TEMA Nr.

2 Planificarea acţiunilor de luptă (TLP)

Şedinţa Nr. 2 Pregătirea planului preliminar

 Secvențe de instruire

1. Principiile pregătirii planului preliminar.

2. Analiza misiunii (METT-TC).
3. Formatul estimărilor comandantului de baterie
 Obiective operaționale:

• să explice esenţa şi specificul iniţierii deplasării;

• să enunţe executarea recunoaşterilor de către comandantul de
pluton artilerie;
• să enumere şi să descrie pasul 6 conform TLP.
 1. Principiile pregătirii planului preliminar

Planificarea poate fi

Deliberată - pe baza De execuţie - pe baza

misiunii deduse de Cdt ord. eş. superior
 Planificarea poate fi

Succesivă – planificarea Simultană – planificarea

treptată pe eşaloane concomitetă a mai multor
eşaloane
 Pregătirea Executarea Finalizarea Evaluarea
luptei luptei luptei luptei
Primirea
misiunii

Emit Ord.Prel.
Pregătirea
planului preliminar

Executarea Coordonarea
deplasării controlul

recunoaşterea
Planificarea
Completarea
planului

Emiterea
OPORD
organizarea
Supervizarea
 maj. R.Liaučys

BN Primirea
misiunii
Analiza
misiunii
Elaborarea
COA
Analiza
COA
Compararea
COA
Aprobarea
COA
Emiterea
OPORD

WARNO
WARNO WARNO

Primirea Emite Elaborarea planului preliminar Completarea Emitera

CO
Supervizarea
misiunii rea planului OPORD
Initierea Executarea
WAR
deplasărilor cercetării
NO

WARNO
WARNO

PLT
Primirea Emite Elaborarea planului Initierea Executarea Completarea
misiunii ra preliminar deplasărilor cercetării planului
WAR
NO
Emite
OPORD

Supervizarea
Comandantul plutonului primeşte misiunea de la
comandantul de baterie:

 De regulă, pe teren
 Pe hartă cu precizarea ulterioară
a acesteia pe teren

 WARNO
 OPORD
 FRAGO
Pasul 3 – Pregătirea planului preliminar.
Comandantul de baterie face o estimare a
situaţiei pe care o foloseşte ca bază pentru
întocmirea planului său preliminar.
• ESTIMAREA reprezintă procesul luării
deciziei militare şi cuprinde 5 paşi:
– analiza detaliată a misiunii;
– analiza situaţiei şi dezvoltarea cursului
acţiunii;
– analiza fiecărui curs al acţiunii;
– comparaţia fiecărui curs al acţiunii;
– decizia.
 I. Analiza detaliată misiunii
Analiza detaliată misiunii este primul pas în
procesul de estimare fiind modul prin care
comandantul înţelege şi obţine informaţii
despre misiuni.
Informaţiile care stau la baza analizei misiunii se
extrag din Ord. Acţ. al eşalonului superior,
respectiv din paragraful 3 – EXECUŢIA – care
precizează concepţia comandantului
eşalonului superior, misiunile şi sarcinile
subunităţilor subordonate, precum şi
instrucţiunile de coordonare; paragraful 2
conţine misiunea plutonului; alte informaţii utile
sunt incluse în anexe şi scheme.
Acest pas al estimării se execută la Pasul 1-
Primirea misiunii.
II. Analiza situaţiei şi dezvoltarea cursului
acţiunii

Analiza situaţiei al doilea pas în procesul de

estimare îl constituie analiza situaţiei folosind
factorii rămaşi din MIFT-T (inamic forţe proprii,
teren, şi timp) pentru a determina influenţa
acestora asupra cursurilor de acţiune posibile.

După finalizarea analizei şi centralizarea

estimărilor, comandantul de pluton este în
măsură să elaboreze variantele posibile de
cursuri ale acţiunilor.
 II. Analiza situaţiei şi dezvoltarea cursului
acţiunii
Analiza terenului se execută pe baza studierii caracteristicilor
ternului care influenţează direct acţiunile militare:
• Analiza terenului
– O (Sectoare de observare şi de foc)
– C (Acoperiri şi mascare)
– Obstacole
– K (Puncte cheie din teren)
– A (Căi de apropiere)

• Analiza vremii
– Ziua lumină
– Precipitaţii
– Temperatura
– Direcţia şi viteza vântului
– Vizibilitate
 Observarea:

De către care sisteme?

