ANATOMIE

ANUL II

ARTERELE, VENELE ȘI LIMFONODURILE

MEMBRULUI PELVIN LA ECVINE

(CURS VI)

Prof univ. Dr. Dr. h.c. Gabriel PREDOI

 ARTERELE MEMBRULUI PELVIN

AORTA DESCENDENTĂ

După atingerea plafonului cavității toracice în planului vertebrei T6, cârja aortică se continuă
cu aorta descendentă. Urmează un traiect caudal, perforează mușchiul diafragm prin orificiul aortic
(între mușchiul pilierul stâng și intermediar stâng), după care se continuă pe plafonul cavității
abdominale până la nivelul ultimelor vertebre lombare, unde se termină prin 4 artere iliace: două
artere iliace externe și două artere iliace interne, precum și printr-o arteră sacrată mediană.
Diafragmul și prima vertebră lombară delimitează aorta toracică de aorta abdominală.

ARTERA ILIACĂ INTERNĂ

Reprezintă ramura medială din terminalele aortei descendente; trece pe sub articulația
lombosacrală și sacroiliacă, până la marginea caudală a iliumului, unde se termină, la cabaline, prin
artera glutee caudală si artera pudendă internă. Artera sacrală mediană, cea de a 5-a terminală a
aortai abdominale (la cal poate să lipsească sau este foarte redusă), reprezintă continuarea aortei
descendente pe fața ventrală a sacrumului, de la vârful căruia se continuă cu artera caudală
mediană. În traiectul ei emite arterele lombare VI, VII, precum și ramurile sacrale I-IV. La nivelul
fiecărei găuri subsacrale, arterele sacrale emit ramuri care pătrund în canalul rahidian (ramura
spinală) și ramuri dorsale care ies prin găurile suprasacrale și irigă musculatura crupei. Artera
caudală mediană, situată pe fața ventrală a vertebrelor caudale în șanțul hemal, în spațiile
intervertebrale emite ramuri caudale care se vor anastomoza succesiv, ventral și dorsal proceselor
transverse. În acest mod iau naștere arterele caudale, ventro- și dorsolaterale.
În traiectul ei scurt (4-5 cm la ecvine), artera iliacă internă emite, la cal, artere lombare V și
VI, după care se termină printr-o puternică arteră gluteană caudală și trunchiul pudendoombilical
(artera pudendă internă).
Artera glutee caudală, la ecvine, reprezintă adevărata continuare a arterei iliace interne; se
angajează pe fața ventro-laterală a sacrumului până la extremitatea caudală a acestuia, de unde se
curbează ventral, perforează ligamentul sacrosciatic și pătrunde în extremitatea proximală a
mușchiului biceps femural și mușchiului semimembranos, În traiectul ei, emite următoarele
colaterale: artera glutee cranială, ramuri sacrale, artera caudală mediană și artera caudală dorso-
laterală.
Artera glutee cranială este situată pe fața ventrală a iliumului până la nivelul marii găuri
ischiatice, unde se curbează caudal față de bordura paletei iliumului, pătrunzând în masa mușchilor
glutei; emite colaterale: artera iliolombară și artera obturatoare.
Artera iliolombarå se desprinde proximal sub aripa sacrumului, după care se situează dorsal
dorsal față de mușchiul iliac, sub ,,paleta iliacă“, apoi spre unghiul ventral al iliumului și fața
medială a mușchiului tensorul fasciei lata; irigă musculatura iliopsoatică și mușchiul tensor al
fasciei lata.
Artera obturatoare se desprinde în unghi ascuțit, situându-se pe fața medială a gâtului
iliumului, emite artera iliacofemurală, apoi urmărind marginea ventrală a porțiunii semipenate a
mușchiului obturator intern; străbate gaura obturată, pentru ca, ventral simfizei ischiopubiene, să se
termine în ramuri musculare și ramură genitală. Ramurile musculare irigă musculatura adductoare a
coapsei, unde realizează anastomoze cu artera glutee caudală și artera femurală profundă. Ramura
