CURS 8

Familia Pseudomonadaceae
Genul Pseudomonas
Genul cuprinde aproximativ 20 de specii care au fost clasificate pe baza
asemanarilor si deosebirilor ARN ului ribozomal si a prezentei sau
absentei incluziilor de poli beta hidroxibutirat ( incluzii de natura
lipidica cu rol de rezerve nutritive si energetice ).
In urma acestor elemente de clasificare au rezultat 5 grupe :
Grupa ARN ribozomal I : intra speciile care nu contin incluziile
P.aeruginosa : este specia tip , denumita si bacilul puroiului albastru .
Ecologie : are o raspandire ubicvitara ( in toate mediile naturale ) fiind
foarte rezistent la actiunea factorilor de mediu precum si la actiunea
antisepticelor.
Structura antigenica : pe baza antigenelor somatice si flagelare si a unor
antigene speciale ( antigene R ) au fost identificate 17 serotipuri care
difera intre ele prin patogenitate.
Patogenitate : marea majoritate a tulpinilor sunt nepatogene sau au
patogenitate redusa , de regula conditionata , de factori favorizanti .
Factorii de patogenitate sunt toxine de tipul hemolizinelor ,
leucocidinelor sau enterotoxine si neurotoxine. In plus , Pseudomonas
poate sa secrete o substanta mucoasa asemanatoare cu capsula
bacteriana.
Infectia naturala : la mamifere si la om evolueaza de regula ca o infectie
secundara localizata .
Omul : infectii intraspitalicesti postoperatorii , infectii urinare, infectii
respiratorii si cutanate si toxiinfectii alimentare.
Rumegatoare : produce enterite la vitei , cistite , metrite , mamite.
Suine : bacteria este implicata in complexul microbian care declanseaza
rinita atrofica.
Cabaline : evolueaza mai rar dar produce grave infectii pulmonare si
genitale.
Carnivore : este intalnita in special in otite , conjunctivite si dermatite.
La nurca produce o boala numita pneumonia hemoragica.

Pasari : produce o boala cu evolutie particulara pseudomonoza aviara

sau boala fecalelor albastre din cauza coloratiei verde albastrui a masei
gastrointestinale.
Grupa ARN ribozomal II : specii nepigmentogene care contin
incluzii de poli beta hidroxibutirat.
Genul Burkholderia : 7 specii dintre care 2 intereseaza medicina
veterinara:
B.mallei : bacilul morvei
Ecologie : bacterie cu parazitism obligatoriu intracelular , practic ea
traieste numai in organismul animalelor infectate.
Structura antigenica : contine antigene somatice care sunt foarte
asemanatoare cu cele prezente la B.pseudomallei si la A.lignieresi . Din
antigenele somatice se prepara alergeni utilizati pentru diagnosticul de
tip intradermoreactie. Alergenul poarta numele de maleina si este un
produs de tip PPD ( derivat proteic purificat ).
Patogenitate : produce boala numita morva ( rapciuga ) , cele mai
sensibile sunt solipedele si omul. Boala evolueaza cu 3 forme distincte :
- forma nazofaringiana
- forma pulmonara
- forma cutanata
Leziunea specifica este de tip purulent si poarta denumirea de granulom
morvos.
Infectia experimentala : se realiza de regula prin inoculare intravenoasa
pe asin iar in prezent se realizeaza prin inoculare intratesticulara pe
cobai. In diagnosticul pozitiv , cobaiul inoculat produce o orhivaginalita
purulenta ce poarta denumirea de fenomenul lui Strauss.
Baza preventiei in morva o constituie examinarea bianuala prin
inoculare intradermopalpebrala la toate cabalinele.
Omul foarte sensibil la infectii.
B.pseudomallei : bacilul lui Whitmore , este un germen saprofit
prezent in numeroase medii naturale . Este sensibil la factorii de mediu
si la dezinfectante insa rezervorul natural il constituie sobolanul si
soarecele. Produce boala numita melioidoza ( pseudomorva ), evolueaza
regional in Asia de Sud Est la om , la cabaline si la rumegatoare
prezentand leziuni asemanatoare cu cele produse in morva.

