ANATOMIE

ANUL II

REGIUNILE CAPULUI ȘI GÂTULUI

ZONA I

(SEM II – CURS VI)

 A. Regiunile capului
1. Regiunea narinei
Este o regiune pară, delimitată de o linie care înconjoară narina la aproximativ 2 cm
de orificiu.
2. Regiunea buzelor
Este tot o regiune impară, delimitată la exterior de o linie ce înconjoară orificiul
bucal la 2-3 cm de marginea liberă a buzelor.
3. Regiunea vârfului nasului
Este o regiune impară situată între narine; limita dorsală este linia ce unește
comisurile respective, iar cea ventrală o linie paralelă ce prima ce unește comisurile
ventrale.
4. Regiunea mentală
Se delimitează printr-o linie ce coboară de la 3 cm înapoia comisurii buzelor, trece
pe sub marginea ventrală a mandibulei în partea opusă de unde urcă la 3 cm caudal de
comisura corespunzătoare, apoi urmărește la 3 cm marginea liberă a buzei inferioare,
pentru a ajunge la punctul de plecare.
5. Regiunea maxilară
Se delimitează printr-o linie care coboară de la unghiul nazal al pleoapelor la
comisura dorsală a narinei, apoi ocolește narina la 2 cm de aripa laterală până la comisura
ventrală a narinelor, de unde urcă spre unghiul temporal al pleoapelor până la nivelul
spinei maxilare, de aici se ridică perpendicular pe creasta maxilofacială până întâlnește
linia ce coboară spre narine.
Subregiunea nazală laterală
Este inclusă în regiunea maxilară
Printr-o linie ce pleacă de la nivelul comisurii dorsale a narinei, urmărește marginea
laterală a osului nazal până la incizura nazoincisivă de unde coboară pe marginea apofizei
nazale a osului palatin spre comisura ventrală a narinei. Este limitată anterior de conturul
regiunii narinei.
6. Regiunea dorsală a nasului
Este o regiune impară. Se delimitează printr-o linie ce pleacă de la comisura nazală
a pleoapelor, trecând apoi la comisura nazală a pleoapelor de partea opusă, de unde
coboară la comisura dorsală a narinei, trece la comisura nazală simetrică, urcând apoi spre
punctul de plecare, la comisura nazală a pleoapelor.
 7. Regiunea mandibulară
Se delimitează printr-o linie care, coborând de la comisura buzelor, trece peste
marginea mandibulei până la limita laterală a jgheabului intermandibular, pe care o
urmărește până la marginea rostrală a mușchiului maseter, de unde urcă pe această margine
la incizura vaselor faciale, apoi urcă până întâlnește marginea ventrală a mușchiului
coborâtor al buzei mandibulare pe care o urmărește până la verticala ce coboară de la
comisura buzelor
8. Regiunea buccinatorie
Este delimitată printr-o linie ce coboară de la spina maxilară urmărind marginea
rostrală a mușchiului maseter, până la depresiunea marcată de marginea ventrală a
mușchiului coborâtor al buzei inferioare, apoi avansează rostral pe această depresiune până
la 2-3 cm înapoia comisurii buzelor, de unde urcă, ocolind comisura la 2-3 cm până
întâlnește o linie ce unește comisura ventrală a narinei cu unghiul temporal al ochiului,
linie pe care o urmărește până la nivelul spinei maxilare.
9. Regiunea maseterină
Se delimitează printr-o linie ce coboară de la spina maxilară, urmărind marginea
rostrală a mușchiului maseter, apoi curbura mandibulei până înapoia gâtului condilului
