a fost adus in Europa de greci si romani. Este mai mic la corp decat fazanul gulerat si cel mongol si, spre deosebire de acestia, nu are guler alb. Culoarea general a penajului140 PETRE CRISTESCU este albastri-verzuie, cu luciu metalic pe gat si corp, ruginic-metalici pe piept si rosie-bruna pe restul corpului, cu pete mici aurii, sau negru pe spate si negru-albastrui pe abdomen. Coada prezint& dungi transversale inchise. Femela este de culoare cenusie-deschisa, penajul avand dungi transversale inchise, ondulate. Greutatea corporala la mascul este de 1,1- 1,4 kg, iar la femel de 0,8-1,0 kg. Lungimea corpului la mascul poate ajunge la 80-90 cm, din care coada reprezinta 35-40 em. Picioarele sunt puternice, subtiri si lungi, cu 4 degete si pinteni. Fazanul gulerat-chinezese — Phasianus colchicus torquatus (Gamelin) este originar din extremitatea de est a Chinei, cum arata si numele. Are un guler alb. Spatele este brun-deschis, supracodalele albastrui, iar coada mai deschis’, galbena-cenusie. Este foarte frumos, mai mare decat cel comun si mai prolific, oud mai de timpuriu si, in consecinta, este mai usor de crescut artificial. Femela seamana cu fazanul comun, dar este mai deschisa la culoare. Fazanul mongolic — Phasianus colchicus mongolicus (Brandt) a fost adus in Europa (1900) pentru prima data in Anglia. Originar este din centrul Asici-Turkestan si nord-vestul Chinei. Este cel mai mare Ja corp, cocosul atinge 1,5-1,7 kg si intereseazi cel mai mult sectorul de vanitoare si crestere. Se caracterizeaza printr-o.mare rezisten{ la factorii de mediu si este destul de prolific. jn afari de fazanii care prezintd interes economic si vandtoresc, in Roménia se mai cresc in captivitate mai multe specii de decor, dintre care cele mai importante sunt: > fazanul auriu — Carysolopaus pictus, Este fazanul cel mai framos, originar din sudul Chinei, traieste in libertate; > fazanul argintiu — Genaeus nyctaemenos. Este originar tot din China. Are talia mai mare ca a fazanului auriu; } fazanul regal — Syrmaticus reevesii, originar din nordul Chinei. Este specia de fazan cu cea mai mare talie. Masculul are o lungime de peste 2 m, din care coada reprezintA 1-1,5 m. Adaptat in Europa si in mod deosebit in Franta, unde se preteaz4 la popularea fondurilor de van&toare si la vanatoarea recreativ-sportiva. Pentru a pune la dispozitia celor care doresc sa infiinteze o crescatorie de fazani (dupa prezentarea notiunilor generale despre aceasta specie de vanat), in scopul intelegerii temeinice a tehnologiei de crestere, considertim necesar ca prezentele indrumiri si fie structurate.pe capitole,Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 141 dupa cum urmeazi: metode de crestere, reproducatori (selectia), productia de ou’, incubatia, sortarea, cresterea si hrinirea puilor, productivitatea, receptionarea si valorificarea productiei si masuri sanitar. veterinare de profilaxie si tratament in crescatoriile de fazani. Metodele de crestere a fazanului in captivitate Se cunosc doudi metode de crestere: seminaturala — cu closti (g&ini) si cresterea artificiald propriu-zist — sistem intensiv, care intereseazi in mod practic cresterea fazanului in tara noastra. © daté cu imbunititirea conditiilor de furajare (a nutreturilor combinate) si a aparaturii de incubat, marile crescatorii au trecut de la cresterea seminaturala la cresterea intensiva (artificiala). Mentionam ca fazanul, desi este crescut in captivitate, se considera ,,silbatic“, nefiind domesticit in totalitate, iar notiunea de crestere, precum si comporta- mentul nostru vor fi diferite, comparativ cu pisirile domestice din gospodarii sau ferme. in concluzie, trebuie precizat ca atat cresterea gi exploatarea, cat si valorificarea fazanului in captivitate sunt mai ,,dificile" decat in cazul pasarilor domestice, necesitand, in consecinti, un comportament adecvat si o atentie sporit. Cresterea seminaturala (cu closti) Incubatia si ecloziunea se fac in mod natural cu closti (gaini), cu oud provenite de la diferite crescitorii de fazani sau recoltate din cuiburile periclitate, depistate in fondurile de vanatoare. Puii rezultati dupa ecloziune se cresc in mod natural, cu ajutorul clostii, pana la varsta de 40- 45 zile, cand, de obicei, sunt parasiti de closti, iar puii sunt valorificati. in acest sistem, closca (gina) este inchisa intr-o cusc& (cutie de clocit gi crescut puii) (fig. 2), care poate fi dubla sau simpla, Cutiile de clocit si crescut puii constituie un adapost inchis complet, care prin closca asigura caldura necesara puilor in primele zile de viat& si in continuare pana ce puii parasesc closca.142 PETRE CRISTESCU Fig. 2 - Cutie de clocit si crescut puii de fazan La procurarea clostilor trebuie si se tind seama de urmiatoarele cerinte: } si se achizitioneze numai din localitati libere de boli infecto- contagioase si parazitare (gospodarii particulare); > se vor respinge gainile slabe sau bolnave; > giinile considerate corespunzatoare vor fi supuse probei clocitului, timp de 3 zile; > inainte de a fi introduse in cutii pentru clocit, giinile vor fi vaccinate antipestos si deparazitate (endo- si ectoparazit). Clocitoria este locul destinat pentru incubarea si scoaterea puilor de fazan. Terenul de clocit trebuie ales cu atentie, urmand sa indeplineasca anumite conditi > sii fie mai ridicat, pentru a nu aduna apa provenita din ploi repezi; > si fie ferit de vanturi, care in orice regiune se stie de unde sufla; > si aibé umbra mai cu seama la amiaza, cand caldura devine mare, putand avea soare dimineata si seara; } sa fie cat mai departe de sate si drumuri circulate, precum si de alte crescatorii de fazani, ferme, combinate avicole. fnainte de instalarea cutiilor, terenul va fi curatat si nivelat, in aga fel ca ele si aiba stabilitate. Se va intinde pe teren un strat de nisip de circa 5 cm, care va depasi mult (5-6 m) suprafata ocupata de cutii. Cutiile vor fi aranjate una langa alta, lasandu-se intre ele un interval de cel mult 0,5 m, pentru a putea circula ingrijitorul. in interiorul cutiei de clocit instalaté se aranjeazi cuibul, folosindu-se fanul de padure de buna calitate. in fiecare cuib pregitit se pun 20-25 bucati de oud (de preferat 20 bucati). Ouale trebuie sa fie controlate, selectate si supuse ovoscopiei, recoltate in aceeasi zi si sunt notate cu un creion moale cand seTehnologii eficiente in cresterea fazanilor 143 recolteaza. Motivul acestei recomandari este faptul ci ouile recoltate la date mai vechi intarzie ecloziunea cu 12-24 ore, fati de oudle mai proaspete. Dupa 14 zile de la data cand ouale au fost puse la clocit, se face controlul lor (ovoscopia), eliminandu-se cele nefecundate (limpezi). Clostile vor fi scoase o data pe zi (10-15 minute), dimineata, in fata cutiei de clocit sau in curtea cutiei de clocit, pentru a fi hranite si adapate. in timpul hranirii clostilor se va controla fiecare cuib si se va face o intoarcere suplimentara a oudlor. Daca oudle sunt reci se va schimba closca si se va executa mirajul. La 23 de zile dupa ce s-au pus oudile sub close&, incepe ciocinirea si iesirea lor din ou. Cojile rezultate dupa ecloziune vor fi scoase afari, fri a se indeprta closca, ci numai introducand mana sub closca, scotand cojile. Ouale care nu sunt ciocnite nici dupa 24 ore de la iesirea puilor din celelalte oud, de obicei sunt pierdute (limpezi, embrionii morti). . Timp de 24 ore de la iesirea puilor din ou, acegtia sunt lasati in liniste sub closc4, pentru a se usca si int&ri. Dup& 24 ore se procedeazi la desfiintarea cuibarelor din cutia de clocit si se niveleazi nisipul din interior. Daca vremea este frumoasa, cu soare, se di drumul puilor in cutia de crescut, deschizindu-se portile rulante de jos, din fata cutiilor, pe unde pot iesi numai puii. Timp de 24 ore de la ecloziune, puii nu vor primi hrana, in scopul resorbirii complete a vitelusului (galbenusulvi). Se recomandi ca in acest timp s se puna in curtea de crestere nisip marunt amestecat cu granule mici de carbune din lemn (esente moi), din care s-a indepartat praful. Transportul cutiilor cu pui pe terenul de crescut Dupa ce puit au iegit din ou sunt transportati impreund cu closca pe terenul de crescut. Aceasti operatiune se face cand puii s-au mai intirit, adici dupa cateva zile. Locul de crestere se alege din vreme si el trebuie si indeplineasca urmitoarele conditii: > terenul sd fie mai inalt, pentru ca in caz de ploi si nu se inunde cutiile; ® sii nu fie aproape de drumuri publice sau locuinte;144 PETRE CRISTESCU >} sa fie cultivat, pentru a avea vegetatie puternicd si hrana animal (insecte). Lucernariile sunt cele mai indicate; > terenul sa fie in padure, in poieni sau pe linii, in margine de lastar, amenajat special, lang o surs& de apa (fantana). Cutiile se asaza in linie, la intervale egale intre ele si se numeroteaza. Fiecare cutie are un acoperis, din carton asfaltat, care serveste in caz de ploaie sau protectie in zilele cand soarele este puternic, Cutiile se instaleaz4 din timp pe teren pentru a usura mutarea puilor. Este bine ca mutarea puilor pe terenul de crestere sa se facd pe timp frumos, pentru ca puii vor suporta mai usor deplasarea. Hinirea puilor se va face cu nutrefuri concentrate combinate (tabelul 1), la discretie, care in primele zile se vor aseza pe bucati de carton asfaltat. Hrana se va administra in primele 10 zile in 5-6 tainuri, zilnic. Hrana neconsumatd se va strange si ecarisa. Cartoanele sunt curatate, spalate zilnic sau ori de cate ori este nevoie. Este bine s& existe buciti de carton de rezerva. Adaparea se face in borcane de sticl4, rasturnate, de circa | litru. in primele 3-4 zile puii sunt tinuti in custile de crestere sau imprejmuirea facuta din plas de sarma, cu ochiuri mici, pana cand puii invata sa raspunda si si vina la chemarea clostii. in primele zile hrana se administreaza langa close’. Dupi 5-6 zile puii sunt lasati sa-si caute singuri hrana, fiind supravegheati si chemati pentru a consuma hrana de citre ingrijitor. Daca puii sunt destinati pentru popularea fondurilor de vanatoare, ei vor fi lAsati liberi in p&dure. in situatia cand dorim s4-i valorificim (sacrificati vii la export sau intern, sau pentru popularea altor fonduri de vaniitoare), la varsta de 40-45 de zile puii vor fi capturati cu ajutoral cutiilor de crestere si crescuti in continuare in voliere acoperite (voliere de stocaj) unde vor gasi conditii optime de hrana, vegetatie si linistea necesard. Cresterea artificiala — sistem intensiv. Avand in vedre cerintele tot mai mari privind productia de fazani pentru popularea fondurilor de vanatoare, recoltarea acestora cu vanatori, sau export cu fazani vii, precum gi pentru consum ca fazani sacrificati (intepati), si in Romania, in ultima perioada, s-a trecut la cresterea intensiva, in cresc&torii organizate. La infiintarea unei crescatorii trebuie si se aiba in vedere urmitoarele considerente: > amplasarea crescatoriei intr-o zona forestiera, departe de localita jn scopul asigurSrii linistii si unui mediu adecvat pentru aceasta specie; ti,Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 145 > zona sa fie ferita de vanturi mari, care in fiecare regiune se stie de unde sufla. Paméntul trebuie s4 fie cat mai permeabil, pentru a absorbi mai repede apa; > amplasarea sA se faci cat mai departe de crescatoriile de animale domestice si in mod deosebit combinate avicole; > pentru reducerea cheltuielilor s existe in apropiere o sursa de curent electric, drumuri de acces si surs de apa. O crescitorie de fazani este structuraté pe mai multe sectoare de activitate (module). Filtru sanitar, amplasat la intrarea in crescatorie, este locul unde personalul cresc&toriei isi schimba imbracamintea, iar mijloacele de transport sunt obligate s& treaca printr-o solutie dezinfectanta. Sectorul de reproductie, unde sunt selectati si compartimentati fazanii reproducatori. Acest obiectiv este compus din boxe sau comparti- mente acoperite, cu o suprafati de 3/4 m, asezate pe doua randuri. Numéarul acestora depinde de capacitatea crescatorici. Intre cele doud randuri de boxe (compartimente), se afl4 un culoar (alee de serviciu) de circa 4 m, prin care circula personalul ingrijitor, pentru aprovizionarea cu furaje si recoltarea oualor etc. in prelungirea acestor compartimente se afla 0 voliera de stocaj, acoperité numai cu plasi de sarma, inierbata si cultivata cu plante furajere, unde sunt eliberati fazanii reproducatori, dupa terminarea ciclului de productie, incetarea ouatului (30 iunie) si unde se tin pana la refacerea penajului, in vederea valorificarii. Statia de incubat oud este compusi din mai multe compartimente: birou pentru evidente etc., camera de depozitat ova, camera de incubat propriu-zisé, camera pentru eclozarea si sortarea puilor, camera de pastrare a puilor dupa ecloziune (circa 24 ore) si livrarea lor in crescatorii sau la diversi