Tesut epitelial

EPITELIU SIMPLU PAVIMENTOS (SCVAMOS) -HE

(ob. 10x)

(ob. 40x)
Epiteliul simplu pavimentos este alcatuit dintr-un singur rand de celule
poligonale aplatizate,ce poate captusi vasele sangvine sau limfatice (endoteliul vascular),
seroasele( mezoteliu), alveolele pulmonare, foita parietala a capsulei Bawman, segmental
subtire al nefronului, epiteliul labirintului membranos al urechii inetrne, epileliul
corneean posterior.
Imaginea de anasmblu (ob 10x) sub aspect sagital, evidentiaza cu claritate
numeroase celule epiteliale de forma poligonala, intrepatrunse unele cu celelalte.
Conturul celulelor , slab schitat in coloratia HE, devine evident in cazul utilizarii
impregnatiei argentice. Nucleul fiecarei celule apare rotund si este pozitionat central sau
excentric. Citoplasma apare decolorata si uniforma.
Detaliu de imagine (ob. 40x) evidentiaza caracterul normocromatic al nucleului,
in plan sagital, caruia i se pot observa nucleolii.

EPITELIUL SIMPLU COLUMNAR (PRISMATIC) CU PLATOU STRIAT DIN

INTESTIN -HE

(ob. 10x)
(ob. 40x)

Epiteliul simplu columnar (prismatic) este format din celule inalte,

dreptunghiulare, aranjate pe un singur rand, captusind intestinul, stomacul, vezica
biliara, uterul etc.
Imaginea de ansamblu (ob. 10 x) este foarte asemanatoare unei benzi late ce
delimiteaza lumenul intestinal. Catre regiunea distala a edificiului celular se pot observa
nuclei ovalari, foarte apropiati, dispusi perpendicular pe membrana bazala, iar in
regiunea apicala se contureaza o zona ingusta, colorata, corespunzatoare prezentei
microvililor,care formeaza platoul striat. Din loc in loc, printre celulele columnare se
intalnesc zone ovalare necolorate, datorate integrarii in epiteliu a celulelor caliciforme.
Detaliu de imagine (ob. 40x) evidentiaza celulele columnare alungite,, de forma
dreptunghiulara, predominante, separate prin membrane intercelulare discrete. Jumatatea
distala a fiecarei celule este ocupata de nucleul ovalar, plasat perpendicular pe
membrana,normocromatic cu nucleoli vizibili. Jumatatea superioara a fiecarei celule
apare ocupata de citoplasma. Suprafata polului apical prezinta microvili ce au acceasi
inaltime, acelasi diametru si sunt aranjati la distante egale, formand platoul striat.
Integrate printre celulele columnare se pot observa celulele caliciforme sau mucogene.
Acstea au forma de “ cupa de sampanie” , prezentand o regiune apicala foarte tilatata
care se va ingusta treptat, catre zona distala, unde este prezent un nucleu turti,
triunghiular, heterocromatic, intreg teritoriul celular apical este ocupat de numeroase
vacuole cu mucus, care, acumulandu-se treptat, determina deplasarea periferica a
nucleului. Acest tip de celula ramane necolarat in urma folosirii tehnicilor uzuale, pentru
evidentierea ei apelandu-se la metoda Albastru Alcian sau la metoda combinata PAS/
Albastru Alcian.
EPITELIU SIMPLU CUBOIDAL- HE –GLANDA TIROIDA

(ob. 40x)
(ob. 10x)

Epiteliul simplu cuboidal- este alcatuit dintr-un singur rand de celule cubice, ce
poate captusi canalele de excretie cu lumen mic din glandele salivare si segmentele
contorte ale tubilor uriniferi, plexurile coroide si corpii ciliari, bronhiolele mici etc., unde
celulele sale isi pastreaza o forma relativ constanta. De asemenea, captuseste foliculii
tiroidieni si alveolele glandei mamare, unde isi pot modifica aspectul, devenind
pavimentoase sau columnare.
Imaginea de ansamblu (ob. 10x) permite observarea unor muclei sferici,
inconjurati de citoplasma, aranjati pe un singur rand, la distante aproximativ egale, pe o
membrana bazala fina. Membranele intercelulare nu se pot observa. Mergand pe
principiul “ un nucleu, o celula”, se poate stabili forma cubica a celulelor prin aprecierea
intinderii citoplasmei in raport cu nucleul, inaltimea fiind egala cu latimea.
Detaliu de imagine(ob. 40x) poate evidentia, in unele cazuri, prezenta
microvililor, la nivelul polului apical celular. Totodata, se observa caracterul
eurocromatic al nucleului si nucleoli.
EPITELIU PSEUDOSTRATIFICAT PRISMATIC CILIAT DIN TRAHEE –HE, HEA
(Ob. 40x) mallory

