Sunteți pe pagina 1din 44

CUPRINS

CAPITOLUL 1. SCURTĂ DESCRIERE A TUBERCULOZEI BOVINE ................ 2


1.1 Descriere, răspândire, importanță .................................................................................... 2
1.2 Etiologie .......................................................................................................................... 2
1.3 Epidemiologie.................................................................................................................. 3
1.4 Metode de depistare și diagnostic ................................................................................... 4
1.5 Strategii de prevenire, supraveghere și combater ............................................................ 6
CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA TUBERCULOZEI BOVINE ÎN EUROPA ÎN
INTERVALUL 2005-20016 ........................................................................................ 17
2.1.Hărți epidmiologice a evoluției tuberculozei bovine pe teritoiul Europei……………………18
2.2 Tabel cu țările ce prezintă cele mai mari cazuri ............................................................ 20
CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA BOLII ÎN ROMÂNIA ÎN INTERVALUL 2005-
2016 .............................................................................................................................. 22
3.1 Tabel brut/global cu focare înregistrate în România ..................................................... 22
3.2. Prezența cazurilor de tuberculoză în România în perioada 2005-20016 ...................... 23
3.3. Hărţi în care să fie evidenţiate focarele/cazurile apărute în diferite judeţe .................. 24
3.4. Comentarii, analiză epidemiologică a tendinţelor ........................................................ 25
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ PRIVIND UN TRANSPORT DE PORCIError! Bookm
4.1. Studiu de caz .......................................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.2. Protecția și bunăstarea animalelor în timpul transportului .........................................................................
4.3.Mijloace de transport destinate călătoriilor…………………………………………………………28
4.4.Încărcarea, descărcarea și manipularea porcilor……………………………………………………32
4.5. Documente de transport……………………………………………………………………………33
4.6. Proceduri de frontieră……………………………………………………………………………...34

ANEXE......................................................................................................................... 36
CONCLUZII. COMENTARII ..................................................................................... 43
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................... 44

1
CAPITOLUL 1. SCURTĂ DESCRIERE A TUBERCULOZEI BOVINE

1.1. Descriere, răspândire, importanță


Tuberculoza bovină este o boală infecto-contagioasă, cu evoluție cronică, provocată de
bacterii acido-alcoolo-rezistente din specia Mycobacterium bovis, caracterizată printr-o
simptomatologie nespecifică și prin apariția în diverse țesuturi și organe a unor leziuni specifice
proliferative sau exsudative, de tip granulomatos.
Tuberculoza bovină are o distribuție globală. Puține state sunt complet indemne de
aceasta, deși eradicarea parțială a fost realizată în multe țări dezvoltate. Astfel, în unele țări în
care se practică sistemul de creștere intensivă a bovinelor, procentul de animale tuberculoase
atinge un procentaj de 80 %, în timp ce în altele, cotele înregistrate sunt de 3-10 %.

Pierderile sunt determinate de scurtarea vieții economice a animalelor tuberculoase,


scăderea randamentului la sacrificare, în medie cu 10 % față de animalele sănătoase, scăderea
producției de lapte, în medie cu 12 % față de producția normală, creșterea incidenței cazurilor de
sterilitate, etc.
În prima jumătate a secolului XX, Mycobacterium bovis este incriminată că ar fi produs
mai multe pierderi în fermele de animale din toată lumea decât orice altă boală infecțioasă.

Infecția tuberculoasă deține o importanță sanitară deosebită, fiind una dintre cele mai
vechi și mai grave zoonoze. Frecventă și ușor transmisibilă la om, tuberculoza bovină poate
determina forme tot atât de grave ca și bacilul tuberculozei umane, Mycobacterium tuberculosis,
adeseori chiar mai grave (figura 1.1).

