Asociaţii ale constructorilor de nave

Unitatea de învăţare nr. 8

ASOCIAŢII ALE CONSTRUCTORILOR DE NAVE

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 8

8.1 Comunitatea Asociaţiilor Şantierelor Navale Europene –CESA
8.2 Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nave – ANCONAV
8.3 Organizaţii Tehnico-Comerciale
8.3.1 Registru Maritim
8.3.2 Documente nautice
8.4 Sărbătorirea Zilei Marinei
8.4.1 Ziua Mondială a Marinei
8.4.2 Ziua Marinei Europene
8.4.3 Ziua Marinei Române
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 8
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 8

78
Organizaţii şi Convenţii Maritime Internaţionale
 
 Asociaţii ale constructorilor de nave
 
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

 Comunitatea Asociaţiilor Şantierelor Navale Europene –CESA
 Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nave – ANCONAV
 Organizaţii Tehnico-Comerciale
Registru Maritim
Documente nautice

8.1 Comunitatea Asociaţiilor Şantierelor Navale Europene –

CESA

La nivelul Comisiei Europene şi a Parlamentul Europei a avut loc, în data de 24 martie 2006,
un simpozion dedicat construcţiilor navale. El a fost organizat de reprezentanţii patronatelor şi de
sindicate. În cadrul lui, s-a arătat că industria navală trebuie să devină un sector economic
strategic în ansamblul industriei europene. Asta înseamnă că guvernele şi Comisia Europeană
trebuie să adopte măsuri în acest sens. Urmează să vedem, în viitor, care vor fi acelea. Această
orientare trebuie văzută în contextul competiţiei de pe piaţa mondială a construcţiilor navale şi se vrea un
răspuns la sfidarea Extremului Orient, la expansiunea şantierelor chineze şi sud-coreene. În al
doilea rând, reuniunea a subliniat faptul că în industria navală europeană s-a instituţionalizat
dialogul social, iar acesta contribuie la stabilitate.
Comisia pentru industrie, cercetare şi energie a UE şi Comisiei pentru transport şi turism UE,
consideră că şantierele navale şi industriile de echipamente marine din Uniune au reuşit să îşi
menţină competitivitatea prin investiţii în produse şi procese inovatoare şi prin crearea unor
nişe de piaţă bazate pe cunoaştere; consideră că o strategie maritimă europeană ar trebui să
creeze condiţii favorabile care să permită Uniunii să îşi păstreze poziţia de frunte pe aceste
pieţe, de exemplu prin promovarea dezvoltării mecanismelor de transfer al tehnologiei maritime

8.2 Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nave –

ANCONAV

Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nave - ANCONAV, cuprinde 10 şantiere navale

private, producători de materiale şi subansamble pentru industria navală, companii de
clasificare şi proiectare şi institutul de cercetări.
ANCONAV colaborează cu Centrul de Expertiză şi Formare Profesională pentru Construcţii
Navale şi Construcţii de Maşini - un proiect dezvoltat cu sprijinul federaţiei sindicale FMV, din

79
Organizaţii şi Convenţii Maritime Internaţionale
 
 Asociaţii ale constructorilor de nave
 
Olanda, care îl finanţează, din fonduri europene. El va avea sediul la Brăila şi va oferi consultanţă
şi expertiză companiilor din industria navală în domeniul pregătirii profesionale. Centrul este extrem
de util, pentru că va accesa fonduri europene pentru programele de formare. Nu trebuie să uităm că, în
prezent, asistăm la un exod impresionant al forţei de muncă. Dacă până acum migrau muncitorii,
acum au început să plece, din şantierele navale româneşti, cadrele specializate.
Apariţia şi dezvoltarea continuă a industriei construcţiei de nave au fost determinate de
accesul la Marea Neagra şi de cei peste 1.000 km pe care îi parcurge Dunărea pe teritoriul
României. Există 12 şantiere navale la Marea Neagră şi la Dunăre, dintre care unul este
profilat pe reparaţii de nave. Şantierele navale româneşti au un mare grad de integrare, multe
dintre ele activând atât în domeniul construcţiei de nave, cât şi în domenii complementare (reparaţii
şi fabricaţia de echipamente). În timp ce în 1989 peste 80% din producţie era destinată pieţei
interne, în prezent peste 90% din producţie este destinată exportului.
Tradiţia îndelungată, forţa de muncă bine instruită, cu costuri reduse, existenţa de utilităţi:
docuri uscate, sincrolifturi etc., gradul mare de privatizare a sectorului (9 şantiere navale sunt
deja privatizate, iar celelalte sunt pregătite pentru privatizare, statul deţinând mai puţin de
33%), reprezintă punctele forte ale acestui sector.
Punctele slabe ale sectorului ţin de subutilizarea capacităţilor (în jur de 55%),
productivitate relativ scăzută a muncii, care este totuşi în creştere prin achiziţionarea de noi
utilaje, precum şi fonduri financiare insuficiente. Perspectivele de dezvoltarea acestei industrii
sunt date de calitatea bună a produselor care sunt bine cunoscute şi au un mare potenţial de
export. Cererea internaţională este în creştere datorită îmbătrânirii navelor din flotele multor
state şi există posibilităţi de cooperare în construirea de iahturi şi alte nave de orice tip,
precum şi în realizarea unor subansambluri prin subcontractare. Impedimentele care pot
afecta procesul de dezvoltare a sectorului ţin de dependenţa de credite cu dobândă mare şi
de faptul că pentru împrumuturi de la bănci externe este necesară garanţia statului.
Toate aceste elemente arată că industria de construcţii şi reparaţii de nave este
competitivă şi are bune perspective pentru viitor.

