Sunteți pe pagina 1din 57

MORFOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMEL

Rolul fundamental al aparatului genital femel este de a


participa, împreună cu aparatul genital mascul, la
perpetuarea speciei.
APARATUL GENITAL FEMEL

Aparatul genital femel are o serie de funcţii specifice.


• Funcţia exocrină, de a produce gameţii femeli (ovulele);
• Funcţia endocrină de a produce şi elibera estrogeni,
progesteron, PG F2-alfa, relaxină, inhibină etc;
• Constituie sediul unor procese fiziologice foarte importante:
copulaţia, migraţia gameţilor, fecundaţia, nidaţia, dezvoltarea
produsului de concepţie, parturiţia, etc
APARATUL GENITAL FEMEL

 Aparatul genital femel este alcătuit din mai multe segmente:


 gonada femelă – ovarul
 căile genitale:
• oviduct (salpinx, trompa uterină);
• uter;
• vagin;
• vestibul vaginal;
• vulvă.
APARATUL GENITAL FEMEL

http://animalsciences.missouri.edu/reprod/
notes/female/anatomy.htm
OVARELE

• Ovarele sunt organe pare, situate în regiunea sublombară la unele


specii, pe planşeul cavităţii pelvine sau în cavitatea abdominală la
alte specii.
• Au formă ovoidală, mărime ce variază în raport cu specia şi starea
fiziologică.
• Până la pubertate, suprafaţa ovarului este netedă
• După pubertate, suprafaţa ovarului devine neregulată datorită
dezvoltării foliculilor ovarieni şi al corpilor luteali.
OVARELE

http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lab/female_anat
omy/pig_2010/broad_ligament_label.htm
OVARELE

• Ovarul este susţinut în poziţie anatomică prin:


• Ligamentul propriu (suspensor al ovarului, mezoovarul);
• Ligamentul utero-ovarian - între ovar şi vârful cornului uterin
• Mezosalpinx - ligamentul larg formează un pliu larg, între foiţele
căruia se găseşte oviductul.

Aceste mezouri (mezoovarul, ligamentul utero-ovarian,


mezosalpinxul) delimitează bursa ovariană, care diferă ca aspect şi
dimensiune în raport cu specia.
OVARELE

https://www.animalsciencepublications.
org/publications/af/articles/5/1/18
OVARELE
• Consistenţa ovarului este fermă elastică.
• Structura ovarului prezintă: o zonă corticală şi una medulară.

• Ovarul este acoperit de o albuginee formată din ţesut conjunctiv, fibre


de colagen şi celule musculare netede.

• Albugineea prezintă la exteriorul ei un epiteliu germinativ simplu


(monostratificat), cubic sau prismatic;
• Excepţie face iapa la care epiteliul germinativ şi respectiv zona ovigeră
există numai în jurul fosei de ovulaţie care are aspectul unei fante de 5-
7 mm în fundul fosei ovarice (scizura de pe marginea liberă a ovarului).
OVARELE – FOLICULII OVARIENI

În corticala ovarului se dezvoltă şi se maturează foliculii


ovarieni, la nivelul acestora având loc atât foliculogeneza (maturarea
foliculilor ovarieni), cât şi ovogeneza (formarea ovulului,
gametogeneza).
Foliculii ovarieni sunt formaţiuni veziculare în dezvoltare cu
denumiri variate.
1. Foliculul primordial
2. Foliculul primar
3. Foliculul secundar
4. Foliculul cavitar
5. Foliculul matur (de Graaf)
Se dezvoltă şi se maturează sub influenţa gonadotropinelor hipofizare
FSH şi LH.
Structura ovarului
1. folicul primordial; 2. folicul primar; 3. folicul secundar; 4. folicul cavitar; 5. folicul
matur; 6. corp galben ciclic; 7. interstiţiu ovarian; 8. corp galben de gestaţie; 9. corp
albicans; 10. medulara; 11. epiteliu superficial; 12. albuginee; 13. celule interstiţiale.
OVARELE – FOLICULII OVARIENI
FOLICULUL CAVITAR