beneficiari. Sectorul de crestere a puilor de o zi pana la varsta de 40-45 Hala de crestere este compus& din compartimente (boxe) in suprafa circa 3/4-4/4 m’ fiecare, unde sunt cantonati circa 300-350 pui de o obicei boxele (compartimentele) care formeazi hala de crestere viciu. in fiecare compartiment se instaleazi o sursdé de caldura, hranitori si adapatori. Fiecdrui compartiment ii corespunde o voliera de crestere, confectionata din plas& de saérma, acoperita (pentru a nu evada puii), in lungime de circa 30 m. Volierele sunt inierbate si cultivate cu plante asezate pe doud randyri, iar la mijloc se aflA un culoar de s146 PETRE CRISTESCU furajere. Puii sunt cliberati din boxe in voliere la varsta de 7-8 zile, printr-o deschizatura (trapa) de forma dreptunghiulara (50/50 cm). Volierele de stocaj. Dupa varsta de 40-45 zile puii sunt transferati in volierele de stocaj, iar de aici sunt valorificati la diferite varste. Din experienta si practica curentd, este bine ca puii de fazani sa fie sexati (alesi) si sd se aseze separat in voliere, pe sexe (cocosi-fazanite). Dimorfismul sexual in conditii de crestere artificiala apare mai evident la varsta de 18-20 zile. Volierele de stocaj sunt confectionate din plasi de sarma impletita, cu ochiuri 5/5 cm, acoperite. Plafonul volierclor este de dorit s& se faca din plasa de sarma mai subtire, bine impletita, sustinuta de sarmi fier-beton de 4-5 mm grosime. Pentru sustinerea propriu-zis& si imprejmuire se folosesc stalpi (bulumaci) de lemn, de preferat din esente tari, fibroase, salcam. {In volierele de stocaj se instaleaz4 culturi agricole, cu stadii de vegetatie diferitd, pentru a avea in permanent o vegetatie sanatoasi, compusd din urmatoarele plante: porumb, floarea-soarelui, sorg, sparceta, napi, varza furajera, lucerna etc. (un mozaic de culturi). Prezenta vegetatiei in volierele de stocaj este obligatorie, intrucat fazanii nu se pot creste in camp deschis, fara o vegetatie abundenta. La calcu- larea suprafetei necesarului de voliere se socoteste un fazan la 4-5 m’. Volierele de stocaj sunt compartimentate, despartite tot cu plasa de sarma in suprafata de 0,5-1 ha/fiecare. Pentru supraveghere si hranirea fazanilor, in voliere se creeaz& benzi (1,5-2 m) prin cosirea vegetatiei, unde se instaleaza hranitori, adapator adaposturi. in volierele de stocaj puii stau 90-120-160 zile, in functie de destinatia acestora, pentru valorificare. Tehnologia de crestere a fazanilor Reproducatorii Selectia reproducatorilor Pentru a se evita aparitia si mentinerea in fazanerii a bolilor infecto- contagioase si parazitare, care debiliteazd organismele si influenteaza negativ productivitatea, este indicat ca fazanii reproducatori sa fie folositiTehnologii eficiente in cresterea fazanilor 147 pentru reproductie un singur an. in unit&tile unde nu s-au semnalat tuberculoza, tifozi sau leucoza se pot retine, pentru productia anului urmator, fazanite si cocosi sanatosi, cunoscuti cd sunt de mare productivitate, faznite care au dat minimum 45-50 oud si cocosi de rasa, verificati ci au avut mare putere de fecundare. Numarul lor nu va depasi in nici un caz 30% din efectivul total al reproducatorilor. Cocosilor retinuti pentru anul urmitor li se va taia unghia degetului din spate si 1/3 din pinten, pentru a nu rani fazanitele si pentru a fi marcati. Selectia fazanilor tineri de reproductie se va face respectandu-se urmatoarele: > se vor alege numai dintre pui eclozati pana la 1 iunie (primele serii de pui); > se vor alege numai fazani in perfecta stare de sénatate, exemplarele bine conformate, cu pieptul plin, ochi ageri, cu penajul complet si coada intreaga, coloritul penelor sa fie viu si lucios, inelul rosu din jurul ochilor si aib& nuant& cat mai aprinsa, ciocul de culoare vinetie, picioarele netede, lucioase, fara solzi; > greutatea corporal a reproducdtorilor in momentul comparti- mentarii trebuie si fie de minimum 1,3 kg la cocos si 0,9 kg la fazanite; > cocosii care nu calcd, cei dovediti infecunzi la mirajul oudlor ridicate din compartimentul respectiv, reproducatorii care consuma oua, precum si fazinitele din compartimentele in care nu s-au produs oud pan’ la data de 30 aprilie, vor fi eliminati din productie si inlocuit > se vor selectiona pentru reproductie in primul rand fazani din varietatea mongolicus (Phasianus colchicus mongolicus) (Brandt) si fazanul comun (Phasianus colchicus-colchicus) (Linné), care sunt productivi, robusti, rezistenti, bine adaptati conditiilor din tara noastra; > lotul de fazani reproducitori selectionati se va parca, pana la compartimentarea acestora, separat de ceilalti fazani, in voliere de stocaj (gradini), care trebuie s4 asigure minimum 5 m? pentru un fazan; > compartimentarea reproducatorilor pentru ouat se face in perioada 1-15 februarie; in fiecare compartiment (box) se introduc 6 fazinite si 1 cocos. Perioada de productie a fazanilor reproducatori se considera 1 ianuarie-30 iunie, iar perioada neproductiva 1 iulie-31 decembrie.148 PETRE CRISTESCU Hrdnirea reproducdtorilor Ratiile furajere ale fazanilor reproducatori sunt diferite in cele doua perioade (productiva si neproductiva), atat cantitativ, cat si calitativ, in le lor fiziologice. in perioada productiva, ratia zilnic’ pentru un fazan reproducator este urmitoarea: 65 g nutret combinat (R,); 20 g diverse griunte de porumb, secara, spirturi de cereale (grau, porumb), floarea-soarelui, mei, sorg etc., 15 g ovaz incoltit, avand colti de 1-2 cm, incepand cu data de 1 martie-30 iunie, verdeata la discretie, de la data cand apare vegetatia. Nutretul combinat folosit in perioada de productie poarta indicativul R; si se poate prezenta sub forma fainoasa sau granulat (tabelul 1). Proportia parti ii componentelor furajere in nutretul combinat pentru fazani este calculat in functie de valoarea lor nutritiva, pentru a satisface cerintele fiziologice ale organismului in perioada productiei de ouat. Nutretul combinat se distribuie in hranitori tronconice, cu palnie centrala si jgheab circular de furajare fixat la baza hranitoarei. Hrani- torile se plaseaz& in spatii acoperite ale compartimentului de ouat. in volierele corespunzitoare compartimentului, hrinitorile se asazi sub adaposturi acoperite, pentru a le feri de umezeala (ploi, zApada) si razele solare. Este interzis s se administreze la reproducatori nutreturi combinate pentru puii de fazan sau resturile rezultate, deoarece scade sau chiar se opreste ouatul. Grauntele si sparturile de cereale se dau in tainul de seara. Gréuntele incoltite se dau obligatoriu in hrana zilnicd in perioada I martie-30 iunie. Verdeata se administreaza la discretie, ca supliment, care poate fi lucerna, ovaz, grau etc., recoltate proaspete de pe suprafetele cultivate in acest scop. in compartimentele de ouat, in scopul stimularii digestiei, se va asterne nisip de rau cu pietricelele marunte. Nisipul mai are rolul de a evita formarea noroiului in compartimente si murdarirea oualor. in perioada neproductiva se va administra reproducatorilor (dupa 30 iunie, cand a incetat ouatul) urmitoarea ratie: 50 g porumb boabe, 30 g sparturi de cereale (seminte de floarea-soarelui, gozuri valoroase, sorg etc.), verdeati la discretie (lucerna, iarbi, varz furajeri), suculenteTehnologii eficiente in cresterea fazanilor 149 (sfecli, napi, morcovi), ramuri de arbusti cu fructificatie (catina, paducel, lemn cainesc, capitule de floarea-soarelui). Pentru refacerea penajului si restabilirea echilibrului fiziologic, fazanii dupa ouat vor fi cantonati in voliere din stocaj (gradini de iernat), care trebuie s& fie insimantate cu lucerna, varzd furajer’, sorg, porumb, floarea-soarelui etc. Productia de oua Productia si recoltatul oudlor O fazinita de reproductie trebuie s4 dea, in medie, 45 bucati de oud pe an. Ouile se ridici din boxe de doua ori pe zi, la orele 10 si 18. Ele se culeg cu mana gi se manipuleaza usor, fara a le rostogoli. Pe fiecare ou se va nota, cu creion negru moale, data recoltarii si numérul compartimentului. Aceasta operatic se face numai la inceputul perioadei de productie, pana la primul miraj, in scopul identificarii si inlocuirii cocosilor din compartimentele unde se constati oud limpezi, nefecundate. Dupa schimbarea cocosilor se vor nota in continuare numai ouale ridicate din boxele respective, pana cand se clarifica si aici problema fecunditatii. in celelalte compartimente din care au aparut suficiente ou& fecundate la primul miraj, marcarea oudlor nu mai este necesara. Ouale din compartimente situate pe aceeasi linie se adun’ intr-un singur cos sau galeata din material plastic si se transport la camera de sortare, care va fi prevazutd cu un dulap de dezinfectie, unde se vor dezinfecta imediat, apoi se face sortarea, dupa care se va executa o noua dezinfectie, ovale dezinfectate depozitindu-se in camera de pastrare. in aceasti camera oudle se asaz4 pe rafturi sau pe sitele cdrucioarelor de pastrare si transportat oud, marcdndu-se pe un bilet data si numérul lor, pentru a se putea urmari vechimea fiecarui lot recoltat in acecasi Zi. La sortarea oudlor pentru incubat se retin numai oudle de marime: normala, bine formate, cu coaja intreaga, fira crapaturi. Ouale murdare nu se vor sterge, deoarece prin aceasti operatic se infunda porii din coaja si nu se mai realizeazi schimbul respirator din150 PETRE CRISTESCU timpul incubatiei. Ele se spala ugor, cu un jet de apa calduta, si se usucd fara a se sterge. Pastrarea oualor se face in camere uscate, bine aerisite, fra curenti si mucegai, la temperatura de 7-12°C si umiditatea necesara de 45%, care se asigura stropind podeaua cu apa. Cele mai bune conditii pentru pastrarea ouailor le ofera cdrucioarele Pprevazute cu stative sau site cu licasuri inelare si mecanisme de intors ouale. Indiferent de tipul utilajului de pastrare, ouale se asaza si se mentin numai cu varful in jos, pentru a se evita spargerea camerei de aer, deoarece in acest caz embrionul nu se mai poate dezvolta. Ouale se intore obligatoriu o data pe zi, inclinandu-se pe axul vertical pana la 15° in pozitia opusa. Termenul maxim de piistrare a oudlor pana la incubare este de 7 zile. Camera de pastrare a oudlor se va tine in stare perfecté de curdatenie, spoita cu lapte de var cu 2-3 zile inainte de a se aduce primele oud. Imediat dup’ spoire si zvantare se va face dezinfectarea camerci, folosindu-se pentru 1 m’ spatiu urmitorul amestec dezinfectant: 30 g permanganat de potasiu si 50 ml formol. Realizarea umiditatii necesare se face prin fierberea a cca 100 cm? apa, intr-o tava care se asazi pe un resou. Solutia se prepar numai in momentul inceperii dezinfectiei, punand substantele in ordinea aratata, intr-un lighean care se agaz4 in mijlocul camerei. Vaporii de formol care se degaja sunt toxici si, de aceea, operatorul va iesi imediat din camera, iar aceasta ramane inchisa 3-4 ore. inainte de punerea oualor la incubatie, fiecare sarji de oud se va dezinfecta din nou (a 3-a dezinfectie). Dezinfectia ouiilor (in toate cazuile) se va executa cu aceleasi cantitati de substante, ins& durata va fi de maximum o ora, respectiv 30 minute de la terminarea evaporarii formolului. Transportul oualor de la sectorul de reproductie la statia de incubatie sau la alte unitati trebuie facut cu mult grija si in modul cel mai linistit. Se vor folosi ambalaje care si asigure mentinerea oudlor in pozitia verticala, cu varful in jos, fixandu-se cu materiale care pot amortiza gocul (fan moale, rumegus etc.). Se va evita zdruncinarea lor ori transportul pe drumuri neasfaltate, deoarece se pot rupe salazele, iar embrionii nu se pot dezvolta, din cauza c& salazele leaga si tin in echilibru continutul vital al oului.