Figura 1.1 Mycobacterium bovis

1.2. Etiologie
Agentul tuberculozei umane, Mycobacterium tuberculosis, a fost considerat într-o
perioadă o singură specie, cu variante sau tulpini bovine și aviare, responsabile pentru infecțiile
la bovine, respectiv la păsări. Acum, Mycobacterium bovis și Mycobacterium avium sunt
considerate specii total separate.
2
Mycobacterium bovis este un bacil scurt și gros, drept sau încurbat, neciliat, necapsulat,
nesporulat, G+, acido-alcoolo rezistent și aerob. Posedă antigeni comuni, denumiți coalergeni,
capabili să genereze stări de sensibilitate alergică.
Bacilii tuberculoși nu produc toxine, efectele lor patogene fiind rezultatul puternicei
antigentități a peretelui celular, care este foarte gros și deține o structură complexă. Conține
peptido-glicani, arabino-galactani, acizi micolici (au proprietatea de a reține fuxina), respectiv
lipide.

Viabilitatea germenilor în afara organismului animal este condiționată de temperatură,


umiditate, intensitatea luminii și substratul material în care sunt înglobați germenii. Lumina
solară directă, prin acțiunea razelor UV, distruge germenul în 5 ore în mediul uscat, este distrus
în laptele încălzit la 65 ̊ C în 25 de minute, în unt rămâne viabil pana la 100 zile, în brânza
fermentată, 4- 5 luni;
Bacilii tuberculoși supraviețuiesc bine în lapte. Un animal cu tuberculoză a ugerului,
dintr-un efectiv de 100 animale, va contamina întreaga producție lactată. Iaurtul și brânza grasă,
produse din lapte nepasteurizat de la vaci infectate vor conține bacili până la 14 zile după
preparare. De asemenea, sunt sensibili la unele antibiotice, în special streptomicina.

1.3. Epidemiologie
Tuberculoza bovină este o boală cronică infecțioasă care afectează mai multe specii de
mamifere, printre care: omul, bivolii, cerbii, căpriorii, lamele, porcii, pisicile, câinii, vulpile,
coioții, mustelidele și rozătoarele.
Evoluează enzootic la bovine, cu caracter staționar, difuzează progresiv în focar și se
extinde rar în afara acestuia. Apare sporadic la celelalte specii.
Incidența tuberculozei la taurine variază în limite foarte largi, de la un individ la altul,
fiind condiționată de o serie de factori intrinseci și extrinseci. Cele mai predispuse la infecție
sunt bovinele din rasele ameliorate, vârsta tânără, sexul feminin, individul, tipul de creștere,
exploatația nerațională, alimentația insuficientă calitativ și cantitativ, igiena necorespunzătoare a
adăposturilor, la care se pot adăuga, epuizarea animalului consecutiv fătărilor repetate sau a
lactației prelungite.
Faptul că tuberculoza este întâlnită într-o proporție mai mare la animalele adulte, se
datorează evoluției cronice, latente a bolii. Sursele primare de infecție sunt reprezentate de către
animalele bolnave, cu leziuni deschise de tuberculoză, care pot elimina bacilii prin diverse
secreții și excreții (lapte, secreții vaginale, secreții bronșice, urină, etc.).

3
Sursele secundare de infecție sunt constituite de obiectele contaminate cu bacili ai
tuberculozei proveniți din cadavre sau secreții și excreții de la animalele bolnave (solul, apa,
furajele, așternutul, ustensilele de îngrijire, etc.). O sursă de infecție pentru animale poate fi și
omul.
Contaminarea se realizează pe cale directă, prin contactul animalelor bolnave cu cele
sănătoase, prin montă, prin aerosolii eliminați în mediul extern de către animalele infectate, iar
vițeii se pot contamina fie direct, sugând laptele de la mamele bolnave, fie transplacentar.
Căile principale de pătrundere a germenilor în organism sunt: calea respiratorie și calea
aerogenă.

