Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a membrului pelvin

Curs 5. Vascularizația arterială și venoasă a pelvisului, cozii și membrului pelvin

Artera sacrală mediană (A. sacralis mediana)

Are origine diferită în seria mamiferelor domestice. La cal reprezintă continuarea arterei
glutee caudală, iar la celelalte specii se desprinde din aorta abdominală pe fața ventrală a
sacrumului.
Ramurile sacrale (Rr. sacrales) se desprind din a. sacrală mediană și străbat găurile sacrale
ventrale unde emit ramura spinală (R. spinalis) pentru meningele măduvei spinării şi
ramura dorsală (R. dorsalis) pentru pielea și muşchii dorsali ai regiunii sacrale.

Artera caudală mediană (A. caudalis mediana)

La mamiferele domestice coada este vascularizată de a. caudală mediană sau artera

coccigiană mediană care este situată ventral, de-a lungul corpurilor vertebrelor caudale, între
mușchii sacrococcigieni ventrali.
Pe traiect emite ramuri musculare care se vor anastomoza succesiv formând artera
coccigiană ventro-laterală (A. coccygealis ventro-lateralis) şi artera coccigiană dorso-
laterală (A. coccygealis dorsolateralis) care sunt plasate ventral, respectiv dorsal de procesele
transverse ale vertebrelor coccigiene și se distribuie musculaturii de la nivelul cozii.
Doar la câine coada este vascularizată și de artera laterală a cozii care provine din a. glutee
caudală.
Corpii caudali (Corpora caudalia) sunt noduli mici rezultați din anastomozele arterio-
venoase de la nivelul cozii.

Artera iliacă internă (A. iliaca interna)

Se desprinde din aorta abdominală în trunchi comun cu artera iliacă externă, ventral de corpul
ultimei sau penultimei vertebre lombare și prin ramurile sale vascularizează organele și pereții
cavității pelvine.
Artera iliacă internă se direcţionează caudal pe pereții laterali ai pelvisului, în contact dorsal
cu vena iliacă comună, ventro-medial cu peritoneul parietal şi ureterul corespondent, iar
lateral cu muşchiul iliopsoas. Numai la cal a. iliacă internă se continuă pe fața ventrală a
sacrumului cu artera coccigiană ventromediană.
În sens dorsal din a. iliacă internă se desprind aa. lombare V și VI (Aa. lumbales V et VI)
care vascularizează regiunile situate dorsal de ultimele procesele transverse lombare.
Artera iliacă internă se bifurcă în artera pudendă internă şi artera glutee caudală.

Artera glutee caudală (A. glutee caudalis) se dirijează caudo-ventral, pe faţa pelvină a osului
sacrum, spre rădăcina cozii şi prin ramurile sale vascularizează musculatura crupei şi a
bazinului.
Artera glutee caudală emite artera glutee cranială și doar la ecvine se termină prin ramuri
sacrale și artera caudală mediană.
Artera glutee cranială (A. glutea cranialis) trece prin gaura ischiadică mare alături de vena
satelită, de nervul gluteu cranial şi de nervul ischiadic și vascularizează muşchii glutei.
Pe traiect emite:
 artera iliolombară (A. iliolumbalis) care se distribuie muşchilor glutei şi tensor al
fasciei lata;
 artera obturatoare (A. obturatoria) acompaniată de vena şi de nervul obturator
străbate gaura obturată și se distribuie muşchilor mediali ai coapsei;

1
Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a membrului pelvin

 artera iliacofemurală (A. iliacofemuralis) vascularizează mm. glutei și emite:

o artera peniană mijlocie (A. penis media) pentru penis;
o artera mijlocie a clitorisului (A. clitoris media) se distribuie clitorisului.