genitală, specifică ecvinelor, se dirijează caudal spre arcada ischiatică, apoi medial pe fața dorsală a
corpului cavernos, unde se continuă cu artera mediană a penisului, care se anastomozează cu artera
cranială a penisului, din artera pudendă externă (formeazā artera dorsală a penisului, care reprezintă
principalul vas al penisului la cal). La iapă, ramura genitală a arterei obturatoare se continuă cu
artera mediană a clitorisului (singurul vas ce irigă acest organ).
Proximal, la nivelul gâtului iliumului, din artera obturatoare se desprinde în unghi ascuțit, în
sens ventro-cranial, artera iliacofemurală, care înconjoară ușor gâtul iliumului și pătrunde între
mușchiul vastul lateral și mușchiul dreptul femural, la irigarea cărora contribuie.
Arterele sacrale (I--IV) se desprind succesiv din artera gluteană caudală la nivelul fiecărei
găuri subsacrale; emit ramuri care pătrund în canalul rahidian, precum și ramuri dorsale pentru
musculatura crupei.
Artera caudală mediană, la ecvine, apare ca o continuare directă a arterei gluteene caudale,
în planul vertebrei S4. În regiunea cozii, pe fața ventrală a corpurilor vertebrelor coccigiene, emite
artera caudală dorsolaterală și artera caudală ventrolaterală, situate dorsal și, respectiv, ventrolateral
față de procesele transverse ale vertebrelor coccigiene.
Artera pudendă internă reprezintă, la toate speciile, cea de-a doua terminală a arterei iliace
interne. La ecvine, se detaşează în unghi foarte ascuțit, sub articulația sacroiliacă, în trunchi comun
cu artera ombilicală, motiv pentru care, la cal, a mai fost denumită și „trunchiul pudendoombilical“.
După un traiect de 4- 5 cm emite artera ombilicală, după care se continuă pe fața internă a
ligamentului sacrosciatic, la marginea dorsală a porțiunii semipenate a mușchiul obturator intern;
dorsal față de creasta ischiatică, perforează ligamentul sacrosciatic, după care intră din nou în
cavitatea pelvină, pe fața dorsală a ischiumului, împreună cu nervul pudend și vena omonimă; se
orientează oblic spre arcada ischiatică și se termină prin artera penisului sau artera bulbilor vulvei
(la femele). În traiectul ei emite următoarele colaterale: artera ombilicală, artera prostatică (la
mascul), artera vaginală (la femelă), ramura vestibulară și artera perineală.
Artera ombilicală, la animalele mature, este aproape obliterată; reprezintă vestigiu al arterei
ombilicale din circulația fetală; se plasează la marginea cranială a ligamentelor laterale ale vezicii
urinare până la polul cranial al acesteia, unde se termină prin arterele vezicale craniale, fine și
flexuoase. În traiect emite artera deferențială și ramura ureterală mijlocie.
Artera prostatică, la mascul, reprezintă artera principală a glandelor genitale accesorii din
cavitatea pelvină; se detaşează în planul gâtului vezicii urinare și se orientează ventro-medial pe sub
glandele veziculare spre marginile laterale ale glandei prostate; emite ramuri pentru canalul
deferent, ampulele deferențiale, ramura ureterală caudală, artera vezicală caudală, ramura uretrală,
ramuri pentru glandele veziculare și glanda prostată; în sens dorsal, emite artera rectală medie
pentru ampula rectală.
Artera vaginală (omoloagă cu artera prostatică de la mascul) se desprinde la extremitatea
cranială a vaginului, ataşându-se pereților laterali ai acestuia, unde se împarte în trei ramuri: 1)
ramura cranială, care reprezintă ramura uterină ce se situează lateral față de gâtul și corpul uterin; 2)