1.4. Metode de depistare și diagnostic


Tuberculoza bovină se suspicionează pe baza datelor epidemiologice, clinice și
anatomopatologice. Datele anatomopatologice au o deosebită valoare de diagnostic, deoarece
leziunile tuberculoase au o morfologie caracteristică și sunt în general evidente, ușor de găsit și
indentificat.
Se va ține seama de proveniența animalelor nou achiziționate, de alte specii de animale,
diverse alimente și de starea sanitară a personalului.
Ca evoluție, tuberculoza poate fi acută, situație foarte rară și apare de obicei ca infecție
secundară, cu sindrom febril și tulburări organice. Animalele mor după o evoluție de una-două
săptămâni. Cea mai des întâlnită este forma cronică și granuloamele tuberculoase se pot localiza
la nivel pulmonar, digestiv, pe seroase, nervos, cutanat, mamar, limfoganglionar, hepatic,
ovarian și uterin, articular.
Clinic, tuberculoza se suspicionează la animalele care slăbesc progresiv, prezintă
tulburări respiratorii, la cele cu hipertrofie și modificări de consistență și formă a limfonodulilor
explorabili, ca și la cele cu mamită sau cu perturbări ale ciclului sexual.
Pentru depistarea animalelor cu infecție tuberculoasă, în viață, se practică proba alergică,
prin efectuarea testului tuberculinic.
În România se execută tuberculinarea intradermică simplă, cunoscută și sub numele de
„test unic” și tuberculinarea intradermică comparativă sau „testul comparativ simultan” (TCS).
La taurine, testul unic se folosește în efectivele indemne, la animalele în vârstă de peste 6 luni,
de 2 ori pe an (trimestrele II și IV), pentru depistarea animalelor reagente. În treimea mijlocie a
gâtului se tunde un pătrat cu latura de 5 cm, pe o porțiune de derm integră și se măsoară cu
ajutorul cutimetrului grosimea pliului vertical de piele din mijlocul zonei tunse, după care se
inoculează strict intradermic 0,1 ml tuberculină tip bovin. Citirea reacției se face după 72 ore de
la inocularea substanței revelatoare.

4
Interpretarea reacției se face ținând cont de dimensiunea pielii (diferența de grosime de
cea existentă anterior inoculării) și de caracterul modficărilor locale (edem, nodul), putând fi
apreciată ca negativă, dubioasă sau pozitivă (tabelul 1.1).

Tabelul 1.1. Interpretarea reacției la animale suspecte tuberculinării prin testul unic

Îngroșarea pliului Caracterul reacției locale Interpretarea reacției


Cu până la 1 mm Lipsește; edem dur sau nodul Negativă
Cu 1 – 3 mm Edem dur sau nodul Dubioasă
Cu până la 3 mm Edem moale sau edem păstos Dubioasă
Cu peste 3 mm Indiferent de caracterul reacției Pozitivă

Testul comparativ simultan (T.C.S) se folosește pentru a stabili specificitatea infecției și


se aplică la bovinele reagente la testul intradermic unic (T.U), după 45 de zile de la acesta, la
supravegherea bovinelor aflate în carantină de import, după 45 de zile de la tuberculinarea din
țara de origine și la bovinele condiționat indemne din efectivele contaminate, din 3 în 3 luni.
În treimea mijlocie a laturii gâtului, pe diagonala dreapta-sus, stânga jos a unui pătrat
imaginar cu latura de 15 cm, se tund două pătrate cu latura de 5 cm (se respectă direcția marginii
anterioare a spetei). După cutimetrie și înregistarea grosimii pliurilor de piele din centrul celor
două pătrate se inoculează stric intradermic 0,1 ml tuberculină PPD aviar (Purified protein
derivativ) în centrul pătratului supero-posterior și 0,1 ml tuberculină PPD tip bovin în centrul
pătratului intero-anterior. Citirea reacției se face după 72 de ore și se comportă aceleași aprecieri
ca la testul tuberculinic unic (T.U), pentru fiecare alergen în parte. Reacția poate fi pozitivă,
recontrol și negativă.
Tuberculinarea intradermică, de obicei este o metodă fidelă, în sensul că animalele
tuberculoase dau reacții pozitive la peste 90% din cazuri. Faptul că în structura antigenică a
diferitelor specii de micobacterii există fracțiuni antigenice comune, care generează adeseori
tuberculino-reacții încrucișate, fac să scadă mult din specificitatea testului.
Tuberculino-reacția poate fi influențată și de calitatea, respectiv cantitatea tuberculinei.
Aceasta trebuie să fie în termenul de valabilitate, bine conservată și să se respecte doza de 0,1
ml. În caz contrar, intensitatea reacției poate să fie diminuată sau accentuată. Să se respecte locul
și calea de inoculare. Inocularea în partea superioară a gâtului și pe cale subcutanată depistează
doar 50% din animalele tuberculoase.

