Vascularizația M.I.

Artera poplitee
Origine în hiatusul adductorilor, continuarea arterei femurale.
Traiect: traversează fosa poplitee vertical, de la orificiul inferior al
canalului adductorilor la marginea laterală a muşchiului popliteu.
Fosa poplitee, romboidală, este delimitată:
-superomedial - tendoanele mm. semitendinos și semimembranos,
-superolateral - tendonul m. biceps femural,
-inferomedial - capătul medial al m. gastrocnemian
-inferolateral - capătul lateral al m. gastrocnemian și m. plantar.
Planșeul fosei este format, din profunzime spre suprafață, de
femur, capsula articulară, ligamentul popliteu arcuat, m. popliteu și
fascia popliteală.
Conținut: a. poplitee cu ramurile sale, v. poplitee, n. tibial,
limfonoduli.
Superficial, fosa poplitee este acoperită de o dedublare a fasciei
lata care conține v. safenă mică și ramuri ale n. femural cutanat
posterior.
 Raporturile arterei poplitee
1. Anterior
ţesut adipos prepopliteal;
capsula articulaţiei genunchiului;
fascia popliteală;
2. Posterior
proximal – muşchiul semimembranos;
distal – muşchiul gastrognemian şi plantar;
intermediar – nervul tibial şi vena tibială ;
3. Medial
muşchiul semimembranos;
condilul medial femural;
nervul tibial;
vena poplitee;
capătul medial al muşchiului gastrocnemian;
4. Lateral
proximal
muşchiul biceps femural;
vena poplitee;
nervul tibial;
distal
muşchiul plantar;
capătul lateral al muşchiului gastrocnemian.
 
Ramuri colaterale
Ramuri cutanate
Ramuri musculare superioare
Artera supero-laterală a genunchiului
-origine la marginea superioară a condilului lateral pe care îl înconjoară spre
posterior, muşchiul biceps femural; vascularizează muşchii gastrocnemian,
vast lateral şi articulaţia genunchiului;
Artera superomedială a genunchiului
-origine pe marginea medială a arterei poplitee; trece între condilul medial
femural şi muşchii semimembranos şi semitendinos; vascularizează
articulaţia genunchiului;
Artera medie a genunchiului, origine la nivelul interliniului articular;
vascularizează ligamentele încrucişate, ţesutul adipos şi sinoviala;
Arterele surale - medială şi laterală cu origine pe faţa posterioară a arterei
poplitee; vascularizează muşchii triceps sural şi plantar;
Artera infero-laterală a genunchiului -origine pe faţa laterală a arterei
poplitee; vascularizează articulaţia genunchiului şi muşchii regiunii;
Artera infero-medială a genunchiului - origine pe faţa laterală a arterei
poplitee; vascularizează articulaţia genunchiului şi muşchii regiunii.
Proiecţie cutanată: în axa logitudinală a suprafeţei cutanate a fosei poplitee, pe
o linie care uneşte două puncte:
-proximal, pe marginea posterioară a condilului femural medial;
-distal, la mijlocul liniei care uneşte capul fibulei de condilul medial al tibiei.
Teritoriu de distribuţie: muşchii posteriori ai gambei, pielea şi articulaţia
genunchiului, formarea reţelei arteriale a genunchiului.
Anastomoze
-ale arterelor articulare: participă la formarea cercului periarticular al
genunchiului, dispuse pe faţa anterioară a genunchiului, anterior de planul
articular, format din 3 cercuri arteriale:
• cercul superior, orizontal, format din 2 artere proximale (perifemurale) ale
genunchiului;
• cercul inferior, orizontal, format din 2 artere distale (peritibiale) ale
genunchiului;
cele 2 cercuri sunt reunite prin 2 artere comunicante situate anterior patelei
care formează cercul anterior peripatelar;
-anastomoză cu artera femurală superficială (superior) şi arterele gambei
(inferior);
-ale arterelor musculare cu arterele perforante ale arterei femurale profunde
(superior); cu ramurile posterioare ale arterelor gambei (inferior).
Artera tibială anterioară
Origine: ram anterior, terminal de bifurcare al arterei poplitee, apare la
aproximativ 6 cm de interliniul genunchiului, la nivelul arcadei soleare,
pe marginea distală a muşchiului popliteu.
Traiect
-în partea superioară a lojei posterioare a gambei, în compartimentul
muşchilor flexori;
-trece în loja anterioară, pe marginea superioară a ligamentului
interosos, coboară vertical, printre capetele proximale ale muşchiului
tibial anterior, prin apertura proximală a membranei interosoase, spre
regiunea extensorilor, medial de colul fibulei;
-coboară pe faţa anterioară a membranei interosoase până în regiunea
dorsală a piciorului, unde se continuă cu arteria dorsalis pedis.
Raporturi: artera traversează 3 regiuni: loja posterioară a gambei (2-3
cm); loja anterioară a gambei; se termină în regiunea gleznei.
Artera tibială anterioară face parte din pachetul vasculonervos tibial
anterior alături de 2 vene tibiale anterioare, vase limfatice și nervul
peronier profund.
Ramuri colaterale
-Artera recurentă fibulară posterioară, inconstantă, origine posterior de ligamentul interosos;
traiect spiralat în jurul capului fibulei;vascularizează părţile moi anterioare a articulaţiei tibio-
fibulare proximale.
-Artera recurentă fibulară anterioară, inconstantă, origine anterior de ligamentul interosos, urcă
de-a lungul nervului peronier profund; vascularizează fața laterală a genunchiului.
-Artera recurentă tibială anterioară, voluminoasă: origine la trecerea prin spaţiul interosos;
traiect ascendent pe condilul lateral al tibiei, sub muşchiul tibial anterior, dând ramuri musculare.
-Artera recurentă tibială posterioară, inconstantă, vascularizează articulaţia tibiofibulară
superioară.
-Artera maleolară medială - origine inferior de interliniul articulaţiei talocrurale; încrucişează faţa
profundă a tendonului muşchiului tibial anterior; se ramifică la nivelul maleolei mediale în ramuri
cutanate şi articulare.
-Artera maleolară laterală - origine la acelaşi nivel cu precedenta; traiect infero-lateral; ramuri
musculare, cutanate şi calcaneene;
-Ramuri musculare
Ramuri terminale
-Artera dorsală a piciorului
Proiecţia cutanată
-proximal, la 2,5 cm distal de marginea medială a capului fibulei, distal, la jumătatea distanţei
bimaleolare;
Artera tibială anterioară este palpabilă lateral de tendonul m. extensor lung al halucelui.
Terminare: la nivelul retinaculului extensorilor unde se continuă cu artera dorsală a piciorului.
Artera dorsală a piciorului
Origine: continuă artera tibială anterioară la marginea inferioară a retinaculului
extensorilor.
Traiect: parcurge faţa dorsală a piciorului, spre regiunea laterală.
Raporturi:

1. Superficial • piele;
• fascie superficială;
• retinaculul inferior al
extensorilor;
• muşchiul extensor scurt al
halucelui;
2. Lateral • tendonul medial al m. extensor
lung al degetelor;
• ramul terminal medial al
nervului peronier profund;
3. Medial • tendonul m. extensor lung al
halucelui.
Ramuri colaterale
Artera dorsală a tarsului
-origine aproape de marginea inferioară a retinaculului extensorilor;
-traiect anterior şi lateral spre marginea laterală a piciorului, unde se termină
prin numeroase ramuri anastomotice;
Artera sinusului tarsului parcurge sinusul talo-calcaneean și se
anastomozează cu un ram din artera plantară medială;
Artera subtarsiană medială : inconstantă, parcurge marginea medială a
piciorului;
-Artera dorsală a metatarsului
-Artera interosoasă dorsală a spaţiului 1
Terminare: la nivelul plantei, prin anastomoza cu artera plantară laterală,
continuând arcada plantară profundă.
Proiecţie cutanată pe linia care uneşte două puncte :
-proximal – pe linia bimaleolară, la unirea 1/3 mediale cu 2/3 laterale ;
-distal – extremitatea proximală a primului spaţiu interosos.
Artera dorsală a piciorului este palpabilă anterior de mijlocul liniei
bimaleolare, spre extremitatea proximală a primului spaţiu intermetatarsian.
Ramuri colaterale
Artera dorsală a tarsului
-origine aproape de marginea inferioară a retinaculului extensorilor;
-traiect anterior şi lateral spre marginea laterală a piciorului, unde se termină
prin numeroase ramuri anastomotice;
Artera sinusului tarsului parcurge sinusul talo-calcaneean și se
anastomozează cu un ram din artera plantară medială;
Artera subtarsiană medială : inconstantă, parcurge marginea medială a
piciorului;
-Artera dorsală a metatarsului
-Artera interosoasă dorsală a spaţiului 1
Terminare: la nivelul plantei, prin anastomoza cu artera plantară laterală,
continuând arcada plantară profundă.
Proiecţie cutanată pe linia care uneşte două puncte :
-proximal – pe linia bimaleolară, la unirea 1/3 mediale cu 2/3 laterale ;
-distal – extremitatea proximală a primului spaţiu interosos.
Artera dorsală a piciorului este palpabilă anterior de mijlocul liniei
bimaleolare, spre extremitatea proximală a primului spaţiu intermetatarsian.
Artera tibială posterioară
Origine: cea mai voluminoasă dintre arterele gambei cu originea la marginea
distală a muşchiului popliteu, ca ram medial de bifurcaţie al arterei poplitee.
Traiect
aproape vertical; coboară prin loja posterioară a gambei, în compartimentul
flexorilor, aplicată pe planul muscular profund;
în regiunea retromaleolară medială trece în canalul calcaneean, între maleola
medială şi tuberculul calcanean, sub muşchiul abductor al halucelui.
Raporturi – însoţită de 2 vene şi de nervul tibial