ramura vezicală caudală, care emite și ramuri ureterale și uretrale; 3) ramura caudală, ce emite
ramurile vaginale și artera rectală medie.
Ramura vestibulară se desprinde caudal față de precedenta; trece ventro-lateral de vestibulul
vaginal, împreună cu nervul dorsal al clitorisului; emite ramuri vestibulare și vaginale fără să irige
clitorisul.
Artera perineală emite ramuri pentru buzele vulvei şi artera rectală caudală, care se
anastomozează cu artera rectală medie.
Artera peniană, terminală a pudendei interne la toate speciile, se continuă cu artera dorsală a
penisului (foarte redusă la cal); emite artera bulbilor penisului, pentru țesutul spongios al penisului
și artera profundă a penisului, pentru baza corpului cavernos. La femele, este omoloagă cu artera
bulbilor vulvei, care irigă țesutul erectil al buzelor vulvei.
 Ramurile terminale ale arterei aortei
1- aortă; 2- artera iliacă externă; 3- artera iliacă circumflexă profundă; 4- limfonodurile sacrale mediane; 5- artera iliacă
internă; 6,7- limfonodurile iliace mediale; 8- limfonodurile iliace laterale.
 Schema arterei iliace interne la ecvine
1- aorta; 2- artera lombară; 3- artera iliacă externă; 4- artera iliacă internă; 5- artera glutee caudală; 6- trunchiul
pudendo-ombilial; 7- arterele sacrale; 8- artera glutee cranială; 9- artera iliolombară; 10- artera obturatoare; 11- artera
iliaco-femurală; 12- limfonodurile ischiatice; 13- artera coccigiană ventro-laterală; 14- artera ombilicală obliterată la
nou-născut; 15- artera pudendă internă; 16- artera prostatică (vaginală); 17- artera rectală medie; 18- artera vezicală
cranială; 19- artera vezicală caudală; 20- artera rectală caudală; 21- artera peniană caudală; 22- artera perineală ventrală;
23- artera peniană profundă; 24- artera bulbilor penisului; 25- artera dorsală a penisului; 26- artera medie a penisului;
27- artera pudendă externă; 28- artera epigastrică superficială caudală; 29- artera cranială a penisului (artera cranială
mamară la femele); 30- inelul inghinal superficial; 31- limfocentrul inghinal superficial; 32 – extremitatea obliterată a
arterei ombilicale.
 Schema artera iliace externe la ecvine
1- aorta; 2- artera circumflexă iliacă profundă; 3- artera cremasterică externă; 4- limfonodurile subiliace; 5- artera iliacă
internă; 6- artera iliacă externă; 7- artera femurală; 8- artera femurală profundă; 9- artera epigastrică cranială; 10- artera
epigastrică caudală; 11- artera pudendă externă; 12- artera epigastrică caudală superficială; 13- linfonodurile inghinale
superficiale (scrotale); 14- artera cranială a penisului; 15- artera circumflexă femurală medială; 16- artera circumflexă
femurală laterală; 17- linfonodurile inghinale profunde; 18- artera safenă; 19- artera descendentă a genunchiului; 20-
artera femurală caudală; 21- linfonodul popliteu; 22- ramura descendentă din artera femurală caudală; 23- artera
poplitee; 24- artera tibială cranială; 25- inelul tibial; 26- artera tibială caudală; 27- flexura arterei tibiale caudale (S-ul
tibial); 28- artere plantare; 29- trunchiul pudendoepigastric; 30- artera tarsică recurentă.
 Schema arterelor autopodiului pelvin – vedere laterală
1- artera tibială cranială; 2- artera dorsală a piciorului; 3- artera metatarsiană dorso-laterală; 4- artera tibială caudală; 5-
artere plantare; 6- artera tarsică perforantă; 7- arterele metatarsice plantare II și III; 8- artere digitale comune plantare II
și III; 9- artera digitală plantară proprie laterală; 10- artera digitală plantară proprie medială.
 ARTERA ILIACĂ EXTERNĂ