- de la ochiul şi urechile umane pînă la
sistemele optice cu putere mare de
observare sau electronice.
Observarea:

Linie
de intervizibilitate

Teren mascat
(Spaţiu mort)
 Cîmpuri de executare a focului

Care armament?
- de la carabine pînă la armament automat
- de distrugere în masă
 Adăpostire (acoperire) şi mascare

-adăpostirea -protecţia împotriva focului executat

de inamic.
-iar mascarea - protecţia împotriva observării
acestuia.
 Obstacolele

- Vegetaţia
- Pantele
- Liniile de înaltă tensiune
(eter,armament ghidat prin fir)
- Drumuri ferate şi automagistrale
- Cîmpuri de mine
- Rîuri şi mlaştini
- Populaţia (!)
 Punctele-cheie din teren
-zonele a căror ocupare, menţinere sau control conferă un
avantaj pentru ambii combatanţi;
-folosind harta şi informaţiile disponibile, comandantul poate
determina porţiunile de teren în care dispunând forţele şi
mijloacele, poate domina direcţiile de apropiere sau
zona obiectivului;
-pentru a controla o porţiune –cheie din teren, nu este
obligatorie dispunerea de forţe şi mijloace, accesul
inamicului spre aceste zone putând fi împiedicat,
folosind focul direct şi din poziţii de tragere acoperită;
-determinarea punctelor-cheie din teren, oferă
comandantului indicaţii utile pentru organizarea
sistemului de foc şi realizarea dispozitivului de luptă;
-punctele-cheie din teren vor fi luate în considerare pe
timpul elaborării cursurilor de acţiune.
Punctele-cheie din teren
Trebuiesc controlate de:
Observare
Manevră
De sau cu foc
 Gînduri asupra punctele-cheie din teren

- Nu pot să fie toate puncte –chee din teren

- Punctele chee variază în funcţie de eşalon
- Obstacolele majore artificiale sunt rar puncte-
chee.
 Direcţia (calea) de apropiere

este o rută terestră sau aeriană dată a unei forţe

care atacă, de o dimensiune şi un tip stabilit,
care duce spre un obiecriv sau teren-chee
Roşu

XX
 Paşi pentru stabilirea direcţiilor
(căilor)de apropiere

• Identifică “coridoarele de mobilitate”(CM)

• Categorizează CM pe dimensiuni
• Grupează CM în direcţii (căi) de apropiere
 Coridoarele de mobilitate
Minimum lăţime pentru formaţii de atac
(formaţii proprii sau inamice)

Divizia 6 km
Brigadă / Regiment 3 km
Batalion 1,5 km
Companie 0,5 km
•Evaluiază direcţiile (căile)de apropiere

•Stabileşte prioritatea direcţiilor

(căilor)de apropiere
Evaluiază direcţiile (căile)de apropiere
-accesul spre punctele chee
-uşurinţa deplasării
-directibilitatea
-observarea şi cîmpurile de tragere
-susţinerea

Obiectiv
Stabileşte prioritatea direcţiilor (căilor)de
apropiere

Obiectiv
Gînduri despre direcţiile (căile) de apropiere

• Nu confunda direcţiile (căile) de apropiere

cu direcţia de atac sau cu axele de
avansare sau cu un itinerar
• Include în direcţiile (căile) de apropiere
aeriene: elicopterele, avioanele
 SCHEMA
CU OBSTACOLE MODIFICATE

K Răduleni

Parcani

r. Răut
K

l. Şalamac
Vădeni
Pd. Verde

- Obstacol (zona) accesibilă

- Obstacol (zona) semiaccesibilă
- Obstacol (zona) greu accesibilă
K - Obstacol (zona) cheie
 Condiţiile meteo
Aspectele militare ale stării vremii sunt:
• Vizibilitatea
• Vîntul
• Precipitaţiile
• Temperatura
• Umiditatea
“Sursele “ meteo pentru unităţile militare

Serviciile meteo ale aviaţiei

Serviciul meteo e stat
Internetul
II. Analiza situaţiei şi dezvoltarea cursului
acţiunii

Scopul ANALIZEI INAMICULUI este de a

stabili cele mai probabile cursuri ale
acţiunilor acestuia; informaţiile pentru
identificarea acţiunilor provin din mai multe
surse, incluzând doctrina inamicului şi
activităţile curente desfăşurate de acesta;
II. Analiza situaţiei şi dezvoltarea cursului
acţiunii

Informaţiile necesare pentru analiza inamicului

includ următoarele:
• Compunerea;
• Dispunere;
• Acţiuni semnificative;
• Particularităţi şi slăbiciuni;
• Posibilităţile inamicului;
• Cursurile de acţiune probabile ale inamicului.
 Compunerea

Organizarea
Identificarea unităţilor

XX
XX

? ?

