ISTORIE EPIZOOTOLOGIEI

ȘI BOLILOR INFECȚIOASE
IN ANTICHITATE
A realizat:Chitic Mirela
A verificat:Bălănescu Savva
Cuprins:
1.Notiuni generale
2.Scurt istoric al dezvoltarii epidemiologiei
3.Vasile Lucaciu
4.Stefan Vasile Episcupescu
5.Balto, câinele care a salvat Alaska
6.Antrax
7.Bruceloza
8.Encefalopatia spongiformă bovinlă
9.Rabia
10.Bibliografie
 1.Noțiuni generale
EPIZOOTOLOGÍE f. Ramurà a medicine veterinare, care se ocupà cu studiul epidemilor la
animale.
Epidemiologia este stinta, ce studiazà si investigheazà cauzele si distributia maladilor.
Studile epidemiologice au ca scop identificarea si evaluarea factorilor de risc pentru o
anumità boalã din partea unor substante sau produse chimice.
Boala infectioasà - este cauzatà de un agent biologic (virus, bacterie, parazit etc.) fatà de
care organismul atacat, in cadrul unui complex de împrejurari, nu este capabil sã se apere.
Bolile infectioase afecteazà omul, animalele, plantele, insectele, chiar si bacterile. Ele
pätrund in corp prin anumite „porti de intrare", find transmise direct, de la persoanã la
persoanã, sau prin vectori.
 2.Scurt istoric al dezvoltării epidimiologiei
Epidemiologia a început în antichitate, odatà cu lucrarea lui Hippocrate, Despre aer; apà, si locuri.
Aceasta a introdus termen "endemios", prin care definea bolile care aveau o distributie aproape
constanta in fiecare populatie si "epidemios" prin care definea bolile cu alura particularã, care afectau
bruse unele populatii, pentru perioade scurte de timp si cu atingerea unui numar mare de indivizi;
baza deductiilor era observatia, atât a cazurilor cât si a mediului; Gandirea epidemiologica a fost apoi
influentata de marii filozofi medievali si moderni, precum Francis Bacon si David Hume.
Inca din timpuri imemoriabile, Molima, Foametea si Razboiul au fost considerati cei trei cavaleri ai
apocalipsei. Daca e sã analizam istoria societatilor omenenesti in ansamblul ei, vom observa ca cele 3
fenomene se intrepätrund ba mai mult putem sustine ca intreaga activitate umana a fost modelata si
motivata de acestea.
 Basicpeconcepts
Razboaiele il alunga fermieri de pe ogoarele lor si le distrug culturile. acest
lucru duce la foamete si in cele din urma datorita slabiciuni organismului si
vulnerabilitati fintelor umane in fata naturii. Ultima doamnã din panteonul
dezastrelor, Molima, isi face aparitie in toatà splendoarea ei macabra. Bolile fac
parte din istoria civilizatiei umane la fel ca si eforturile depuse în eradicare lor.
Un lucru interesant este acela ca desii bolile au existat de la aparitia omului pe
pâmânt, strâmosii nostrii nu erau atât de dispusi catre infectie ca noi. Lucrurile
s-au schimbat radical in urma cu 10.000 de ani, când au apàrut primele
comunitâti sedentare. Stabilirea in comunitati, asezari omenesti au dus la
cresterea numarului de boli si epidemii. Spatiile restrânse, conditiile sanitare
precare, au permis unor boli purtate de catre animale sã treaca dincolo de
specia lor, devenind pentru oameni un pericol mortal.
Preocupàrea în ceea ce priveste prezentarea si prevenire a unor
boli la animale a constituit una din preocuparile de bazã a
cadrelor medicale.
Primul care reuseste sã realizeze o sistematizare a lor find Dr.
Vasile Lucaciu in 1855. Astfel, in „Manualul de epidemicele
boale ale dobitoacelor., autorul prezintà definitia, istoricul,
natura, simptomele, cauzele, tratamentul, rezultatul autopsiei
si mãsurile medico-politienesti pentru 21 de boli (durerea de
gurà epidemica, gusterul, brânca, ciuma viteilor, galbinarea
oilor, turbarea caninã etc.) Acest manual a fost utilizat ani la
rând, find piatra de temelie a pregatiri elevilor de la scoala de
Agriculturã din Pantelimon unde autorul a fost dascal.