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 151 fnainte de a fi puse la incubat, oudle transportate vor fi ldsate nemiscate 24 ore, la temperatura camerei de incubatie. Incubatia oudlor de fazan Prin incubatie se intelege perioada dezvoltarii embrionului in ou, pana in momentul eclozarii, adicd panda la iesirea puiului din ou. Durata incubatiei oudlor de fazani este de 24 zile. Incubatia artificiala Avantajele incubatiei artificiale, fata de incubatia si cresterea fazanilor cu closti, const& in faptul c& se majoreazi cu circa 20% proportia de ecloziune si deci productivitatea, inlocuirea clostilor inlatura transmite- rea unor boli periculoase la pui si reduce mortalitatea, se evita un volum important de muncé si cheltuieli, permite organizarea cresterii industriale a fazanului. Utilajele necesare pentru dotarea unei fazanerii cu sistem de incubatie artificiala sunt urmatoarele: > dispozitive-cdrucior pentru pastrarea, intoarcerea si transportul oualor; > aparate de miraj (ovoscoape); > incubatoare de volum; > eclozoare de volum sau plane. Dispozitivele-carucior pentru depozitarea si pastrarea oualor reco- mandate de fabricile furnizoare sunt prevazute cu stative sau sertare, avand fiecare licasuri inelare pentru ova. Numérul sertarelor si capacitatea lor corespund cu 1/3 din capacitatea incubatorului si cu intreaga capacitate a eclozorului, adicd cu o sarja. Dispozitivele sunt dotate cu o manet&, care, printr-o simpld miscare, inclind pozitia stativelor cu 45° in partea opusa, intorcand astfel dintr-o data toate oule. Operatiunea se face obligatoriu de doua ori pe zi, dimineata si seara, pana cand se introduc la incubator. Dispozitivele trebuie numerotate in ordinea incare’ j si aiba mentionata data recoltarii oudlor, pentru a se putea urmari vechimea si deci ordinea introducerii lor in incubator.152 PETRE CRISTESCU Dispozitivele-cirucior, fiind plasate pe rotile, permit transportul oualor direct la incubator si daca dimensiunile, num4rul si capacitatea sertarelor se potrivesc exact cu 0 sarja de incubator, ele se introduc direct, fara a mai fi nevoie de manopera de transferare a oudlor bucata cu bucati. Pentru a functiona normal, incubatoarele trebuie instalate intr-o incapere (sald de incubatie) care si indeplineasci urmiatoarele conditi pereti placati cu ceramicé sau dati cu vopsea de ulei pand la in’ltimea de minimum 1,5 m, pardoseala din ciment sclivisit, cu panté de scurgere, pentru a se putea curata si dezinfecta, si s4 aiba o buna ventilatie. Camera pentru eclozare va fi prevazuta cu un exhaustor pentru absorbtia prafului. in Romania fazaneriile existente sunt dotate in prezent cu incubatoare de tip francez ,,La Nationale“ sau de tip italian ,,Victoria“ Pentru evitarea importului s-au facut incercari in vederea construirii si asimilarii aparaturii_ de incubat francez ,La Nationale“, la Uzinele Mecanice Arad, dar nu s-a reusit. In prezent, din initiativa particulara, unele ateliere mecanice au reusit si produca asemenea aparate, de diferite capacitati. Incubatoarele sunt dotate cu sisteme automate pentru controlul si reglarea temperaturii, a racirii, umiditatii si intoarcerii oudlor, putin diferite unul fata de altul, dupa tipul aparatului Inainte de a fi utilizate incubatoarele, se verificl termometrele cu contact fix, care se degradeaz& foarte usor prin oxidarea mercurului, datorita intreruperilor dese in timpul functionarii. Se verificé, de asemenca, scmnalele de alarma, releele pentru temperatura de regim de supraincalzire si subincalzire, rezistentele, sistemul de intoarcere a oudlor etc. Verificarea motorului se face in timpul functionarii ete. Inc&rcarea incubatoarelor cu oud in vederea incubarii se face la interval de 7 zile, conform schemei de incarcare. De fiecare data in incubator se introduce un numér de oud egal cu 1/3 din capacitatea sa. In ziua a 14-a, cand se introduce sarja a 3-a, incubatorul va ajunge sa fie incdrcat in intregime. Ouale din aceeasi sarji. vor fi asezate in ordine pe site si vor fi etichetate, pentru a se evita incurcarea sarjelor la scoatere. Ouale se tin in incubator 21 de zile. in tot timpul incubatiei temperatura se mentineTehnologii eficiente in cresterea fazanilor 153 constant la 100°F (37,8°C), cu ajutorul termometrelor cu contact fix si al agitatorului. Umiditatea se asigura prin tavite cu apa si deschiderea sau inchiderea, dupa caz, a orificiilor de aerisire. Pentru a avea o umiditate corespunzatoare, de 54-58%, termometru umed (psihometrul) trebuie si indice 86-88°F, Pentru ca indicatiile termometrului umed sa fie corecte, in fiecare dimineata la ora 8 se va completa cu apa distilati si se va intoarce fitilul care imbraca rezervorul termometrului. intoarcerea ouilor in incubatoarele de volum se face automat din 4 in 4 ore. Dac& se defecteazi automatul, intoarcerea oudlor se va face manual, cu maneta. Mirajul ouvdlor se face in mod obligatoriu dupa 11 zile, cand se elimina oudle limpezi, nefecundate, si in ziua a 21-a, 0 dati cu trecerea oualor-in eclozor. Pentru a cunoaste randamentul incubatoarelor se calculeaza procentul de ecloziune raportat la oudle nefecundate. Procentul de incubatie se stabileste raporténd numéarul puilor eclozati la numarul oualor introduse in incubator. Eclozarea Capacitatea eclozorului trebuie si corespunda cu 1/3 din capacitatea incubatorului. in ziua a 21-a de la introducerea oualor in incubator, sarja respectiva de oua se scoate si se introduce in eclozor. in eclozor ouiile stau 4 zile, pana la iesirea puilor. Ecloziunea normala dureaza 6-8 ore din momentul ciocnirii majorit&tii oudlor, dac& oudle au aceeasi vechime si nu au fost finute mai mult de 7 zile pana Ja incubare. Dacd ovale au grade de prospetime diferite sau incubarea a fost necorespunzatoare, ecloziunea poate dura pana la 24 si chiar 36 ore, dar, in acest caz, ultimii pui nu sunt viabili. Umiditatea in eclozoare se va asigura intre 60-80%, care se obtine fixdnd termometru cu contact reglabil in primele 2 zile la 32°C, in ziua a 3-a la 33°C gi in ultima zi, cind ecloziunea este in toi, la 34°C. Este interzis s4 se deschida aparatul in timpul ecloziunii, deoarece racirea si scdderea umiditatii provoaca moartea puilor in ou.154 PETRE CRISTESCU Eclozoarele se pun in functiune 24 ore inainte de introducerea oudlor pentru ecloziune si se verifici modul de functionare. Nu se admite scoaterea puilor uzi din eclozor. Este de dorit ca instalarea incubatoarelor si eclozoarelor sa se facd in camere separate, pentru a se putea asigura umiditatea de 60-70% prin udarea pardoselei. Aparatura din incubator se va dezinfecta obligatoriu la inceputul si sfarsitul campaniei de incubat. Se va face curatenie in interiorul aparatului si se va proceda astf¢ > determinarea volumului interior al incubatorului (lungime x latime x indltime); > se va aseza in interiorul incubatorului, pe podea, un vas din portelan sau din plastic; > pentru fiecare m’ de volum se vor calcula 50 ml formol si 30 g permanganat de potasiu (se introduce mai intai permanganatul de potasiu si apoi formolul); > se va inchide usa incubatorului pentru a se evita respirarea gazului toxic care se produce imediat; » durata dezinfectiei este de 10-15 minute, timp in care incubatorul va functiona in mod normal, avand griji s& se tind inchise toate gaurile de aerisire; > dupa trecerea celor 15 minute se deschid gaurile de aerisire pentru evacuarea vaporilor de formol din interior, ferestrele camerei find tinute deschise; > dupa 24 de ore se poate face reincarcarea sitelor cu ova; » in timpul incubatici oudle vor suporta fara riscuri doua dezinfectii de acest tip, pe durata celor 21 zile de incubatie, dar cu doza de 30 ml formol si 15 g permanganat de potasiu. Dezinfectia incubatoarelor incdrcate cu oud se va executa dupd un grafic; in primele 4 zile de incubatie nu se face dezinfectia. Prima dezinfectie se va face in ziua a 12-a a primei sarje, iar a doua in ziua a 19-a si asa in continuare. Se va avea griji deosebité la calcularea dozelor dezinfectante, deoarece supradozarea vaporilor de formol ucide embrionii din ou. Eclozoarele se dezinfecteazi numai cand sunt goale, cu o zi inainte de a fi introduse ouale pentru eclozare si dupa terminarea fiecarei ecloziuni. Pentru a evita suprapunerile la ecloziune, incdrcarea incubatoarelor se va face din 7 in 7 zile, adicd numai in aceeasi zi a siptamanii, recoman- dabil vineri, la ora 10.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 155 Metoda de dezinfectie a eclozorului este aceeasi, dar dozele de substante dezinfectante vor fi mai mari pentru un metru cub: 50 ml formol si 30 g permanganat de potasiu. Aparatul va fi inchis 3 ore, timp in care va functiona cu ventilatia, cdldura si umiditatea normale, intrucat efectul dezinfectant al vaporilor de formol este mai activ la temperatura de 39-40°C, Racirea oualor in timpul incubatiei se va face tinand usa incubatorului deschisa, in fiecare dimineat&, incepand cu 5 minute si crescind progresiv, astfel ca, dupa 15 zile, durata si fie de 15 minute. Aerisirea — asigurarea schimbului de oxigen in incubator — se face tinand orificiile deschise. Anomalii de incubatie si cauzele lor intarzierea ecloziunii se produce cand temperatura in incubator sau eclozor este mentinut& la un nivel mai scazut decat cel prescris sau cand ouale sunt vechi. Excesul de temperatura impiedica, de asemenea, iesirea puilor din ou, din cauza ca-i moleseste, si ecloziunea, intarziind, se produce in eclozor o concentratie mai mare de bioxid de carbon. Din aceast4 cauza, puii vor avea abdomenul mare si vor fi murdari de continutul oului. Ecloziunea timpurie se produce din cauza temperaturii ridicate din eclozor. Apar pui de talie mica, avand ombilicul uscat sau sangerand. Ecloziunea prelungita. Cand se face exces de aerisire si umiditate in eclozor, coaja oului se sfaram& usor, membrana devine elastic’ (de consistenta cauciucului) si puiul moare asfixiat. Puii mor in ou datorita: excesului de umiditate; umiditatii scdzute in eclozor; ouale sunt vechi sau conservate la temperatura prea ridicata; stropirea oudlor se face cu apa prea rece si picdturi mari; oscilatiilor temperaturii si, in mod special, supraincalzirii in cursul primei saptimani a incubatorului. Embrionii mor in ou datorita: excesului de temperatura in incubator in timpul primelor zile; neintoarcerii oudlor, deloc sau cu neregularitate. Temperatura prea ridicati in eclozor in timpul zvantarii puilor ii face foarte nervosi.156 PETRE CRISTESCU Sortarea puilor Dupi eclozarea si uscarea completa, puii sunt transferati in camera de uscare si intarire si nu primesc nici un fel de hrana timp de 24 ore, dupa care, se introduc cate 50 capete intr-o cutie de carton si se transport& direct in hale (boxele fiind pregatite anterior). Sortarea puilor de fazan este operatiunea de alegere a puilor care prezinta calitati de sinatate, conformatie si dezvoltare egale, si de grupare in loturi de aceeasi valoare. Puii se sorteazi impartindu-se in trei categorii: Categoria I. Se aleg pui bine dezvoltati, vioi, ageri, dinamici, cu puful curat, ochii rotunzi, atenti, cu abdomenul retras (semn cA sacul vitelin s-a absorbit) si ombilicul bine inchis Categoria a Il-a cuprinde puii bine dezvoltati, mai putin dinamici, cu ochii migdalati, usor somnolenti, avind puful curat sau usor murdar de albus, cu abdomenu! foarte putin bombat. Categoria a Ifl-a include puii deformati, cu picioarele intoarse, cu umflaturi la incheieturi si capul sucit, care se misc greoi, au puful murdar de albus, abdomenul foarte bombat, tipa mereu, au ombilicul neinchis. Acesti pui se vor sacrifica. Pe toata durata cresterii puilor este obligatoriu se facé in permanenta sortarea si izolarea puilor bolnavi, aceasta fiind prima masura de a se preveni extinderea bolilor la ceilalti pui. Cresterea puilor Cresterea puilor de fazan in hale cu boxe si eleveze. Pentru reusita actiunii este necesar s4 se aplice masurile prezentate in continuare. Boxele vor- fi curatite si dezinfectate cu 2-3 zile inainte de introducerea fiecarei serii de pui si, in final, Ja terminarea cresterii lor. Gunoiul se scoate si arde, apoi se face dezinfectia podelei si a peretilor prin flambare pana la inaltimea de 50 cm. Podeaua se mai dezinfecteaza in ziua urmatoare cu solutie de soda causticd 2% si formol 2%, amestecate in parti egale (1 litru la m?). Este mai indicat ca dezinfectia sa se execute cu agregatul de dezinfectie al laboratoarelor sanitar-veterinare.