mandibular, de unde trece la 1 cm sub creasta zigomatică până la 2 cm de comisura
temporală a pleoapelor, pentru ca să se îndrepte rostral pe limita ventrală a regiunii
infraorbitare până la spina maxilară.
10. Regiunea infraorbitară
Se delimitează printr-o linie care, plecând de la 2 cm înaintea unghiului temporal al
pleoapelor spre comisura ventrală a narinei, ajunge la nivelul spinei maxilare, se ridică
perpendicular pe creasta maxilară până întâlnește o linie ce unește comisura dorsală a
narinei cu unghiul nazal al pleoapelor, linie pe care o urmărește până la 2 cm de marginea
liberă a pleoapelor, urmărind conturul regiunii orbitare până la punctul de pornire.
11. Regiunea palpebrală
Regiunea se va delimita printr-o linie ce urmărește marginea orbitei, la 2 cm de
deschiderea palpebrală.
12. Regiunea frunții
Este o regiune impară. Se delimitează printr-o linie ce pleacă de la comisura nazală
a pleoapelor la comisura palpebrală simetrică, de unde trece la 2 cm medial de comisură,
ajungând la baza apofizei zigomatice a osului frontal, apoi urcă urmărind linia temporală și
creasta sagitală externă, până la protuberanța occipitală externă, de unde coboară la linia
temporală simetrică până la baza apofizei zigomatice, ocolind marginea pleoapei
superioare la 2 cm, până la unghiul nazal al pleoapelor, trecând apoi la partea opusă, în
punctul de plecare.
13. Regiunea articulației temporomandibulare
Este reprezentată de un cerc cu diametrul de 3-4 cm, centrat pe marginea condilului
mandibulei (palpabilă).
14. Regiunea auriculară
Se delimitează printr-o linie circulară în jurul bazei urechii, la distanță de 3 cm.
15. Regiunea zigomatică
Este o regiune redusă sub forma unei benzi de aproximativ 2 -3 cm ce urmărește
ventral creasta temporală. Limita anterioară este regiunea palpebrală iar cea caudală,
conturul regiunii articulației temporomandibulare.
16. Regiunea parietotemporală
Este o regiune pară. Se delimitează printr-o linie ce coboară de la protuberanța
occipitală externă, urmărind creasta sagitală și linia temporală până la baza apofizei
zigomatice a osului frontal., de unde urcă apoi pe marginea dorsală a arcadei (creasta
temporală) până la baza urechii, pe care o ocolește la 3 cm, pentru a reveni la punctul de
plecare.
17. Regiunea intermandibulară
Este delimitată lateral de ramurile mandibulei, plecând de la partea caudală a
corpului mandibulei (suprafața geneană) până la o linie transversală ce unește incizurile
vasculare ale acestui os.
18. Regiunea subhioidiană
Este situată înapoia regiunii mandibulare și ajunge până la o line transversă dusă
înaintea cartilajului tiroid. Limitele laterale sunt același cu cele ale regiunii anterioare.
19. Regiunea occipitală
Este o regiune impară. Se delimitează printr-o linie care pleacă de la limita caudală
a regiunii auriculare dintr-o parte, apoi trece la limita caudală simetrică, ocolește medial la
3 cm baza urechii până la limita anterioară a regiunii auriculare, de unde trece la limita
simetrică a urechii din partea opusă pe care o ocolește medial, la o distanță de 3 cm, pentru
a ajunge la punctul de plecare.
 Elemente de reper pentru identificarea unor formațiuni vasculare și a unor
limfonoduri în zona capului .

