Academia Forţelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu”, SIBIU

PROIECT LA INFORMATICĂ APLICATĂ

Întocmit:
Sd. Sg. Maj. Cristina BARBU

SIBIU
2019
 CUPRINS

Scenariul .................................................................................................... ……3

PARTEA I: Realizarea proiectului în aplicaţia ArcMap 10.6.1 ................. …..4

PARTEA II: Realizarea proiectului în aplicaţia ArcGIS Pro ................ ….…10

Bibliografie.................................................................................................... ..15

2 din 15
 SCENARIUL

Forțele inamice reprezentate de Regimentul 8 Infanterie, începând cu

050800BFEB2019, aflându-se la granița de Vest a județului Prahova față de
județul Dâmbovița, desfășoară acțiuni de înaintare și este dislocat astfel: Centrul
de comandă în localitatea Târgoviște, Batalionul 1 Infanterie în localitatea
Cornățelu, Batalionul 2 Infanterie în zona localității Dărmănești și Batalionul 3
Infanterie în localitatea Comarnic, cu scopul trecerii la ofensivă și al pătrunderii
în culoarul din barajul forțelor proprii.
Forțele proprii de valoare Batalion, din cadrul Batalionului 1 al Regimentului
5, începând cu 040700BFEB2019 au primit misiunea de a realiza un dispozitiv de
apărare pe poziții, fiind dislocate astfel: Punctul de comandă al Batalionului 1 la
intersecția dintre localitățile Tătaru cu Sângeru, Compania 1 în partea de Nord-Est
a localității Ploiești și Compania 2 în partea de Est a localității Vălenii de Munte,
formând eșalonul I și Compania 3 la Nord de localitatea Mizil, formând eșalonul
II, cu scopul de a respinge atacul inamic și de a-i interzice accesul în zonă.

3 din 15
 PARTEA I: REALIZAREA PROIECTULUI ÎN APLICAŢIA
ARCMAP 10.6.1

Pentru realizarea proiectului în aplicația ArcMap 10.6.1, am executat

următorii pași:
Pasul 1: Am introdus harta divizată pe județe, rezultatul fiind ilustrat în
Figura 1.

Figura 1

Pasul 2: Am adăugat numele tuturor judeţelor pe hartă prin opțiunea Label

Features, rezultatul fiind prezentat în Figura 2.

Figura 2
4 din 15
 Pasul 3: Am efectuat selecţia după atribut, folosind comanda Selection –
Select by Attributes, din layer-ul judete_ro, comenzile utilizate fiind afișate în
Figura 3.

Figura 3

Pasul 4: Pentru extragerea datelor în vederea afișării județului Prahova am

accesat comanda Data – Export Data, prezentată în Figura 4.

Figura 4

5 din 15
 Am denumit noul layer PRAHOVA, i-am adăugat numele, iar rezultatul
extragerii datelor este prezentat în Figura 5.

Figura 5

Pasul 5: Pentru realizarea unei selecţii după locaţie (Selection – Select By

Location) am adăugat câte un layer, astfel: căile ferate (railways), drumurile
(roads), localitățile (places), bisericile (pofw), modul de utilizare al terenului
(landuse), ape (waterways) din România, (Romania-latest-free.shp), rezultatul
fiind afișat în Figura 6.

Figura 6

6 din 15
 Selecţia după locaţie (Selection – Select By Location) a fost realizată pentru
fiecare layer, comanda utilizată fiind prezentată în Figura 7.

Figura 7

Pentru afișarea drumurilor și căilor ferate din județul Prahova am extras

datele din layer-ul gis_osm_roads_free_1 și gis_osm_railways_free_1, folosind
comanda Data - Export Data și am adăugat câte un nou layer pentru drumurile din
județ (DRMURI), respectiv pentru căile ferate (CAIFERATE), rezultatul fiind
prezentat în Figura 8.

Figura 8
7 din 15
 Pentru afișarea exclusivă a drumurilor și căilor ferate din județul Prahova,
trebuie selectate doar layer-ul DRUMURI, layer-ul CAIFERATE și layer-ul
PRAHOVA, după cum se poate observa în Figura 9.