Artera pudendă internă (A. pudenda interna) se poate desprinde şi în trunchi comun cu
artera ombilicală și prin colateralele sale vascularizează organele genitale din cavitatea
pelvină, perineul şi organele genitale externe.
A. pudendă internă trece pe fața medială a ligamentului sacrosciatic, peste mica incizură
ischiatică, iar ventro-caudal de muşchiul ridicător al anusului se termină la ambele sexe prin
artera perineală ventrală, artera peniană la masculi, şi cu artera bulbului vestibulului la
femele.
Ramurile arterei pudendă internă sunt: artera ombilicală, artera prostatică la masculi, artera
vaginală și ramura vestibulară la femele.
Artera ombilicală (A. umbilicalis) străbate ligamentul lateral al vezicii urinare și emite
arterele vezicale craniale (Aa. vesicales cranialis) şi ramura ureterică (R. uretericus), iar la
masculi şi artera canalului deferent (A. ducuts deferentis) pentru canalul deferent.
Artera prostatică (A. prostatica) vascularizează prostata, glandele veziculare, canalul
deferent, ureterul şi uretra.
Artera vaginală (A. vaginalis) vascularizează în special vaginul, dar și alte viscere pelvine:
 ramura uterină (R. uterinus) vascularizează uterul, emite artera vezicală caudală
(A. vesicalis caudalis) pentru vezica urinară care se ramifică în ramura ureterică (R.
uretericus) pentru ureter şi ramura uretrală (R. urethralis) pentru uretră;
 artera rectală mijlocie (A. rectalis media) pentru rect.
Ramura vestibulară (R. vestibularis) prezentă la femele însoţeşte nervul dorsal al clitorisului
şi vascularizează vestibulul vaginal.
Artera perineală ventrală (A. perinealis ventralis) relativ scurtă, emite artera rectală
caudală (A. rectalis caudalis) pentru rect şi perineu, iar la femele emite şi ramura labială
dorsală (R. labialis dorsalis) pentru labiile vulvare.
Artera peniană (A. penis) vascularizează penisul la masculi și emite:
 artera bulbului penisului (A. bulbi penis) pentru corpul spongios al penisului;
 artera profundă a penisului (A. profunda penis) pentru corpul cavernos;
 artera dorsală a penisului (A. dorsalis penis). pentru faţa dorsală a penisului.
Artera clitorisului (A. clitoris) vascularizează clitorisul, iar prin artera bulbului
vestibulului (A. bulbi vestibuli) bulbul vaginal corespondent la iapă.

Artera iliacă externă (A. iliaca externa)

Se desprinde din aorta abdominală de-a lungul marginii mediale a muşchiului iliac, se
direcţionează spre lacuna vasculară, străbate inelul femural şi se continuă cu artera
femurală. Este mai voluminoasă decât a. iliacă internă și, prin tributarele sale vascularizează
pereții pelvisului și musculatura membrului pelvin.
Artera iliacă externă este acompaniată medio-dorsal de vena satelită, iar pe traiect emite:
artera circumflexă iliacă profundă, artera femurală profundă, iar numai la ecvine, artera
cremasterică la armăsar și artera uterină la iapă.
Artera circumflexă iliacă profundă (A. circumflexa ilium profunda) însoţită de vena satelită
şi de nervul cutanat femural lateral, se direcţionează cranial de tuberul coxal și emite o
ramură cranială (R. cranialis) destinată musculaturii peretelui abdominal şi o ramură
caudală (R. caudalis) care se distribuie m. tensor al fasciei lata și musculaturii abdominale
ventro-laterale.