Reprezintă ramura terminală externă a aortei abdominale, este situată la marginea aperturii
pelvine craniale, înaintea trunchiului venos omonim, până la nivelul inelului femural, de unde se
continuă cu artera femurală. În traiectul ei abdominal emite următoarele colaterale: artera
circumflexă iliacă profundă, artera cremasterică sau artera uterină (la ecvine) și artera profundă
femurală.
La ecvine, artera circumflexă iliacă profundă este prima colaterală a arterei iliace externe;
uneori se poate desprinde direct din aortă. Se dirijează oblic ventro-lateral spre unghiul extern al
iliumului, unde se bifurcă într-o ramură cranială și o ramură ventrală. Ramura cranială pătrunde
între mușchii abdominali inferiori în care se ramifică, iar ramura ventrală parcurge fața medială a
mușchiului tensor al fasciei lata (satelită cu nervul cutanat femural lateral); irigă limfonodurile
subiliaci și mușchiul tensor al fasciei lata.
Artera uterină, corespunzând arterei cremasterice de la mascul, se angajează și la iapă între
foițele ligamentului lat până la marginea laterală cornului uterin, unde se bifurcă într-o ramură
cranială care se anastomozează cu o ramură uterină a arterei ovariene, şi o ramură caudală care
urmărește corpul uterului, anastomozîndu-se cu ramura uterină din artera vaginală. Artera
cremasterică este foarte redusă și irigă cremasterul și cordonul testicular la armăsar.
Artera femurală profundă se desprinde proximal față de inelul femural; după un traiect de 4-
5 cm se termină prin trunchiul pudendoepigastric și artera circumflexă femurală medială. Trunchiul
pudendoepigastric se desprinde în unghi ascuțit și se dirijează dorsal față de inelul femural, până la
marginea caudală a inelului inghinal profund, unde se termină prin artera epigastrică caudală și
artera pudendă externă. Artera epigastrică caudală urmăreşte pe planşeul cavității abdominale buza
medială a inelului inghinal profund, apoi în lungul marginii laterale a mușchiul drept abdominal se
anastomozează cu artera epigastrică cranială. Menționăm că, în apropierea originii, poate emite
artera vezicală medie (la suine, carnivore) și artera cremasterică (la bovine, suine, carnivore).
Arteră pudendă externă este mai dezvoltată decât precedenta; trece prin traiectul inghinal ,
caudo-medial față de procesul vaginal. Sub inelul inghinal superficial se termină în artera
epigastrică caudală superficială (artera subcutanată abdominală) și artera cranială a penisului. Artera
subcutanată abdominală emite, la femele, arterele mamare cranială și caudală, sau artera prepuțială
la masculi.
Artera circumflexă femurală medială se orientează prin inelul femural, caudal și profund,
între mușchiul pectineu și porțiunea medială a mușchiului iliac, apoi pe fața medială a femurului se
încurbează caudo-lateral în musculatura caudală a coapsei, unde realizează anastomoze multiple cu
artera glutee caudală și artera femurală caudală.
Artera femurală reprezintă continuarea directă a arterei iliace externe în regiunea femurală;
parcurge spațiul cuprins între inelul femural și inelul marelui adductor, de unde se continuă cu
artera poplitee, În trigonul femural, artera femurală este acoperită de limfocentrul inghinal profund
şi acoperă, la rândul ei, vena femurală. În traiectul ei emite următoarele colaterale: artera
circumflexă femurală laterală, artera safenă, artera descendentă a genunchiului și artera femurală
caudală.
Artera circumflexă femurală laterală (la cal este reprezentată numai de ramura descendentă)
își are originea sub inelul femural, în unghi ascuțit; se dirijează cranial între mușchiul croitor și
mușchiul marele psoas, apoi între mușchiul vastul medial și mușchiul drept femural, la irigarea
cărora contribuie.
Artera safenă se detaşează în segmentul distal al trigonului femural pe care îl părăseşte
(uneori printre porțiunea caudală și cranială a mușchiul grațios), situându-se la fața internă a
mușhiului grațios, acompaniată de vena și nervul safen (nerv, arteră, venă); pe fața medială a
gambei se împarte într-o ramură cranială și o ramură caudală. Ramura caudală este mai dezvoltată;
urmărește rădăcina caudală a venei safenă până deasupra tarsului, unde se anastomozează, la ecvine,
cu artera tibială caudală. După realizarea acestei anastomoze se termină în teaca posttarsiană prin
arterele plantare (laterală și medială).