5
Proba biologică prin inocularea animalelor de laborator, servește ca metodă de diagnostic,
atât pentru punerea în evidență a bacililor tuberculozei și izolarea lor, cât și pentru determinarea
tipului. În acest scop se folosește cobaiul tânăr, care se pretează cel mai bine, atât ca sensibilitate
față de infecția tuberculoasă cât și ca posibilitate de inoculare.
Examenul serologic, are o sferă mai limitată de aplicare în diagnosticul tuberculozei la
animale, metodele folosite cu rezultate încurajatoare s-au obținut cu ajutorul reației de fixare a
complementului. Se mai poate folosi și tehnica imunoenzimatică (ELISA).
Diagnosticul diferențial se face față de: emfizemul pulmonar (evoluează afebril și fără
tulburări generale), bronșita și bronhopneumonia verminoasă (afectează de preferință tineretul la
pășune, evoluează afebril și fără tulburări generale), echinococoza pulmonară (evoluează afebril,
iar tusea este întotdeauna uscată).

1.5. Strategii de prevenire, supraveghere și combatere

Strategiile de prevenire, supraveghere și combatere sunt descrise în tabelul 1.2

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de


creştere a bovinelor de lapte, inclusiv în
exploataţiile comerciale de tip A

A. Testarea bovinelor în exploataţiile A. Testarea bovinelor în exploataţiile


calificate oficial indemne de tuberculoză calificate oficial indemne de tuberculoză
bovină, cu atestat de indemnitate, pentru bovină, cu atestat de indemnitate, pentru
menţinerea statusului de exploataţie menţinere
oficial indemnă de boală: Supraveghere statusului de exploataţie oficial indemnă de
activă 1. Tuberculinare intradermică prin boală: Supraveghere activă 1.
TCS o dată pe an la toate bovinele şi Tuberculinare intradermică prin TCS o dată
bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. pe an la toate bovinele şi bubalinele în
2. Testarea se efectuează o singură dată în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Testarea se
cursul anului. 3. Controalele prin efectuează o singură dată în cursul anului.
tuberculinare intradermică se planifică 3. Controalele prin tuberculinare
astfel încât să se execute înaintea intradermică se planifică astfel încât să se
acţiunilor imunoprofilactice. Este execute înaintea acţiunilor
necesară deparazitarea profilactică a imunoprofilactice. Este necesară
animalelor. 4. La execuţie se vor respecta deparazitarea profilactică a animalelor. 4.