Foliculul cavitar este caracteristic; la acest folicul apare şi se


dezvoltă cavitatea foliculară (antrum) plină cu lichid folicular secretat de
celulele foliculare.
Structura lui de la interior la exterior:
 ovocita (100 microni), împinsă excentric prin acumularea lichidului
folicular (la iepuroaică rămâne situat subcentral);

http://slideplayer.com/slide/4343390/
FOLICULUL CAVITAR

 ovocita
 zona pelucida bine conturată;

http://slideplayer.com/slide/4343390/
FOLICULUL CAVITAR

 ovocita
 zona pelucida
 corona radiata
(câteva straturi de celule foliculare care înconjoară ovocita);

http://slideplayer.com/slide/4343390/
FOLICULUL CAVITAR

 ovocita
 zona pelucida
 corona radiata
 discul proliger sau cumulus ooforus
(puncte de legătură între corona radiata şi granuloasă);

http://slideplayer.com/slide/4343390/
FOLICULUL CAVITAR

 ovocita
 zona pelucida
 corona radiata
 discul proliger sau cumulus ooforus
 cavitatea foliculară (antrum) plină cu lichid folicular delimitată spre
exterior de granuloasă;

http://slideplayer.com/slide/4343390/
FOLICULUL CAVITAR
 ovocita
 zona pelucida
 corona radiata
 discul proliger sau cumulus ooforus
 cavitatea foliculară (antrum)
 granuloasa reprezentată de câteva straturi de celule foliculare
prismatice;

http://slideplayer.com/slide/4343390/
FOLICULUL CAVITAR
 ovocita
 zona pelucida
 corona radiata
 discul proliger sau cumulus ooforus
 cavitatea foliculară (antrum)
 granuloasa
 membrana bazală Slavjansky.

La exteriorul foliculului, ţesutul conjunctiv se organizează în două


straturi concentrice: teaca internă şi externă.

http://slideplayer.com/slide/4343390/
FOLICULUL CAVITAR

http://slideplayer.com/slide/4343390/
CORPUL LUTEAL (CORPUL GALBEN)

 Este o glandă endocrină cu existenţă scurtă care se formează după


ovulaţie, pe locul foliculului ovarian.

 Rezultă prin metaplazierea luteinică a celulelor tecii interne și


granuloasă, sub acţiunea FSH şi LH.
CORPUL LUTEAL (CORPUL GALBEN)

Există trei forme de corp galben:


1. CG fiziologic/ ciclic/ periodic/ progestativ;
2. CG de gestaţie;
3. CG persistent/patologic – nu involuează.

Stadiile dezvoltării corpului galben:


1. Faza de organizare/proliferare şi vascularizaţie;
2. Faza de eflorescenţă;
3. Faza de regresie sau involuţie.
CĂILE GENITALE
Salpinxul / oviductul / trompă / tubă uterină /
trompa Fallope

Este un organ tubular şi flexuos, musculo-membranos, par.


Se întinde din vecinătatea ovarului până la vârful cornului uterin.
Se găseşte situat între cele două foiţe ale mezosalpinxului.

Poate fi sistematizat în trei zone.


• Segmentul ovarian / ampula tubară
/ infundibulum / pavilionul trompei uterine
• Corpul salpinxului / porţiunea mediană
• Segmentul uterin / istmul

http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lab/female_anatomy/pig_2010/oviduct.htm
CĂILE GENITALE
Salpinxul / oviductul / trompă / tubă uterină /
trompa Fallope

http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lab/female_anatomy/pig_2010/oviduct.htm
CĂILE GENITALE
Salpinxul / oviductul / trompă / tubă uterină /
trompa Fallope

Poate fi sistematizat în trei zone.


• Segmentul ovarian / ampula tubară
/ infundibulum / pavilionul trompei uterine
este dilatat, de forma unei pâlnii cu o
circumferinţă franjurată datorită
mucoasei cu numeroase pliuri bogat
vascularizate.

http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lab/female_anatomy/pig_2010
/oviduct2.htm
CĂILE GENITALE
Salpinxul / oviductul / trompă / tubă uterină /
trompa Fallope

Poate fi sistematizat în trei zone.