1.Anterior muşchiul tibial posterior;

distal muşchiul flexor lung al degetelor;
tibia;
articulaţia talocrurală;
2.Anterior muşchiul gastrocnemian;
proximal muşchiul solear;
fascia trasversă profundă a gambei;
3. Posterior piele;
fascia gambieră.
Ramuri colaterale
-Artera circumflexă fibulară vascularizează osul şi structurile articulare;
-Artera peronieră
Origine: ram de bifurcaţie al arterei poplitee sau al arterei tibiale posterioare,
care apare la 3-4 cm inferior de arcada muşchiului solear
Traiect
-aproape vertical prin loja posterioară a gambei, de-a lungul crestei mediale
fibulare, într-un canal fibros dispus între muşchii tibial posterior şi flexor
hallucis longus;
-la nivelul sindesmozei tibiofibulare se divide în ramuri calcaneene, pe
suprafeţele laterală sau medială ale calcaneului;
-proximal este acoperită de muşchiul solear şi fascia profundă a gambei, iar
distal de muşchiul flexor hallucis longus.
Ramuri colaterale
-ramuri musculare, numeroase, pentru muşchii solear, tibial posterior, flexor
hallucis longus şi peronieri;
-artera nutritivă a fibulei;
-ram perforant care trece prin membrana interosoasă în compartimentul
extensorilor și se anastomozează cu artera maleolară laterală anterioară;
-artera nutritivă a tibiei;
-ram calcanean.
Proiecţie cutanată
linie oblică inferomedială care uneşte două puncte:
-proximal – mijlocul liniei care uneşte capul fibulei de condilul medial al tibiei;
-distal – ½ distanţei dintre vârful maleolei tibiale şi procesul medial al
tuberozităţii calcaneului.
Terminare: în partea posterioară a canalului calcaneean, prin divizarea în
arterele plantare mediale şi laterale.
Artera plantară laterală
Origine: cel mai mare ram terminal lateral de bifurcare al arterei tibiale posterioare la
nivelul canalului calcaneean.
Traiect
-abordează planta oblic, lateral, până la metatarsianul 5, unde se recurbează şi se
orientează spre linia mediană;
-anastomoză cu artera dorsală a piciorului, completând arcul plantar;
Ramuri colaterale
-Ramuri perforante posterioare ale spaţiilor 2, 3 şi 4, se anastomozează cu arterele
interosoase dorsale;
-Ramuri interosoase plantare ale spaţiilor 2, 3 şi 4;
-Ram perforant posterior al spaţiului 1;
-Ram interosos plantar al spaţiului 1.
Terminare: la nivelul spaţiului interosos 1, prin anastomoza cu artera dorsală a piciorului,
formând arcada plantară profundă.
Proiecţie cutanată - linie ce uneşte două puncte:
-proximal – mijlocul liniei care uneşte vârful maleolei mediale cu tuberculul calcanean
medial;
-distal – extremitatea proximală a spaţiului IV interosos.
Artera plantară medială
Origine: cel mai mic ram terminal medial de bifurcare al arterei tibiale posterioare.
Traiect: se dispune pe planta, sagital, spre baza halucelui.
Ramuri terminale: ram medial și ram lateral.
Proiecţie cutanată: linie ce porneşte de la jumătatea distanţei dintre maleola medială şi
tuberozitatea calcaneană medială, până la primul spaţiu intermetatarsian, corespunzător
osului navicular.
Rețeaua venoasă superficială
-vene nesatelite, superficiale, cu traiect subcutanat;
-venele digitale dorsale primesc în spațiile
intermetatarsiene ramuri din venele digitale plantare, se
anastomozează între ele și formează venele metatarsiene
dorsale, care se unesc la nivelul porțiunii proximale a
metatarsienelor într-un arc venos dorsal
-proximal de arcul venos dorsal se află rețeaua venoasă
dorsală, primește tributare de la venele profunde și se
continuă proximal cu rețeaua venoasă a piciorului;
-medio și lateroplantar, rețeaua venoasă a piciorului se
conectează cu venele marginale medială și laterală,
formate din venele plantare superficiale;
-venele superficiale plantare formează arcada cutanată
plantară, care drenează în venele marginale
-proximal de arcada plantară se află plexul venos cutanat
plantar, care realizează anastomoze cu rețeaua venoasă
profundă;
-rețeaua drenează în 2 vene mari:
Vena safenă mare -uneori dublă, cu precădere la nivelul genunchiului;
- 10-20 valve, mai numeroase la nivelul gambei;
- dispusă în fascia superficială;
- diametrul crește progresiv, de la 3-4 mm la 6 mm;
Formare - la nivelul maleolei mediale, pe versantul dorsal al piciorului, prin
anastomoza venei marginale mediale cu vena plantară medială.
Traiect
- anterior de maleola medială, încrucișează 1/3 distală a feței tibiale mediale,
oblic, spre marginea medială, însoțită de nervul cutanat femural medial și
ramurile sale;
-urcă posterior de genunchi, proximal fiind dispusă posteromedial de condilii
mediali tibial și femural, împreună cu ramul safen al arterei geniculare
descendente;
-urcă pe fața medială a coapsei;
-se termină la nivelul trigonului femural Scarpa, unde descrie o curbă cu
concavitatea infero-laterală, crosa safenei;
-perforează fascia cribriformă, pătrunzând prin orificiul safen;
-drenează în vena femurală, 3-4 cm inferior de arcada inghinală.
Tributare
-Vene perforante;
-Arcada venoasă posterioară;
-Arcada crurală posterioară;
-Vena perforantă a lui Boyd;
-Vena perforantă a lui Hunter;
-Vena posteromedială a coapsei;
-Vena safenă accesorie;
-Vena anterolaterală a coapsei;
-Vena epigastrică superficială;
-Vena circumflexă iliacă;
-Vene pudendale externe, superficială și profundă;
-Vena toracoepigastrică.
Vena safenă mică
Formare - pe marginea laterală a piciorului, posterior de maleola
laterală, prin unirea venei marginale laterale cu vena plantară laterală;
prezintă 7-13 valve.
Traiect
-înconjură extremitatea inferioară a maleolei laterale;
-urcă pe fața posterioară a gambei, de-a lungul liniei mediane;
-la jumătatea medială a gambei, traversează fascia gambieră, pătrunde
între fasciculele mușchiului gastrocnemian, posterior de nervul sural;
-la nivelul fosei poplitee formează o curbă - crosa safenei mici - și se
termină pe fața posterioară a venei poplitee;
-se termină variabil: prin bifurcare sau prin anastomoză cu vena safenă
mare.
Tributare
-Vene profunde dorsale ale piciorului;
-Ramuri cutanate;
-Ramuri comunicante.
Anastomoze
-de la nivelul fiecărei vene safene;
-între rețelele de origine plantară și dorsală;
-între cele două rețele safene.
-între venele superficiale și cele profunde.
Vase limfatice superficiale
-Colectoare superficiale satelite ale safenei interne drenează spre
colectoarele inghinale;
-Colectoare superficiale satelite ale safenei externe drenează spre
limfonodulii popliteali;
-Colectoare ale regiunii gluteale;
-Colectoare profunde: principale - urmează traiectul vaselor și accesorii