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 157 Dupi dezinfectie se lasa sa se zvante bine si sa se aeriseasc 1-2 zile, apoi se pune asternutul cu 24 ore inainte de introducerea puilor. Asternutul poate fi din coji de floarea-soarelui sau talas cu firul subtire, din lemn de esente moale, de preferat cel de raginoase. Stratul de asternut trebuie sa aibi grosimea de cel putin 7 cm. Conditia principal a asternutului este si fie uscat si nemucegait. Talasul de foioase este daunator. Boxele de crestere au dimensiunile de 4 x 4 sau 3 x 4 m. in fiecare box se monteaza o eleveza electrica, plasaté in centru. in mediul din interiorul halei de crescut pui trebuie asiguratd o temperatura de 25°C. Sub eleveze, la centru, temperatura trebuie s4 se mentina in primele zile constant intre 37-38°C. Aceasta se poate realiza prin montarea termosta- tului si prin coborarea in primele zile a elevezei pana la 15-20 cm de la -asternut. Din ziua a 7-a eleveza se ridic4-in mod obisnuit, zilnic, cu cate 1 cm, cu exceptia zilelor reci, cand nu se ridici. Temperatura ridicata la peste 38°C sub mijlocul elevezei, arde fulgii de pe spinarea puilor. Ferestrele boxelor se vopsesc in rosu pentru a linisti puii. La cresterea puilor in hale, intr-o box se introduc direct 350 pui de o zi. in primele 3- 4 zile puii se tin pe un spatiu mai redus, amenajat printr-un cerc de carton sub eleveza, pentru a beneficia de caldura uniforma. Dupa aceasta perioada cercul se scoate, pentru ca puii s& poata circula in toati boxa. Laturile boxei se vor rotunji, fixandu-se carton sau tabla, cu scopul de a se evita mortalitatea prin sufocare a puilor aglomerati in colturi. in zile calduroase se deschid trapele (deschizitura care face legdtura cu voliera de crestere) pentru ca puii s poata iesi in volierele de crestere, ins& numai dupa ce puii au implinit varsta de 7 zile. Suprafata volierei de crestere are litimea boxei, adicd 4 m, iar lungimea e bine sa fie cat mai mare, de 30 m, pentru a se asigura un spatiu de crestere de minimum 0,4 m’/pui. Inaltimea volierelor de crestere va fi de 2 m, pentru a permite execularea mecanizaté a lucrarilor agricole. Peretii despartitori ai volierelor de crestere se vor face din plasa de sarma cu ochiuri de 2,5 m? si se vor dubla cu panouri de carton asfaltat sau stuf, pana la inaltimea de 0,5 m. Este obligatorie cultivarea volierelor de crestere cu lucerni, trifoi, ovaz, mei etc., in asa fel ca la iesirea puilor din boxe sa fie asigurata o vegetatie abundenta. Suprafata conveicrului verde si spatiul de miscare in voliere se asigura prin panouri mobile inalte de 1,5 m, care se muta in adancime pe miasura necesititilor impuse de cresterea puilor si158 PETRE CRISTESCU consumarea furajelor verzi cultivate. Puii vor fi inchisi in boxe, indata ce se ivesc scaderi de temperatura sau precipitatii. In fiecare voliera se vor crea scaldatori de nisip, sub un mic adapost acoperit. Cresterea puilor in hale se face pana la varsta de 40-45 zile. ingrijirea puilor necesita o supraveghere atenté si permanenta din partea ingrijitorului, care trebuie s urmireasca starea lor de sanatate si sa continuie scoaterea celor bolnavi sau care nu se dezvolté in mod corespunzator. Acestia vor fi scosi si mutati impreuna in boxe separate pentru a fi supusi unui regim de ingrijire, hranire si dezvolta tratament de refacere. Puii ciupiti, cu rani sangerande se vor izola si trata. Dupa varsta de 40-50 zile, puii din hale de crestere se trec in volierele de stocaj. Volicrele de stocaj sunt suprafete imprejmuite si acoperite in care se introduc puii de fazan trecuti de 40-45 zile, in scopul de a fi crescuti pana la valorificare. La introducerea in volierele de stocaj, puii trebuie sa fi ajuns la varsta cand nu mai au nevoie de cldura, ingrijirea clostilor sau a elevezelor. Terenul volierelor de stocaj trebuie si fie uscat, solul de preferinta nisipos, fara s& stagneze precipitatiile atmosferice. Volierele de stocaj trebuie si aibi o suprafata de 0,5-1 ha. Ele trebuie s4 asigure conditii naturale cat mai variate. In acest sens, se recomanda ca pe suprafata volierei si existe boscheti cu arbori sau arbusti, astfel ca suprafata totala a acestora sa reprezinte circa 15-20% din suprafata volierei. Aceste boschete constituie locul de refugiu pentru fazani. Suprafetele de teren dintre boschete se cultiva cu lucernd, sorg, porumb, floarea-soarelui, varzi furajeri, canep’, plante care au perioada de vegetatie diferita si vor asigura adipostul si hrana complementara. Perimetrul interior al volierelor de stocaj trebuie sa fie cultivat cu porumb, sorg si floarea-soarelui, pe banda de 4-5 m, in care sa aterizeze fazanii in zbor, evitindu-se astfel accidentele. Culturile de porumb, sorg si floarea-soarelui vor merge pana la distanta de 1 m de gard, iar acest culoar se va insimanta cu gazon pe tot perimetrul interior, impiedicand producerea noroiului. Volierele de stocaj lipsite de boschete naturale se vor cultiva intens cu toate culturile mentionate mai sus. Pe langa faptul ca asigura partial hrana, ele constituie ascunzisuri naturale care contribuie la evitarea picajului. Imprejmuirea, ca si acoperigul volierelor de stocaj se pot face din plasa de sarma, pana la inaltimea de 2 m. O inaltime mai mica stanjeneste executarea lucrarilor agricole cu mijloace mecanizate.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 159 Plasa pentru imprejmuire sa fie cu ochiuri de 2,5 cm si ingropate 20- 30 cm in pimént, pentru a opri patrunderea ripitoarelor cu par. Plasa de acoperire trebuie si fie cu ochiuri hexagonale, cu latimea de 5 cm, bine incheiate, pentru a se evita evadarea fazanilor si patrunderea rapitoarelor cu pene sau a altor daunatori. Numérul puilor de fazan introdusi in voliere de stocaj este in raport cu suprafata acesteia. Pentru un fazan trebuie sa se asigure minimum 4-5 m’, in volierele de stocaj. in interiorul volierei de stocaj se vor amenaja adaposturi acoperite, intr-o singura panta, sub care se amplaseaza hranitorile si adapatorile. Se va asigura hranitoare si adapatoare pentru 100 de fazani. De asemenea, in scopul bunei dezvoltari si antrenari la zbor a puilor de fazan, in volierele de stocaj se vor instala stinghii lungi de 3-4 m, la o inaltime de 1 m de la sol gi la o distant& de 25 m una de alta. intr-o voliera de 1 ha vor fi minimum 50 stinghii. La un colt at volierei se construieste un tunel de prindere a fazanilor, in vederea valorificarii. in volierele de stocaj se vor aseza, din loc in loc, gramezi de nisip cu cenus& pentru scaldatul puilor, astfel incat fiecare voliera s& aib’ minimum 3- 5 scldatori de cate 3-5 m*, O data cu introducerea puilor de fazan in volierele de stocaj, in scopul evitarii manipuldrilor repetate (fazanul si in captivitate ramane salbatic) si a stresului, se vor executa o serie de operatiuni: taiatul ciocului 3-4 mm din varful maxilarului superior, aplica- rea ochelarilor de piastic pentru prevenirea picajului, vaccinari, tratamente, trietea fazanului in functie de dezvoltarea corporalé si starea de sanitate. in situatia cand puii de fazan primesc hrand de calitate, iar volierele prezinté o vegetatie abundenté se poate renunta la aplicarea ochelarilor. Unii crescatori, o data cu lansarea puilor de fazani in volierele de stocaj, executa sexarea acestora, in spatii diferite, cocosi si separat fazinite. Hranirea puilor Ratiile furajere sunt alcatuite in asa fel incat si asigure necesarul de valori nutritive, corespunzator dinamicii de crestere a puilor de fazan. Metabolismul si ritmul de crestere la puii de fazan sunt foarte active si, in consecinta, pana la deplina dezvoltare, care se considera a fi varsta de 4 luni, se asigura 3 refete de hrani, diferite ca valori nutritive si energe- tice, fiecare potrivité cu nevoile organismului in stadiul de dezvoltare respectiv.160 PETRE CRISTESCU Sortimentele furajere pe care le cuprinde ratia puilor de fazani sunt: nutret combinat, seminte de mei, canepa, sorg, sparturi de cereale, grau, porumb si verdeata. Nutreturile combinate pentru reproducatori si puii de fazan se pot prepara dupa formulele de retete prezentate in tabelul 1. Tabelul 1 Formule de nutreturi combinate pentru fazani Sortimente furajere x Formula ae nutrefuri cornbinae 7 Porumb 40,0 | 3100 405.5 4500 Ovaz 23,0 30,0 80,0 30,0 Faind de lucernd 30,0 15,0 20.0 10,0 Tirate de grau 30,0 40,0 33,0 20,0 Srot de floarea-soarelui 92,0 45,0 50,0 60,0 Srot de soia 205,0 370,0 280,0 330,0 Drojdie furajerd - 10,0 - - ind de carne 24,0 60,0 50,0 30,0 Faind de peste 15,0 70,0 60,0 20,0 Faind de oase 15,0 13,5 140 15,0 Carbonat de calciu 64,0 5,0 8,0 8,0 Ulei - 20,0 15 15,0 Sare 2,0 15 2,0 2,0 Zoofort 10.0 10,0 10,0 10,0 Total _ 1000.0 7000,0__ | 1000,0 1000.0 Proteina brut 19,70 29,04 25,07 23,87 Grisime 2,37 4.26 3,30 3,76 Celuloza 4,94 4,37 4,79 4,67 Calciu 3,32 1st 146 1,33 Fosfor 0,65 0,85 0,80 0,82 Lizind 0,86 1,68 1,42 1,29 Metionina + cistina 0,74 0.95 0,83 1,78 Triptofan 0,24 0,36 0,31 0,30 Arginind 134 1,98 1,66 1,67 Leucina 1,67 1,97 2,0 0.95 Glicina 0,97 1,40 1,30 1,28 EM (keal) kg 2.593 2.781 2,887 2.916 EP (kcal) kg 1.796 1.881 1.939 2.000 EM (meal) P 131,62 95,76 112,76 1221 EM (meal) L 3,015 1,65 1,99 2,29 EM (meal)M+C 3,504 2,92 3,40 3,75 Noti: R = reproduedtori; C; = pui 2-30 zile; C) = pui 31-70 zile; C3 = pui 71-125 zileTehnologii eficiente in cresterea fazanilor 161 Retetele pentru pui sunt mai bogate in fainuri proteice de origine animal si vegetala pentru ci acestea contin factorul plastic al cresterii. Ele sunt completate de sarurile minerale din faina de oase si calciu, care contribuie la dezvoltarea scheletului, favorizate de vitamina A si Ds. Cresterea penajului si colorarea se asiguré prin prezenta in retete a srotului de floarea-soarelui si soia, precum si a zoofortului, care contine aminoaci esentiali din grupa sulfonicd (metionina, lizina, cisteina). Trebuie mentionat ca zoofortul mai contine o serie de antibiotice si coccidiostatice, necesare pentru apararea fata de atacul unor boli infecto- contagioase si parazitare la care fazanii sunt foarte sensibili. Tabelul 2 Formule de zoofort, component al nutreturilor combinate (1%) pentru fazani Formula zoofort Specificare UM. 7 CC. Ea] Vitamina A Ud. 1.200.000 | 1.400.000 | 1.000.000 Vitamina D3 UL. 160.000 150.000 100.000, Vitamina E ul. }| 1.600 | 1.100 | 1.000 Vitamina K3 mg 200 200 200 Vitamina B, mg 200 250 250 Vitamina By mg 450 400 530 Vitamina Be mg 300 150 300 Vitamina Bia mg | 1.100 1.400 | 1.200 Pantotenat de calciu racemic mg 2.500 1.100, 2.000 Acid folic mg 100 120 80 Cholina clorhidrica 70% & 80 70 80 Metionind g - 30 30 Lizina g : 50 50 Fier mg | 4.000 | 3.500 | 4.000 Cupra mg 450 3.500 | 5.000 Mangan mg | 6.000 | 5.500 | 5,000 Tod mg 100 110 5.000 Cobalt mg 60 50 50 Zine mg 3.000 5.000 3.000 Magneziu mg 4.500 4.500 4.000 Etoxiquin mg 300 300 - Amprolium g - 12,5 - Tetroxin g 20 25 20 Seleniu mg 10 8 8 Porumb degerminat fin macinat pana la | _¢ 1.000_| 1.000 | 1.000 Nota: = fazani reproduciitori, C, = pui 2-30 zile; Cy = pui 31-70 zile; Cs = pui 71-125 zile162 PETRE CRISTESCU Nutrefurile combinate se prezinté sub forma fainoasd sau granulata. Marimea granulelor se dimensioneazi corespunzator varstei puilor. Se livreaz nutret combinat cu granule de 1,2-2,4 si 4,5 mm. in primele 24 ore, cand puii se afla in camera de uscare si intarire, ei nu primesc hrana; nevoile lor sunt satisfacute de rezervele din sacul vitelin. Dupa eclozare si depozitarea lor in camera de uscare, in mod obligatoriu, puii se introduc cu ciocul intr-un vas cu apa la temperatura de 37-38°C (pentru umectarea cAilor respiratorii si digestive anterioare). Necesarul de hrana pentru puii de fazan Pe grupe de varsta si sortimente furajere, necesarul este urmatorul: La varsta de 2-30 zile puii se hranesc cu nutreturi combinate dupa reteta C (tabelul 1). in aceasti perioadi un pui consuma in total 540 g nutret combinat, respectiv 18 g/zi. Ratia va fi suplimentata zilnic, cu lucernd la discretie, proaspata, tocati, atat timp cat puii stau inchisi in boxe. fncepand din ziua cand puii ies in volierele de crestere ei vor consuma si verdeati pe care trebuie si o gascasca aici cultivaté anume in acest scop. Dupa consumarea furajelor verzi cultivate in voliere, este obligatoriu si se asigure puilor lucernd proaspit cosita. In volierele de crestere se vor pune gramajoare de nisip, cu bobul mic, pe care puii il consuma pentru mistuirea hranei in perioada de 31-70 zile puii se hrinesc cu nutreturi combinate dupa reteta C; (tabelul 1). Necesarul total de hran& pentru un pui in aceasta perioada este urmatorul: > nutret combin: > seminte de mei, 400 g/pui > verdeata cultivata in voliera sau cosita la discretic. De la 71 Ia 125 zile puii se hrinesc cu nutreturi combinate dupa reteta Cy (tabelul 1). Necesarul de hrana pentru un pui in aceasta perioada este urmiatorul > nutret combina » seminte de mei 825 g/pui; > verdeata cultivata din volierele de stocaj sau cosita; > suculente, sfecla, morcovi, varza, napi etc. 0 g/zi, total 1.600 g/pui; canepa, sorg, sparturi cereale, grau: 10 g/zi, total : 65 g/zi, total 3.575 g/pui; , canepa, grau, sparturi cereale, porumb: 15 g/zi, totalTchnologii eficiente in cresterea fazanilor 163 Peste varsta de 125 zile puii se impart in trei categorii de calitate gi li se administreaza urmatoarele ratii: a) pui peste 125 zile, complet formati (penaj), destinati valorificarii: > nutret combinat C; = 30 g/zi; > seminte, cereale etc. = 50 g/zi; >» verdeata si suculente la discretie; b) pui de peste 125 zile, in formare, destinati valorificarii: > nutret combinat C; = 65 g/zi; > seminte, cereale etc, = 15 g/zi; > verdeata, suculente la discretie; c) pui peste 125 zile, viitori reproducatori: > nutret combinat C3 = 40 g/zi > seminte, cereale etc. = 40 g/zi; > verdeata si suculente la discretie. Dup& ce vegetatia cultivata in volierele de stocaj s-a epuizat, se suplimenteaza ratia cu sfecla, napi, varza furajera, arbusti cu fructificatie ete. Frontul minim de hranire cu nutret combinat necesar unui pui este urmatorul: » in primele 3-4 zile, cat puii sunt inchisi in cerc, li se administreazai hrana pe 4 cartoane curate de 40/40 cm fiecare; » pana la 7 zile se asigura un front de hranire de minimum 1,2 cm/ pui, plasand in fiecare box 4 hranitori tip, cu circumferinta jgheabului de hranire de 120 cm; > pana la 40 de zile se asigura fiecirui pui 2,4 cm, care se realizeaza plasand inca 4 hranitori, cu dimensiunea