La nivelul splanchnocraniului se pot descoperi vasele infraorbitare printr-o incizie

orizontală, pornind de la gaura infraorbitară în sens rostral. Însoțește nervul omonim care
este mult mai bine reprezentat.
Canalul parotidian împreună cu artera și vena facială se poate descoperi printr-o
incizie verticală de 5 cm, de-a lungul marginii rostrale a maseterului, deasupra incizurii
vasculare a mandibulei.
Artera și vena mentală, împreună cu nervul omonim, se descoperă printr-o incizie
de 3 cm, orientată rostral de gaura mentală, paralel cu marginea mușchiului coborâtor al
buzei mandibulare.
Artera și vena transversă a feței se descoperă printr-o incizie cutanată de 3-4 cm,
imediat sub arcada zigomatică, pe suprafața mușchiului maseter.
Artera și vena maseterină aborală se pun în evidență printr-o incizie de 3 cm a
pielii, oblică ventro-rostral de la marginea aborală a ramurii mandibulei, unde pot fi
palpate.
Vena profundă a feței se pune în evidență printr-o incizie cutanată și a mușchiului
maseter, realizată până la os, de 6-7 cm lungime, paralelă cu creasta maxilofacială, la 2-3
cm ventral de aceasta.
Vena bucală se evidențiază printr-o incizie cutanată și a mușchiului maseter,
practicată în treimea rostrală a unei linii ce unește incizura sigmoidă a mandibulei cu
unghiul caudo-ventral al regiunii buccinatorii. Pe o linie care pleacă de la incizura
sigmoidă a mandibulei către incizura vasculară a aceluiași os, se evidențiază nervul
maseterin.
Limfocentrul mandibular este mobil și palpabil sub piele, se descoperă printr-o
incizie cutanată, la fața medială a mandibulei, caudal de incizura vasculară.

Ariile senzitive ale capului și locurile de elecție a nervilor cutanați ce le asigură

sensibilitatea

Nervul auricular mare sau ansa atloidană se blochează pe marginea aripii

atlasului. culege sensibilitatea de la pielea feței externe (convexe) a conchiei auriculare.
 Nervul transvers al gâtului, provine din ramura ventrală a perechii a II-a
cervicale. După ce realizează in schimb de fibre cu ramura cervicală a nervului facial, se
îndreaptă ventro-cranial, încrucișând în cele din urmă vena linguo-facială, pe suprafața
căreia poate fi și blocat. Culege sensibilitatea din regiunea jgheabului intermandibular, de
la pielea ce acoperă treimea inferioară a mușchiului maseter și regiunea mandibulară.
Nervul temporal superficial formează împreună cu porțiunea terminală a nervului
facial plexul subzigomatic. Nervul poate fi blocat caudal de gâtul condilului mandibular.
Culege sensibilitatea de lka pielea care acoperă regiunea buccinatorie și treimea superioară
și mijlocie a mușchiului maseter.
Nervul supraorbitar poate fi blocat prin introducerea anestezicului în gaura cu
același nume. Nervulzigomaticotemporal poate fi blocat pe marginea arcadei zigomatice
în zona cea mai concavă a acesteia. Cei doi nervi formează un plex preauricular ce culege
sensibilitatea din zona pleoapei superioare, a frunții și parietotemporală.
Nervul auricular intern, prin fibrele senzitive alăturate din nervul vag, culege
sensibilitatea de la fața internă, concave, a pavilionului. Poate fi blocat la baza cartilajului
auricular, pe partea lateral.
Nervul infraorbital se blochează la nivelul găurii infraorbitale. Culege
sensibilitatea de la buza superioară, regiunea vârfului nasului, narine, lateral a nasului,
maxilară și dorsală a nasului.
Nervul infratrochlear se blochează la unghiul intern al pleoapelor, culege
sensibilitatea de la piele ce acoperă zona osului lacrimal, de la caruncului și punctele
lacrimale, și de la pleoapa a treia.

