Importanţa bolii ,

zoonoză cu implicaţii în
sănătatea omului
 Informaţiile privind existenţa tuberculozei
datează din cele mai străvechi timpuri,
tuberculoza a existat la animale cu mult timp
înainte de apariţia omului pe pământ, fiind
descoperite leziuni de osteomielită de natură
tuberculoasă la unele vertebre de dinozaur.
 În ceea ce priveşte prezenta tuberculozei la
specia umană, primele informaţii datează încă
din antichitate, mai precis din anul 2400 î.e.n,
fiind identificate formaţiuni tuberculoase în
coloana vertebrală a mumiilor egiptene.
 De-a lungul timpului, tuberculoza a constituit o premanentă
preocupare pentru oamenii de ştiinţă, astfel că încă din:
- 1679- în lucrarea sa Medica, Sylvius descrie tuberculii ca
modificări consistente în pulmoni şi alte organe la pacienţii
cu tuberculoză;

- -1702 –Manget –descrie aspectele patologice în tuberculoza

miliară;

- 1865- Villeman reuşeşte transmitere bolii la iepure cu

produse patologice recoltate de la oamenii cu tuberculoză;

- 1882- Robert Koch descoperă agentul etiologic al

tuberculozei,moment care a însemnat un pas important în
iniţierea şi perfecţionarea metodelor de depistare, în
dezvoltarea mijloacelor de luptă împotriva tuberculozei
(chimioprofilaxia, imunoprofilaxia), a mijloacelor de
profilaxie generală.
Prima tuberculină comercializată pentru diagnosticul
tuberculozei la bovine a fost „ bovotuberculol D”
produsă de firma Merk din bacili de tip bovin după
metoda Landman în anul 1898.
Descoperirea tuberculinei este făcută tot de R. Koch,
care la cel de al 10-lea Congres Internaţional de
Medicină de la Berlin din 1890, anunta că: „ deţinea o
substanţă capabilă să oprească creşterea bacilului
tuberculozei, activă în lupta împotriva tuberculozei
cobailor infectaţi şi care ar putea fi utilă în
tratamentul ftiziei umane, în special în stadiile sale
iniţiale”. S-a produs o decepţie generală când s-a
constatat că de fapt produsul lui Koch declanşa reacţii
severe şi că, departe de a fi un tratament magic, la
numeroşi pacienţi, boala se agrava în loc să se
amelioreze.
 Nimeni nu îşi imagina la acea vreme că, de fapt, Robert
Koch obţinuse un produs brut cu proprietăţi revelatoare
care dacă era injectat bolnavilor de tuberculoză producea o
reacţie alergică locală specifică infecţiei tuberculoase.
 In cele din urmă, Robert Koch publică faptul că produsul
său era un filtrat de cultură de bacili tuberculoşi în bulion
glicerinat.
 Acest produs a fost denumit de P o h l P i n c u s încă
din anul 1894 „tuberculină”.
 Pentru meritele sale ştiinţifice R. Koch în anul 1905 a fost
răsplătit cu Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină.
Cu toate că progresele ştiinţifice înregistrate în cele
aproape 12 decenii de cercetare a agentului etiologic
şi a bolii pe care o generează au fost remarcabile,
constatările ultimilor ani au scos în evidenţă limitele
unor metode de diagnostic, incompleta cunoaştere a
mecanismelor prin care această micobacterie este aptă
să producă îmbolnăviri, eşecurile înregistrate în
numeroase programe de eradicare şi paradoxal o
oarecare recrudescenţă a bolii atât la om cât şi la
animale, fac ca tuberculoza să rămână în continuare o
boală infecţiosă majoră întâlnită atât la om , cât şi la
specii de animale domestice şi populaţiile de animale
sălbatice.
RĂSPÂNDIREA TUBERCULOZEI
BOVINE PE GLOG -2014
STATE DIN EUROPA ÎN CARE
EVOLUEAZĂ TUBERCULOZA
LA BOVINE-2014
 Bacilul tuberculozei are mai multe tipuri, dar cele care au importanţă
pentru patologia omului şi a animalelor sunt tipurile:
 -uman  (M. tuberculosis)
 -bovin (M. bovis);
 -aviar (M. avium).

Prin urmare tuberculoza umană cu Mycobacterium tuberculosis se poate

transmite la animale: bovine, câine, pisică şi chiar la animalele de
colivie.
La bacilul de tip bovin sunt receptive bovinele, omul, câinele, pisica,
capra.
La cel de tip aviar sunt receptive păsările, porcul, bovinele şi
cabalinele
Aceste tipuri de bacili nu sunt strict specifice, aşa de exemplu omul se poate
îmbolnăvi de tuberculoză cu bacilul specific de tip uman, dar şi cu cel de
tip bovin şi foarte rar cu cel de tip aviar.

Se apreciază că în relaţie cu tuberculoza bovinelor, incidenţa cazurilor de

tuberculoză la om produsă de M. bovis este cuprinsă între 1% şi 5%
cu localizări extrapulmonare.
Importanţa economică rezidă din pierderile
reprezentate de diminuarea capacităţii reproductive a
animalelor afectate, scăderea randamentului la tăiere
ca urmare a slăbirii progresive a animalelor, costuri
ridicate generate de aplicarea măsurilor de eradicare
şi prevenire a difuzării boli, pierderi financiare
importante ca urmare a restricţiilor sanitare veterinare
privind comercializarea animalelor vii şi a produselor
de origine animală din fermele cu tuberculoză.
În afara acestor importante pierderi economice,
tuberculoza bovinelor reprezintă în acelaşi timp o
gravă zoonoză cu impact major asupra sănătăţii
publice ceea ce justifică preocupările crescânde
orientate spre eradicarea acestei boli