mentionata, in fiecare voliera de crestere; > puilox trecuti de 40 zile li se asigura in volierele de stocaj, pana la valorificare, un front de hranire de 3 cm/pui. in volierele de crestere si volierele de stocaj, hrinitorile se disperseaz egal pe toat suprafata, dar se plaseaz obligatoriu sub adaposturi acoperite, unde se administreaza si grauntele, semintele si sparturile de cereale. Pentru fiecare gram de hrana consumata, in mod obligatoriu necesarul de ap este de 2-2,5 ml pentru un pui si de 3,5-4 ml pentru un fazan adult, Consumul de apa creste, se dubleazi cand temperatura mediului ambiant creste de la 21 la 35°C. De asemenea, consumul de apa creste cand se administreazi numai hrana uscata, sub forma de fainuri sau uruieli.164 PETRE CRISTESCU Este indicat ca puii pana la 10 zile s4 fie adapati cu apa care sa fie mentinut’ 24 ore in vase, la temperatura camerei, ca sa nu fie prea rece. Apa trebuie sa fie mereu curata. Frontul minim de adapare pentru un pui este urmatorul: > in primele 3-4 zile se plaseazi doua adapatori tip borcan sub cere (circa 0,20 cm/pui); > pani la 7 zile se vor asigura in box 0,40 cm/pui, folosind adapatori tip borcan; > pana la 40 zile se vor asigura 0,80 cm/pui, plasand acelasi tip de adapatori in volierele de crestere; > in stocaje se va asigura un front de adaipare de 0,80 cm/pui, folosindu-se adapatori din tabla galvanizata, liniare, cu flotor. Pe lang’ nutreturile combinate cu care se aprovizioneazi de la unitati producatoare de furaje, crescatorul trebuie sa asigure hrana complemen- tard pentru fazani (lucerni verde, seminte de canepa, mei, ovz, porumb, floarea-soarelui, sorg, varzi furajerd etc.). Pentru realizarea acestor furaje este necesar si se instaleze culturi proprii, Fazanii pot fi hraniti numai cu nutreturi combinate de la ecloziune pana la valorificare, ins acest sistem nu este economic pentru crescator, deoarece pretul de cost si productie este ridicat si, de aceea, se recomanda hranirea complementara cu furajele produse in gospodaria proprie, enumerate mai sus Productivitatea, receptionarea si valorificarea productiei O crescitorie de fazani se considera rentabila dacd se incadreaza in urmitorii parametri pentru 1.000 fazanite: > productia de oud 1.000 x 37 buc. = 37.000 buc.; > oud necorespunzatoare 10% = 3.700 buc.; > oua bune de incubat = 33.300 buc.;Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 165 > pui de o zi eclozati 65% = 21.450 buc.; » pierderi pani la varsta de 120 zile 18% = 3.861 buc.; >» pui lansati in stocaje = 17.589 buc.; > pierderi de pui in stocaje 2% = 352 buc.; » pui realizati = 17.237 buc. Rezulta ci intr-o situatie normal se obtine circa 50% productie din numéarul oudlor puse la incubat: In cresctorii mari, care sunt dotate cu flux tehnologic modernizat, productivitatea se raporteazi la 40 oud productia medie obtinut’/fazini Pierderile normale intr-o crescdtorie sunt urmatoarele: > reproducdtori de la 1 ianuarie- 30 iunic .... 10%; > pui pnd la 120 zile ... 18%; > fazani cantonati in voliere de stocaj . 2%. Total ... ... 30%. Valorificarea Ouale, puii si fazanii adulti, dacd se valorificd, constituie productia marfa a crescatoriei. Valorificarea productiei se poate face la intern pe piata liberd, la diversi beneficiari. Ouile pot fi valorificate la intern, ca oud pentru consum. Valoarea nutritiva a acestora este mare, iar calitatile gustative deosebite; nu produc colesterol. Greutatea unui ou este de 30-40 g. Ouale pot fi valorificate la intern si pentru incubat de catre diferite persoane fizice care au deja crescatorie sau dorese si-si infiinteze una noua. Ouale pot fi valorificate si la export, pe relatia Italia, Franta, Cehia sau Polonia. Puii de fazan de 0 zi pot fi valorificati la diverse persoane, care doresc sa-si infiinteze o crescatorie. Puii de fazan de 40-50 zile sau puii cu penaj in formare, de 110-125 zile, pot fi valorificati foarte bine la export, cu destinatia popularii fondurilor de vanatoare si recoltarea acestora cu arma, la vanatoare. Cei mai cdutati fazani sunt aceia complet formati, cu penaj dezvoltat corespunzator, in varsté de 160-180-200 zile. Acestia sunt ciutati foarte bine pe piata Italiei si Frantei.166 PETRE CRISTESCU Fazanii reproducatori, care au terminat ciclul de productie (ouat) dupa 30 iunie, de asemenea sunt cdutati la export pentru popularea fondurilor de vanatoare. Daca se valorificd imediat si sunt lansati intr-un fond de vanatoare, de obicei acestia mai depun oud in teren si pot scoate inci o serié de pui. Fazanii mai pot fi valorificati la intern si export ca fazani sacrificati (asomati prin intepare cu un corp ascutit, in Tegiunea bulbului rahidian). Fazanii sacrificati pot fi valorificati ,,in pene“, congelati sau necongelati (refrigerati) sau fazani sacrificati in abator, deplumati grill. Faza sacrificati sunt cdutati foarte mult de marile restaurante, precum si la export: Italia, Franta, tarile arabe. Penajul intens colorat (pene + fulgi) este cdutat si folosit la confectionarea diferitelor obiecte de artizanat. Pentru persoanele interesate care doresc sa infiinteze o fazanerie sunt necesare urmatoarele recomandari: @ Sa studieze temeinic biologia acestei specii de vanat, precum si tehnologia de crestere. Si aiba in proprietate o suprafaté de minimum 3-4 ha teren agricol si forestier. Suprafata este in functie de productia de fazani care urmeazA sa se realizeze. # Amplasarea noii crescitorii s4 fie in apropiere de o sursa de apa, curent electric si cdi de acces (drumuri pentru aprovizionare, circulatie etc.) este prea mare si greu de amortizat intr-un timp curt Sa analizeze temeinic posibilitatea valorificirii productiei si in special la export, de unde se pot obtine venituri substantiale. Este bine cunoscut ca pentru un fazan de tir (150 zile, cu penajul dezvoltat) se incaseazi 4-5-6 $, in functie de client, momentul valori- ficarii, conjunctura pietei externe si contractul incheiat. @ Pentru infiintarea unci crescatorii (fazanerii) trebuie, de la bun inceput, sé se cunoasca faptul cd este necesar un volum mare de lucru, curaj si multi pasiune. Toate acestea pot fi rasplatite prin obtinerea unor cAstiguri deosebite. Din experienta practicaté acumulata, o crescatorie de fazani bine condusi si administrat nu poate produce niciodata pierderi. Procurarea materialului biologic (oud, pui de o zi, fazani reproduci- tori, pui de diferite varste) se poate face de la fazaneriile gospodarite de Regia National* » Padurilor: fazaneria Pausa (Oradea), Adea (Arad),Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 167 Pischiu (Timis), Cobia (Dolj), Gherghita (Ploiesti), Ghimpati (Giurgiu), Radulesti (Focsani), Dobrina (Vaslui), Ciurea (Iasi), Noroieni (Satu- Mare) etc. Masuri sanitar-veterinare privind profilaxia si combaterea bolilor insecto-contagioase, parazitare si de crestere in fazanerii (crescitorij) Bolile fazanului sunt destul de numeroase, ele constituind Principala cauza care contribuie la pierderile prin mortalitate in fazanerii. Cresterea in captivitate a fazanului, aglomerarile din zanerii, furajarea dirijati, contactul mai des cu numerosi vectori si germeni patogeni, existenta unor factori de stres (vaccinari, selectiri, transferul din voliere si alte lucrari necesare intr-o crescatorie), au contribuit Ja debilitarea organismelor, difuzarea si evolutia diferitelor boli. in cele ce urmeaza vom vorbi despre bolile fazanului, nu pentru ca un crescator (fazanier) sa se transforme in medic veterinar, ci pentru ca el s§ deosebeasca un fazan bolnav de unul sénatos, si cunoasca oarecum felul bolii si sé ia primele msuri pentru a impiedica evolutia acesteia. Masurile sanitar-veterinare sunt structurate dupa cum urmeaza: boli bacteriene, virotice, parazitare si de crestere, unde sunt descrise sumar — cauzele imbolnavirilor, modul de manifestare a bolii si masuri dk profilaxie si tratament. Ultimul capitol se refera la graficul actiunilor sanitar-veterinare obligatorii in fazanerii. Boli bacteriene Tuberculoza (TBC) Boala infecto-contagioasa la pasari, produsa de bacilul tuberculozei, cu evolutic cronicd si caracter enzootic, cu localizare pulmonara sj hepatica. Bacilul de tip aviar se intalneste la toate pisarile domestice si salbatice. Omul, in general, este rezistent la acest tip de bacil, Tuberculoza aviara se transmite prin ou (ecloziune) la descendenti, Apare ititile unde fazanii sunt exploatati mai mult de 2-3 ani, din cauza efortului depus pentru productia de oud.168 PETRE CRISTESCU Semne clinice. Manifestarea clinic&d a bolii este nespecificd si slab exprimat’, mai ales in primele stadii. Simptomele devin evidente in ultima faza a bolii — slabire, subicterul mucoaselor aparente, crestei si a barbitelor si urechiuselor. La palparea cavitatii abdominale se pot percepe noduli hepatici si intestinali. De asemenea, clinic, se mai poate observa diaree cronica, excrementele continand adesea strii de sange. La deschiderea cadavrelor se constata cA organele interne sunt marite in volum gi sunt prezenti noduli cazeosi de diferite dimensiuni, in special in ficat si intestin (fig. 3). Fig. 3 ~Tuberculoza ficatului ta fazan Masuri de profilaxie: > popularea cresc&toriilor cu efective indemne; > diagnostic periodic prin examen de laborator pe cadavre si pasari bolnave; > misuri de asanare a efectivului, acolo unde a evoluat aceasta boala; > schimbarea (inlocuirea) anual a reproductorilor; > dezinfectii periodice; > fazanii de decor se vor tine in voliere separate de fazanii de vanatoare; > inlocuirea anuala a reproducatorilor, inclusiv a celor de decor; > dezinfectii periodice cu soda caustica 4% + formol 4%’ in amestec, in adaposturi, padocuri, voliere, dupa o riguroasa curatire mecanica.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 169 Salmoneloze (diareea alba baciliara — tifo-puloroza) Sunt boli infecto-contagioase ce afecteazi embrionii, puii si pa arile adulte de gina, bibilica, fazani, potamichi, cocosi de munte, alte pasari de balta etc. Forma mai grava se manifesta la pui in primele 10-20 zile de viata. Boala se transmite- pe cale digestiva sau prin ou, declansarea ei fiind favorizata de conditii necorespunzitoare de alimentatie, zooigiend, supraaglomerare in hale, regim termic dereglat etc. Boala la pui este produsa de Salmonella pullorum — diareea alba bacilara, iar la pasarile adulte de Salmonella gallinarum, care produce tifoza aviara. Sursa principal de infectie 0 reprezint& pasdrile adulte si oudile prove- nite de la acestea, realizandu-se astfel transmiterea pe verticala, iar prin fecalele puilor cu diaree alba si a pasarilor adulte purtatoare de salmonele se contamineazi incubatoarele, halele, asternutul, volierele, gradinile, farajele, apa, ustensilele etc., asigurandu-se in acest fel transmiterea pe orizontala. Puii infectati din incubator mor in primele 3-4 zile de viata, cei infectati mai tarziu fac forme subacute si, in functie de conditiile de zooigiena (hran’, temperatura, curatenic, microclimat), mortalitatea inceteaz& la varsta de 24-30 zile. Semne clinice: > la pui, in primele 7 zile de viata, evolutie septicemica cu: abatere; somnolent’; piuit plangiitor; sete crescut&; lipsa poftei de mancare; diaree cu dopuri albe; respiratie greoaic; semne nervoase etc.; > la adulte, evolutie subclinicd cu: diaree; culoare subicterica a mucoaselor; ochi rosii; riniti purulenta; artrite; tulburari nervoase; abdomen miérit in volum etc. Diagnostic. Pentru precizarea diagnosticului se trimit probe la laboratorul veterinar (cadavre, pasari. bolnave), in scupul stabilirii serotipului si a antibiogramei. La fazani, conform programului de supraveghere sanitar-veterinara, se executi controlul serologic prin RHAR la 100% din efectivul matca, inainte de formarea familiilor. De asemenea, se face control bacteriologic sAptimanal la pasari bolnave, cadavre si probe din statiile de incubatie (embrioni morti in coaja, puf si probe de sanitatie din statiile de incubatie).170 PETRE CRISTESCU Combatere: >» supravegherea si izolarea pasirilor bolnave; > imbunatatirea conditiilor de zooigiend (furajare, microclimat, curdtenie, regim termic normal ete.). Tratament. In functie de antibiograma, se aplicd tratamentele indicate prin buletinele de analiza. Se vor aplica tratamente colective profilactice sau curative cu: > Hipralona Enro-S — forma farmaceutica, solutie orala. Actioneazi impotriva celor mai rezistente tulpini de salmonela. Se foloscste in tratamentul colectiv, administrandu-se oral, in apa de baut, 10 me/kg/zi (echivalent cu 0,5 ml Hipralona Enro-S/litru, apa de baut, timp de 3-5 zile. Carnea si oudle pot fi consumate numai dupa 4-5 zile de la terminarea tratamentului; > Sulfadimerazina (sulfadimidina) — 3-5 g/l apa de baut sau furaje 0,5-1%, timp de 5-7 zile; > Spectampulvis ~ 2 g/1 litru apa, 3-5 zile; > Oxitetraciclina ~ 20-40 g/10 kg furaje sau 10 litri apa, 3-5 