6
precizările tehnice ale producătorului La execuţie se vor respecta precizările
testului de diagnostic utilizat. 5. Testarea tehnice ale producătorului testului de
se realizează conform tehnicii de diagnostic utilizat. 5.Testarea se realizează
tuberculinare şi interpretare a rezultatelor, conform tehnicii de tuberculinare şi
prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa nr. 2 la interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct.
Norma sanitară veterinară privind 2.2.5. din anexa nr. 2 la Norma sanitară
problemele de sănătate a animalelor ce veterinară privind problemele de sănătate a
afectează comerţul intracomunitar cu animalelor ce afectează comerţul
animale din speciile bovine şi suine, intracomunitar cu animale din speciile
aprobată prin Ordinul preşedintelui bovine şi suine, aprobată prin Ordinul
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
completările ulterioare. 6. Exploataţia îşi modificările şi completările ulterioare. 6.
menţine statusul oficial liber de Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber
tuberculoză dacă animalele au reacţionat de tuberculoză dacă animalele au reacţionat
negativ la test. 7. Animalele pozitive la negativ la test.
TCS se elimină din efectiv prin 7. Animalele pozitive la TCS se elimină din
abatorizare pentru tăiere de control în efectiv prin abatorizare pentru tăiere de
scop de diagnostic în maximum 30 de zile control în scop de diagnostic în maximum
de la notificarea oficială către proprietar 30 de zile de la notificarea oficială către
sau către persoana responsabilă a proprietar sau către persoana responsabilă a
rezultatelor testelor, iar exploataţiei i se rezultatelor testelor, iar exploataţiei i se
suspendă statusul de oficial indemn de suspendă statusul de oficial indemn de
TBC. 8. Animalele neconcludente la TCS TBC. 8. Animalele neconcludente la TCS
se retestează după deparazitarea internă se retestează după deparazitarea internă
obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare, obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare,
in prezenţa si responsabilitatea medicului in prezenţa si responsabilitatea medicului
veterinar oficial, iar exploataţiei i se veterinar oficial, iar exploataţiei i se
suspendă statusul de oficial indemn la suspendă statusul de oficial indemn la
TBC, până la clarificarea statusului TBC, până la clarificarea statusului
exploataţiei printr-un TCS efectuat la 42 exploataţiei printr-un TCS efectuat la 42 de
de zile de la primul test de tuberculinare. zile de la primul test de tuberculinare.
9. Animalele cu două rezultate 9. Animalele cu două rezultate
neconcludente la TCS sunt considerate neconcludente la TCS sunt considerate
pozitive şi se elimină obligatoriu din pozitive şi se elimină obligatoriu din

7
exploataţie prin tăiere de control în scop exploataţie prin tăiere de control în scop de
de diagnostic în maximum 30 de zile de la diagnostic în maximum 30 de zile de la
notificarea oficială către proprietar sau notificarea oficială către proprietar sau
către persoana responsabilă a rezultatelor către persoana responsabilă a rezultatelor
testelor, conform art. 15 alin. (1) din testelor, conform art. 15 alin. (1) din
Norma sanitară veterinară privind Norma sanitară veterinară privind criteriile
criteriile pentru planuri naţionale de pentru planuri naţionale de eradicare
eradicare accelerată a brucelozei, accelerată a brucelozei, tuberculozei şi
tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, leucozei enzootice bovine, aprobată prin
aprobată prin Ordinul preşedintelui Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
ANSVSA nr. 104/2005. 10. Se vor 104/2005. 10. Se vor tuberculina şi
tuberculina şi caprinele care sunt crescute caprinele care sunt crescute în exploataţiile
în exploataţiile de bovine de la care se de bovine de la care se livrează lapte crud
livrează lapte crud către procesare, către procesare, conform secţiunii IX a
conform secţiunii IX a Regulamentului Regulamentului (CE) nr. 853/2004.
(CE) nr. 853/2004.
11. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare
11. Se interzice utilizarea pentru
intradermică a tuberculinelor neînregistrate,
tuberculinare intradermică a
netestate, alterate sau cu termen de valabilitate
tuberculinelor neînregistrate, netestate,
expirat, precum şi a instrumentarului de lucru
alterate sau cu termen de valabilitate
defect. 12. Nu vor fi supuse testării prin
expirat, precum şi a instrumentarului de
tuberculinare intradermică: a) animalele
lucru defect. 12. Nu vor fi supuse testării
tratate anterior cu medicamente
prin tuberculinare intradermică: a)
imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;
animalele tratate anterior cu medicamente
b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi
imunosupresoare, cum ar fi:
cele în primele 30 de zile după fătare; c)
glucocorticoizi; b) animalele aflate în
animalele bolnave, aflate în tratament sau cele
ultima lună de gestaţie şi cele în primele
în convalescenţă. 13. Animalele care nu au
30 de zile după fătare; c) animalele
fost testate în campania de tuberculinare din
bolnave, aflate în tratament sau cele în
motivele enumerate la pct. 12, vor fi testate
convalescenţă. 13. Animalele care nu au
ulterior îndeplinirii cerinţelor de tuberculinare.
fost testate în campania de tuberculinare
din motivele enumerate la pct. 12, vor fi B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu
testate ulterior îndeplinirii cerinţelor de status suspendat, în urma declarării unei
tuberculinare. suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau

8
B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu neconcludente la testele de tuberculinare, la
status suspendat, în urma declarării unei examenul de abator sau în cazul
suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neefectuării anuale a testului de
neconcludente la testele de tuberculinare, la tuberculinare: 1. În cazul unei suspiciuni
examenul de abator sau în cazul neefectuării bazate pe rezultatele pozitive sau
anuale a testului de tuberculinare: 1. În cazul neconcludente la testele menţionate la lit.
unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul
sau neconcludente la testele menţionate la lit. de exploataţie oficial indemnă de
A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de tuberculoză şi se aplică prevederile
exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
aplică prevederile Ordinului preşedintelui 61/2006, cu modificările şi completările
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
ulterioare, ale Ordinului preşedintelui
completările ulterioare, ale Ordinului
ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale
preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 şi
Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 2.
ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004. 2.
Medicul veterinar oficial elaborează şi
Medicul veterinar oficial elaborează şi

controlează aplicarea planului de măsuri până la controlează aplicarea planului de măsuri


clarificarea situaţiei. 3. Dacă prezenţa până la clarificarea situaţiei. 3. Dacă
tuberculozei nu este confirmată, suspendarea prezenţa tuberculozei nu este confirmată,
statusului de exploataţie oficial indemnă de suspendarea statusului de exploataţie
tuberculoză poate fi ridicată numai în urma unei oficial indemnă de tuberculoză poate fi
testări prin TCS, a tuturor animalelor în vârsta de ridicată numai în urma unei testări prin
peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată
TCS, a tuturor animalelor în vârsta de peste
la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea
6 săptămâni, cu rezultate negative,
animalului/lor care au reacţionat pozitiv, conform
efectuată la cel puţin 42 de zile după
pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară
îndepărtarea animalului/lor care au
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
reacţionat pozitiv, conform pct. 3A din
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
completările ulterioare. 4. Examenele de laborator anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară
pentru precizarea diagnosticului se realizează la aprobată prin Ordinul preşedintelui
LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
completările ulterioare. 4. Examenele de
C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status
laborator pentru precizarea diagnosticului
retras, acea exploataţie oficial liberă de
tuberculoză în care bovinele cu reacţie pozitivă la
se realizează la LSVSA sub coordonarea

testul alergic, au fost eliminate, iar tuberculoza a LNR-IDSA.