• Segmentul ovarian / ampula tubară /
infundibulum / pavilionul trompei
uterine
• Corpul salpinxului / porţiunea
mediană este un conduct flexuos de
calibru redus şi lungime variabilă în
funcţie de specie.

http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lab/female_anatomy/pig_2010
/oviduct2.htm
CĂILE GENITALE
Salpinxul / oviductul / trompă / tubă uterină /
trompa Fallope

Poate fi sistematizat în trei zone.


• Segmentul ovarian / ampula tubară /
infundibulum / pavilionul trompei uterine
• Corpul salpinxului / porţiunea mediană
• Segmentul uterin / istmul este porţiunea
cea mai îngustă a salpinxului; se
deschide la vârful cornului uterin brusc,
formând o papilă (iapă şi carnivore) sau
lent, pe nesimţite (restul speciilor).

http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lab/female_anatomy/pig_2010
/oviduct2.htm
Salpinxul / oviductul / trompă / tubă uterină / trompa
Fallope
Salpinxul are toleranţă imunologică faţă de spermatozoizi; la
acest nivel şi în uter se produce capacitarea spermatozoizilor.
Structura histologică şi rolul fiziologic al salpinxului

http://www.onlineveterinaryanatomy.net/content/feline
-oviduct-histology
Salpinxul / oviductul / trompă / tubă uterină / trompa
Fallope

Peretele salpingian este format din trei straturi.


1. Mucoasa - alcătuită din epiteliu şi corion.

http://www.onlineveterinaryanatomy.net/content/feline
-oviduct-histology
Salpinxul / oviductul / trompă / tubă uterină / trompa
Fallope
1. Mucoasa
2. Musculoasa diferă ca dezvoltare în funcţie de segmentul salpingian; în
zona ampulară există un strat subţire de fibre musculare netede circulare;
în rest există două straturi: circular intern şi longitudinal extern, din ce în ce
mai dezvoltate spre vârful cornului uterin.

http://www.onlineveterinaryanatomy.net/content/feline-oviduct-histology
Salpinxul / oviductul / trompă / tubă uterină / trompa
Fallope
1. Mucoasa
2. Musculoasa
3. Seroasa este reprezentată de mezosalpinx şi conţine multe vase
sanguine şi nervi.

http://www.onlineveterinaryanatomy.net/content/feline-oviduct-histology
UTERUL
• Este un organ musculo-
membranos tubular, format
din două coarne uterine,
corp uterin şi cervix (gât sau
col uterin).
• Se găseşte în cavitatea
pelvină şi în zona
posterioară a cavităţii
abdominale.
• Este suspendat în regiunea
sublombară sau subsacrală
prin cele două ligamente
largi (late sau parametre).
http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lab/female_anatomy/cow_2011
/cow_tract_gen_label.html
UTERUL

În funcţie de modul de unire a celor două canale Muller, rezultă patru forme
morfologice de uter.

 Uter duplex (rozătoare) care prezintă două coarne uterine, cervix dublu, fără
corp uterin.
 Uter bicornis subseptat (rumegătoare, scroafă, carnivore) care prezintă sept
intercornual şi corp uterin redus.
 Uter bicornis nonseptat (iapa) cu un corp uterin voluminos fără sept
intercornual.
 Uter simplex / normouter (primate) la care fuziunea este totală, uterul având
aspect piriform.
UTERUL
Corpul uterin
• este un conduct cilindric, turtit
dorso-ventral
• posterior îşi reduce brusc lumenul,
• se continuă cu cervixul.