B. Regiunile gâtului
1. Regiunea retroauriculară sau a cefei
Este o regiune impară. Se delimitează printr-o linie care pleacă dintr-un punct situat
la aproximativ 3 cm înapoia bazei urechii, urmărește marginea aripii atlasului până la
extremitatea ei caudală, trece în punctul simetric al părții opuse, apoi urmărește cranial
aripa corespunzătoare a atlasului până la 3 cm înapoia urechii, de unde revine la punctul de
plecare.
2. Regiunea marginii dorsale a gâtului
Este tot o regiune impară, ce corespunde zonei de detașare a coamei. Este limitată
cranial de o linie ce unește marginile caudale ale aripilor atlasului iar caudal de o linie ce
unește unghiurile cervicale ale spetelor.
 Se delimitează printr-o linie circulară. Centrul cercului este în vârful tuberculului
mare cranial iar raza este distanța din acest vârf până la extremitatea dorsală a tuberozității
deltoidiene.
3. Regiunea parotidiană
Se delimitează de o linie care pleacă dintr-un punct situat la aproximativ 3 cm
cranial de baza urechii, coboară pe direcția marginii ramurii recurbate a mandibulei până
întâlnește vena linguofacială pe care o urmărește până unde aceasta se descarcă în vena
jugulară. Din acest punct linia urcă direct la aripa atlasului pe care o urmărește către baza
urechii. Ajungând la 3 distanță de aceasta, o înconjoară în sens cranial, până la punctul de
plecare păstrând distanța de 3 cm pe tot acest ultim segment.
4. Regiunea cervicală laterală
Se delimitează printr-o linie ce pleacă de la marginea caudală a aripii atlasului către
unghiul cervical al spetei, de unde coboară pe direcția șanțului cervico-scapular, până
întâlnește o linie ce pleacă de la olecran la aripa atlasului, pe care o urmărește până la
punctul de plecare.
5. Regiunea brahiocefalică (cervicală mijlocie)
Se delimitează printr-o linie ce pleacă de la marginea caudală a aripii atlasului către
olecran, până întâlnește șanțul cervico-scapular. Coboară apoi pe direcția șanțului cervico-
scapular, până întâlnește șanțul jugular, pe marginea căruia urcă până la punctul de plecare.
6. Regiunea prescapulară
Este reprezentată de o bandă de câțiva centimetri ce corespunde șanțului cervico-
scapular. Ea pornește din zona unghiului cervical al spetei și se termină distal aproximativ
la nivelul șanțului jugular.
7. Regiunea laringofaringiană
Este o regiune impară, ventrală, situată la extremitatea anterioară a gâtului. Ea
corespunde ariei delimitată lateral de cele două vene linguofaciale.
8. Regiunea șanțului jugular
Corespunde acestei depresiuni relativ ușor de identificat, delimitată de marginea
ventrală a mușchiului brahiocefalic și marginea dorsală a mușchiului sternocefalic. Rostral
limita regiunii este locul unde vena linguofacială se unește cu vena jugulară iar caudal
limita este reprezentată de o linie transversală pe direcția șanțului jugular ce trece la 15 cm
înaintea manubriului sternal.
 9. Regiunea sternocefalică
Ea corespunde reliefului alungit pe care mușchiul sternocefalic îl formează sub
piele.
10. Regiunea traheală
Este o regiune mediană, impară pe fața ventrală a gâtului. Conturul regiunii se
trasează printr-o linie care pleacă de la confluența venei linguofaciale cu vena jugulară
dintr-o parte, trece la aceeași confluență de partea opusă, apoi coboară pe marginea
ventrală a mușchiului sterno-cefalic până la locul unde aceștia vin în contact și urcă în cele
din urmă la punctul de plecare.

Elemente de reper pentru identificarea unor formațiuni vasculare și a unor

limfonoduri în zona gâtului.

În cadrul regiunii parotidiene, se poate descoperi vena linguofacială printr-o

incizie aproximativ orizontală, realizată la limita ventrală a acestei regiuni. La animalul în
viață palpabilă sub piele.
Tot în această regiune, caudal de gâtul condilului mandibular, poate fi descoperit
grupul limfonodurilor parotidiene (mici și numeroase la ecvine) printr-o incizie realizată
înapoia gâtului condilului mandibulei, pătrunzând sub marginea rostrală a glandei.
Acestea, în condiții fiziologice normale, sunt greu de diferențiat de acinii glandei parotide.
În cadrul regiunii prescapulare se pot identifica limfonodurile cervicale
superficiale, printr-o incizie pe direcție șanțului cervico-scapular, la 10-15 cm deasupra
articulației scapulo-humerale. Pentru evidențierea acestui grup voluminos trebuie incizat și
stratul muscular (omotransvers și brahiocefalic).
În treimea mijlocie a regiunii șanțului jugular se poate descoperi vena jugulară,
printr-o incizie cutanată și a mușchiului pielos. Incizia se face pe direcția șanțului. Artera
carotidă comună se poate pune în evidență printr-o incizie profundă, a pielii, a mușchiului
pielos și a mușchiului omohioidian, pătrunzând până pe partea dorso-laterală a traheei. Prin
aceeași incizie se poate identifica și cordonul vago-simpatic, întrucât acesta este în contact
cu artera carotidă, deasupra ei.
 Ariile senzitive ale gâtului și locurile de elecție a nervilor cutanați ce le asigură
sensibilitatea