9
fost confirmată prin examene de laborator. C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu
status retras, acea exploataţie oficial liberă
1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al
de tuberculoză în care bovinele cu reacţie
unei exploataţii trebuie sa rămână retras până
pozitivă la testul alergic, au fost eliminate,
ce sunt efectuate curăţarea şi dezinfecţia
iar tuberculoza a fost confirmată prin
incintei şi a ustensilelor, iar toate animalele
examene de laborator.
de vârsta mai mare de 6 săptămâni au
1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al
reactionat negativ la ultimele doua teste TCS
unei exploataţii trebuie sa rămână retras
consecutive de tuberculinare, primul efectuat
până ce sunt efectuate curăţarea şi
nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al
dezinfecţia incintei şi a ustensilelor, iar
doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai
toate animalele de vârsta mai mare de 6
mult de 12 luni de la eliminarea ultimului
săptămâni au reactionat negativ la ultimele
animal care a reactionat pozitiv, conform pct.
doua teste TCS consecutive de
3B din anexa nr. 1 la Norma sanitară
tuberculinare, primul efectuat nu mai
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de
completările ulterioare.* 2. În situaţii
12 luni de la eliminarea ultimului animal
concrete (de ex.: în focar, pentru reducerea
care a reactionat pozitiv, conform pct. 3B
timpului de stingere a acestuia; în exploataţii
din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară
care prezintă succesiv animale cu rezultat
aprobată prin Ordinul preşedintelui
pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
semnificativ de animale pozitive la testul de
completările ulterioare.* 2. În situaţii
tuberculinare din exploataţiile calificate
concrete (de ex.: în focar, pentru reducerea
oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA
timpului de stingere a acestuia; în
poate aproba utilizarea unor metode
exploataţii care prezintă succesiv animale
alternative, pentru a creşte gradul de
cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul
confidenţă al diagnosticului în relaţie cu
unui procent semnificativ de animale
animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-γIFN). 3.
pozitive la testul de tuberculinare din
Măsurile aplicate pentru controlul bolii în
exploataţiile calificate oficial indemne de
exploataţiile contaminate trebuie să respecte
tuberculoză), ANSVSA poate aproba
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
utilizarea unor metode alternative, pentru a
nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui
creşte gradul de confidenţă al
ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea
diagnosticului în relaţie cu animalele
Normei sanitare veterinare care introduce
suspecte, cum ar fi (EIAs-γIFN). 3.
măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei,

10
tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Măsurile aplicate pentru controlul bolii în
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. exploataţiile contaminate trebuie să
61/2006, cu modificările şi completările respecte prevederile Ordinului
ulterioare preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
4. Notificarea tuberculozei se face în baza
105/2005 privind aprobarea Normei
prevederilor Ordinului preşedintelui
sanitare veterinare care introduce măsuri
ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea
naţionale pentru eradicarea brucelozei,
Normei sanitare veterinare privind notificarea
tuberculozei şi leucozei bovine şi ale
internă şi declararea oficială a unor boli
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
transmisibile ale animalelor, cu modificările
61/2006, cu modificările şi completările
şi completările ulterioare. 5. Este interzisă
ulterioare.
menţinerea animalelor pozitive în efectiv. 6.
4. Notificarea tuberculozei se face în baza
Este interzisă mişcarea animalelor pozitive şi
prevederilor Ordinului preşedintelui
a celor suspecte, cu excepţia abatorului. 7.
ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea
După declararea bolii, medicul veterinar
Normei sanitare veterinare privind
oficial în a cărui responsabilitate este
notificarea internă şi declararea oficială a
exploataţia, împreună cu medicul veterinar de
unor boli transmisibile ale animalelor, cu
liberă practică împuternicit, efectuează
modificările şi completările ulterioare. 5.
ancheta epidemiologică şi întocmeşte
Este interzisă menţinerea animalelor
programul de asanare. 8. Medicul veterinar
pozitive în efectiv. 6. Este interzisă
oficial comunică în scris proprietarului sau
mişcarea animalelor pozitive şi a celor
deţinătorului de animale restricţiile privind
suspecte, cu excepţia abatorului. 7. După
circulaţia animalelor şi condiţiile de
declararea bolii, medicul veterinar oficial în
valorificare a produselor de origine animală
a cărui responsabilitate este exploataţia,
provenite de la acestea. 9. Medicul veterinar
împreună cu medicul veterinar de liberă
oficial din cadrul DSVSA are
practică împuternicit, efectuează ancheta
responsabilitatea monitorizării cazurilor
epidemiologică şi întocmeşte programul de
reagente şi implementarea tuturor măsurilor
asanare. 8. Medicul veterinar oficial
de stingere a focarului de boală. 10. Bovinele
comunică în scris proprietarului sau
cu rezultat pozitiv la TCS sau/şi EIAs-γIFN
deţinătorului de animale restricţiile privind
se direcţionează către abator pentru tăiere în
circulaţia animalelor şi condiţiile de
vederea efectuării expertizei de abator,
valorificare a produselor de origine animală
precum şi a examenelor de laborator. 11.
provenite de la acestea. 9. Medicul
Aceste bovine se taie în partidă separată sub