Coarnele uterine
• formaţiuni tubulare, de formă cilindrică sau conică, efilate la vârf,
aşezate paramedian, uşor divergent,
• proporţional mai dezvoltate la speciile politocice (scroafă, căţea)
decât la monotocice (iapă, vacă)
http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lab/female_anatomy/cow_2011
/cow_tract_gen_label.html
UTERUL
Coarnele uterine
• Prezintă o mică curbură, pe care se inseră
ligamentul larg şi o mare curbură, convexă, liberă.
• Traiectul şi forma lor este diferită în funcţie de
specie.

• Vârful coarnelor uterine se continuă cranial cu oviductul, iar la bază


comunică larg cu corpul uterin
• Cele două coarne uterine se unesc caudal, în unghi ascuţit, între ele
seroasa formând o punte scurtă - ligamentul intercornual.

http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lab/female_anatomy/cow_2011
/cow_tract_gen_label.html
UTERUL- STRUCTURA ŞI ROLUL FIZIOLOGIC

Peretele uterin este format din trei straturi:


1. Mucoasa 2. Musculoasa 3.Seroasa

1. Mucoasa (endometrul) este formată din epiteliul de acoperire şi


corion.
Epiteliul de acoperire este prismatic simplu, alcătuit din
celule ciliate şi secretorii; formează numeroase înfundături în deget de
mănuşă, dând naştere glandelor/criptelor uterine (endometriale).
Corionul prezintă două straturi:
1.un strat spongios foarte bogat în celule conjunctive (fibrocite,
fibroblaste, plasmocite, mastocite) care conţine glandele uterine
2.un strat compact în profunzime, mai bogat în fibre conjunctive.
UTERUL- STRUCTURA ŞI ROLUL FIZIOLOGIC

Endometrul este endocrino-dependent şi modificările sale se produc


ciclic, sub influenţa steroizilor ovarieni.

- În faza foliculară, sub


influenţa estrogenilor,
predomină fenomenele
proliferative.
- În faza luteală, sub
influenţa progesteronului,
predomină fenomenele
secretorii.

https://instruction.cvhs.okstate.edu/histology/fr/
HiFRp14.htm
UTERUL- STRUCTURA ŞI ROLUL FIZIOLOGIC

2.Musculoasa
(miometrul) este alcătuită
din trei straturi musculare
netede (circular intern,
plexiform mijlociu - cu
fibre musculare netede
dirijate în toate sensurile
şi în care se găsesc
vasele uterine - şi
longitudinal extern).
Miometrul este
endocrino-dependent.

https://instruction.cvhs.okstate.edu/histology/fr/
HiFRp14.htm
UTERUL- STRUCTURA ŞI ROLUL FIZIOLOGIC

Miometrul este endocrino-dependent.


În estru, estrogenii determină creşterea numărului de receptori pentru
ocitocină în fibra musculară netedă, apărând contracţiile musculare
antiperistaltice, care favorizează migraţia spermatozoizilor către vârful
cornului uterin.
În faza luteală şi în gestaţie, progesteronul determină reducerea numărului
de receptori pentru ocitocină, iar contracţiile uterine aproape dispar.

Înaintea parturiţiei scade brusc nivelul progesteronului şi creşte cel al


estrogenilor - din nou fiind favorizate contracţiile uterine, dar de această
dată peristaltice, care contribuie la expulzia fătului.
UTERUL- STRUCTURA ŞI ROLUL FIZIOLOGIC

3. Seroasa (perimetrul)
este reprezentată de foiţa
peritoneală viscerală care
acoperă uterul şi
ligamentele
largi/parametrele şi se
continuă cranial pe salpinx,
iar caudal pe vagin.

https://instruction.cvhs.okstate.edu/histology/fr/
HiFRp14.htm
CERVIXUL / GÂTUL / COLUL UTERIN

• componenta caudală a uterului


dar are structură şi funcţie
diferită de cea a uterului
propriu-zis
• constituie un sfincter complex
şi puternic între uter şi vagin.
• este un conduct cilindric sau
tronconic situat median pe
planşeul cavităţii pelvine;
• are pereţii groşi şi adăposteşte
un canal cervical îngust.