 4.Ștefan Vasile Episcupescu
In anul 1846, apare in Bucuresti "Practica doctorului
de casa cu o prescurtare de hirurgie, de materia
medicala si de veterinarie" scrisa de Dr. Stefan Vasile
Episcupescu. In capitolul Epizooticou-Dietetica
Dobitoacelor, autorul formuleazà masuri de prevenire
a unor boli frecvent întâlnite la animale: ciuma vitelor,
dorul gurii, galbeaza oilor, viermii porcilor, varsatul
vitelor si a pásârilor.
 Balto-câinele care a salvat Alaska
În 1925, orasul Nome din Alaksa se confirunta cu o epidemie
de difterie. Serul pentru vindecare exista, dar era blocat la o
mie de kilometri depärtare. Sunt inhāmate atelaje cu câini
pentru a merge pâna acolo. Cel tras de Balto reueste sã aducà
leacul pâna la Nome.
Misiunea e indeplinita si celebritatea asiguratà.
Jar daca statuia din Central Park nu e de ajuns, in
muzeul din Cleveland se afla insusi originalul împäiat
 6.Antraxul
este o boala infectioasa acuta cauzata de sporii produsi de bacteria numita Bacillus
anthracis. Cel mai frecvent, antraxul apare la animale vertebrate salbatice si domestice
erbivore (bovine, ovine, caprine), dar poate sa apara, de asemenea, accidental si la
oameni, atunci cand acestia vin in contact cu animalele infectate sau tesuturi de la
animale infectate cu antrax.
Boála este amintità in Biblie, la greci din timpul lui Homer, sau la romani din timpul lui
Ovidiu, medicii arabi numesc boala aparutã la om focul persic.
Existenta bolii la animale salbatice este observatã din secolul IX de atunci este
consideratà ca o boalã cu forme epidemice.
 Bacilul antraxului este descris de Robert
Koch 1877, ulterior s-aîncercat prin diferite
experimentari germane, engleze, sovietice si
americane folosirea bacilului antraxului, ca
si agentul pestei (Yersinia pests) ca arma
biologica in razbodie, sau de organizatii
fundamentaliste prin actele de terorism.
 7.Bruceloza
Bruceloza este o boala infectioasa grava produsã de specile de Brucella, un gen de bacterii Gram-
negative, aerobe, capsulate, care apar la microscop sub formã de bastonase sau coci (cocobacili).
Agentul patogen a fost izolat de medicul militar David Bruce in anul 1887 de la soldatii bolnavi.
A fost descoperità pentru prima datà in ani 1850 in Malta. A intrat in atentia ofiterilor medicali
britanici care serveau pe insula dupà razboiul Crimeii. A fost usor de eliminat boala la militarii
britanici, dar la cetatenii maltezi. De-a lungul deceniilor, din ce in ce mai multi maltezi au fost
infectati. deoarece mäsurile de control introduse au fost lejere si adesea nici mácar nu au fost
aplicate. Lucrârile doctorului Themistocles Zammit au arätat ca caprele infectate transmit
bruceloza si ca interzicerea utilizárii laptelui lor ar fi eficientã.
 Pasteurizarea nu a fost introdusa pe insula decât in ani 1930, când a devenit
posibila productia de recipiente sterile mici, ieftine.
Transmiterea a fost posibila si prin contact sexual si prin inhalare atunci când
oameni erau aglomerati in conditii fierbinti, fara aer. Succesul in controlul bolii
necesitã un control sensibil. strict al animalelor si eliminarea celor infectate, dar
va esua farã un public educat si dispus sã ajute. In Malta, esecul de a controla
turmele mari si turmele mici tinute pentru uz familial a dus la o epidemie cauzata
de vânzarea de brânzeturi. in 2005, la aproape un secol dupá descoperirea lui
Zammit, Malta a fost in sfârsit eliberata de bruceloza.