2
Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a membrului pelvin

Artera cremasterică (A. cremasterica) se desprinde la armăsar din a. iliacă externă, iar la
celelalte specii din a. pudendă internă. Are traiect flexuos, străbate inelul inghinal profund şi
se distribuie muşchiului cremaster, fasciei spermatice externe, canalului deferent şi
epididimului.
Artera uterină (A uterina) se desprinde din a. iliacă externă la iapă, iar la celelalte specii din
a. pudendă internă. Străbate ligamentul lat şi se bifurcă într-o ramură cranială pentru cornul
uterin şi o ramură caudală pentru corpul şi colul uterin și care se anastomozează cu ramurile
uterine ale arterelor ovariană și vaginală.
Artera femurală profundă (A. profunda femoris) se desprinde din artera iliacă externă,
proximal de lacuna vasculară şi se dirijează caudo-ventral peste pectenul pubisului şi se
bifurcă în trunchiul pudendoepigastric şi artera circumflexă femurală medială.
Trunchiul pudendoepigastric (Truncus pudendoepigastricus) trece pe sub peritoneul
parietal, caudal de inelul inghinal profund şi emite: artera epigastrică caudală și artera
pudendă externă.
Artera epigastrică caudală (A. epigastrica caudalis) se dirijează cranial, de-a lungul
marginii laterale a muşchiului drept abdominal, iar în dreptul cicatricii ombilicale se
anastomozează cu artera epigastrică cranială. Vascularizează peretele ventral al abdomenului.
Artera pudendă externă (A. pudenda externa) străbate inelul inghinal profund şi emite
artera epigastrică caudală superficială (A. epigastrica caudalis superficialis) care la
masculi vascularizează penisul prin artera peniană cranială (A. penis cranialis) şi scrotul
prin ramura scrotală ventrală (R. scrotalis ventralis), iar la femele vascularizează labiile
vulvare prin ramura labială ventrală (R. labialis ventralis) şi mamelele prin arterele
mamare cranială şi caudală (A. mammaria cranialis et caudalis).
Artera circumflexă femurală medială (A. circumflexa femoris medialis) vascularizează
mușchii profunzi ai bazinului, mediali ai coapsei şi ai articulaţiei şoldului.

Artera femurală (A. femoralis)

Reprezintă continuarea a. iliace externe de la nivelul lacunei vasculare și prin colateralele sale
vascularizează mușchii coapsei.
Lacuna vasculară (Lacuna vasorum) reprezintă spațiul delimitat de lig. inghinal şi osul
ilium. De la nivelul lacunei vasculare, artera femurală traversează inelul femural și se plasează
în canalul femural (Canalis femoralis).
Pe fața medială a coapsei se află trigonul femural (Trigonum femurale) delimitat de muşchii
gracilis, sartorius şi pectineu, care găzduiește canalul femural, un spațiu în care se găsesc
a.v.n. femural și lnn. inghinale profunde.
În trigonul femural, artera femurală este situată superficial de vena satelită și însoţită cranial
de nervul femural. Pătrunde printre muşchii vast medial şi marele adductor, ajunge la nivelul
feţei poplitee a osului femur, între capetele muşchiului gastrocnemian, unde se continuă cu
artera poplitee.
Pe traiect din artera femurală se desprind: artera circumflexă femurală laterală, artera safenă,
artera descendentă a genunchiului, artera femurală caudală, și doar la câine și a. circumflexă
iliacă superficială.
Artera circumflexă femurală laterală (A. circumflexa femoris lateralis) se dirijează cranio-
lateral însoţită de vena satelită şi de nervul femural și vascularizează muşchiul cvadriceps
femural.
Artera safenă (A. saphena) se desprinde din a. femurală la nivelul trigonului femural și se
orientează caudo-distal fiind însoțită pe traiect de vena și nervul safen. Este subţire la cal și
vacă, groasă la câine, porc și iepure unde asigură cea mai mare parte din vascularizația
degetelor. În regiunea femurală medială se bifurcă într-o ramură cranială şi o ramură
caudală.

3
Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a membrului pelvin

Ramura cranială (R. cranialis) trece oblic pe fața medială a tibiei și vascularizează la cal
planul subcutanat al regiunii tarsului, iar la carnivore se distribuie feței dorsale a degetelor.
Ramura caudală (R. caudalis) ajunge proximal de calcaneu unde se anastomozează cu a.
tibială caudală şi cu ramura descendentă a arterei femurale caudale. Din această anastomoză
se desprind arterele plantare medială şi laterală (A. plantaris medialis et lateralis) care
emit fiecare câte o ramură profundă şi o ramură superficială.
Artera descendentă a genunchiului (A. genus descendens) se distribuie regiunii patelare și
feței mediale a articulaţiei genunchiului.
Artera femurală caudală (A. caudalis femoris) se desprinde la limita dintre a. femurală și a.
poplitee, între capetele m. gastrocnemian și vascularizează muşchii caudali ai coapsei şi ai
gambei. Se divide într-o ramură ascendentă şi o ramură descendentă, aceasta din urmă se
anastomozează cu ramura caudală a arterei safene şi cu artera tibială caudală.

