MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA MILITARĂ A FORȚELOR ARMATE

“ALEXANDRU CEL BUN”
CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

REFERAT
TEMA :Plutonul de infanterie în ambuscada de foc.

Chișinău,
2022
Cuprins:
1.Introducere................................................................................................................................3
2. Executarea ambuscadei de foc de către plutonul de infanterie.................................................4
3.Organizarea ambuscadei și acțiunile comandantului de pluton..................................................7
4. Ambuscada pe timp de noapte...................................................................................................8
5.Concluzii....................................................................................................................................9
6. Bibiografie..............................................................................................................................10
7. Anexe.......................................................................................................................................11

Introducere
Lexiconul militar definește ambuscada ca un procedeu de cercetare şi de luptă utilizat de
subunitațile de infanterie, vânători de munte, tancuri, cercetarea, întarite uneori cu artilerie,
2
aruncătoare de flăcari și de grenade incendiare. Scopul său este de a captura sau nimici prin
surprindere personalul și tehnica de luptă a inamicului.
Ambuscada este un procedeu de cercetare şi de luptă foarte eficace şi constă în
dispunerea mascată a subunităţii, pe direcţia cea mai probabilă de înaintare a adversarului, pentru
a-l ataca prin surprindere, a crea panică şi a-i produce pierderi, a captura militari, documente,
modele de armament şi tehnică de luptă. Obiectivele cele mai indicate pot fi : militari izolaţi sau
în grupuri mici, subunităţi care se deplasează pe jos sau pe autovehicule şi alte obiective izolate
aflate în mişcare.
Ambuscada se organizează în orice situație și formă de luptă,teren,anotimp și mai ales în
condițiile grele de stare a vremii, cu vizibilitate redusă, de regulă,în teren greu accesibil,în
munți,la punctele obligate de trecere și în alte locuri favorabile atacului prin surprindere asupra
inamicului de la mică distanță. Ea se execută la ordin sau din inițiativa comandanților de
subunități,atât ziua cât și noaptea.

În vederea executării ambuscadei,comandantul alege un loc favorabil pentru dispunerea

mascată a subunității, de regulă în acoperiri, pe drumuri și cărări, în apropierea surselor de apă,
podurilor,la curbele drumurilor, în punctele obligate de trecere și în alte locuri favorabile.
Locul ales trebuie să asigure condiții bune de observare a inamicului de la distanță și de
întrebuințare cu maximă eficacitate a mijloacelor de foc.
Succesul ambuscadei depinde de modul de pregătire a acțiunii, dispunerea mascată a
subunității, realizarea surprinderii, hotărârea, inițiativa și rapiditatea în acțiune a întregului
personal care participă la executarea ei.
În raport de scopul urmărit, valoarea și natura obiectivului ce urmează a fi capturat sau
nimicit, ambuscada se execută prin foc sau fără foc.