Encefalopatia spongiforma bovina (ESB), cunoscuta ca boala vacii nebune este o
boalã mortalã, cu actiune neurodegenerativa la bovine, care provoacã o
degenerare spongioasã in interiorul creierului si maduvei spinarii si provocând
ochi rosii.
Existà diferite ipoteze pentru originea ESB la bovine. O ipoteza sugereazà ca este
posibil sa fi provenit din boala scrapie la oi, iar o alta ipoteza sugereazà cã a
evoluat dintr-o forma spontana rara de "boala vacii nebune" care a fost observatà
ocazional la bovine de multe secole. In secolul al V-lea i.Hr., Hipocrate a descris o
boala similara la bovine si oi, despre care credea cã a apárut si la om. Publius
Flavius Vegetius Renatus a înregistrat cazuri de boalã cu caracteristici similare in
secolele IV si V d. Hr. in istoria mai recent a Mari Britani, ancheta oficialã a ESB
(publicatà in 2000) a sugerat cá focarul de acolo „a apárut probabil dintr-o singurà
sursã punctualà in sud-vestul Angliei in ani 1970"
9.Rabia
Rabia (turbarea) este o boala infectioasa virala a mamiferelor cauzata de un
virus, virusul rabic, care se gaseste in saliva animalelor si care afecteaza
sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii) atat la animale, cat si la
oameni. Animalele infectate cu acest virus pot raspandi boala prin
intermediul salivei sau contactului cu tesutul cerebral.
Rabia este canoscuta inca din jurul anului 2000 i.Hr. Prima inregistrare
scrisa a rabiei se afla in Codexul mesopotamic de la Eshnunna (circa 1930
i.Hr.), care dicteaza ca proprietarul unui caine care prezinta simptome de
rabie ar trebui sá ia másuri preventive impotriva muscâturilor. Daca o alt
persona a fost muscata de un caine turbat si mai tarziu a murit,
proprietaral a fost amendat usturator. In Grecia Antica, rabia ar fi trebuit sa
fie cauzata de Lyssa, spiritul furiei nebune.
 Rabia pare sã fi avut originea in Lumea Veche, prima epizootie din Lumea Nouá a avut
loc la Boston in 1768. S-a ráspandit de acolo, in urmatori câtiva ani, in diferite alte state,
precum si in Indiile de Vest franceze, devenind in cele din umá comuna in toatà America
de Nord.
Rabia a fost considerata um flagel pentru prevalenta sa in secolul al XIX-lea. in Franta si
Belgia, unde era venerat Sfântul Hubert, „Cheia Sfântului Hubert" a fost incalzita si
aplicata pentru a cauteriza rana. Prin aplicarea gandirii magice, caini au fost marcati cu
cheia in speranta de a-i proteja de rabie. Teama de rabie era aprope irationalã, din cauza
numárului de vectori (mai ales caini turbati) si a absentei oricarui tratament eficient.
 Nu era neobisnuit ca o persona muscata de un caine pur si simplu suspectat de turbare sá se
sinucida sau sa fie ucisa de altin.
in antichitate, atasarea limbii (frenulul lingual, o membrana mucoasã) a fost taiata si indepârtatã,
dearece aici se credea cã isi are originea rabia. Aceasta practica a incetat odatã cu descoperirea
cauzei reale a rabiei Vaccinul lui Louis Pasteur din 1885 asupra tesutului nervos a avut succes si
a fost imbunâtatit progresiv pentru a reduce efectele secundare adesea severe. in vremurile
moderne, frica de rabie nu s-a diminuat, iar boala si simptomele ei, in special agitatia, au servit
drept inspiratie pentru mai multe lucrâri de zombie sau fictiune cu tematica similara, prezentand
adesea rabia ca find mutata intr-un virus mai puternic care umple oamenii. cu furie ucigasã sau
boala incurabila, provocând o pandemie devastatoare si râspandità.
Bibliografie:
https:// ro.wikipedia.org/wiki/Antrax
https:// www.digi24.ro/magazin/stil de viata/animale/galerie
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23837362
https:// ro.wikipedia.org/wiki/Febr%C4%83_aftoas%C4%83
https:// en.wikipedia.org/wiki/Bovine_spongiform_encephalopathy#History
https:// en.wikipedia.org/wiki/Rabies#History