Asist. univ. dr.

Roxana Avădănei
Asist. univ. dr. Ludmila Lozneanu

Nr.2
Lucrarea practică
Epiteliile stratificate

Epiteliile de acoperire în care sunt prezente mai mult de un rând de celule, dar
numai unul singur vine în raport direct cu membrana bazală (care se numeşte strat bazal),
celelalte celule din structura sa prezentând doar contacte intercelulare.
Denumirea epiteliilor stratificate se face după aspectul celulelor din stratul
superficial în:
- epitelii stratificate scuamoase (pavimentoase),
- epitelii stratificate cubice şi epitelii stratificate cilindrice.
Membrana bazală are un aspect ondulat pentru a creşte suprafaţa de contact cu
ţesutul conjunctiv care îi asigură nutriţia.
1.) Epiteliul stratificat scuamos (pavimentos)
Epiteliu stratificat în care celulele din stratul superficial sunt celule pavimentoase,
aplatizate care se prezintă sub două forme:
- epiteliu stratificat scuamos cu keratinizare, localizat la nivelul pielii;
- epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare, localizat la nivelul cavităţii orale,
epiglotei, oro-faringelui, esofagului, canalului anal, ultima porţiune a uretrei,
vaginului, conjunctivei, feţei anterioare a corneei, corzilor vocale adevărate.
Epiteliul statificat scuamos cu keratinizare mai poartă denumirea de epiderm. La om
sunt descrise două forme ale acestui epiteliu:
a) epidermul gros
b) epidermul subţire.
Epidermul gros este localizat la nivelul palmei şi plantei. În structura sa sunt descrise
cinci straturi de celule:
- stratul bazal (de regenerare) - un rând de celule cubico-prismatice, cu nucleul ovalar
şi citoplasma bazofilă; la nivelul acestui strat pot fi remarcate în microscopie optică
figuri mitotice ;
- stratul spinos - 6-20 de rânduri de celule poligonale care spre straturile superficiale
devin mai aplatizate, cu un nucleu rotund situat central şi o citoplasmă cu
o tentă bazofilă în rândurile profunde şi una cu o tentă acidofilă în rândurile
superficiale ale acestui strat; între celule se pot remarca în microscopie optică zonele
de joncţiune intercelulară (zonele de localizare a desmozomilor) datorită fenomenului
de retracţie celulară secundar tehnicilor de prelucrare tisulară, care conferă aspectul
de „spini” pe suprafaţa celulei, de unde a derivat şi denumirea stratului; clasic, stratul
bazal şi stratul spinos sunt cunoscute sub denumirea de „corpul mucos al lui
Malpigi”;
- stratul granulos - 1-3 rânduri de celule cu aspect romboidal dispuse cu axul lung
paralel cu membrana bazală, cu un nucleu mic picnotic şi citoplasma acidofilă care
prezintă o multitudine de granulaţii bazofile (ce conţin un precursor al keratinei numit
keratohialin);

1
- stratul lucios - 2-3 rânduri de celule aplatizate, cu resturi nucleare sau chiar fără
nucleu şi cu o citoplasmă roşie-portocalie secundar prezenţei eleidinei (un precursor
al keratinei rezultat din transformarea keratohialinului);
- stratul cornos este format din „celule” (săculeţi de membrane plasmatice care conţin
keratină, fără nucleu sau organite celulare) ultraaplatizate, dispuse paralel cu
membrana bazală, cu o tentă acidofilă şi care se descuamă izolat sau în lambouri fine
imperceptibile este de fapt evoluţia spre suprafaţă a celulei bazale care treptat se
încarcă cu keratină în detrimentrul structurilor celulare (organite şi nucleu) şi care
ajunsă la suprafaţă se descuamă.
Epidermul subţire
Comparativ cu epidermul gros există cîteva diferenţe în structura sa, anume:
- grosimea totală a epiteliului este mai mică;
- stratul spinos are mai puţine rânduri de celule;
- stratul granulos este format dintr-un singur rând de celule şi adesea este discontinuu;
- stratul lucios poate lipsi;
- stratul cornos este mai subţire.
Localizare - la nivelul pielii corpului mai puţin palmele şi plantele. b.) Epiteliul
stratificat scuamos fără keratinizare
Apare în zone ale organismului expuse direct la mediul exterior, dar care sunt
umectate de diferite secreţii şi de aceea procesul de keratinizare este incomplet. Structural
el este format din trei straturi de celule:
- un strat bazal (de regenerare) constituit dintr-un rând de celule cubico-prismatice cu
nucleul ovalar şi citoplasma bazofilă aşezat pe membrana bazală;
- un strat intermediar numit şi strat spinos care este asemănător cu cel de la nivelul
epidermului subţire;
- un strat superficial (descuamativ) alcătuit din câteva rânduri de celule aplatizate
(scuamoase), cu un nucleu turtit şi mici cantităţi de keratohialin în citoplasmă; aceste
celule se descuamă una câte una odată ce ajung la suprafaţa epiteliului.
2.) Epiteliul stratificat cubic
Este de fapt un epiteliu cubic bistratificat, în care există două rânduri de celule
cubice, dintre care unul în raport cu membrana bazală. Este mai rar întâlnit în organism,
el fiind prezent în canalele de excreţie ale glandelor sudoripare şi în canalele mari de
excreţie ale altor glande exocrine .
3.) Epiteliul stratificat prismatic înalt (cilindric)
Este un epiteliu format dintr-un strat bazal (de regenerare) cu celule cubice, un
strat superficial alcătuit din celule prismatic înalte, între acestea existând unul sau mai
multe rânduri de celule poliedrice (poligonale). El este întâlnit la nivelul uretrei
membranoase şi spongioase, în conjunctivă sau în canale mari ale unor glande exocrine .

Bibliografie
Adriana Grigoraş, Alina Floarea-Strat ,,HISTOLOGIE ILUSTRATĂ” ed. Junimea 2009,
pg. 15-21, 25-27
Gartner LP, Hiatt JL. Color Textbook of Histology, 3rd. ed., W. B. Saunders Company,
Philadelphia, 2007.
Stevens A, Lowe J. Human Histology, 3rd. ed., Elsevier Mosby, Philadelphia, 2005

2
Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology. Text and Atlas, 11th. ed., McGraw-Hill
Companies, New-York, 2005.
Weiss L. Cell and tissue biology. A textbook of histology, 6th. ed. Urban &
Schwarzenberg, Baltimore, Munich, 1963.
Ross MH, Pawlina W. Histology. A Text and Atlas, 6th ed., Wolters, Kluwer
Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins, 2011.