Nervul auricular mare sau ansa atloidană se blochează pe marginea aripii

atlasului, dar culege sensibilitatea de la pielea feței externe (convexe) a conchiei auriculare.
Nervul transvers al gâtului, provine din ramura ventrală a perechii a II-a
cervicale. După ce realizează in schimb de fibre cu ramura cervicală a nervului facial, se
îndreaptă ventro-cranial, încrucișând în cele din urmă vena linguo-facială, pe suprafața
căreia poate fi și blocat. Culege sensibilitatea din regiunea jgheabului intermandibular, de
la pielea ce acoperă treimea inferioară a mușchiului maseter și regiunea mandibulară.
Ramurile ventrale ale nervilor cervicali V și VI la ecvine vor forma unul sau două
trunchiuri ce vor ajunge subcutanat în zona apofizelor transverse a celei de-a VI-a vertebre
cervicale. Ramificațiile cutanate cunoscute sub denumirea de nervii supraclaviculari,
culeg sensibilitatea din regiunile prescapulare, articulația scapulo-humerală și prepectorală.
Ramurile cutanate ale ramurilor dorsale ale nervilor cervicali III-VII pot fi
blocate de-a lungul unei linii e pleacă de la baza urechii către unghiul cervical al spetei.
Aria cutanată a acestor nervi este pielea gâtului situată deasupra unei linii care unește baza
urechii cu tuberozitatea spinei scapulare (Fig. 3-12).
Ramurile cutanate ale ramurilor ventrale ale nervilor cervicali III-V pot fi
blocate de-a lungul unei linii ce pleacă de la baza urechii către tuberculul mare cranial al
humerusului. Aria cutanată a acestor nervi este pielea gâtului situată dedesubtul unei linii
care unește baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare.
 Fig. 1 Regiunile capului -vedere laterală
1-regiunea nării; 2-regiunea buzelor; 3-regiunea vârfului nasului; 4-regiunea mentală; 5-subregiunea nazală laterală; 6-regiunea dorsală a nasului; 7-regiunea
mandibulară; 8-regiunea maxilară; 9-regiunea buccinatorie; 10-regiunea maseterină; 11-regiunea infraorbitală; 12-regiunea palpebrală; 13-regiunea frunții; 14-
regiunea articulației temporomandibulare; 15-regiunea auriculară; 16-regiunea parietotemporală; 17-incizura vasculară a mandibulei; 18-spina maxilară; 19-
regiunea zigomatică.
 Fig. 2 Regiunile capului – A -vedere dorsală; B-vedere ventrală
1-regiunea vârfului nasului; 2-regiunea dorsală a nasului; 3-regiunea frunții; 4-regiunea
parietotemporală; 5-regiunea buzelor; 6-regiunea auriculară; 7-regiunea palpebrală; 8-regiunea
infraorbitală; 9-regiunea maxilară; 10-regiunea mentală; 11-regiunea intermandibulară; 12-regiunea
subhioidiană; 13-incizura vasculară a mandibulei; 14-marginea cranială a cartilajului tiroid.
 Fig. 3 Schema elemente de reper pentru identificarea unor formațiuni vasculare și a unor
limfonoduri în zona I (cap)
A-vedere laterală; B- vedere ventrală
1-artera, vena și nervul mental; 2- artera, vena și nervul infraorbitar; 3-topografia formațiunilor
vasculare și a canalului parotidian în treimea superioară a marginii rostrale a mușchiului maseter
(canal, arteră, venă în sens cranio-caudal); 4- topografia formațiunilor vasculare și a canalului
parotidian în treimea inferioară a marginii rostrale a mușchiului maseter ( arteră, venă, canal în sens