Artera poplitee (A. poplitea)

Reprezintă continuarea a. femurale pe fața caudală a art. femuro-tibiale, între capetele

mușchiului gastrocnemian. Se ramifică în: artera tibială caudală și artera tibială cranială.
Pe traiect din artera poplitee se desprind arterele proximale, mijlocii și distale, care
formează reţeaua articulară a genunchiului şi reţeaua patelară.

Artera tibială caudală (A. tibialis caudalis)

Artera tibială caudală este mai subţire decât a. tibială cranială. La câine teritoriul vascularizat
de artera tibială caudală este nesemnificativ.
A. tibială caudală este situată pe faţa caudo-medială a gambei, de-a lungul tendonului
muşchiului flexor digital medial şi realizează (inconstant la cal) între tibie şi calcaneu o dublă
inflexiune în care se termină ramura caudală a arterei safene şi ramura descendentă a arterei
femurală caudală.
Din această anastomoză se desprind arterele plantară medială şi plantară laterală care
emit fiecare câte o ramură profundă şi o ramură superficială.
Doar cal, ramurile profunde formează arcul plantar profund (Arcus plantaris profundus) din
care se desprind arterele metatarsiene plantare II şi III (Aa. metatarseae plantares II et III)
subţiri, care trec pe faţa plantară a metatarsului principal acoperite de muşchiul interosos
mijlociu și se varsă în artera metatarsiană dorsală III.
Ramurile superficiale formează arcul plantar superficial (Arcus plantaris superficialis) care
se continuă cu artera digitală plantară comună II (A. digitalis plantaris communis II), și cu
artera digitală plantară comună III (A. digitalis plantaris communis III) subţiri, care
însoţesc medial, respectiv lateral tendoanele muşchilor flexori digitali alături de venele
satelite şi de nervii plantari lateral și medial, și se varsă în artera metatarsiană dorsală III.

Artera tibială cranială (A. tibialis cranialis)

Reprezintă ramura terminală mai groasă a arterei poplitee. Trece cranio-distal de-a lungul
feţei craniale a tibiei, acoperită de muşchiul tibial cranial, iar pe fața dorsală a regiunii tarsiene
se continuă cu artera dorsală a piciorului. Prin ramurile sale vascularizează muşchii craniali
ai gambei.
La vacă a. tibială cranială emite ramura superficială care însoțește tendonul m. extensor
digital lung și nervul fibular superficial și se extinde distal pe fața dorsală a tarsienelor și
metatarsienelor.

4
Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a membrului pelvin

Artera dorsală a piciorului (A. dorsalis pedis)

Reprezintă continuarea directă a arterei tibiale craniale. Are un traiect scurt pe fața dorsală a
articulației tarsului acompaniată de nervul fibular profund. Se dirijează disto-lateral pe sub
retinaculul metatarsian și se continuă cu artera metatarsiană dorsală III doar la cal. Sub
muşchiul extensor digital scurt emite artera tarsică perforantă (A. tarsica perforans) care
pătrunde în canalul tarsian și se distribuie capsulei articulației tarsului.

Artera metatarsiană dorsală III (A. metatarsea dorsalis III)

La cal reprezintă continuarea a. dorsale a piciorului. Trece pe sub retinaculul metatarsian și se

dispune în şanţul dorso-lateral dintre metatarsienele III şi IV.
Proximal de art. metatarso-sesamo-falangiană pe faţa plantară a metatarsianului principal III
primeşte arterele metatarsiene plantare, pătrunde apoi printre bridele muşchiului interosos
mijlociu şi se bifurcă în arterele digitale proprii laterală și medială.

Arterele digitale laterală şi medială (Aa. digitalis lateralis et medialis)

Arterele digitale plantare se comportă identic cu arterele digitale palmare (de la membrul
toracic). Din fiecare arteră digitală se desprind:
 ramura plantară a falangei proximale;
 ramura dorsală a falangei proximale;
 ramura plantară a falangei mijlocii;
 ramura dorsală a falangei mijlocii;
 ramura torului digital;
 artera coronară;
 ramura dorsală a falangei distale.
La nivelul falangei distale arterele digitale pătrund în canalul solear, se unesc şi formează
arcul terminal, similar cu cel de la membrul toracic.

