Agentul etiologic,

semne clinice,
diagnosticarea bolii
 Agentul etiologic
TUBERCULOZA este produsă de microorganisme, denumite generic Mycobacterii, încadrate taxonomic în:

ÎNCRENGĂTURA: Bacteria
CLASA: Actinobacteria
SUBCLASA: Actinobacteridae
ORDINUL: Actinomycetales
SUBORDINUL: Corinebacteriaceae;

FAMILIA: Mycobacteriaceae
Leman şi Neumann în anul 1896 împarte familia Mycobacteriaceae în două genuri:
- Mycobacterium şi
- Nocardia
Genul Nocardia produce la om o boală cu evoluţie acută, subacută şi cronică cu localizare pulmonară ( gen pneumonie) şi locali zări cutanate.
cutanate...

 Genul Mycobacterium a fost împărţit în specii:

 Specii patogene pentru om şi animale care produc leziuni tuberculoase din care fac parte:
 -Mycobacterium tuberculosis – bacilul lui Koch- agentul etiologic al tuberculozei umane
 - Mycobacterium bovis- agentul etiologic la tuberculozei la bovine şi la alte rumegătoare domestice şi sălbatice. S-a dovedit că în anumite condiţii Mycobacterium bovis produce îmbolnăviri şi la alte animale domestice şi sălbatice (porcine şi carnasiere), precum şi la om.
 - Mycobacterium muris care este agentul etiologic al tuberculozei la şoarecele de câmp .
 Aceste specii au fost încadrate în complexul Mycobacterium tuberculosis în care ulterior au fost incluse M. africanum şi M. microtti
 - Mycobacterium avium care cuprinde M.avium subsp. Avium – agentul etiologic al tuberculozei la păsări, M.avium subsp. Paratuberculosis – bacilul lui Johne – agentul etiologic al paratuberculozei la rumegătoare şi al bolii lui Crohn la om
 2. Specii patogene la om şi animale care produc entităţi infecţioase distincte de tuberculoză:
 - Mycobacterium leprae-agentul etiologic al leprei umane
 - Mycobacterium leprae murium-agentul etiologic al leprei la şoareci.
 Un alt agent etiologic incriminat în producerea tuberculozei la bovine este M.bovis subsp caprae care produce aceleaşi modificări morfopatologice cu aceleaşi localizări ca şi în cazul M. bovis., afectează aceleaşi specii de animale ( aproximativ 40) ca şi M.bovis iar la om
produce leziuni cu localizări extrapulmonare.Specia este incriminată în producerea a aproximativ 15% din cazurile de tuberculoză bovină cu preponderenţă în ţările din centrul Europei: Austria (Prodinger, 2002), Franţa ( Hadad, 2001), Germania ( Erler, 2003, 2004), Ungaria
( 2004), Italia ( Boniotti, 2004), Slovenia (Erler , 2004), Republica Cehă ( Pavlik, 2002), Croaţia ( Cvetnic 2006).
 Agentul etiologic al tuberculozei bovine este un bacil, imobil, necapsulat, nesporulat, cu crestere lentă, alcoolo-acido-rezistent.
 Dintre componentele învelişului celului micobacteriene, lipidele sunt cele responsabile de proprietăţile tinctoriale, rezistenţa în mediul ambiental şi în mediul intracelular, re
 Rezistenţa agentului etiologic în mediul exterior este strâns legată de condiţiile de umiditate, temperatură şi acţiunea luminii solare.
 S-a constatat că bacilul este sensibil la uscăciune, radiaţii ultraviolete, s-a constatat că la o temperatură de peste 32o C în sol şi fecale, M. bovis nu supravieţuieşte mai mult de 4 săptămâni.
 Temperatura ridicată distruge bacilii tuberculozei, aceşti fiind distruşi în 25 min la 650 C, în 10 min la 70 0C şi în 30 de secunde la 1000C. În lapte bacilii unt distruşi în 20 min la 75OC în 2 min. la 90 C.
 Bacilii tuberculozei au rezistenţă deosebită la acţiunea acizilor şi alcaliilor chiar şi atunci când acestea sunt utilizate în concentraţii apreciabile.
 Soluţiile alcaline de formol (3% formol+NaOH 3%) şi varul cloros 4,2%distrug bacilii tuberculozei în 30 de minute.
 Agentul etiologic
Genul Mycobacterium a fost împărţit în:
1. Specii patogene pentru om şi animale care produc leziuni
tuberculoase din care fac parte:
- Mycobacterium tuberculosis – bacilul lui Koch- agentul etiologic al tuberculozei
umane
- Mycobacterium bovis- agentul etiologic la tuberculozei la bovine şi la alte
rumegătoare domestice şi sălbatice. S-a dovedit că în anumite condiţii
Mycobacterium bovis produce îmbolnăviri şi la alte animale domestice şi sălbatice
(porcine şi carnasiere), precum şi la om.
- Mycobacterium muris care este agentul etiologic al tuberculozei la şoarecele de
câmp .
Aceste specii au fost încadrate în complexul Mycobacterium tuberculosis în care
ulterior au fost incluse M. africanum şi M. microtti –
- Mycobacterium avium care cuprinde M.avium subsp. Avium – agentul
etiologic al tuberculozei la păsări, M.avium subsp. Paratuberculosis – bacilul
lui Johne – agentul etiologic al paratuberculozei la rumegătoare şi al bolii lui
Crohn la om
 Agentul etiologic
2. Specii patogene la om şi animale care produc entităţi infecţioase distincte de
tuberculoză:
- Mycobacterium leprae - agentul etiologic al leprei umane