Epiteliul pseudostratificat este alcatuit din epiteliale cu aspect diferit, de

inaltimi variabile,aranjate unele langa altele in cadrul aceluiasi rand, regiunea lor distala
venind in contact pe intreaga suprafata cu membrana bazala. Datorita aparitiei
diferentelor de inaltime si forma dintre celule, nucleii acestora vor fi plasati la inaltimi
diferite, creandu –se impresia falsa de stratificare. De aici si denumirea epiteliului, pe
care il vom intalni captusind, in general, caile respiratorii si caile genitale mascule.
Imaginea de ansamblu(ob. 10x) este asemantoare unei benzi latite, pe care o
intalnim captusind peretele traheal. Pe toata suprafata edificiului celular se pot observa
nuclei de forme diferite, foarte apropiati, dispusi la inaltimi diferite. Predominanti sunt
nucleii ovalari, aranjati perpendicular pe membrane bazala, ceea ce indica o
predominanta a celulelor columnare in acest tip de epiteliu. La nivelul suprafetei apicale
se pot observa cilii.
Detaliu de imagine(ob. 40x) pune in evidenta mai multe tipuri de celule, de
inaltimi si forme diferite, toate aflate in contact cu membrana bazala. Cu cea mai mare
frecventa este intalnita celula cloumnara ciliata. Ea are o forma alungita, prezentand o
zona superioara ciliata, latita, care se ingusteaza treptat, devenind filiforma in regiunea
bazala.
In treimea mijlocie mai are, insa, o dilataie corespunzatoare plasarii nucleului ovalar
normocormatic. Apoi, mai intalnim celule mucogene si celule bazale. Celulele mucogene
sunt mai rare si apar destul de alungite, deoarece acumuleaza o cantitate moderata de
mucus, au nucleul plasat distal celui ce aprtine celulelor ciliate. Celulele bazale sunt
celule nediferentiate, au dimensiuni reduse, comparative cu celelalte doua categorii.
Nucelul acestor celule, sferic, este cel mai apropiat de membrana bazala.

EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS KERATINIZAT

Epiteliul stratificat pavimentos keratinizat – este format dintr-o zona
profunda predominanta, alcatuita din numeroase randuri de celule functionale, acoperita
de o zona cornoasa sau keratinizata, superficiala, cu celule involuate sau moarte, ce-i
confera grade diferite de cornificare sau keratinizare. Il intalnim in epiderm, la nivelul
mucoasei bucale, faringiene si esofagiene la rumegatoare si pasari,precum si in mucoasa
prestomacelor la rumegatoare. Cu toate ca se bucura de o larga raspandire, structura
completa, pe care o vom descrie in contnuare, se va putea observa doar in cazul
epiteliului palmar sau plantar,unde atinge o grosime maxima.
Imaginea de ansamblu (ob. 10 x) se aseamana cu aspectul unei benzi late, viu colorate,
indiferent de metoda utilizata, ce formeaza o serie de pliuri de marime variabila. Cu
usurinta se poate distinge traseul sinus al membranei bazale pe care se afla plasate mai
multe randuri de celule cu nuclei sferici, initial mai aglomerate. La un moment dat, se
disting doua- trei randuri de celule romboidale, ce prezinta granulatii intens bazofile,
apoi, brusc, o zona subtire intenes acidofila, urmata de o regiune ondulanta, intinsa, cu o
acidofilie moderata, lipsita de nuclei, dar ocupata doar de resturi celulare cu tendinta
descuamativa, acidofile, ce marcheaza caracterul cornificat al epiteliului.
Detaliu de imagine(ob. 40x) indica aranjamentul structural al acestui epiteliu pe 6
straturi.
Stratul bazal – germinativ sau generator reprezinta primul strat, aflat in contact cu
membrana bazala. El contine un singur rand de celule cuboidale inzestrate cu o capacitate
deosebita de a se divide mitotic, formand keratinocitele care, pe masura diferentierii, trec
in straturile superficiale.
Stratul intermediar-, spinos, numit si Malpighi, contine mai multe randuri de
celule poliedrice,legate intre ele prin tonofibrile. Aceste celule sunt usor distantate si
prezinta central cate un nucleu sferic, eucromatic, cu nucleoli evidenti.
Stratul granular,- numit si Unna, cuprinde 2-3 randuri de celule romboidale,
prevazute cu nuclei ovalari, usor turtiti, inconjurati de numeroase granule bazofile de
keratohialina.
Stratul lucidum -prezinta mai multe randuri de celule cu un aspect clar, intens
acidofil, in care granulele citoplasmatice dispar, iar nuclei isi pierd aspectul tipic,
suferind procese degenerative. Membranele celulaare devin vizibile datorita unei
ingrosari accentuate.
Stratul cornos sau keratinizat -este format din mai multe randuri de celule
cornoase sau corneocite, turtite, anucleate. Citoplasma corneocitelor este ocupata de o
scleroproteina acidofila, filamentoasa, birefrigerenta, denumita keratina. Corneocitele
sunt solidarizate printr-un material intracelular. Este cel mai solicitat mecanic, fiind supus
frecarii si pierderilor de substanta, suplinite prin diviziunile celulelor din stratul bazal.
Stratul descumant – reprezinta zona superficiala a stratului cornos, unde materialul
celular este surprins in momentul detasarii sale de la suprafata epiteliului.
Identificarea structurala a epiteliului stratificat pavimentos keratinizat
sectionat transversal se realizeaza pe baza observarii:
-nucelilor de diferite forme,plasati pe mai multe randuri in raport cu membrana bazala;
-formei turtite pavimentoase a celulelor din straturile superioare;
-acidofiliei stratului superficial, ale carui celule isi pierd nucleii si, totodata,
integralitatea, aparand sub forma unei mese de resturi celulare, tasate.
EPITELIUL STRATIFICAT PAVIMENTOS NEKERATINIZAT –ESOFAG-HE
Epiteliul stratificat pavimentos nekeratinizat –este alcatuit din mai
multe randuri de celule, care devin pavimentoase, superficial. Aceste celule, chiar daca se
aplatizeaza, nu prezinta tendinta de cornificare, mentinandu-si structura completa, redata
de prezenta nucleilor in straturile superioare ale epiteliului. Tesutul este intalnit la nivelul
suprafetelor umede, tapetand fata anterioara a corneei, cavitatea bucala,esofagul,cavitatea
vaginala etc.
Imaginea de ansamblu(ob. 10x) are aspectul unei baze late, ce delimiteaza lumenul
formatiunii. Membrane bazala urmeaza un traseu sinuos. Din dreptul sau incep sa se
observe mai multe randuri de celule cu nuclei sferici, initial mai aglomerate. Catre zona
superficiala, celulele devin pavimentoase, iar nucelii turtiti, heterocromatici,sunt vizibili
pana la suprafata epiteliului, care apare neteda.
Detaliu de imagine (ob. 40x) evidentiaza doar 3 straturi, in componenta carora
intalnim unul sau mai multe randuri de celule.
Stratul bazal- germinativ sau generator reprezinta primul strat, aflat in contact cu
membrana bazala. El contine un singur rand de celule cuboidale pe baza carora se asigura
inlocuirea celulelor din straturile superficiale.
Stratul intermediar-, spinos, numit si Malpighi, contine mai multe randuri de
celule poliedrice,legate intre ele prin tonofibrile. Aceste celule sunt usor distantate si
prezinta central cate un nucleu sferic, eucromatic, cu nucleoli evidenti.
Stratul superficial cuprinde 2-3 randuri de celule aplatizate, pavimentoase,
prevazute cu nuclei heterocromatici, turtiti. Aceste celule se exfoliaza intr-un anumit ritm
si nu se cornifica inainte de a fi indepartate.
Identificarea structurala a epiteliului stratificat pavimentos nekeratinizat
sectionat transversal se realizeaza pe baza observarii nucleilor plasati pe mai multe
randuri, pornind de la nivelul membranei bazale si pana la suprafata epiteliului, unde
devin turtiti, lund forma aplatizata specifica celulelor pavimentoase.
EPITELIUL STRATIFICAT POLIMORF ( DE TRANZITIE) –VEZICA URINARA