La vacă
Pe fața dorsală
Artera metatarsiană dorsală III este continuarea arterei dorsale a piciorului. Alături de
ramura superficială a arterei tibiale craniale străbate şanţul longitudinal dorsal al metatarsului
principal III-IV acoperită de tendoanele muşchilor extensori digital lung și lateral. La nivelul
extremității distale a metatarsianului principal primește anastomoza aa. metatarsiene plantare.
De la nivelul articulațiilor interdigitale se continuă cu artera interdigitală care se termină pe
fața dorsală prin arterele digitale dorsale proprii III și IV axiale, iar pe fața plantară prin
arterele digitale plantare proprii III și IV axiale.
Pe fața plantară
Proximal de sustentaculul talar, ramura caudală a arterei safenă se împarte în artera
plantară medială și artera plantară laterală, fiecare arteră emite câte o ramură superficială
și o ramură profundă.
Ramurile profunde se unesc și formează arcul plantar profund din care se desprind arterele
metatarsiene plantare II, III and IV care prin ramurile perforante proximale și distale se
anastomozează cu a. metatarsiană dorsală III.
Ramura superficială a arterei plantare mediale formează artera digitală plantară comună
II, iar ramura superficială a arterei plantare laterale se continuă cu artera digitală plantară
comună IV.
La nivelul falangelor arterele digitale comune plantare se ramifică în arterele digitale
plantare proprii axiale și abaxiale.

5
Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a membrului pelvin

La câine
Pe fața dorsală arterele sunt dispuse pe două planuri, superficial și profund.
Rețeaua superficial rezultă din unirea ramurei superficială a a. tibiale craniale cu ramura
cranială a safenei. Din această anastomoză se desprind arterele digitale dorsale comune I-
IV la canide şi II-IV la feline, din care se desprind pentru fiecare deget arterele digitale
dorsale proprii axiale şi abaxiale.
Artera digitală dorsală V abaxială se desprinde la câine din ramura superficială a arterei
tibiale craniale, iar la pisică din a. digitală dorsală comună IV.
Rețeaua profundă este furnizată de artera dorsală a piciorului care se termină bifurcat.
Ramura medială, mai groasă este artera metatarsiană dorsală II iar ramura laterală se
continuă cu artera arcuată din care se desprind arterele metatarsiene dorsale III și IV.
La nivelul degetelor arterele metatarsiene dorsale se continuă cu arterele digitale dorsale II,
III și IV.
Pe fața plantară
Ramura caudală a arterei safene, proximal de articulația tarsului, se bifurcă în a. plantară
laterală și a. plantară medială.
Artera plantară medială este mai groasă și emite arterele digitale comune plantare II, III,
IV care se continuă cu arterele digitale proprii plantare II, III și IV.
La nivelul falangelor fiecare arteră digitală proprie dorsală emite o ramură abaxială și o
ramură axială care se anastomozează cu ramurile corespondente ale arterelor digitale proprii
plantare.
Artera plantară laterală, mai scurtă la câine decât la pisică, participă la formarea arcului
plantar profund din care se desprind arterele metatarsiene plantare II, III și IV care
comunică cu arterele metatarsiene dorsale de același rang prin ramuri perforante. De la
extremitatea distală a metatarsienelor se desprind arterele digitale plantare proprii II, III și
IV.