zile. Profilaxie: > popularea unititilor cu efective indemne de salmoneloza; > carantina profilacticd minimum 30 zile; > asigurarea conditiilor de zooigien’; » dezinfectia incubatoarelor, eclozoarelor si a oualor, dupa normele stabilite; » filtru sanitar-veterinar, dezinfectoare in stare de functionare. Holera aviard (pasteureloza) Boala infectioasa, care afecteazi numeroase specii de pasari domestice si silbatice (gaina, curca, bibilica, rata, gasca, porumbelul, fazanul etc.), cu caracter epizootic, mortalitate crescutd si caracter de difuziune. Surse de infectie: ri purtatoare sau bolnave cronic, cadavre, dejectii, furaje si apa contaminate. Focarele de holer’ apar de obicei spontan, pe substratul starii de purtator si sub influenta factorilor favorizanti de mediu, cum sunt: frigul, umezeala, schimbarile bruste de temperatura si umiditate, ad&posturi necorespunzatoare, supraaglomerate, ratii alimentare deficitare in vitami-Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 171 ne, sruri minerale etc., furaje mucegiite, lipsa surselor de adapare, stresuri provocate de manipulari prelungite, transporturi de lunga durata, vaccinari si tratamente, organisme sensibilizate de alte boli. Semne clinice: > in forma supraacuta ~ stare de abatere profunda, moarte in 5-6 ore sau mai putin; > forma acuta — septicemica, dureaza 3-4 zile, se manifesta cu febra, somnolenta, pasarile nu consumi furaje, nu beau apa, au diaree spumoasa, hemoragica, respiratie accelerata, zgomotoasa; > forma cronicé — slabire progresiva, diaree, artrite, bronho- pneumonie cu tuse, jetaj, localizari articulare, schiopaturi ete. Aceste forme cronice se pot vindeca, dar creeaz& pasari purtatoare de germeni patogeni, constituind sursa de infectie. si raispandire a bolii in unitate. Holera este o boala conditionat patogena, se declanseaza atunci cand apar factorii favorizanti: schimbare de temperatura, umezeala, furajare necorespunzatoare, stres ctc. in caz de suspiciune de holera, cadavrele sau pasarile bolnave se trimit la laboratorul veterinar pentru precizare de diagnostic si efectuare de antibiograma. Profilaxie si combatere: > pastrarea indemnitatii efectivelor de fazani; > misuri energice de zooigicna, alimentatie echilibrat’, masuri antistres, filtre sanitar-veterinare in functiune; > dezinfectii riguroase cu clorura de var, soda caustica, formol, var; > s-au elaborat numeroase vaccinuri din tulpini atenuate cu rezultate nesatisfacatoare. Tratament. Se aplici o medicatie antiinfectioasi de necesitate, in functie de antibiograma: > Hipralona Enro-S se foloseste in tratamentul colectiv, in apa de baut, 50 ml/100 litri apa, timp de 3-5 zile, cu rezultate exceptionale; > Hipraminchor P, complex vitamino-mineral, tratament colectiv, in apa de baut, 50 g/100 | apa, 3-5 zile; > Spectam — 1 g/1 litru apa, 3-5 zile;172 PETRE CRISTESCU » Oxitetraciclina — 20-40 g la 100 kg furaje, bine omogenizat, timp de 3-5 zile; > Eritromicina — 2 g/1 litru apa de baut, 4-5 zile. Pseudomonoza Este o boala infectioas4 cu o evolutie acuta la pui si cronicd la pasarile adulte, provocaté de Pseudomonas aeruginoza, care se caracterizeazi prin tulburari digestive si encefalice. Se transmite pe cale ovariand (ou), producand moartea embrionilor in incubator sau dupa ecloziune. Clinic, puii manifest’ sommolenta, nu consuma hrana, slabesc, are diaree, pozitie de pinguin, capul risucit pe spate. Fecalele sunt de culoare verde-galbuie pana la brun-inchis. Zboruri bruste, rotiri in cere, paralizii. La deschiderea cadavrelor se constata: vitelus neresorbit la pui si enterite la adulfi. Cuticula stomacului glandular este de culoare verde. Moartea survine dupa 3-4 zile. Dac& nu se iau misuri urgente, mortalitatea poate atinge 25% din efectiv. Combaterea bolii se face prin corectarea conditiilor de crestere si intretinere, fierberea apei de baut, administrarea sulfadimerazinei 2%, in apa de baut, 3-5 zile; Hiprolan Enro-S — 0,5 mi/1 litru apa, tratament colectiy, 3-5 zile. Colibaciloza Boala infectioasi cu caracter enzootic, se manifesti prin abatere, enterité, tulburari nervoase. Excrementele sunt colorate in verde, urat mirositoare. Este produsi de Escherichia coli, bacterie gram negativa mobila. Raspandita la puii de gaina, fazani si mamifere. Puii bolnavi prezinta: abatere, somnolenta, sete crescut, nu consuma hrana, slabesc, au ochii lacrimati, mor in 2-3 siptimani. La adulti apar aceleasi semne. La deschiderea cadavrelor se constati: congestii si hemoragii pe seroase, poliserozita, sero-fibrinoasa pe organe interne si intestin. Exist forma cronicd cu noduli care au aspect tumoral pe piele sau seroase interne. Boala apare de obicei pe fondul unui dezechilibru fiziologic datorat conditiilor necorespunzatoare de intretinere, alimentatie, supraaglome- ratie, oscilatii bruste de temperatura, alte boli parazitare sau infectioase.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 173 Diagnostic prin examen bacteriologic de laborator pe cadavre proaspete si pasari bolnave. Se solicita laboratorului veterinar, pentru efectuarea antibiogramei, si aplicarea unui tratament curativo-profilactic. Combatere: > inlaturarea factorilor favorizanti (imbunatatirea furajarii); > izolarea pasarilor cu semne clinice de boala; > masuri de zooigiena riguroase. Tratament cu: Hipralona Enro-S — 50 ml/100 | apa, timp de 3-5 zile; Oxitetraciclina, sulfametin spectam — 1 g/1 litru apa, 3-5 zile. Carnea si oudle pot fi consumate dupa 4-5 zile de la efectuarea tratamentului. Micoplasmoza (B.R.C., alte boli respiratorii) Boli infecto-contagioase cu tulburari respiratorii, evolutie enzootica, afecteaza in special puii din primele zile de viata, mai putin adultii. Sursa de infectie: pasirile bolnave sau trecute prin boald, care elimina exsudatele cdilor respiratorii. Transmiterea bolii se face prin contact direct sau indirect prin aerosoli, secretii oculare (calea respiratorie, digestiva). Boala se transmite si prin ou. Factori favorizanti: conditiile de microclimat necorespunzatoare, umiditate crescuté, temperatura ta, oscilatii de temperatura si umiditate in zonele reci, alte boli virotice sau bacteriene, suprapopularea adaposturilor, carenfe alimentare etc. Simptomatologia se manifest prin: semne respiratorii, stranut, sinuzita, respiratie cu ciocul deschis, tuse conjunctiva, crize de asfixie. La deschiderea cadavrelor se constaté: membrane fibrinoase sub forma de ,,jumari de oua‘ — aerosaculina, dopuri de fibrina in trahee, conjunctivit’ care compromite ochiul, poliseroziti fibrinoasé, focare necrotice pe organele interne (ficat, splind, pulmon etc.). Combatere: dezinfectia aparaturii de incubat si a oualor cu vapori de formol si permanganat de potasiu, dezinfectii curente cu formol, soda caustica etc. Sc trimit probe la laborator pentru antibiograma. Tratament: Hiprolan Enro-S — solutie orala, 50 ml/100 | apa, tratament colectiv asociat cu Hipraminchor P, complex vitamino-mineral, 50 g/100 1 apa, timp de 3-5 zile, cu rezultate exceptionale; Spectam — | g/l apa, 3-5 zile; Oxitetraciclina — 1,5-2 g/10 1 apa, 3-5 zile.174 PETRE CRISTESCU Boli virotice Pseudopesta aviara Este o boala infectioasa, septicemica, viroticd, extrem de contagioasa, care evolueaz la fazan sub forma de epizootii pustiitoare; clinic se manifesta prin tulburari digestive, respiratorii si nervoase. Agentul etiologic este un ultravirus rezistent la variatii foarte mari de temperatura. Virusul de pe coaja oualor este distrus intr-o ori de vaporii de formol. Sursa principal de infectie o constituie pasdrile bolnave sau care au trecut prin boala, care elimina virus prin secretii si excretii. De‘asemenea, mai constituie sursi de infectie oudle produse de gaini bolnave, cApuse, molii de pene, paduchi, unele specii de melci, ascarizi, pasari salbatice etc. Clinic, evolueazi supraacut, acut si cronic. Semnele boli: sete exagerat’, lipsa poftei de mancare, somnolent’, scurgeri din cioc, respiratie greoaic, tuse, strinut, diaree, manifestari nervoase, pareze, paralizii, La deschiderea cadavrelor se constat’: puncte hemoragice si necrotice in stomacul glandular, pe seroase,\ intestin etc. (brau hemoragic in stomacul glandular), laringita, faringita, traheita. Ficatul prezinti zone slab congestive pe fond deschis, galbui, degenerat. Pulmonul uncori apare edematiat si cu mici focare cenusii. Confirmarea diagnosticului se face prin examen de laborator pe cadavre proaspete si pasari bolnave. Combaterea se face prin masuri organizatorice, ca: bolnave, vaccinari profilactice. Schema de vaccinare a fazanilor cu vaccin Lasota-7PSEUDOVAC: » vaccinarea | —Ja 10 zile, oculo-conjunctival, in dilutie de 500 doze/ 50 ml diluant, cate o picdtura in fiecare sac conjunctival; >» vaccinarea a 2-a— la 24 zile, oculo-conjunctival (idem vaccinarea 1); » vaccinarea a 3-a — la 42-45 zile, intramuscular (muschii pectorali), dilutie 500 doze/250 ml diluat in doze de 0,2 ml/cap; > vaccinarea a 4-a ~ la varsta de 75 zile, intramuscular (idem doza si dilufia de la vaccinarea a 3-a); > vaccinarea a 5-a — la 120 zile, intramuscular, aceeasi dilutie ca la vaccinarea a 3-a si a 4-a, dar doza este de 0,5 ml/cap; zolarea pasarilorTehnologii eficiente in cresterea fazanilor 175 > vaccinarea a 6-a ~ din 3 in 3 luni, intramuscular, cu dozdi de 0,5 ml/cap; la fel fazanii reproducatori, inainte de lansare in teren, dupa terminarea ciclului de ouat (iunie-iulie), sau in volierele de stocaj, pentru refacere. Cu o zi inainte de vaccinare, in ziua vaccinarii si o zi dupa efectuarea acestei operatiuni se va administra ca antistres, in apa, complexul vitamino-mineral Hipraminchor P — 50 g/100 litri apa. Difterovariola Este o boala infecto-contagioasa specifica galinaceelor, caracterizata clinic prin aparitia de noduli variolici pe pile si de pseudomembrane difteroide pe mucoasa bucala, faringiand si laringiana. Sursa de boala o constituie pasarile cu semne clinice de boala, care elimina virus in mediul exterior prin crustele variolice. Ca surse secundare de infectie sunt: apa, furajele, obiectele de inventar, ad&posturile. Infectia se face atat pe cele digestiva, cat si respiratorie si cutanata. Pasarile bolnave prezinta false membrane in cavitatea bucala, noduli de culoare alb-galbuie pe pielea capului, in jurul ochilor si in cavitatea bucald. Cand acesti noduli ajung la dimensiuni mai mari, duc la asfixie (fig. 4). Fig. 4 Difteria Combatere: > izolarea pasarilor bolnave; » distrugerea cadavrelor prin ardere, dezinfectii. Tratament local: indepartarea membranelor si a nodulilor. Badijonari cu solutie de albastru de metil, glicerina iodata, pudrari cu antibiotice.176 PETRE CRISTESCU Tratament medicamentos: cloramfenicol racemic —- 40-80 g/100 kg nutret combinat, timp de 3-5 zile. Leucoze Reprezinté un complex de boli infectioase produse de virusuri, cu caracter sporadic, evolutie lent, caracterizate prin procese neoplazice in tesuturi si modificiri metaplazice in organele parenchimatoase, ficat, splina, ovare, rinichi, sistem nervos, ochi, cord etc. in complexul leucozelor sunt cunoscute urmiatoarele forme: eritoida, mieloida, limfoida, osteoporoza, boala lui Marek etc. Surse de infectie: pasarile bolnave si cadravele acestora. Virusul patrunde in organism pe cale respiratoric, digestiva, cutanati, prin vaccinari, diferite injectari, recoltari de singe etc. La deschiderea cadavrelor se constata: noduli sau tumori de culoare alb-galbuie, cu consistenté moale, aspect slininos, splina marita de 10- 20 ori. Excesul de proteine si saruri minerale (cupru, fier, mangan) din nutreturi, precum si unele carente in vitamine, infestatiile parazitare etc. favorizeaza aparitia bolii Combatere: » asigurarea conditiilor optime de zooigiena si furajare; » popularea crescatoriilor cu efective indemne; > dezinfectii profilactice periodice; > cercetirile privind administrarea de vaccin ROMVAC la pui sunt inca fara rezultate deosebite. Boala splinei marmorate (MSD — morble spleen disease) Boala virotica a fazanului de cresc&torie, cu mortalitati de la varsta de 50 zile la 60-90 zile. A fost descrisa in Italia (1966), SUA (1972), Canada (1972), Anglia (1973), Franta (1974), Ungaria (1978), Ccehoslovacia (1975) ~ la puii de 8 saptimani. Agentul etiologic este un adenovirus stabilit prin electronomicrosco- pie in 1974 (identic cu un virus cv produce enterita hemoragica la cured Simptome: nu apar semne clare de manifestare a bolii, organismele in foarte buna stare de intretinere sunt gasite moarte de la o zi la alta, cu ciocul sprijinit in sol.