8.3 Organizaţii Tehnico-Comerciale

8.3.1 REGISTRU MARITIM

Registru maritim (Classification Society; registry of shipping) Societate de clasificare. Organi-
zaţie tehnico-comercială însărcinată cu supravegherea construcţiei şi stării tehnice a navelor
în cadrul normelor societăţii si convenţiilor internaţionale. Acordă clasă navelor şi le verifică
periodic pentru menţinerea sau reducerea clasei. Societăţile de clasificare s-au născut din
necesitatea stabilirii unor criterii de apreciere şi calcule în asigurările maritime, concretizate cu
timpul în norme şi standarde privind caracteristicile constructive, echiparea şi dotarea navelor mai
mari de 100 TRB. Rolul actual al Registrului Maritim este complet oficializat, iar activitatea sa,
80
Organizaţii şi Convenţii Maritime Internaţionale
 
 Asociaţii ale constructorilor de nave
 
complet separată de asigurarea maritimă este o necesitate de stat - şi recunoscută de stat -
şi derivă în special din obligaţiile prescrise de Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii
umane pe mare. Prima societate de clasificare a fost „Lloyd's Register of British and Foreign
Shipping”, înfiinţată în anul 1760. Prin experţii săi societatea de clasificare verifică şi avizează
asupra proiectelor de construcţie şi asupra procesului tehnologic, controlează respectarea
regulilor şi normelor de Registru, urmăreşte starea tehnică a navelor în serviciu, efectuând
inspecţii în termenele stabilite de regulament, precum şi inspecţii sporadice în caz de avarii.
Ca urmare a supravegherii şi controlului societatea de clasificare acordă navei „clasa” căreia
aparţine în funcţie de îndeplinirea anumitor condiţii tehnice şi-i eliberează în acest scop
certificatul de clasă şi o serie de certificate referitoare la corp, maşini, echipament etc. În caz
de stare tehnică nesatisfăcătoare pe timpul exploatării, Registrul Maritim poate retrage sau
scădea clasa navei, de regulă prin limitarea zonei de navigaţie.
Societatea are dreptul să interzică ieşirea din port în mare a unei nave dacă starea sa
tehnică nu corespunde regulilor cerute de siguranţa navigaţiei.

8.3.2 DOCUMENTE NAUTICE

ADMIRALTY DISTANCE TABLES - table de distanţe ale Amiralităţii. Document nautic
editat în cinci volume de către Departamentul hidrografic englez, ce conţine distanţele pe
drumurile recomandate de navigaţie dintre majoritatea porturilor de pe glob. Cu distanţele
scoase din aceste table şi în funcţie de viteza de mers a navei se poate stabili cu aproximaţie
timpul necesar deplasării pe anumite rute de navigaţie, fără a mei fi nevoie să se măsoare
distanţele respectiv pe hărţi.
ADMIRALTY LIST OF LIGHTS cartea farurilor a Amiralităţii. Document nautic editat de Depar-
tamentul hidrografic englez, în care sânt înserate elementele caracteristice ale mijloacelor pentru
asigurarea navigaţiei (faruri, lumini, semnale, Aliniamente, geamanduri, semnale de ceaţă). Acest
document se întocmeşte pentru fiecare mare şi bazin oceanic în parte şi se reeditează, de
obicei, o dată la patru ani.
ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS cartea radiofarurilor a Amiralităţii. Document nautic
editat de Departamentul hidrografic englez în cinci volume, în care sânt înserate toate datele
necesare navelor pentru efectuarea comunicaţiilor radio cu uscatul şi pentru folosirea mijloacelor
radiotehnice de asigurare a navigaţiei (staţii radio-goniometrice, radiofaruri etc.). Fiecare volum
cuprinde descrierea unei anumite grupe de mijloace radiotehnice şi principiile lor de
funcţionare.
ADMIRALTY NOTICES TO MARINERS avize pentru navigatori ale Amiralităţii. Publicaţie
săptămânală editată de Departamentul hidrografic englez, prin care se aduc la cunoştinţă
navigatorilor toate modificările în situaţia de navigaţie şi în regimul de asigurare a navigaţiei
pe toate mările
ADMIRALTY SAILING DIRECTIONS (pilots) cărţi pilot ale Amiralităţii. Document nautic cu