Vascularizația venoasă a membrului pelvin

Originea venelor membrului pelvin este în reţeaua venoasă din dermul

copitei/onglonului/unghiei la fel ca şi la membrul toracic.
Circuitul venos al sângelui la membrele pelvine formează două trasee, superficial și profund.
Sistemul venos profund este alcătuit din venele care sunt satelite ale arterelor membrului
pelvin, iar sistemul superficial este reprezentat de vena safenă laterală.
Vena iliacă comună (V. iliaca communa) se formează din confluarea venelor iliace externă
și internă. Este situată între artera iliacă externă şi artera iliacă internă, acoperită de peritoneu
şi de limfonodurile iliace mediale.
În vena iliacă comună se varsă şi vena circumflexă iliacă profundă (V. circumflexa ilium
profunda) care drenează sângele venos de la peretele lateral al abdomenului.
Vena iliacă internă (V. iliaca interna) colectează sângele venos de la pereţii şi organele
cavităţii pelvine prin venele satelite arterelor.
Vena iliacă externă (V. iliaca externa) drenează sângele venos din vena femurală, dar mai
captează sângele și de la trunchiul pudendo-epigastric, vena femurală profundă, și de la
peretele caudal al cavității abdominale.
Vena femurală (V. femoralis) se varsă în vena iliacă externă, și colectează sângele venos din
regiunea coapsei prin afluenţii săi, sateliți ai arterelor omonime.
În vena femurală caudală, afluentă a venei femurale se varsă vena safenă laterală.
În vena femurală se varsă şi vena safenă medială (V. saphena medialis) prin cele două
ramuri, cranială (R. cranialis) şi caudală (R. caudalis).

6
Anatomie 3 Vascularizația arterială și venoasă a membrului pelvin

Ramura cranială absentă la vacă și iepure, are originea în venele digitale dorsale comune,
trece medio-dorsal la nivelul regiunii tarsiene şi ajunge subcutanat, medial de-a lungul
margini mediale a tibiei.
Ramura caudală ia naştere pe fața medio-plantară a regiunii tarsiene din joncțiunea venelor
plantare.
Cele două ramuri confluează și formează vena safenă medială, însoţită pe suprafaţa
muşchiului gracilis de artera şi nervul safen, străbate trigonul femural şi se varsă în vena
femurală.
Vena safenă laterală (V. saphena lateralis), venă fără satelit arterial, drenează sângele venos
din regiunea laterală a degetului și caudală a gambei. Este formată dintr-o rădăcină cranială și
o rădăcină caudală. De la origine, trece oblic peste tendonul calcanean comun, de-a lungul
marginii caudale a muşchiului gastrocnemian, se dirijează printre muşchii semitendinos şi
biceps femural și se varsă în vena femurală profundă.
La cal, porc și pisică vena safenă laterală are calibrul mai redus decât vena safenă medială, iar
la câine și vacă vena safenă laterală este mai voluminoasă și poate fi folosită pentru injecții
intravenoase/recoltări de sânge.
Venele tibială cranială și caudală (V. tibialis caudalis et cranialis) confluează în vena
poplitee (V. poplitea) care drenează sângele venos în vena femurală.
Venele metatarsiene plantare se deschid în arcul plantar profund (Arcus plantaris
profundus), iar venele digitale plantare comune în arcul plantar superficial (Arcus plantaris
superficialis) care se continuă cu vena tibială caudală şi cu vena tibială cranială.
Venele digitale proprii drenează copita/onglonul/unghia și se continuă cu venele metatarsiene.

Corelații clinice
Injecții intravenoase/recoltări de sânge:
 la câine - vena safenă laterală se accesează proximal de art. tarsului;
 la pisică - vena safenă medială;
 la câine - a. dorsală a piciorului și aa. digitale dorsale și plantare sunt cele mai frecvent
folosite pentru colectarea sângelui arterial sau injecții intraarteriale;
 la cal - artera metatarsiană dorsală III poate fi abordată între metatarsianul III și IV;
 la vacă – garoul se aplică în jurul art. tarsului, iar venele plantare se evidențiază.
Pulsul:
 la cal – artera sau vena metatarsiană dorsală III;
 la câine și pisică – artera femurală la nivelul trigonului femoral.

La câine
 în caz de pectinectomie este vital să se evite secționarea arterei femurale datorită
traseului său superficial;
 în cazul subluxațiilor sacroiliace șuruburile pentru fixare în aripa iliumului pot perfora
a. obturatoare;
 cursul a. obturatoare este important pentru tehnica herniorafiei perineale când m.
obturator intern trebuie ridicat și artera poate fi secționată;
 a. poplitee este vulnerabilă în cazul osteotomiei platoului tibial (TPLO;
 a. safenă poate fi secționată în cazul reconstrucției extracapsulare a lig. cruciat anterior
(LCA).