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 177 La deschiderea cadavrelor se constata leziuni patognomonice: > pulmonii sunt congestivi, hemoragici, suculenti, edematosi; > splina mériti mult in volum, de 3-8 ori, cu aspect marmorat pe sectiune; » rinichii prezint& multiple necroze nodulare pe suprafata lor; » cord — edematierea ventricolului cu leziuni necrotice pe fata interna; > ovar ~ foliculi congestionati; > intestin — mucoase cu zone ulcerative; > ficat marit in volum, uneori friabil. Epizootologic apar focare explozive in crescatoriile de fazani de 2- 3 luni, incepand cu luna august. Aparitia este legata de o sensibilitate a varstei. Transmiterea se face atat pe orizontald, cat si pe verticala. Pasarile bolnave constituie rezervorul de virus, pus in evidenta prin anticorpi precipitati, gasiti in urma analizelor serologice de laborator. Diagnostic: > anatomo-patologic ~ prin deschiderea cadavrelor, la care se constata leziuni specifice; > in laborator ~ prin punerea in evident& a precipitinelor virale din splind si pulmoni prin tehnica imuno-difuziunii si prin examen histologic. Profilaxie, in unitatile in care s-a diagnosticat boala se face exami- narea serologica a intregului efectiv destinat reproductiei — toamna si primavara, timp de 3 ani. Tratament: nu exista inca un tratament eficace Boli parazitare Boli parazitare produse de endoparaziti Coccidioza Boal parazitara a tineretului, care apare in special dupa a 8-a zi de viatéa. Agentul etiologic este un parazit — Eimeria phasiani, care se localizeaza in celule intestinale gi cecale. Principalul simptom il constituie diareea cu sange, tristetea si setea exagerata. Produce pierderi mari la pui.’ Leziunile patognomonice apar in intestinul gros si cecumuri — hemoragii.178 PETRE CRISTESCU Profilaxie, Masuri specifice si nespecifice: > respectarea densitatii puilor conform tehnologici de crestere; > conditii de zooigiena — ratii alimentare complete si echilibrate; > dezinfectii curente in hale, adaposturi ete.; > folosirea de coccidiostatice in furaje, in primele 3-4 saptamani de viatd ale puilor de fazan: Monensim, Stenorol, Nicarbazin, Amprolium (125 ppm), Clopidol, in premixuri; > popularea unitatilor cu pui sau fazani adulti din efective indemne de boli. Tratament. Vitaminizarea cu Hipraminchor P — 50 g/100 1 apa sau lapte timp de 3-5 zile consecutiv; Sulfametazin&’ 2%o in apa de biut; Amprol 2 kg/I tona furaj, 5-7 zile; vitamina K; — solutie 1% in apa de baut. Alte masuri: izolarea puilor cu semne clinice de boala, strangerea zilnicA a cadavrelor si arderea lor. Schimbarea asternutului si dezinfectii cu lampa de benzina. Excrementele si asternutul se ard. Se interzice muncitorilor de Ja serii bolnave s& ingrijeasca loturi de pui sanatosi. Se trimit pui bolnavi sau cadavre la laborator pentru precizarea diag- nosticului Histomonoza Este o boal parazitara care afecteazi tubul digestiv si glandele anexc. Boala este produsa de un protozoar flagelat Histomonas meleagridis. Sursa de infectie o constituie pasarile bolnave, cadavrele acestora, excrementele etc. Simptomul principal la pui il constituie diareea de culoare galbena ca sulful. Pasarile bolnave slabesc mult si mor. Preventiv — combaterea umiditatii din jurul adapatorilor si din volierele de crestere. Interzicerea cresterii curcilor in fazanerii. Tratament: > preventiv, cu Tricolaval — | g la 1 kg nutret combinat, dimineata, la primul tain. Tratamentul se face in 3 serii a 5 zile separat, cu 2 pauze de 3 zile; > curativ, cu Tricolaval — 0,05 g pentru 1 kg greutate vie pe zi, amestecat in hrand. Se continua tratamentul zilnic pana la vindecare; Dimetridazol 40% — 100 g la 80-100 litri apa, timp de 3-5 zile, iar preventiv, 100 g la 160 litri apa.Tehnologii cficiente in cresterea fazanilor 179 Pentru fortificarea organismului se administreazi in apa de biut produsul vitamino-mineral Hipraminchor P ~ 50 ml/100 1 apa, 3-5 zile. Trichomonoza Boala parazitara care la fazani apare intre 8 si 60 zile si se manifesta prin enteriti si mortalitate ridicati. Apare in lunile cilduroase. Pasarile bolnave sunt triste, se hranesc foarte greu si uneori au diaree verzuie. In faz& mai avansat& capul se inflameaza, devine diform si pasérea bolnava nu mai poate inghiti. Poate fi cauzata si de scideri bruste ale temperaturii, schimbarea furajului sau ca 0 complicatie a coccidiozei. Pasarile salbatice de balta intretin focarul de boala. Tratamentul ate cu Flubendazol, antihelmintic sintetic, 5 mg/kg greutate vie (1 cm? la 2 kg greutate vie); tratament individual sau in furaj bine omogenizat. Carea si ovale se pot consuma numai dup’ 5 zile de la data tratamentului. Heterachidoza Este o helmintoza cronica datoraté dezvoltarii helmintilor din familia Heterakiidae in cecum, la diferite specii (fazan). Contaminarea se face numai pe cale digestiva, prin ingerarea, 0 data cu alimentele sau cu apa, a oudlor embrionate ale parazitului. Leziuni importante se giisesc la nivelul cecumului, pe mucoasa se vid noduli de diferite marimi. in general, parazitoza trece neobservati, iar descoperirea viermilor se face numai la sacrificarea pasirilor sau Ja deschiderea cadavrelor. Cand infestatia este masiva, pisarile pot prezenta stare de anemie, sunt triste, au apetitul capricios, dupa cum gi unele semne digestive. Apare mai ales in sezoanele ploioase urmate de calduri, in fazanetii, si este influentaté de conditiile de zooigiena si alimentatie care nu sunt respectate. Pe lang’ hran’, parazitii consumi din intestin caiciu, fosfor si vitamine (A, B). Din aceast’ cauza, puii nu se dezvolti si se imbolnavese de alte boli Tratamentul se face cu Flubendazol, un antihelmintic sintetic nou, activ impotriva nematodozelor gastrointestinale la fazan, care distruge nu numai formele adulte ale parazitilor, ci si stadiile larvare aflate in180 PETRE CRISTESCU migratie. Se administreaz o doza unica de 5 mg/kg greutate vie (1 cm’ la 2 kg greutate), individual sau in furaj bine omogenizat. Alte mdsuri: gunoiul si excrementele din timpul tratamentului se ridica si se ard. Dezinfectarea compartimentelor de ouat se face cu lampa de benzina. Terenurile pe care s-au efectuat tratamentele, se dezinfecteaza si se insémanteaza cu diferite plante furajere. Capilarioza Boali parazitar’, care apare la varsta de 25-30 zile. Parazitii, asemanatori unor fire subtiri si albe, se localizeaz& in peretele gusii, esofagului si intestinului. Puii fac dese incercari de inghitire, chiar in gol. Se remarcd un consum mare de apd si o stationare indelungata in jurul adpatorilor. Dupa cateva zile de la imbolnavire apare si diareea urat mirositoare. Puii bolnavi sunt slabi si se dezvolta greu. La reproducatori scade productia de oud, slibirea este mult mai evident, iar gusa apare tesita (nu este rotunda). Tratament, Flubendazol, comprimate a 10 mg, doz unica, 1 em’/2 kg greutate vie, individual sau furaje bine omogenizate, cu rezultate foarte bune, deoarece distruge dupa 3-7 zile ouale gi toate formele larvare. Alte masuri: examen coprologic periodic, incepand dupa varsta de 25 zile (la microscop), pentru precizarea diagnosticului; respectarea masurilor de igiend privind hranirea si adaparea; dezinfectii in boxe inainte de introducerea reproducatorilor; asanarea terenului; dezinfectia solului in volierele de stocaj; culturi cu talie inalta. Singamoza (viermele rosu) Boala este cauzata de prezenta in arborele respirator a unui viermisor de culoare rosie. Apare mai frecvent in timpul sezonului ploios (fig. 5 si 6). Mentinerea singamozei in teren se face prin consumarea de catre fazani a ramelor sau melcigorilor, care constituie gazda intermediara. jmbolnavirea se face rapid, prin consumarea alimentelor sau apei infestate cu forme larvare sau prin rame gi melcisori. Varsta critic este de 3-4 saptamani, cand puii bolnavi nu au inca forta de a expulza parazitii prin tuse.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 181 Fig. 5~Viermele rosu: a ~ femela; Fig. 6 ~ Viermele rosu b ~mascul; c ~ cap foarte marit Pofta de mancare scade treptat, puii slabesc si mor prin asfixie. Tratamentul. Pana in prezent s-au folosit diferite produse medica- mentoase cu rezultate neconcludente, deoarece ouale si formele larvare nu erau distruse, necesiténd repetarea tratamentului. In prezent se foloseste produsul Flubendazol, antihelmintic care distruge nu numai formele adulte, ci si larvele si ouale parazitului. Doza de administrare este unica, 10 mg/cap/2 kg greutate vie, individual sau in furaje bine omogenizate, timp de 3 zile. Tenioze (cestoze) Paraziteaza in intestinul fazanilor. Parazitul are un corp segmentat, de culoare alba si marime care depinde de specie (fig. 7 si 8). Teniozele afecteazi mai frecvent ultimele serii de pui. imbolnavirea se exteriorizeaz4 prin penaj zb4rlit, murdar, slabire general’, reducerea consumului de furaje, abatere si, in final, pasarile mor.182 PETRE CRISTESCU Fig. 7 ~Tenii gasite la doi pui de fazan in varst& de 60 de zile (Railletina tetragona) Fig. 8 ~Tenie (A): a, b, ¢, d, e = inele; f, g - oud Tenie (B): a ~ventuze; b, ¢, d ~diferite marimi de carlige (marite)Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 183 Tratamentul: > tetracloruré de carbon — 1 ml/kg greutate vie, administrata in nutreturi combinate in parti egale cu ulei comestibil (1 ml tetraclorura de carbon + | ml ulei comestibil); corijarea gustului se face prin introducerea in furaje de marar sau usturoi; > solutic acida de sulfat de cupru. Se administreaza in apa de baut 10 ml la litrul de apa (se prepara din 30 ml sulfat de cupru si 100 mi otet de 9°). Preventiv: combaterea umiditatii, a mustelor, intretinerea igienica a spatiului de crestere, colectarea periodicd a dejectiilor si depozitarea la platforma de gunoi Aspergiloza Este 0 boala micotica a pisarilor, cu evolutic acutd la embrioni si pui, cronica la tineret si pasarile adulte, caracterizata prin pneumonii nodulare si depozite exsudative in sacii aerieni. Afecteazi caile respiratorii, apare in urma consumului de furaje mucegaite sau inspirarii acrului incireat cu spori. La pui se poate transmite si prin coaja oudlor finute la umezeala si mucegiite, introduse in incubator, fara a fi dezinfectate cu formol. Puii bolnavi au respiratia grea, se deplaseazi greu si na mananca, Mortalitatea survine la 24-48 ore si poate ajunge la 50-80% din efectiv. Tratamentul se face cu Stamicin sau Micostatin. Doza este de 15.000- 25.000 U.L. pentru 1 kg greutate vie, timp de 5-10 zile, administrat’ in hrana. in apa de baut se administreaz timp de 10 zile Cloramina B solutie — 2 gla | litru apa, iodura de potasiu —2 g la 1 litru ap’ Alte masuri: oprirea furajarii cu nutreturi mucegiite si schimbarea asternutului. Se trimit cadavre proaspete sau pui bolnavi la laborator. MaAsuri de igiena la hranirea si adaparea puilor: se vor ridica zilnic resturile de hrana din tavite; utilajele de hranire si adapare se curt’ si dezinfecteaza. Dezinfectii prin flambare cu lampa de benzini. Se va pune asternut nou, curat, nemucegait. Candidoza Boal& micoticé, localizaté frecvent in gus’, produs& de Candida albicans. Se intalneste atat la tineret, cat si la adulti. Fazanii manifesta tristete, simptom foarte greu perceptibil in faza de debut a bolii.184 PETRE CRISTESCU Cadavrele au mucoasa gusii ingrosat’, uneori cu ulcere acoperite cu false membrane. Leziunile se intind si spre mucoasa bucala, in esofag si proventricol. Diagnosticul se stabileste in laborator, unde se pun in evidenta hifele de ciuperci. Tratament: o \ingurit& de sulfat de cupru bine pisat, dizolvat in 10 litri apa de baut, timp de o saptamana. Se mai poate trata cu Stamicin 300.000 ULL la 10 litri de apa, timp de doud siptima Alte mdsuri: dezinfectia riguroasa a utilajelor cu cloraminaé 1%, evitarea supraaglomerarii si a furajelor contaminate. Boli parazitare produse de ectoparaziti Parazitii externi ai fazanului sunt foarte numerosi si pot fi clasificati in doua grupe: malofagii sau puricii care trdiesc in permanenta pe corpul pas&rilor; acarienii care vin pe pasare si-i consume hrana, Dermanyssus, Argas, scabia sau réia. 1. Malofagii care se intélnesc mai des la fazani sui gonoides, Gonicotes $i Menopon. Traiesc pe penele si pielea pasarilor, pe fragmente de dejectii din jurul anusului si sunt extrem de iuti in miscari. Provoaca iritatii si prurit, care adesea duc la tulburari nervoase gi digestive (cu asimilarea redusi a hranei). Pot produce moartea la puii de fazani si oprirea in crestere. La adulti, diminueaza ouatul, iar clostile parasesc cuibarul si sparg ouale. 