Arterele plantare, laterală și medială, în marea teacă posttarsiană parcurg marginile laterale
ale tendonului flexorului profund; sunt satelite nervilor plantari, până sub tars, unde ramurile
profunde ale respectiveior artere se anastomozează între ele realizând „arcul plantar profund", la
care participă și artera tarsică perforantă. Ramurile superficiale ale arterei plantare, foarte fine, se
continuă cu arterele digitale plantare comune II, și respectiv III, care se situează medial și lateral
față de tendoanele flexorilor, până la extremitatea distală a metatarsului, unde se anastomzează la
artera digitală proprie laterală. Din arcul plantar profund se desprind, distal, arterele metatarsice
plantare II și III, care sunt mai dezvoltate decât arterele digitale comune. Toate ramurile menționate
se anastomozează distal printr-un trunchi colector (uneori succesiv) la ramura perforantă distală a
arterelor metatarsice dorsale.
Artera descendentă a genunchiului se orientează ventro-cranial, printre mușchiul sartorius şi
mușchiul gracilis, la fața medială a articulației genunchiului, nivel la care se distribuie arboriform.
Artera femurală caudală este ultima colaterală a arterei femurale. Se desprinde la nivelul
inelului mușchiului adductor mare; se situează între mușchiul biceps femural și mușchiul
semitendinos (spațiul popliteu), unde se termină prin ramuri ascendente și descendente: ramurile
ascendente irigă musculatura propulsoare care se anastomozează cu artera circumflexă femurală
medială; ramurile descendente contribuie la irigarea limfocentrului popliteu și mușchilor
gastrocnemieni; o ramură lungă însotește nervul tibial și se anastomozează, proximal față de
calcaneu, la artera safenă.
Artera poplitee continuă distal artera femurală de la nivelul inelului mușchiului adductor
mare; se angajează între mușchii gastrocnemieni, apoi pe fața caudală a ligamentului capsular al
articulației genunchiului, până la fața lateralä a extremității proximale a tibiei unde, în spatiul
interosos tibio-fibular, se termină prin artera tibială cranială și artera tibială caudală. Pe traiectul ei
emite următoarele colaterale: arterele proximale ale genunchiului (medială și laterală), artera medie
a genunchiului și arterele distale ale genunchiului (laterală și medială).
Artera tibială caudală se angajează inițial sub mușchiul popliteu, apoi între mușchiul flexor
lung al degetului mare și mușchiul flexor lung al degetelor, proximal față de tars, unde străbate
fascia gambieră, formând o dublă inflexiune, după care se anastomozează cu artera safenă. Pe
traiectul ei emite: ramuri musculare pentru musculatura caudală a gambei, precum și artera de
nutriție a tibiei.
Artera tibială cranială reprezintă adevărata continuarea arterei poplitee la partea cranială a
tibiei, sub mușchiul tibial cranial, până la extremitatea distală a gambei,unde se continuă pe fața
dorsală a tarsului cu artera dorsală a piciorului. În traiectul ei emite: artera de nutriție a tibiei, ramuri
musculare şi artera interosoasă a gambei (la bovine, suine). La extremitatea distală a tibiei emite
arterele maleolare craniale (laterală și medială), precum și o ramură superficială, extrem de fină,
care însoțește tendoanele mușchilor extensori.
Artera dorsală a piciorului, la nivelul conductului tarsian (cuboscafocunean), emite artera
tarsică perforantă, după care se continuă cu artera metatarsică dorsală III. În traiect emite arterele
tarsice (laterală și medială), pentru irigarea regiunii dorsale a jaretului.
Artera tarsică perforantă parcurge conductul tarsian în sens plantar şi se anastomozează sub
tars la ramurile profunde ale arterelor plantare, concurând la formarea arcului plantar profund.
Artera metatarsică dorsală III, la ecvine, reprezintă principala arteră a regiunii; este situată
în şanțul vascular al extremității proximale a metatarsului principal, apoi între acesta şi metatarsul
rudimentar IV, la extremitatea distală a căruia se continuă cu ramura perforantă distală, care trece
de pe fața dorsală pe cea plantară, prin spațiul interosos metatarsian III–IV. Dorsal față de
sesamoizi, ramura perforantă distală, după ce primește anastomoza arterelor metatarsice plantare, se
continuă cu cele două artere digitale plantare proprii, medială și laterală, asemănătoare ca topografie
și colaterale cu cele de la membrul toracic.
 VENELE MEMBRULUI PELVIN