-
Mycobacterium leprae murium-agentul etiologic al leprei la şoareci.
- Un alt agent etiologic incriminat în producerea tuberculozei la bovine
este M.bovis subsp caprae care produce aceleaşi modificări
morfopatologice cu aceleaşi localizări ca şi în cazul M. bovis.,
afectează aceleaşi specii de animale ( aproximativ 40) ca şi M.bovis
iar la om produce leziuni cu localizări extrapulmonare.
- Specia este incriminată în producerea a aproximativ 15% din cazurile
de tuberculoză bovină cu preponderenţă în ţările din centrul Europei:
Austria (Prodinger, 2002), Franţa ( Hadad, 2001), Germania ( Erler,
2003, 2004), Ungaria ( 2004), Italia ( Boniotti, 2004), Slovenia (Erler
, 2004), Republica Cehă ( Pavlik, 2002), Croaţia ( Cvetnic 2006).
 Agentul etiologic
Agentul etiologic al tuberculozei bovine este un bacil, imobil,necapsulat,
nesporulat, cu crestere lentă, alcoolo-acido-rezistent.
Dintre componentele învelişului celului micobacteriene, lipidele sunt cele
responsabile de proprietăţile tinctoriale, rezistenţa în mediul ambiental şi în
mediul intracelular.

Rezistenţa agentului etiologic în mediul exterior este strâns legată de

condiţiile de umiditate, temperatură şi acţiunea luminii solare.
S-a constatat că bacilul este sensibil la uscăciune, radiaţii ultraviolete, la o
temperatură de peste 32 C în sol şi fecale, M. bovis nu supravieţuieşte mai
mult de 4 săptămâni.

Temperatura ridicată distruge bacilii tuberculozei, aceşti fiind distruşi în 25

min la 65 C, în 10 min la 70 C şi în 30 de secunde la 100C. În lapte bacilii unt
distruşi în 20 min la 75C în 2 min. la 90 C.

Bacilii tuberculozei au rezistenţă deosebită la acţiunea acizilor şi alcaliilor

chiar şi atunci când acestea sunt utilizate în concentraţii apreciabile.
Soluţiile alcaline de formol (3% formol+NaOH 3%) şi varul cloros 4,2%
distrug bacilii tuberculozei în 30 de minute.
 Semne clinice
Cu puţine excepţii, tuberculoza bovină este o boală cu evoluţie
cronică, si manifestări insidioase astfel că numai în stadiile avansate ale bolii si
în funcţie de localizarea procesului infecţios, anumite tulburări funcţionale pot
fi luate în consideraţie.
Manifestările clinice ale tuberculozei bovine sunt diferite în funcţie
de localizarea si gravitatea leziunilor dar în multe situaţii ele lipsesc chiar si în
stadii avansate de boală când pot fi afectate mai multe ţesuturi si organe.
Anumite manifestări clinice pot conduce la suspiciunea de
tuberculoză bovină si anume:
- slăbire progresivă, fără cauze determinate;
- tuse dureroasă uscată sau umedă declansabilă cu ocazia schimbărilor de
temperatură sau la presiunea exercitată asupra traheii, dispnee, expectoraţie
periodică de jetaj filant, mucopurulent, matitate variabilă, murmur alveolar
greu perceptibil si
- tumefacţii nedureroase în parenchimul gonadelor la masculi si tulburări ale
ciclului sexual, infertilitate sau avort la femele;
- timpanism cronic alternând cu diaree intermitentă sau constipaţie;
- induraţii nedureroase difuze sau nodulare în glanda mamară si limfonodurile
retromamare care pot fi mărite în volum, oboselate;
- hipertrofia limfonodurilor explorabile din zona capului, gâtului, toracelui
uneori cu lipsă de mobilitate datorată aderenţelor
 Diagnostic
Pentru supravegherea si diagnosticul tuberculozei bovine sunt
disponibile următoarele procedee:
1. Examene paraclinice
Analiza epidemiologică incluzând examenul clinic;
Testele de hipersensibilitate întârziată (DHT);
Teste de investigare a imunităţii mediate celular (IMC)

2. Examene post-mortem
Examen necropsic (expertiza de abator)
Examenul anatomopatologic de laborator
Examenul histopatologic.
Examenul bacteriologic (bacterioscopic direct si cultural);
Testul biologic pe animale de experienţă receptiv.
Metode de identificare a acidului nucleic