Infectia experimentala : se face la cobai si la hamster , de regula masculi

inoculati intraperitoneal dar si intratesticular prezentand leziuni
asemanatoare cu cele descriese in fenomenul Strauss.
Genuri neincadrate in familii
Genul Brucella
Cuprinde 6 specii : B.abortus , B.melitensis , B.suis , B.canis , B.ovis ,
B.neotomae.
Sunt coci sau cocobacili foarte fini , cu dimensiuni sub 1 , necapsulat ,
neciliat, nesporulat . Evidentiabil prin metode speciale de colorare :
Koster , Kozlowski , Stamp. Cultivarea este pe medii speciale de regula
medii cu adaos de glucoza , de ser sangvin si vitamine , si pe cartoful
glicerinat.
Speciile de B.abortus , B.melitensis si B.suis , au 2 componente ale
invelisului bacterian denumite factorul antigenic M ( M-predominant la
B.meritensis ) si factorul antigenic A ( predominant la B.abortus).
Aceste structuri pot fi considerate si factori de patogenitate asigurand o
virulenta crescuta germenilor.
Mecanismele patogenitatii se bazeaza pe capacitatea bacteriei de a se
multiplica in organismul animal , de regula intracelular , un rol in acest
mecanism jucandu-l eritritolul care este un glucid sintetizat in tesutul
fetal , in uter si in placenta si care are actiune chimiotactica pozitiva fata
de Brucella.
Leziunea caracteristica produsa de B. poarta denumirea de brucelom iar
boala este bruceloza si afecteaza omul si foarte multe specii de animale.
B.abortus : afecteaza omul si mai multe mamifere domestice ( vaca,
capra, calul ). Este eliminata din Romania.
B.melitensis : afecteaza ovinele , caprinele si este specifica zonelor
geografice din bazinul mediteraneean.
B.ovis : produce orhiepididimita infectioasa a berbecilor. Nepatogena
pentru om.
B.suis : afecteaza suinele, in Europa evolueaza biotipul II sau biotipul
danez care este nepatogen pentru om. Biotipurile I si III denumite si
americane , sunt patogene si pentru om.

B.canis : patogena pentru caine , se suspicioneaza ca ar fi patogena si

pentru om.
B.neotomae : imbolnaveste sobolanii din specia neotoma.
Infectia experimentala : pe cobai sau hamster inoculati intraperitoneal ,
la care se produc leziuni de spleno si hepatomegalie.
Se poate pune un diagnostic rapid prin examen alergic , respectiv
inoculare intradermica cu un preparat denumit brucelina obtinut din
tulpini de B.abortus.
Genul Bordetella
Cuprinde 7 specii , 3 dintre ele fiind : B.bronchiseptica , B.pertussis ,
B.parapertussis .
Tulpinile virulente prezinta numeroase fimbrii care asigura bacteriei
aderenta la cornetii nazali. Bacteria are rol etiologic primar in
declansarea rinitei atrofice la porc.
Genul Francisella
Cuprinde 3 specii , cea mai importanta : F.tularensis divizata in 3
subspecii . Produce boala tularemie , sunt afectate rozatoarele , ovinele ,
bovinele , calul , porcul si gaina , omul este foarte sensibil evoluand sub
forma de septicemii grave.
Rezervorul salbatic : soarecele sau sobolanul si o serie de insecte
hematofage, pot fi considerate vectori in transmiterea bolii.
In ultimii ani semnalata si in contaminarea alimentelor.
Grupa bacteriilor Gram - , nesporogene , anaerobe
Familia Cardiobacteriaceae
Genul Dichelobacter
D.nodosus : (bacteroides nodosus ) bacili nesporogeni , neciliati,
necapsulati, de dimensiuni mari , la unul sau la ambele capete prezinta
ingrosari sub forma de noduli de unde si aspectul de haltera sau de
maciuca. In frotiurile efectuate din materiale patologice se pot evidentia
o serie de elemente cu forma de bacili de mai mici dimensiuni dispuse

radial sau perpendicular pe axul longitudinal al bacteriei fenomenul

Beveridge.
Este strict anaerob , se cultiva pe medii speciale pentru anaerobi : VL ,
VF.
Patogenitate : este bacterie epifita , prezenta in organismul mai multor
specii de animale care in conditii de anaerobioza ( necroze sau
traumatisme profunde) se poate multiplica si fixa prin intermediul
excescentelor la suprafata celulelor epiteliale de unde sa difuzeze in
profunzimea tesuturilor lezionate .
Secreta numeroase substante toxice de tipul proteazelor ptomaine
( amine toxice ) si putresceina care da un miros caracteristic leziunii.
Infectia naturala : pododermatita infectioasa si afecteaza ovinele ,
caprinele , taurinele si suinele . In leziuni se pot izola si alti germeni
considerandu-se ca de fapt boala are o etiologie polifactoriala.