Figura 9

Pasul 6: În vederea realizării unei zone de proximitate Buffer

(Geoprocessing – Buffer) în jurul județului Prahova, a fost utilizată comanda din
Figura 10. Rezultatul acestei comenzi este prezentat în Figura 11.

Figura 10

8 din 15
 Figura 11

9 din 15
 PARTEA II: REALIZAREA PROIECTULUI ÎN APLICAȚIA
ARCGIS PRO

Pentru realizarea proiectului în aplicația ArcGis PRO am executat pașii:

Pasul 1: Am deschis aplicația și am mărit harta lumii, după care am adăugat
layer-ul World Elevation GMTED prin selectarea comenzii Add Data – Portal –
All Portal – Search: data elevation – World Elevation GMTED, rezultatul fiind
prezentat în Figura 12.

Figura 12

Pasul 2: După deschiderea meniului Contents, prin comanda Drag&Drop, se

poziționează World Topograhic Map pe prima linie, pentru o mai bună vizualizare
a formelor de relief existente, rezultatul fiind ilustrat în Figura 13.

Figura 13

10 din 15
 Pasul 3: Pentru a crea posibilitatea observării în detaliu a județului Prahova
am folosit comanda zoom in. Din bara de instrumente am accesat comanda
Military Tools - Military Symbol Editor – Symbol pentru a adăuga semnele
convenționale pe hartă, după care am introdus caracteristicile dorite ale acestora
(statusul – Friendly, situația – Fully Capable, structura – Headquarters/Task
Forces, dimensiunea – Battalion/Company, precum și funcția – Movement and
Maneuver: Infantry), denumind totodată simbolurile (Military Tools-Military
Symbol Editor-Label), mai întâi pentru trupele proprii, acestea fiind reprezentate
în Figura 14.

Figura 14

11 din 15
 Pasul 4: Am continuat cu poziționarea trupelor inamice pe hartă în zonele
precizate în scenariul creat, rezultatul fiind reprezentat în Figura 15.

Figura 15

Pasul 5: Am stabilit direcția principală de atac a forțelor inamice, acestea

atacând cu Batalionul 2, Compania 1 a trupelor proprii, aceasta fiind ilustrată prin
semnul convențional Main Attack din Figura 16.

Figura 16

12 din 15
 Pasul 6: Am adăugat pe hartă trei semne convenționale care ilustrează două
baraje de protecție (Protection Lines) împotriva forțelor inamice, precum și o zonă
restricționată ( Restrected Area), de-a lungul râului Teleajen, rezultatul fiind afișat
în Figura 17.

Figura 17

Pasul 7: Din meniul Visibility, am ales un observator, care a fost poziționat

ulterior în localitatea Teișani, cu direcția spre Batalionul 3 Infanterie, spre
Batalionul 2 Infanterie și asupra Batalionului 1 Infanterie, ale forțelor inamice.
Astfel, se poate constata faptul că vizibilitatea este accesibilă pe distanța apariției
culorii verde și inaccesibilă pe distanța apariției culorii roșii. Rezultatul este
prezentat în Figura 18 și Figura 19.

Figura 18

13 din 15
 Figura 19

Pasul 8: Pentru a calcula distanța dintre două puncte, din meniul Distance
and Direction, am setat punctul de pornire – poziția Companiei 1 și punctul final
– poziția Centrului de comandă inamic, Regimentul 8 Infanterie. Distanța este
afișată în meniul din stânga, aceasta fiind de 34,906 km, iar rezultatul este
prezentat în Figura 20.

Figura 20

14 din 15
 BIBLIOGRAFIE

1. Corbin T., Learning ArcGis Pro, Editura Packt, Birmingham, 2015;

2. Institutul de Cercetări ale Sistemelor de Mediu, Using ArcMap,
Editura ESRI, New York, 2000;
3. Platforma de E-learning a Academiei Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”:
https://elearning.armyacademy.ro/www/student.php?lessons_ID=93
&from_course=39, accesat la data de 29.01.2019;
4. http://desktop.arcgis.com/en/arcmap/, accesat la data de 29.01.2019;
5. http://pro.arcgis.com/en/pro-app/, accesat la data de 29.01.2019.

15 din 15