VENA ILIACĂ COMUNĂ

Venele membrului pelvin au origine distală asemănătoare celor de la membrul toracic. Din
anastomoza venelor digitale proprii, proximal față de bulet (arcul plantar superficial), se desprind
două vene metatarsiene (II-III) și vene digitale plantare comune II şi III (respectiv medială și
laterală), precum și vena digitală comună II. Acestea urcă până sub tars, unde formează arcul
plantar proximal din care se desprind următoarele vene: venele plantare (medială și laterală), care
străbat teaca posttarsiană satelită arterelor omonime, continuându-se în regiunea gambei cu ramura
caudală a venei safene mari și vena tibială caudală; vena tarsică perforantă trece prin conductul
cuboscafocunean în sens dorsal, continuându-se cu venele tibiale craniale. Vena digitală dorsală
comună II (la ecvine), sau vena digitala dorsală comună IV la rumegătoare, are un calibru mai mare
(la ecvine) întretăind fața dorso-medială a metatarsului, apoi pe fața dorso-medială a jaretului, de
unde se continuă cu rădăcina cranială a venei safene mediale.
Vena safenă medială apare proeminentă pe fața internă a gambei, pe care o întretaie în sens
dorso-caudal, epifascial, pe fața medială a coapsei. Este formată din o ramură cranială, care
reprezintă continuarea proximalā a venei digitală dorsală comună II şi o ramură caudală,
continuarea venei plantare.
Vena safenă laterală (sau accesorie) este mai redusă decât cea medială (la ecvine) și
recoltează sângele de pe fața laterală a tarsului și caudo-laterală a gambei; la baza corzii jaretului
confluează în vena femurală caudală. La rumegătoare, suine și carnivore este foarte dezvoltată.
Prezintă două rădăcini: o rădăcină cranială, reprezentând continuarea venei digitale dorsale comune
III şi o rădăcină caudală, constituită din continuarea pe fața caudo-laterală a jaretului a venei
metatarsice plantare.
Venele profunde sunt satelite arterelor. În regiunea gambei ele sunt duble și se
anastomozează frecvent transversal; vena femurală este situată în trigonul femural, profund față de
artera femurală; îşi are originea în vena poplitee, prin inelul muşchiului adductor și se continuă
proximal, prin inelul femural, cu vena iliacă externă.
Vena iliacă externă constituie rădăcina principală a venei iliace comune. Este situată la
nivelul aperturii craniale a pelvisului, caudal și usor lateral față de artera iliacă externă.
Vena iliacă internă se formează din confluarea venelor: pudendă internă și glutee caudală.
Afluenții ei sunt sateliți ai arterei omonime și pot conflua direct, succesiv, în vena iliacă externă.
 La bovine există o venă uterină (redusă), satelită a arterei omonime și afluentă a venei iliace
interne. La rumegătoare, principalele vene ale uterului sunt reprezentate de vena vaginală și vena
ovariană, care prin ramurile ei uterine descarcă, practic, sângele de la întreg uterul. La suine și
ecvine, vena uterină (vena uterină medie) este afluentă a venei iliace externe și reprezintă principala
venă de descărcare a uterului.
La masculi, sângele din regiunea inghinală și perineală este descărcat de un plex venos larg,
situat dorsal față de corpul cavernos și drenat prin vena pudendă și vena epigastrică superficială în
vena femurală profundă, prin inelul mușchiului grațios. O ramură mai redusă, satelită a arterei
pudendă externă, este denumită vena pudendă accesorie. Vena mediană a penisului se descarcă prin
vena obturatorie, iar în sens caudal vena pudendă internă descarcă sângele de la corpul spongios al
penisului. Structura particulară a venelor organului copulator se caracterizează prin prezența
valvulelor conice cu sfincter muscular neted, care conferă organului capacitatea de erecție.
La iapă, venele de descărcare ale mamelei sunt asemănătoare celor descrise la mascul;
drenează sângele de la nivelul plexului bazal al mamelei. La vacă, venele profunde și superficiale
ale mamelei formează un plex bogat la baza ugerului, din care sângele este drenat în sens cranial
prin vena bazală cranială în vena epigastrică caudală superficială (vena subcutanată abdominală),
iar în sens caudal prin vena pudendă externă, satelită a arterei și venei labială ventrală, în vena
pudendă internă.
Vena pudendă internă intră în cavitatea pelvină prin arcada ischiatică, iar de aici prin vena
vaginală colectează sângele de la uter, vagin și vezica urinară; este afluentă a vene iliace interne.
 Schema venelor autopodiului pelvic la ecvine – vedere medială
1- rădăcina cranială a venei safene mediale; 2- vena tibială cranială; 3- rădăcina caudală a venei safene mediale; 4-
vena tibială caudală; 5- vena digitală comună dorsală II; 6- vena tarsică perforantă; 7- vena plantară laterală; 8- vena
plantară medială; 9- arcul venos plantar profund; 10- vena plantară metatarsiană II și III; 11- venele digitale comune
plantare II și III; 12- arcul venos plantar distal; 13- venele digitale proprii (laterală și medială); 14- vena safenă medială;
15- vena poplitee.
 Venele epifasciale ale membrului pelvin la ecvine – vedere medială
1- vena iliacă externă; 2- vena femurală profundă; 3- artera pudendă externă și vena pudendă accesorie; 4- inelul
inghinal superficial; 5- inelul mușchiului gracillis; 6- vena femurală; 7- vena pudendă externă; 8- vena safenă medială;
9- vena safenă laterală; 10- rădăcina caudală a venei safene mediale; 11- rădăcina cranială a venei safene mediale; 12-
vena digitală proprie medială; 13- vena digitală proprie laterală; 14- arcul venos distal.
 LIMFONODURILE MEMBRULUI PELVIN