X
 Schema dispunerii forţelor
inamice

Modelul situaţiei de luptă al companiei împreună cu subunităţile

aferente pentru apărarea în afara contactului.
 Analiza doctrinei

Schema punctului de sprijin al unei companii de infanterie motorizate

-o variantă-
 Un curs al acţiunilor de luptă va cuprinde:

- dispozitivul de luptă (operativ), cu elementele specifice

dispuse în teren în conformitate schema doctrinară;
- procedeul de luptă adoptat;
- limita dinainte a apărării (bazei de plecare la ofensivă);
- sector de rupere (la ofensivă);
- concentrarea efortului;
- acţiuni specifice adoptate (cercetare-diversiuni, raiduri ş. a.);
- acţiuni ale altor categorii de forţe ale armatei, genurilor
de armă sau specialiştilor executate în sprijinul luptei
sau operaţiei (aviaţiei, acţiuni de război electronic şi
influenţare psihologică);
- concepţia de manevră adoptată pentru îndeplinirea misiunii;
II. Analiza situaţiei şi dezvoltarea cursului
acţiunii

Analiza forţelor proprii. Multe din aceste

informaţii trebuie să fie identificate de
comandant astfel:
• Compunerea;
• Dispunerea curentă a forţelor proprii;
• Nivelul capacităţii combative;
• Activităţile semnificative;
• Particularităţi şi slăbiciuni.
 Un C.A trebuie să răspundă la
următoarele întrebări:
• Când va începe acţiune şi / sau până când
trebuie să fie îndeplinită (ex.: etapizare,
operaţii următoare) ?
• Cine va executa operaţia (ex.: capacităţi
necesare) ?
• Ce tip de operaţie trebuie luat în considerare
(ex.: ofensivă, de apărare) ?
• Unde trebuie executată operaţia ?
• De ce trebuie executată operaţia (ex.: „pentru
a implementa acordurile de pace”)?
• Cum va fi desfăşurată operaţia ?
Schema cursurilor de acţiune
 Situţia cursului de acţiune
(exemplu)
MISIUNE : Echipa D atacă la 040600 Feb 97 pentru a rupe apărarea inamicului în vecinătatea OBJ
BOB pentru a permite forţelor principale(Echipa C) să captureze OBJ FRANK şi AL

CURS DE ACŢIUNE : Echipa D străbate LD (aliniamentul de plecare la ofensivă) la 0600 de-a lungul
AXEI RIŞII înapoia Echipei B şi trece la siguranţa circulară. Odată ce Echipa B stabileşte
contactul, Echipa D va sprijini cu foc pentru a permite Echipelor A şi B manevreze pentru a
acoperi cu foc OBJ FRANK şi AL . Odată ce OBJ FRANK şi AL vor fi acoperite cu
foc(precondiţie pt. execuţie), Echipa D se va deplasa pentru a străpunge apărarea.

ACŢIUNE 1: Forţele de sprijin (un Pl.Tc. Din Echipa D) şi Echipa A vor sprijini cu foc şi executa foc
de acoperire asupra postului de observare şi siguranţă (OP), asupra poziţiilor infanteriei pentru
a proteja elementul de pătrundere

ACŢIUNE 2 : Elementul de pătrundere alcătuit din un Pl.Tc., urmat de un pluton de geniu vor
străbate obstacolele pe la flancul de nord, pentru a permite efortului principal al echipei să
atace şi să cucerească OBJ BOB.

ACŢIUNE 3 : Odată ce elementul de pătrundere reduce obstacolele, efortul principal al echipei, un

Pl.I.Mc. Va ataca şi nimici inamicul la OBJ BOB pentru a permite forţelor principale să
cucerească OBJ FRANK şi AL.

ACŢIUNE 4 : După crearea breşei, cele două plutoane de tancuri vor sprijini cu foc, pentru a
asigura flancul de est al forţelor principale în timp ce cuceresc OBJ FRANK şi AL. Pl. Mc. Şi
plutonul de geniu vor asigura culoarul în barajul de mine. Aceasta este ultima fază a misiunii.

NOTĂ : De obicei situaţia cursului de acţiune este prezentată oral.