Executarea ambuscadei de foc de către plutonul de infanterie

Ambuscada prin foc se execută, de regulă împotriva subunităților inamicului care se
deplasează pe autovehicule, a celor care au o valoare mai mare decât subunitatea care execută
ambuscada și atunci când inamicul pătruns în ambuscadă opune rezistență. Ea se execută prin
3
surprindere,printr-un foc concentrat și eficace, urmărind avarierea tehnicii de luptă,producerea de
pierderi și panică în rândul inamicului, crearea condițiilor pentru capturarea de
militari,documente și tehnică de luptă.
Când terenul nu permite dispunerea mascată a subunității în apropierea itinerarului pe
care se deplasează inamicul, ambuscada se execută îndeosebi de către subunitățile de tancuri și
infanterie moto pe MLI (TAB), printr-un atac dat prin surprindere,în flancul și spatele inamicului
care se deplasează. În această situație, subunitatea se dispune lateral față de direcția de deplasare
a inamicului, instalează din vreme observatori, baraje și obstacole la momentul oportun, atacă
inițial cu foc subunitatea inamicului, căutând să împiedice desfășurarea acesteia pentru luptă, să-i
producă pierderi și să captureze militari, documente și tehnică de luptă.
Ambuscada fără foc se execută asupra militarilor izolați sau a grupurilor mici de militari
ai inamicului, prin surprindere și de la mică distanță, pentru a nu da posibilitatea acestora să
riposteze. În raport de situația tactică, depărtarea inamicului față de locul ales și timpul la
dispoziție, ambuscada poate fi pregătită din timp sau în timp scurt.
Ambuscada pregătită din timp se organizează, de regulă, la ordin și când inamicul se
găsește la distanță mare față de raionul stabilit, iar timpul la dispoziție permite dispunerea pentru
luptă a subunității, amenajarea și mascarea lucrărilor genistice, organizarea sistemului de foc și
baraje.
Ambuscada pregătită în timp scurt se organizează din inițiativa comandanților de
subunități, de regulă când acestea se găsesc în deplasare și întâlnirea cu elementele inamicului
este posibilă în orice moment. Aceasta se execută în toate formele și situațiile de luptă, îndeosebi
pe timpul executării cercetării în dispozitivul inamicului și al trupelor proprii (Anexa Nr. 3).
Tăria și compunerea subunității care execută ambuscada din timp, se stabilesc în funcție
de scopul urmărit, de natura și valoarea inamicului ce urmează a fi capturat sau nimicit, de
caracteristicile terenului și poate fi de la o grupă până la o companie și uneori chiar mai mare.
Pentru capturarea sau nimicirea inamicului care are o valoare mai mare, subunitatea
care execută ambuscada poate fi întărită cu tunuri antitanc, tancuri, aruncătoare de flăcări și alte
mijloace.
Când ambuscada se execută în scopul capturării de militari, documente și tehnică de
luptă, subunitatea se fracționează pe echipe, astfel: echipa de atac și captură, echipa de siguranță
și echipa de observare. Uneori echipa de observare poate lipsi, observarea făcându-se de către
echipa de siguranță sau de observatori.
Compunerea fiecărei echipe este diferită și, în raport de situație, poate fi: de la 2-3
cercetași până la o grupă. În raport de decizia comandantului, subunitățile și mijloacele de
întărire pot acționa în cadrul echipelor sau independent.
4
 Subunitățile de infanterie moto pe MLI (TAB) și de tancuri care execută ambuscade
prin foc, în principiu nu se fracționează pe echipe.În raport de situație, comandantul subunității
poate destina din cadrul grupelor (echipelor) 2-4 cercetași, care la ordin și sub sprijinul
mijloacelor de foc de pe tehnica de luptă, să acționeze pentru capturarea militarilor rămași în
viață, a documentelor, armamentului și a aparaturii inamicului.
Conform perspectivei americane ambuscada poate fi de tip liniar, ambuscadă în formă
de ,,L’’ și ambuscada în formă de ,,Z’’
Ambuscada liniară reprezintă atacul surpriză împotriva inamicului avînd elementele
dispuse de aceeaşi parte, paralel cu direcţia de înaintare a acestuia, încadrînd inamicul prin foc
din flancuri. Acest tip de ambuscadă se adoptă, de regulă, în teren care restrînge posibilităţile de
manevră ale inamicului sau în teren deschis care asigură mijloace naturale de blocare a acestuia,
în sectorul (zona) de nimicire (distrugere). (Anexa Nr.5).
Ambuscada în formă de “L” presupune amplasarea elementului de asalt în lungul laturii
mari al L-ului, iar a elementului de sprijin pe latura mică într-un unghi drept. Comandantul
grupei stabileşte limita de avansare a elementului de asalt şi limite de încetare a focului pentru
celelalte. Acest tip de ambuscadă se poate adopta pe o curbă pronunţată a unui drum, pe o
potecă, la un rîu (Anexa Nr.6).
Ambuscada în formă de „Z” (Anexa Nr.7) este o altă variație a formației liniare,
elementul de asalt este amplasat ca în formația de tip „L”, adoar că se adaugă o aripă
suplimentară, încât formația seamănă cu litera „Z”. Aripă suplimentară poate servi oricarui dintre
următoarele scopuri:
 Să angajeze o forță inamică în luptă care încearcă să ajute subunitatea inamică
angajată în luptă în zona de nimicire.
 Pentru a marca capătul zonei de nimicire.
 Pentru a asigura un flanc.
 Pentru a preveni o încercuire.
Pe timp de noapte și ziua, în condiții de vizibilitate redusă, dispozitivul în ambuscadă se
realizează, de regulă pe o singură parte a direcției de înaintare a inamicului.
Când subunitatea se fracționează pe echipe, dispunerea acesteia în raionul ambuscadei
se face, de regulă, astfel:
- echipa de atac și captură – lateral față de direcția de apropiere a inamicului, la
extremitățile dispozitivului și cât mai aproape de itinerarul de deplasare a acestuia pentru a-l
ataca prin surprindere, a-l captura sau nimici. Dacă subunitatea care execută ambuscada este pe
MLI (TAB), echipa de atac și captură se constituie din militari luați de la mai multe grupe și
dispuși mascat în afara MLI (TAB), cât mai aproape de itinerarul de deplasare a inamicului;
5
 - echipa de siguranță – într-un loc care să-i favorizeze sprijinirea cu foc a echipei de atac
și captură și interzicerea ieșirii inamicului din ambuscadă; în cazul că subunitatea dispune de
transportatoare blindate, siguranța și sprijinul se fac cu armamentul de pe acestea;
- echipa de observare – într-un loc bine mascat, care asigură observarea circulară a
terenului, în special a direcției de unde vine inamicul, pe o distanță mai mare.Pe timpul
apropierii acestuia de raionul ambuscadei, ea trebuie să determine și să raporteze compunerea,
distanța la care se găsește, viteza de deplasare și momentul intrării inamicului în locul