http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lec/lec1/fem
ale_images_2012/images_label/cow_tract_750_excervi
calos_label.jpg
CERVIXUL - STRUCTURA ŞI ROLUL FIZIOLOGIC

http://www.infovets.com/healthycowinfo/a716.htm

Peretele cervical este alcătuit din


trei straturi: 1. mucoasă
2. musculoasă
http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repro/lec/lec1/femal
3. seroasă e_images_2012/images_label/cow_tract_750_excervicalo
s_label.jpg
CERVIXUL - STRUCTURA ŞI ROLUL FIZIOLOGIC
1.Mucoasa (endocervixul)
• formează numeroase pliuri
circulare şi longitudinale
• este formată din epiteliu şi
corion.
Epiteliul este prismatic
simplu (monostratificat), celulele
devin mai înalte în estru şi
metestru. Floarea involtă are un
epiteliu de trecere între cel uterin
şi cel vaginal - epiteliu
monostratificat simplu
pavimentos. http://www.slideshare.net/princenanda007/female-
bovine-reproduction-system
CERVIXUL - STRUCTURA ŞI ROLUL FIZIOLOGIC
Mucoasa (endocervixul)
• Corionul este bogat în
glande cervicale
endocrino-dependente.
Acestea sunt tubulare,
iar în estru se dezvoltă şi
devin ramificate, secretând
mucusul de călduri
/glera cervicală.

• În faza luteală, mucusul se deshidratează formând un dop ce izolează


cavitatea uterină împotriva contaminării cu flora microbiană saprofită din
vagin.
http://www.doctorc.net/Labs/Lab28/lab28.htm
CERVIXUL - STRUCTURA ŞI ROLUL FIZIOLOGIC

Musculoasa este formată din 2 straturi:


• circular intern bine dezvoltat
• longitudinal extern slab reprezentat.
Grosimea stratului muscular variază cu specia.

Seroasa reprezintă continuarea posterioară a seroasei uterine


(perimetrului) care se extinde parţial şi pe vagin, apoi se răsfrânge şi
formează fundurile de sac pelvine.

Cervixul are rolul de a izola cavitatea uterină, fiind închis,


cu excepţia estrului şi parturiţiei.
Ostiumul cervical vaginal la vacă (floarea Cervixul şi ostiumul cervical vaginal la
involtă) - examen cu speculum vaginal. vacă (floarea involtă) – piesă recoltată.
Orig. Orig.
CONDUCTUL COPULATOR

Este constituit din:


• vagin
• vestibul vaginal
• deschiderea vulvară.
VAGINUL
• Organ tubular musculo-membranos
ce delimitează un spaţiu virtual care
devine real în timpul actului coital şi
în parturiţie.
• Se găseşte în cavitatea pelvină,
delimitat anterior de cervix, posterior
de meatul urinar, dorsal de rect şi
ventral de vezica urinară.
• Meatul urinar marchează limita
dintre vagin şi vestibulul vaginal, iar
anterior de el se găseşte uneori o
plică himenală redusă.

http://www.ansci.wisc.edu/jjp1/ansci_repr
o/lab/female_anatomy/pig_2010/cut_vagi
na_cervix_result.htm
VAGINUL - HISTOSTRUCTURA

Peretele vaginal prezintă trei straturi:


mucoasa, musculoasa şi seroasa.

Mucoasa
• este formată din epiteliu şi corion.
• prezintă falduri longitudinale,
• este acoperită de o cantitate redusă
de mucus uşor opac şi aderent, mai
ales în gestaţie.
• În estru, mucusul este în cantitate
mare, filant şi transparent.
http://slideplayer.com/slide/6041998/
VAGINUL - HISTOSTRUCTURA
Musculoasa
• este subţire, formată din 2 straturi de
fibre musculare netede (circular
intern, longitudinal extern).
• Posterior apar câteva fibre
musculare striate rezultate din
muşchiul constrictor vestibular.
Seroasa
• îmbracă parţial vaginul şi se
răsfrânge caudal către rect şi vezica
urinară rezultând două funduri de
sac.
• În treimea posterioară vaginul este
acoperit de o adventice conjunctivă.
http://slideplayer.com/slide/6041998/
VESTIBULUL VAGINAL