 III. Analiza fiecărui curs al acţiunii;

J Rzb este o activitate organizată, cu

reguli şi etape, ce încearcă să vizualizeze
fluxul desfăşurării operaţiei, secvenţă cu
secvenţă.
 III. Analiza fiecărui curs al acţiunii;

JRzb ia în considerare: dispozitivul

trupelor proprii, tăria şi punctele lor
slabe; mijloacele de foc ale inamicului
şi cursurile de acţiune probabile ale
acestuia; caracteristicile zonei de
desfăşurare a operaţiunilor.
 III. Analiza fiecărui curs al acţiunii

JRzb este cel mai valoros pas pe timpul

analizei şi comparării COA.

Trebuie să i se aloce mai mult timp decât

oricărei alte etape din procesul de
elaborare a concepţiei.
 III. Analiza fiecărui curs al acţiunii

• JRzb testează valabilitatea unui COA, sau

aduce îmbunătăţiri unui COA pregătit.
• Comandantul poate schimba un curs de
acţiune pregătit sau pot dezvolta un nou
curs de acţiune, după identificarea
evenimentelor critice, sarcinilor, cerinţelor
şi problemelor neluate în calcul.
 IV. Compararea cursurilor de acţiune.

Compararea cursurilor acţiunii este a patra

etapă în procesul de estimare şi reprezintă
compararea cursurilor acţiunii şi alegerea
cursului optim. Activitatea începe prin
prezentarea avantajelor şi dezavantajelor,
pe baza criteriilor de evaluare stabilite
anterior.
 Cu Cu
Curs al rs al rs al
CRITERII acţiunii acţiunii acţiunii
nr. 1 nr. nr.
2 3
1 2 3 4
POSIBILITĂŢI DE
+ + +
MANEVRA
SIMPLITATE + + -
SPRIJIN DE FOC + + +
INFORMAŢII + + -
PROTECŢIA AA + + +
MOBILITATE
+ + -
(ADĂPOSTIRE)
SPRIJIN DE SERVICII - - +

+ + +
COMANDĂ ŞI CONTROL
(+) (+) -
Curs al
acţiu- AVANTAJE DEZAVANTAJE
nilor

Direcţia principală de atac evită Pe direcţia principală de atac

principalele obstacole din teren. inamicul va opune o rezistenţă
Există suficient spaţiu pentru puternică în faza iniţială a atacului.
Nr. 1 executarea manevrei de către
efortul principal şi rezerva.

Efortul principal va dispune în timp Poate fi necesară introducerea în

scurt şi de posibilităţi bune de luptă a rezervei, în faza iniţială a
observare. atacului.
Efortul de sprijin oferă protecţie de Necesită aplicarea unor procedee
flanc eficace pentru forţele şi care trebuie repetate şi organizate în
Nr. 2 mijloacele efortului principal. detaliu. Necesită un efort suplimentar
pentru exercitarea comenzii şi
controlului pe timpul execuţiei
operaţiei.
 Planul preliminar
1.Situaţia;
2.Misiunea;
3Execuţia
a) concepţia luptei;
- direcţia de efort;
- dispozitivul de luptă;
- manevra;
- etapele luptei. (cum va fi indeplinită misiunea )
b) sarcinile preliminare subunităţilor.
c) instrucţiuni de coordonare
e) Sisteme de operare pe câmpul de luptă(cercetare, C2, Sprijin de
foc,Apărarea AA, sprijin Genistic)
4. Sprijin logistic;
5. Comanda şi comunicaţiile.
Planul preliminar stă la baza luării deciziei
de către Cdt.Pl.; acesta reactualizează
continuu estimarea şi reface planul în
concordanţă cu aceasta.

Pregătirea pentru recunoaştere a

comandantului de baterie se execută
conform ordinului primit. Acesta se
consultă cu locţiitorul său pe care îl lasă
înlocuitor la comandă.
 Consolidare

• Enumeraţi şi descrieţi punctele estimării.

• Descrieţi ce include analiza terenului,
inamicului, trupelor proprii
• Definiţi ce este Jocul de Război.
• Ce este cursul de acţiune?
• Enumeraţi ce instrumente se folosesc
pentru compararea cursurilor de acţiune.
• Întrebări
 MIFT-T
Inamicul

CSS

Up to 3 km
AGS Obj

Aprox. 3 km
 H+1 Hour H+2 Hour H+3 Hour H+3/12Hour
H Hour

II

Obj

I
IObj ...
I

I IObj
CSS

II
II

( II Equipment Important for success:

2 x MTU-72
2 x MTU