ambuscadei.
Când ambuscada se pregătește din timp, echipele și tehnica de luptă se dispun în lucrări
genistice bine mascate, iar când pregătirea ei se face în timp scurt se folosesc la maximum
avantajele naturale ale terenului și acoperirilor.
În teren frământat și acoperit, unde situația permite capturarea sau nimicirea unor
subunități de valoare mai mare, în afara focului și barajelor, se iau și alte măsuri care măresc
eficacitatea acțiunii: pregătirea copacilor pentru a fi doborâți, dislocări de stânci, avalanșe,
inundații sau incendii, care declanșate prin surprindere și în puncte obligate de trecere produc
pierderi importante și panică în rândurile inamicului.
Pentru pregătirea din timp a ambuscadei, comandantul subunității primește ordinul de
acțiune verbal, în teren sau pe hartă.
Activitatea comandantului în vederea organizării ambuscadei, depinde de caracterul
acțiunilor de luptă, timpul la dispoziție, distanța la care se găsește inamicul, particularitățile
terenului, anotimp și condițiile hidrometeorologice.
După primirea ordinului de acțiune, comandantul plutonului desfășoară activități pentru
planifcarea ambuscadei, ia decizia – pe care o concretizează în planul de acțiune și o raportează
comandantului (șefului) său. Pe baza deciziei aprobate, conduce plutonul către locul ambuscadei,
studiază terenul și aduce corectivele ce se impun deciziei și planului de acțiune, după care dă
ordinul de acțiune pentru ambuscadă.
Pe baza misiunii primite, comandanții echipelor deplasează cercetașii în locurile
stabilite,execută recunoașterea terenului și precizează subordonaților: reperele, informațiile
despre inamic, misiunea echipei și a fiecărui cercetaș, sectorul de tragere, modul de acțiune pe
timpul executării abuscadei și după îndeplinirea misiunii, cooperarea cu celelalte echipe, locul
său în cadrul echipei, înlocuitorul la comandă și semnale.
Organizarea ambuscadei și acțiunile comandantului de pluton
Când ambuscada se organizează în timp scurt și din inițiativa comandantului
subunității, acesta ia decizia pe baza observării personale și a datelor obținute de la subordonați
și dă ordinul de acțiune în care precizează succesiv numai problemele strict necesare pentru
6
îndeplinirea misiunii.
În raionul ambuscadei, subunitatea și cercetașii trebuie să folosească la maximum
avantajele oferite de teren, să mascheze perfect, să observe continuu direcția de deplasare a
inamicului, să raporteze sistematic distanța la care se găsește față de locul ambuscadei,
compunerea, dispozitivul și viteza de deplasare a acestuia.
Semnalul pentru declanșarea acțiunii se dă, în toate situațiile de către comandantul
subunității.
Când ambuscada se execută în scopul capturării de militari izolați sau a unor grupuri
mici, echipa de atac și captură – la semnalul stabilit – iese din adăpostire și atacă inamicul prin
surprindere; militarii inamicului care opun rezistență sau încearcă să iasă din ambuscadă, sunt
imobilizați sau nimiciți prin foc.
În situația când inamicul intrat în ambuscadă rezistă cu îndârjire și echipa de atac și
captură este în primejdie, în ajutorul ei intervin echipele se siguranță și de observare, fără însă a
neglija observarea circulara a terenului și siguranța apropiată a subunității.
Ambuscada împotriva unui inamic care acționează pe autovehicule se execută prin
concentrarea focului mijloacelor antitanc și al mitralierelor asupra tancurilor și MLI (TAB), iar
cel al pistoalelor mitralieră – asupra personalului.
După ce inamicul a intrat în ambuscadă, focul se execută prin surprindere, concomitent
asupra întregii coloane, urmărindu-se în special avarierea primelor și ultimelor autovehicule din
coloană, pentru a bloca comunicația în ambele sensuri și a interzice ieșirea inamicului din locul
ambuscadei.
După neutralizarea prin foc a inamicului, comandantul subunității dă semnalul pentru
intrarea în acțiune a echipei de atac și captură. Aceasta se apropie cu repeziciune de obiectiv,
capturează militarii inamici rămași în viață, documentele, armamentul și tehnica de luptă
transportabile, după care părăsește raionul ambuscadei. Echipele de observare și de siguranță
urmăresc cu atenție acțiunile inamicului , fiind în măsură să deschidă focul – în situația când
echipa de atac și capturare este în pericol.
Militarii capturați sunt dezarmați, imobilizați și escortați în raionul dinainte stabilit.
În raport de situație, comandantul subunității poate executa o interogare sumară a
prizonierilor asupra problemelor care interesează îndeplinirea misiunii, după care, împreună cu
cele capturate (armament, tehnică, documente, materiale etc.) îi trimite sub pază la eșalonul
superior sau sunt predați celui mai apropiat comandant de unitate( subunitate).
Ambuscada pe timp de noapte
Organizarea și executarea ambuscadei pe timp de noapte, prezintă următoarele
particularități
7
 a) întunericul oferă condiții favorabile pentru executarea ambuscadei, în orice teren,
prin surprindere și fără măsuri speciale de amenajare genistică și de mascare;
b) când se dispune de timp, alegerea și ocuparea raionului ambuscadei, realizarea
dispozitivului și organizarea sistemului de foc se fac, în principiu, pe timp de lumină;
c) subunitatea se dispune, de regulă, pe o singură parte a comunicației și cât mai
aproape de aceasta;
d) pentru executarea observării și a focului se folosesc aparatele de vedere pe timp de
noapte, iar focul se deschide de la mică distanță;
e) pentru a ușura acțiunile echipei de atac și captură, se folosesc mijloace de iluminare
și uneori baraje și obstacole, care să limiteze manevra și acțiunile inamicului intrat în
ambuscadă.
Pe timp de noapte, ambuscada este deosebit de eficace, atât pentru capturarea militarilor
izolați sau a grupurilor mici care se deplasează pe jos, cât și pentru atacarea prin surprindere a
unor forțe superioare numerice și producerea de pierderi.
În pădure, cele mai favorabile locuri pentru organizarea ambuscadei sunt:intrândurile în
păduri, poienile, drumurile, potecile și îndeosebi punctele obligate de trecere care asigură
dispunerea în ascuns a subunității și executarea prin surprindere a atacului.
În localitate, raionul ambuscadei se alege, de regulă, la marginea ei, pe străzi și la
intersecția acestora, în piețe și parcuri, folosindu-se în special locurile înguste și mascate. În
piețe, parcuri și intersecții de străzi este indicat ca ambuscada să se execute îndeosebi de către
subunități înzestrate cu mașini de luptă ale infanteriei, transportatoare amfibiu blindate sau
tancuri.