81
Organizaţii şi Convenţii Maritime Internaţionale
 
 Asociaţii ale constructorilor de nave
 
descrierea detaliată a raioanelor de navigaţie de pe glob, întocmit de Departamentul
hidrografic englez, în prezent, această lucrare totalizează un număr de 70 de volume pentru
întreg globul.
ADMIRALTY TIDE TABLES table de maree ale Amiralităţii. Document nautic întocmit anual
de Departamentul hidrografic englez, care conţine valorile zilnice ale elementelor mareei pentru
principalele porturi de pe glob şi datele de calcul ale aceloraşi elemente pentru porturile
secundare. Acest document este întocmit în trei secţiuni, pentru: apele europene, inclusiv Marea
Mediterană, Oceanele Atlantic şi Indian şi Oceanul Pacific cu marile adiacente

8.4 Sărbătorirea Zilei Marinei

8.4.1 ZIUA MONDIALĂ A MARINEI

În fiecare an, Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO), sărbătoreşte Ziua Mondială a
Marinei. Data exactă rămâne la latitudinea fiecărui guvern, dar în generale, evenimentul are
loc în ultima săptămână a lunii septembrie. Această zi este sărbătorită cu scopul de a evidenţia
importanţa protejării mediului marin, securităţii maritime şi siguranţei navigaţiei.

8.4.2 ZIUA MARINEI EUROPENE

Reamintind că Europa este un continent maritim cu aproape 70 000 km de coastă, că 22 din
cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt state costiere sau insulare, Comisia
Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene - aprobă instituirea unei „Zile
maritime europene”, care se va sărbători în fiecare an la data de 20 mai şi în vederea căreia
vor fi organizate activităţi de conştientizare şi de interrelaţionare.

8.4.3 ZIUA MARINEI ROMÂNE

1. Prima Zi a Marinei s-a sărbătorit pe crucişătorul „Elisabeta”
La 15 august 1902 se serbează pentru prima data patronul Marinei. Serbarea oficială a
avut loc pe crucişătorul „Elisabeta", primul crucişător al marinei noastre, unde au fost prezenţi
toţi ofiţerii Diviziei de Mare şi la care a luat parte şi domnul Ministru de Război Sturza.
Pe 24 aprilie 1933, la propunerea Ligii Navale Române, Ministerul Instrucţiunii, Cultelor şi
Artelor a instituit „Ziua Apelor". În decizia ministerială de constituire se spunea: „Se instituie o zi
a apelor, în una din duminicile din a doua jumătate a lunii iunie, pentru toate şcolile din
vecinătatea apelor..." Sărbătorirea Zilei Apelor se făcea „împreună cu Liga Navala Română,
garnizoana locală şi căpităniile de port, ca să aibă cat mai mult răsunet". Precedând Ziua
Marinei, festivităţile dedicate Zilei Apelor au dăinuit până după cel de-al doilea război
mondial, în 1945.
Începând din anul 1990, s-a revenit la adevărata tradiţie a sărbătoririi Zilei Marinei, pe 15
august, de Sfânta Maria.
82
Organizaţii şi Convenţii Maritime Internaţionale
 
 Asociaţii ale constructorilor de nave
 

2. Alte zile stabilite pentru sărbătorirea Zilei Marinei

Ziua Marinei a fost sărbătorită în fiecare an la data de 15 august, până în anul 1947. Între anii
1948-1953, nu s-a mai sărbătorit decât Ziua Marinei Uniunii Sovietice, în ultima duminică a
lunii iulie. În anul 1953, prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309, s-a instituit
„Ziua Marinei Militare Romane care se sărbătorea în fiecare an în prima duminică a lunii
august, ca fiind „sărbătoare militară populară". Era firesc ca aceasta zi să fie sărbătorită şi de
marina comercială, aşa cum a fost din 1902 până în 1947, în toate porturile maritime şi
fluviale - motiv pentru care, încă de la primul ordin al Comandamentului Marinei din 1954,
sărbătoarea din prima duminică a lunii august a fost numita „Ziua Marinei Romane". Esenţa
festivităţilor marinăreşti dedicate acestei sărbători a rămas însă, peste vreme, aceeaşi.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 8

1. Comentaţi pe scurt despre „Comunitatea Asociaţiilor Şantierelor Navale Europ

–CESA”;
2. Comentaţi pe scurt despre „Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nav
ANCONAV”;
3. Care este rolul “Registru Maritim”?
4. Ce sunt “documentele nautice”?