2. Acarienii — Dermanyssus si Argas — puricii rosii, apar noaptea, cand se urca pe pasiri pentru a suge sange. in timpul zilei se retrag in cuibare, peretii boxelor, in special pe lemnarie sau sub cruste, formate de dejectii uscate. Consuma o mare cantitate de sange, producand iritarea pasarilor si nervozitate. Produc aceleasi iritatii ca malofagii, dar mult mai accentuate Scabia sau raia este produsa de paraziti din genul Jxodes. La fazanul salbatic se intalneste o infestare masiva, localizata pe cap si gat. Ea se manifesta clinic prin paralizie ascendenta. in afari de boala pe care o produc acesti paraziti, ei sunt cei care transmit multe boli virale si bacteriene (pseudopesta, difterovariola, tifopuloroza etc.). : LipeurusTehnologii eficiente in cresterea fazanilor 185 De asemenea, cand sunt in cantitate mare pe corpul unui fazan, pot sa-| intoxice cu produsele lor de excretie. Raia picioarelor este produsi de Onemydocoptes mutans. Pielea de pe picioare are aspect rugos (scoarta de copac) (fig. 9). Raia penelor este produsi de Onemydocoptes devis vat. phasiani. Apare primavara si vara si poate fi raspandita de un singur fazan. Se intalneste si la gaini si porumbei. Tratament: flambarea spatiilor de crestere si a benzilor de dormit. Varuirea boxelor si benzilor cu solutie de var in care s-a inclus Lindavet E — 15-20%. Se vor instala scaldatori cu cenusa (lemn de esenté moale), nisip si substante acaricide (Hexadoran 0,5% din amestec), masuri rigu- roase de zooigined, deparazitarea incaperilor cu solutie de Entomoxan, 30-50 ml la 1 litru de apa. Fig. 9 ~ Raia picioarelor: in sténga ~picior bolnav; in dreapta ~ picior sinatos Tratament cu Alfacron 50WP ~ tratament in combatere ectopara- zitilor cu eficienti deosebitd. Se recomanda pulverizarea directa pe pasare si in adapost, 10 g/l apa/suspensie. Pulverizarea in adaposturi — | litru/ 10 m® podea sau pereti. Pulverizarea fazanilor — 25 ml suspensie/ individual.186 PETRE CRISTESCU Boli de crestere Alimentatia rationala a pasirilor include o serie de conditii legate de cantitatea si calitatea nutreturilor folosite, de igiena modului de administrare, de amestecul componentelor furajere, in care s se pastreze un echilibru real intre toti principii nutritivi. Bolile de crestere apar atunci cand lipsesc unele componente din furaje. Pot aparea si in urma alterarii unor componente din cauza invechirii furajelor, a depozitarii in condit necorespunzatoare (umiditate sau expunere la soare) sau al amestecului necorespunzator. Bolile de crestere apar la toate varstele, dar in mod deosebit se intalnesc la tineret. © boala carentiali poate fi produsi din lipsa unuia sau mai multor elemente componente furajere. Carenta in calciu si fosfor Este produsa de lipsa s&rurilor de calciu sau fosfor din ratii sau din lipsa vitaminei D3. Se manifesta prin fragilitatea oaselor, deformarea carenei sternale (in forma de ,,S”); ouale apar cu coaja mozle (friabile). La fzAnitele in plin sezon de ouat, aportul de calciu si fosfor trebuic s& fie de doud ori si jumatate mai mare decat la tineret. Peroza Peroza sau perozisul este o boala caracterizati prin tulburari in osificatie, la nivelul cartilajului de conjugare epifizar; mai poarté numele de luxatia tendonului lui Achile. Cauze: alimentatia bogati in proteine, s&ruri de calciu, fosfor si magneziu § ‘acd in sdruri de mangan si vitamine (Bp, niacina, colina si vitamina H). Malaiul contine cantitati infime de mangan si o alimentatie prelungita a puilor numai cu milai duce, in mod frecvent, la aparitia perozisului. Semne caracteristice: schiopituri, tendinta de indepirtare a picioarelor si ingrosarea articulatiei jaretului, oasele se curbeazi si nu se mai pot misca. Mortalitate, circa 50% pui din efectiv.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 187 Picajul si canibalismul Sunt doua boli de carenta care se intalnesc la fazanii crescuti in spatiu restrans, in hale cu lumina insuficienta, unde conditiile de zooigiena sunt deficitare, sau din ratia alimentara a acestor pasari lipsesc verdeata si sarurile minerale. in rezumat, o forma de manifestare cauzati de carente alimentare (lipsa de proteine si saruri minerale), supraaglomerare, stresuri repetate etc. Puii se ciupesc intre ei, mai ales in zona cozii, pe spate, pana se produc rani sangerdnde, mortale. Apare la orice varsta, la pas&ri de diferite speci, crescute artificial. Se constat frecvent acolo unde nu este vegetatie abundenta, culturi de furaje (mozaic de culturi) in volierele de crestere si stocaje. Picajul poate consta in ciugulirea penclor, spargerea si ingerarca oudlor sau ingerarea de diferite obiecte dure. Canibalismul consté in ciugulirea piclii la nivelul unui folicul sangerand, a cloacei prolabate sau murdirite de fecale hemoragice; nu se reduce la ciugulire, urmand adevarate ruperi si ingerari de tesuturi, pana la eviscerare. Prevenire si tratament. Se va analiza si corecta rati alimentara, prin introducerea cantitatilor normale de proteine, sdruri minerale si vitamine. Se administreazi Hipraminchor P, complex vitamino-mineral, 50 g/100 | apa, 5-10 zile; vitamina C — 0,5 g la litru apa, timp de 4-5 zile. Se izoleaz’ puii ciuguliti, iar rinile se trateazi cu unguent cu oxitetraciclind, asocilin, unguent ihtiolat, albastru de metil etc. Se administreazi verdeata la discretie, napi, sfecli furajer’; se vor cultiva plante furajere in volierele de stocaj (porumb, sorg, floarea- soarelui, lucerna, cénepa etc.). Se taie ciocul (maxilarul superior) cu ocazia vaccinirilor (la 10, 24, 42 si 75 zile). Se pun inele nazale sau ochelari, la introducerea in volierele de stocaj. Ingrijitorul si stea intre fazani, si mareasc frontul de hranire si adapare. Mutarea fazanilor in alte voliere de stocaj, efectuandu-se obligatoriu toaletarea ciocului si montarea ochelarilor.188 PETRE CRISTESCU Deficiente vitaminice Deficientele vitaminice provoacd aparitia unor boli de nutritie cu substrat complex, ca urmare a insuficientei (hipovitaminoze) sau lipsei absolute (avitaminoze) de vitamine in organism. in unele cazuri, aportul excesiv de vitamine poate provoca aparitia acelorasi modificari clinice si anatomo-patologice ca si lipsa absoluta din organism a vitaminei respective, dand stiri de hipervitaminoza. Pasarile manifesta o sensibilitate crescuta fata de carentele vitaminice, in conditiile cresterii intensive, pe spatii restranse, cu ratii de hrana in compozitia carora intra o serie de fainuri rezultate din subproduse industriale deficitare in vitamine, cu valoare proteica redusa. Principalele carente vitaminice sunt urmatoarele: Carenja in vitamina A Pasarile isi pierd pofta de mancare, penajul este zbarlit, edematicrea pleoapelor, ulceratii !a nivelul mucoasei bucale, faringelui, esofagului si aparatul respirator. Necesarul de vitamina A este de 50-20.000 U.L/kg nutret. Carenja in vitamina C Mai rar intalnita la fazani, deoarece pasarile o sintetizeaza la nivelul intestinului. Vitamina C se recomanda profilactic in apa de baut — 0,5 g la 1 litru apa, timp de 4-5 zile, in picaj si guta viscerala. Carenta in vitamina D Este corealta de aparitia rahitismului. Se mai numeste vitamina anti- rahiticé. Necesarul in vitamina D in organism este de 1.500 U.L/1 kg nutret. Pentru prevenirea rahitismului se recomanda scoaterea puilor la soare. Carenta in vitamina E Lipsa acestei vitamine produce grave tulburari la nivelul sistemului nervos. Pasarile prezinti torticolis, decubite laterale sau dorsale, pozitii anormale ale aripilor. Apare frecvent intre a 3-a si a 6-a saptimana. Boala este cunoscuté sub numele de encefalomalacia puilor. Sursa cea mai importanté de vitamina E o constituie grauntele germinate. Existi si vitamina E sinteticd, care se adauga in hrana, 8-10 mg/kg nutret.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 189 Carenta in vitamina K Avitaminoza apare foarte pregnant la varsta de 6-9 zile si se exteriorizeaza prin hemoragii intestinale subcutanate si musculare. Se administreaza 2-4 zile in apa vitamina K sinteticd; de asemenea, mérar verde tocat in hrana. Carente in vitaminele din grupul B Complexul B cuprinde mai multe vitamine: vitamina B, sau etiamina, vitamina B, sau riboflavina, colina, acidul pantotenic, vitamina Bs; sau piridoxina, biotina, vitamina PP sau acidul nicotinic, acidul folic si vitamina B,>. Lipsa acestor vitamine din organism poate produce carente deosebit de variate: lipsa poftei de mancare, pozitii ciudate ale corpului, paralizii ale membrelor, aspect urat al penajului, procent scazut de ecloziune. MaAsuri pentru prevenirea si combaterea bolilor de crestere Administrarea unor ratii de hrana, care s4 contina in compozitia lor toate elementele nutritive necesare asigurarii unui echilibru fiziologic corespunzator varstei si perioadei de exploatare (reproducatori, pui, fazani in formare, fazani de tir etc.). Asigurarea spatiilor necesare, evitandu-se aglomerarile in halele de crestere si in volierele de stocaj dupa varsta de 45 zile, pana la valorificare. Asigurarea frontului de hranire si adapare corespunzator va conform normelor existente. Volierele de crestere si stocaj si fie cultivate intens cu plante furajere- mozaic de culturi, cu rol in hranirea suplimentara, prevenirea fenomenelor de picaj si adapost (liniste). Asigurarea conditiilor de igiena pe toata perioada de reproductie si crestere. in situatia aparitiei unei maladii carentiale se poate interveni cu produsul Hipraminchor P, complex vitamino-mineral folosit in cresterea artificiala a fazanului. Se recomanda in diferite hipoavitaminoze, stari de convalescenta, factori de stres, ca premix de interventie. Stimuleaza, de asemenea, cresterea sporului mediu zilnic. Se administreazi 50 g la 100 litri apa de baut, timp de 5-10 zile. stei,190 PETRE CRISTESCU Graficul actiunilor sanitar-veterinare obligatorii in fazanerii ‘Varsta, in saptimani si luni Tratamente profilactice-imunizari Probe laborator i 2 3 A. Incubatia Cu 10 zile anterior intrarii in functiune a statiei de incubatie Se vor recolta probe pentru stabilirea cali- tatii dezinfectiilor (de sanitatie) prin circ. sanitar-veterinare | teritoriale. Perioada recoltarii oualor si incubatiei (1.04-30.06) La primele 2-3 serii de pui se vor recolta si trimite la laborator urmatoarele probe: © 10-15 oud cu embri- oni morti la mirajul 1; #30 de oui cu embrionij morti fa mirajul Il; #30 de oua cu pui neeclozati; * 10-15 pui morti sau vii din cei respingi. B. Cresterea puilor Luna I, siptémana 1 (1-7 zile) ‘Antistres la populare: * Hipralona Enro-S — 50 ml/100 1 apa; + Hipraminchor P — 50-100 g/100 1 apa. Siptimanal se trimit cadavre $i 2-3 pui vii cul semne clinice la laborator, pentru precizare diagnostic. Saptimana a 2-a (8-14 zile) La 10 zile, vac. oculo-nazala, cu vaccin viu La Sota, ‘Tratament antistres: © Hipralona Enro-S — 50 ml/100 | apa; ¢ Hipraminchor P ~ 50-100 g/100 1 apa. Cadavre si pui vii cu semne clinice de boald. Saptamana a 3-a | (15-21 zile) Se aplic& tratamente in functic de antibiograma si buletin de analiza. Cadavre, pui boinavi, probe coprologice. Saptimana a-4-a (22-28 zile) La 24 de zile vac. oculo-conjunctivala cu| vaccin viu la La Sota, ‘Tratament antistres: © Hipralona Enro-S ~ 50 mi/100 1 apa; * Hipraminchor P - 50-100 g/100 1 apa, Cadavre, pui bolnavi, probe coprologice. Tuna a Ia, siptimana a 5-a (29-35 zile) Se aplicd tratamente in functie de antibiograma si buletin de analiza. Cadavre, pui _bolnavil probe coprologice.Tehnologii eficiente in cresterea fazanilor 191 (36-42 zile) * Hipralona Enro-S ~ 50 ml/100 | apa; # Hipraminchor P ~ 50-100 g/100 | apa. 1 2 3 Ta 42-45 vaccinate im. cu vaccin via |Cadavre, pul bolnavi a La Sota probe coprologice. Saptimanaaé-a | tee ‘Saptimana a 7-a (43-49 zile) Se aplicd tratamente in functie de rezultatele de laborator (antibiograma). Cadavre, pui boinavi, probe coprologice. C. Cresterea_puilor in stocaje Cu 10 zile inainte de} introducerea puilor in voliere de stocaj Sc aplicd tratament contra singamozei cu Flubendazol in dozi unica de | em’/2 kg greutate vie, individual sau in furaje, in funetie de rez. de laborator. Cadavre, pui boinavi, probe coprologice Saptimana 8-17 (50-119 zile) La varsta de 75 de zile vaccinare im. cu vaccin viu La Sota Tratament antistres: ¢ Hipralona Enro-S ~ 50 m¥/100 1 apa; ¢ Hipraminchor P ~- 50-100 g/100 1 apa. Cadavre, pui bolnavi, probe coprologice. Saptmana a 18-a (120-127 zile) La 120-125 de zile vaceinare i.m. cu vaccin viu La Sota. Tratament antistres la populare: * Hipralona Enro-S — 50 mV/100 | apa; ¢ Hipraminchor P — 50-100 2/100 Lapa Cadavie, pui bolnavi, probe coprologice D. Reproducatori Inainte de introducerea in boxele de ouat Se executi toate lucrarile pregititoare (reparatii, dezinfectii, deratiziri. Vaccinare contra pseudopestei aviare cu vaccin La Sota inactivat Cu 4 zile inainte de compartimentare se fac tratamente contra singamozei cu Flubendazol in doz unica de | em*/2 kg greutate vie, individual sau in furaje. Tratament antistres: * Hipralona Enro-S ~ 50 ml/100 1 a + Hipraminchor P — 50-100 g/100 | apa. In timpul perioadei de ouat se fac trata- mente numai in caz de necesitate major’ Cadavre, pui bolnavi, probe coprologice. Dupa terminarea perioadei de ouat ‘Vaceinare contra pseudopestei aviare cu vaccin La Sota inactivat. Tratamente antisingamoza cu Flubendazol in doza unica de 1 cm?/2 kg greutate vie, individual sau in furaje. Tratament antistre: * Hipralona Enro-S ~ 50 ml/100 1 apa; ¢ Hipraminchor P ~ 50-100 g/100 Lapa. Probe coprologice si cadavre la laborater.