• Este un conduct comun uro-genital


ce delimitează o cavitate virtuală.
• Este delimitat anterior de meatul
urinar (plica himenală), iar posterior,
de vulvă.
• Meatul urinar este un orificiu larg
prin care uretra se deschide pe
planşeul vestibulului vaginal, imediat
înapoia plicii himenale, într-o
depresiune acoperită de un pliu al
mucoasei orientat caudal.

http://137.222.110.150/Calnet/vetrep7/page2.htm
VESTIBULUL VAGINAL

• Peretele este reprezentat de mucoasă,


musculoasă şi adventice (nu are seroasă).
• Mucoasa este netedă, roză
şi aderă la musculoasă prin submucoasă.
• Prezintă pe pereţii laterali câte un
orificiu mare, care reprezintă deschiderea
canalelor excretorii ale celor două glande vestibulare mari / majore / Bartholin
(la vacă, oaie, pisică, iepuroaică), iar pe planşeu câte două şiruri de orificii
care converg spre baza clitorisului reprezentând deschiderea canalelor
excretorii ale glandelor vestibulare mici / minore (la iapă, scroafă, căţea).

http://137.222.110.150/Calnet/vetrep7/page2.htm
VESTIBULUL VAGINAL
• Submucoasa conţine glande vestibulare
şi un strat vascular dezvoltat care
formează bulbii vestibulari.
• Bulbii vestibulari sunt formaţiuni vasculare
de tip erectil, piriforme având rolul de a
capta bulbii penieni în timpul actului
sexual (la carnivore separarea bruscă
determină prolaps vaginal post-coitum).

• Musculoasa este formată dintr-un strat intern de fibre musculare


netede, peste care se suprapun fibre musculare striate ale muşchiului
constrictor vestibular.

• Adventicea (nu prezintă seroasă).


http://137.222.110.150/Calnet/vetrep7/page2.htm
VULVA

• Reprezintă componenta posterioară


şi deschiderea la exterior a aparatului
genital femel.
• Are aspectul unei fante verticale,
poziţionată subanal, fiind despărţită de
anus prin perineu.
• Este delimitată de două labii
(dreaptă şi stângă) simetrice şi afrontate şi două comisuri (superioară rotunjită
şi inferioară ascuţită şi la unele specii prevăzută cu un smoc de peri lungi).

http://familycow.proboards.com/thread/18217
VULVA
• În mod normal, vulva prezintă o poziţie verticală,
cu labiile vulvare simetrice, perfect afrontate: la vacă şi
iapă, la femelele în vârstă, care au suferit gestaţii multiple
apare o relaxare a ligamentelor largi, - apare tendinţa
de orizontalizare a vulvei favorizând
uro/copro/pneumovaginul care determină sterilitate
datorită modificării biochimismului vaginal.
• În torsiunea uterină apare asimetria labiilor vulvare - una dintre ele fiind
mai înfundată.
• Vulva este acoperită cu o piele fină, cu glande sebacee şi sudoripare
modificate. În funcţie de specie poate fi pigmentată sau nu (la iapă
întotdeauna pigmentată; depigmentarea apare în durină).

http://www.trotonline.co.uk/forum/archive/index.ph
p/t-47459.html
VULVA

• Musculatura vulvară:
- muşchiul constrictor vulvar
- muşchiul retractor al clitorisului
- muşchiul ischiocavernos.

• În interiorul comisurii inferioare a vulvei, în fosa clitoridienă proemină


clitorisul, organ erectil, rudiment al corpului cavernos, care este alcătuit
din 2 rădăcini care se inseră pe arcada ischiatică, un corp cu structură de
ţesut erectil asemănător corpilor cavernoşi de la mascul, acoperit de o
albuginee şi un gland acoperit parţial de o cută a mucoasei (prepuţul
clitorisului).

http://www.trotonline.co.uk/forum/archive/index.ph
p/t-47459.html