(ob. 10x) HEA

( OB. 40x) HEA

( ob. 10x) mallory

(ob. 40x) mallory

Epiteliul stratificat polimorf – este format dintr-un numar variabil de randuri
de celule, caracterizandu-se printr-o accentuata plasticitate. Se intalneste la nivelul cailor
urinare(ureter, vezica urinara), ce sufera modificari importante de volum, consecutive
acumularii urinei. Schimburile volumtrice impun o modificare a aspectului structural al
epiteliului, prin alunecarea celulelor epitelale, unele pe altele, astfel incat, in conditiile
lipsei continutului din cavitatea organului, epiteliul poate atinge un numar de pana la 10
straturi, iar atunci cand peretele organului este intins, datorita acumularii maxime de
continut, epiteliul se va subtia considerabil, ajungand sa prezinte pana la 2 straturi de
celule.
Imaginea de ansamblu (ob. 10x) are aspectul unui epiteliu stratificat, in care
celulele superficiale, dispuse pe un singur rand, pot fi asemanate cu palariile de la
ciuperci sau cu umbrelele deschide. Datorita acestor asemanari ele au fost numite celule
umbeliforme. In imediata lor vecinatate, se pot distinge unul sau mai multe straturi de
celule in forma de lacrima iar apoi, distal, stratul bazal de celule cuboidale, plasat pe o
membrana bazala ce urmeaza un traseu sinuos, obisnuit.
Detaliu de imagine (ob. 40x) evidentiaza 3 straturi.
Stratul bazal germinativ sau generator reprezinta primul strat, aflat in contact cu
membrana bazala. El contine un singur rand de celule cuboidale pe baza carora se asigura
inlocuirea celulelor din straturile superficiale.
Stratul intermediar poate contine unul sau mai multe randuri de celule in forma de
lacrima, cunoscute sub denumirea de celule” in racheta” . aceste celule prezinta un pol
apical dilatat, rotunjit, care tinde sa se subtieze catre extremitatea distala,efilata. Central
se poate observa nucelul sferic, eucromatic, cu nucleoli evidenti.
Stratul superficial cuprinde un rand de celule umbeliforme, mononucleate sau
binucleate, ce prezinta in citoplasma superficiala o densificare in crusta, bogata in
fosfataza, alcalina, glicogen si mucopoliglucide neutre, care apare in sectiunea
histologica, sub forma unei linii groase acidofile.