cranio-caudal); 5-limfonodurile mandibulare; 6-vena profundă a feței (reflexă); 7-artera și vena
maseterină aborală; 8-artera vena și nervul supraorbitar; 9-nervul auricular anterior; 10-artera și
vena transversă a feței; 11-nervul maseterin; 12-vena bucală; 13- limfocentrul parotidian, 14-
trunchiul linguo-facial.
 Fig. 4 Schema locurilor de elecție pentru nervii cutanați ce asigură sensibilitatea regiunilor membrului anterior
1-nervul mental; 2- nervul infraorbital; 3-nervul infratrochlear; 4-nervul zigomatic; 5-nervul supraorbital; 6-nervul jgheabului; 7-nervul temporal superficial;
8-nervul zigomatico-temporal; 9-nervul auricular mare (ansa atloidiană); 10-nervul auricular intern.; 11- nervul auricular anterior, 12- nervul auricular
posterior, 13- gaura stilomastoidiană; 14- nervul facial; 15- aripa atlasului.
 Fig. 5 Secțiune prin cap la nivelul premolarului III (schemă)
1-septum nazal; 2- mușchiul ridicăîtor proppriu al buzei superioare; 3-mușchi ridicător nazolabial;
4- mucoasă respiratorie; 5-organ vomeronazal; 6-artera palatina mare; 7-glande molare superioare;
8-mușchiul bazioglos; 9-mușchiul genioglos; 10-glande molare inferioare; 11-glandă
sublinguală;12-nerv lingual; 13-a.v.n. șlveolo-mandibular; 14-mușchi geniohioidian;15-mușchi
milohioidian; 16-inserția mușchiului digastric, 17-a.v. sublinguale; 18-a. și v. labiomandibulară;
19-mușchiul coborâtor al buzei inferioare; 20-mușchiul stiloglos; 21-mușchiul zigomatic; 22-artera
și vena labio-maxilară; 23-a.v.n. infraorbital; 24cornet nazal ventral; 25-cornet nazal dorsal; 26-
plex venos palatin; 27meat nazal dorsal; 28-meat nazal mijlociu; 29-meat nazal ventral; 30-meat
nazal comun; 31-mușchi buccinator.
 Fig. 6 Regiunile gâtului
1-tuberozittea spinei scapulare; 2-tuberozitatea olecranului; 3-tuberculul mare cranial al
humerusului; 4-manubriul sternal; 5-baza urechii; 6-unghiul cervical al spetei; 7-aripa atlasului; 8-
condilul mandibulei; 9-regiunea cefei; 10-regiunea marginii dorsale a gâtului; 11-regiunea
cervicală dorsală; 12-regiunea parotidiană; 13-regiunea cervicală laterală; 14-regiunea
brahiocefalică; 15-regiunea prescapulară; 16-regiunea laringofaringiană; 17-regiunea jgheabului
jugular; 18-regiunea sternocefalică; 19-regiunea traheală
Fig. 7 Schema elementelor de reper pentru identificarea unor formațiuni vasculare și a unor
limfonoduri la nivelul gâtului
1-condilul mandibulei; 2-aripa atlasului; 3-șanțul cervivo-scapular; 4-jgheabul jugular; 5-vena
jugulară, artera carotidă comună însoțită de cordonul vagosimpatic; 6-vena linguofacială, 7-
limfonodurile cervicale superficiale (prescapulare); 8-tendonul mușchiului sternomandibular; 9-
trigonul Viborg; 10-limfonodurile parotidiene; 11- artera și vena transversă a feței.
 Fig. 8 Schema locurilor de elecție pentru nervii cutanați de la nivelul gâtului
1-baza urechii; 2-unghiul cervical al spetei; 3-zona procesului transvers a celei de-a VI-a vertebre
cervicale; 4-tuberozitatea spinei scapulare; - 5-tuberozitatea olecranului; 6- locul de blocaj a
nervului auricular mare (ansa atloidiană) pe marginea aripii atlasului; 7-linia de blocaj a ramurilor
cervicale dorsale cutanate; 8-vena linguofacială; 9-nervul transvers al gâtului; 10-linia de blocaj a