Limfonodulii superficiali ai membrului inferior

Limfonodulii regiunii popliteale sunt dispuși de-a lungul venei safene
mici și drenează limfa de la nivelul pielii regiunii posterioare a gambei și
piciorului:
-limfonodulul safen extern primește colectoarele satelite ale venei
safene mici;
-limfonodulul tibial anterior este dispus la nivelul membranei
interosoase (subaponevrotic).
Limfonodulii regiunii inghinale - în triunghiul femural unde, în raport
cu dispoziția arterei femurale, se poate defini prezența a patru grupe
limfonodulare:
-superolaterali drenează limfa structurilor cutanate și subcutanate ale
regiunii gluteale și regiunea infraombilicală;
-superomediali drenează regiunea infraombilicală medială;
-inferolaterali drenează regiunile membrului inferior;
-inferomediali dispuși de o parte și de alta a venei safene mari,
drenează regiunile membrului inferior, organele genitale.
Rețea limfatică profundă
Vase limfatice profunde: colectoare care însoțesc arterele și venele
profunde, tibială, poplitee, femurală.
Limfonoduli profunzi situați corespunzător arterei tibiale anterioare și
posterioare, arterei poplitee, arterei și venei femurale; drenează în
limfonodulii regiunii abdomino-pelvine, respectiv iliaci externi, interni
și comuni (primitivi). Principalul contingent limfonodular al membrului
inferior se localizează la nivelul trigonului femural (Scarpa) în care
drenează limfa membrului inferior și de la o parte a pelvisului.

Limfonodulii trigonului femural sunt dispuși în:

-plan superficial;
-plan profund, infrafascial, în regiunea medială a canalului femural; cel
mai voluminos este limfonodulul lui Cloquet.