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare

1. a fost organizat de reprezentanţii patronatelor şi de sindicate. În

cadrul lui, s-a arătat că industria navală trebuie să devină un sector

83
Organizaţii şi Convenţii Maritime Internaţionale
 
 Asociaţii ale constructorilor de nave
 
economic strategic în ansamblul industriei europene. Asta înseamnă că
guvernele şi Comisia Europeană trebuie să adopte măsuri în acest sens.
Urmează să vedem, în viitor, care vor fi acelea. Această orientare trebuie văzută
în contextul competiţiei de pe piaţa mondială a construcţiilor navale şi se vrea un
răspuns la sfidarea Extremului Orient, la expansiunea şantierelor chineze şi
sud-coreene. În al doilea rând, reuniunea a subliniat faptul că în industria
navală europeană s-a instituţionalizat dialogul social, iar acesta contribuie la
stabilitate.

2. Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nave - ANCONAV, cuprinde

10 şantiere navale private, producători de materiale şi subansamble
pentru industria navală, companii de clasificare şi proiectare şi institutul de
cercetări.
ANCONAV colaborează cu Centrul de Expertiză şi Formare Profesională
pentru Construcţii Navale şi Construcţii de Maşini - un proiect dezvoltat cu
sprijinul federaţiei sindicale FMV, din Olanda, care îl finanţează, din fonduri
europene. El va avea sediul la Brăila şi va oferi consultanţă şi expertiză
companiilor din industria navală în domeniul pregătirii profesionale. Centrul
este extrem de util, pentru că va accesa fonduri europene pentru programele
de formare. Nu trebuie să uităm că, în prezent, asistăm la un exod impresionant
al forţei de muncă. Dacă până acum migrau muncitorii, acum au început să
plece, din şantierele navale româneşti, cadrele specializate.
3. Registru maritim (Classification Society; registry of shipping)
Societate de clasificare. Organizaţie tehnico-comercială
însărcinată cu supravegherea construcţiei şi stării tehnice a
navelor în cadrul normelor societăţii si convenţiilor internaţionale.
Acordă clasă navelor şi le verifică periodic pentru menţinerea sau
reducerea clasei. Societăţile de clasificare s-au născut din
necesitatea stabilirii unor criterii de apreciere şi calcule în asigurările
maritime, concretizate cu timpul în norme şi standarde privind
caracteristicile constructive, echiparea şi dotarea navelor mai mari
de 100 TRB. Rolul actual al Registrului Maritim este complet ofi-
cializat, iar activitatea sa, complet separată de asigurarea
maritimă este o necesitate de stat - şi recunoscută de stat - şi
derivă în special din obligaţiile prescrise de Convenţia
internaţională pentru ocrotirea vieţii umane pe mare.
4. ADMIRALTY DISTANCE TABLES - table de distanţe ale
Amiralităţii. Document nautic editat în cinci volume de către

84
Organizaţii şi Convenţii Maritime Internaţionale
 
 Asociaţii ale constructorilor de nave
 
Departamentul hidrografic englez, ce conţine distanţele pe
drumurile recomandate de navigaţie dintre majoritatea porturilor
de pe glob. Cu distanţele scoase din aceste table şi în funcţie de
viteza de mers a navei se poate stabili cu aproximaţie timpul
necesar deplasării pe anumite rute de navigaţie, fără a mei fi
nevoie să se măsoare distanţele respectiv pe hărţi.

Bibliografie
1. Hotărâre nr. 657 din 20 iunie 2002 privind aprobarea politicii
industriale a României şi a planului de acţiune pentru implementarea
politicii industriale a României, publicat în Monitorul Oficial nr. 548 din
26 iulie 2002
2. Comisia Comunităţilor Europene - Declaraţie tripartită comună.
Instituirea unei „Zile maritime europene” Bruxelles, 3.12.2007.

85
Organizaţii şi Convenţii Maritime Internaţionale