Din regiunile membrului pelvin și ale crupei, limfa este colectată de 4 limfocentre: popliteu,
inghinal profund, inghinal superficial și ischiatic.
Limfocentrul popliteu este alcătuit din 3-12 unități limfonodulare, care formează un pachet
oval de 3-4 cm (la ecvine), situat în spațiul conjunctiv popliteu, între mușchiul bicepsul femural și
mușchiul semitendinos, dorsal față de inserția proximală a mușchilor gastrocnemieni, pe traiectul
arterei femurale caudale. Vasele aferente provin, la toate speciile, de la fața laterală a autopodiului
și gambei, precum și din treimea caudo-laterală a coapsei. Eferentele însoțesc artera poplitee și
artera femurală în limfonodurile inghinale profunde (la ecvine).
Limfocentrul iliofemural cuprinde: limofonodurile iliofemurale, limfonodurile inghinale
profunde (la cal), limfonodul femural (numai la carnivore) și limfonodul epigastric (numai la
bovine). La cal, limfonodurile inghinale profunde sunt situate în trigonul femural sub fascia
femurală, acoperind artera femurală. La toate celelalte specii domestice sunt situate pe traiectul
arterei iliace externe (limfonodurile ileofemurale). Aferentele provin de la fața medială a
autopodiului, a gambei și coapsei, însoțind și flancând, pe toată lungimea, cordonul safen. La
ecvine, primesc și eferentele de la limfonodurile inghinale superficiale. Eferentele sunt tributare
limfonodurilor iliace mediale și limfonodurilor sacrale.
Limfocentrul inghinofemural este format din limfonodurile inghinale superficiale (scrotale
sau mamare), limfonodurile subiliace, limfonodul coxal accesoriu și limfonodul fosei paralombare
(la bovine).
Limfonodurile inghinale superficiale sunt reprezentate de pachete limfonodulare cu
topografie și un teritoriu tributar diferit, în funcție de sex și specie. La masculi limfonodurile
scrotale sunt situate în vecinătatea inelului inghinal superficial, pe traiectul arterei subcutanate
abdominale; se palpează de o parte și alta a penisului, caudal față de cordonul testicular. Aferentale
provin de la prepuț, penis, extremitatea caudală a peretelui ventral al abdomenului, pungile scrotale
și regiunea perineală. La femele, sunt plasate la baza ultimelor perechi de mamele inghinale, unde
pot fi palpate transcutan (limfonodurile mamare). Vasele aferente provin de la mamelă, printr-o
rețea superficială și una profundă; recoltează limfa primară de la mamelon, sinusul galactofor, sept,
parenchimul glandei mamare, regiunea perineală și vulvă. Eferentele, la ambele sexe, sunt tributare
limfonodurilor inghinale profunde.
Limfonodurile subiliace (sau precrurale) sunt situate la fața internă a treimii mijlocii a
mușchiului tensor al fasciei lata, pe traiectul ramurii descendente a arterei circumflexe iliace
profunde. Au forma unui pachet alungit de 8-10 cm, constituite din 15-50 unități limfonodulare; pot
fi uşor palpate transcutan. Aferentele provin de la fața laterală și dorsală a cavității abdominale, fața
laterală a coapsei și cranio-laterală a gambei, precum şi din regiunea gluteană. Eferentele însoțesc
artera circumflexă iliacă în cavitatea abdominală, fiind tributare limfonodurilor iliace laterale.
Limfonodurile coxale sunt situate profund, pe fața externă a inserției proximale a mușchiului
drept femural. Vasele aferente provin de la articulația coxofemurală și mușchiul cvadriceps femural;
eferentele sunt tributare limfonodurilor inghinale profunde şi limfonodurilor iliace mediale.
Limfocentrul ischiatic este situat pe fața laterală a ligamentului sacrotuberos, sub mușchiul
biceps femural. Vasele aferente colectează limfa din regiunile: cozii, posterioare ale crupei,
posterioare ale coapsei, precum și de la mușchii profunzi ai bazinului. Eferentele sunt tributare
limfonodurile iliace mediale.