ramurilor cervicale ventrale cutanate; 11-trunchiul nervilor supraclaviculari; 12-limia între aria
ramurilor dorsale cutanate cervicale și cea a ramurilor ventrale; 13- tendonul mușchiului
sternomandibular.
 Fig. 9 Secțiune transversală prin atlas la ecvine (schemă)
1-ramuri occipitale; 2-porțiunea profundă a mușchiului marele drept dorsal al capului; 3-artera și
vena vertebrală; 4-mușchiul micul drept ventral al capului; 5-mușchiul cleidomastoidian; 6-inserția
primelor fascicule ale mușchiului lungul gâtului; 7-glanda mandibulară; 8-artera carotidă comună
însoțită de cordonul vagosimpatic; 9-nervul recurent; 10-glanda tiroidă; 11-mușchiul
sternotiroidian; 12-mușchiul omohioidian; 13-mușchiul pielos cervical; 14-esofag; 15-mușchiul
sternohioidian; 16-limfonodurile cervicale profunde craniale; 17-artera și vena tiroidiană cranială;
18-vena linguofacială; 19-mușchiul sternomandibular; 20-glanda parotidă; 21-aponevroza
subparotidiană ce unește marginea ventrală a mușchiului cleidomastoidian cu cea dorsală a
mușchiului sternomandibular; 22-vena jugulară; 23-mușchiul lungul capului (marele drept ventral);
24-nervul accesoriu vagului (nervul spinal); 25-vena occipitală; 26- nervul auricular mare (ansa
atloidiană); 27-aponevrozele comune ale mușchilor semispinal al capului și cleidomastoidian; 28-
mușchiul splenius; 29-mușchiul oblic caudal al capului; 30-tendonul mușchiului semispinal al
capului; 31- porțiunea superficială a mușchiului marele drept dorsal al capului; 32-porțiunea
funiculară a ligamentului cervical; 33-canalul vertebral; 34-plexul venos vertebral intern; 35-
trahee; 36- mușchiul drept lateral al capului.
 Fig. 10 Secțiune transversală prin vertebra a cincea cervicală la ecvine (schemă)
1-fascia superficială care la ecvine se va cliva și va include între foițele sale mușchiul trapez
cervical (6) și barhiocefalic (12); 2-fascia cervicală mijlocie care este prezentă doar în partea
ventrală a regiunii cervicale, suspendând viscerele și unele formațiuni vasculo-nervoase; 3-fascia
cervicală profundă care înconjoară mușchii din imediata apropiere a vertebrei; 4-țesut conjunctiv în
zona marginii dorsale a gâtului; 5-coarda ligamentului nucal (porțiunea funiculară); 6- mușchiul
trapez cervical; 7,8-ramuri din artera și vena cervicală profundă; 9- lama ligamentului cervical; 10-
mușchiul splenius; 11-mușchiul dințat ventral cervical; 12-mușchiul brahiocefalic format din
mușchii cleidotransvers (dorsal) și cleidomastoidian (ventral); 13-mușchiul omohioidian; 14-artera
carotidă comună; 15-vena jugulară; 16-mușchiul sternomandibular; 17-mușchiul cutanatul gâtului;
18-corpul comun al mușchilor sternohioidian și sternotiroidian; 19-nervul recurent; 20-esofagul;
21-ramura cervicală a nervului facial; 22-trunchiul vagosimpatic; 23-mușchiul scalen; 24-ramuri
ventrale din perechea a V-a cervicală; 25- ramuri dorsale din perechea a V-a cervicală; 26-
mușchiul marele lung al capului; 27-mușchiul marele lung al atlasului; 28-mușchiul semispinal; 29-
mușchiul romboid cervical; 30-artera și vena vertebrală; 31- mușchiul lungul gâtului; 32-traheea;
33-mușchiul marele lung cervical; 34-mușchiul spinal cervical.