Concluzii
Ambuscada este un procedeu de cercetarea și de luptă eficace în orice condiții de teren și
anotimp. Ea cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor ce se execută în scopul procurării și
exploatării datelor și informațiilor despre inamic, teren, populație, condițiile hidrometeorologice,
situația sanitaro-epidemică și resursele materiale din raionul acțiunilor de luptă. În afara acestor
8
procedee, date și informații se mai obțin și prin acțiunile de cercetare executate de către grupuri
diversioniste, investigarea populației, studierea documentelor, armamentului și tehnicii de luptă
provenite de la inamic, precum și din declarațiile prizonierilor capturați.
Executarea cu succes a misiuniei de ambuscadă, impune ca comandantul în alegerea
fiecărui procedeu să țină cont de forma de luptă și situația tactică, misiunile și posibilitățile
subunităților care execută ambuscada de cercetare, caracteristicile terenului, anotimp și condițiile
hidrometeorologic.

Bibliografie
1. Manualul de luptă al plutonului de infanterie, Chișinău, 2010, 236 p.
2. Manualul de luptă al grupei de infanterie, Chișinău, 2010, 230 p.
3. Regulamentul de luptă a trupelor de uscat, Chişinău 2007, 254 p.
4. Lexicon militar, Ediția a II-a, revăzută, Editura Saka, Chișinău, 1994, 365 p
9
10
11