11
supraveghere sanitară veterinară şi cu veterinar oficial din cadrul DSVSA are
aplicarea măsurilor de decontaminare şi responsabilitatea monitorizării cazurilor
protecţie a mediului. 12. Examenele de reagente şi implementarea tuturor măsurilor
laborator pentru precizarea diagnosticului se de stingere a focarului de boală. 10.
realizează la LSVSA, sub coordonarea şi, Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/şi
după caz, cu sprijinul LNRIDSA. EIAs-γIFN se direcţionează către abator
monitorizării cazurilor reagente şi pentru tăiere în vederea efectuării
implementarea tuturor măsurilor de stingere a expertizei de abator, precum şi a
focarului de boală. 10. Bovinele cu rezultat examenelor de laborator. 11. Aceste bovine
pozitiv la TCS sau/şi EIAs-γIFN se se taie în partidă separată sub supraveghere
direcţionează către abator pentru tăiere în sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor
vederea efectuării expertizei de abator, de decontaminare şi protecţie a mediului.
precum şi a examenelor de laborator. 11. 12. Examenele de laborator pentru
Aceste bovine se taie în partidă separată sub precizarea diagnosticului se realizează la
supraveghere sanitară veterinară şi cu LSVSA, sub coordonarea şi, după caz, cu
aplicarea măsurilor de decontaminare şi sprijinul LNRIDSA.
protecţie a mediului. 12. Examenele de
D. Exploataţiile cărora li s-a retras statusul de
laborator pentru precizarea diagnosticului se
exploataţie oficial indemnă la tuberculoză îşi
realizează la LSVSA, sub coordonarea şi,
recapătă indemnitatea dacă sunt îndeplinite
după caz, cu sprijinul LNRIDSA. D.
condiţiile prevăzute la lit. E din anexa nr. 4 la
Exploataţiile cărora li s-a retras statusul de
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
exploataţie oficial indemnă la tuberculoză îşi
recapătă indemnitatea dacă sunt îndeplinite E. Tăierea de control a animalelor pozitive la
condiţiile prevăzute la lit. E din anexa nr. 4 la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 γIFN). I. 1. De la toate animalele reagente,
tăiate pentru precizarea diagnosticului de
E. Tăierea de control a animalelor pozitive la
tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe
testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-
individuale pentru examene de laborator,
γIFN). I. 1. De la toate animalele reagente,
astfel: a) limfonodurile capului -
tăiate pentru precizarea diagnosticului de
retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng
tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe
şi drept, parotidian stâng şi drept; b)
individuale pentru examene de laborator,
limfonodurile traheobronhice stâng şi drept,
astfel: a) limfonodurile capului -
mediastinale anterior şi posterior; c)
retrofaringian stâng şi drept, mandibular
limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern,
stâng şi drept, parotidian stâng şi drept; b)

12
limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, retromamar superior şi inferior şi poplitei; d)
mediastinale anterior şi posterior; c) porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon,
limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă
retromamar superior şi inferior şi poplitei; d) mamară. 2. Prin grija medicului veterinar
porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon, oficial din abator grupele de limfonoduri şi
ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la
mamară. 2. Prin grija medicului veterinar pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup
oficial din abator grupele de limfonoduri şi în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de
porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la tuberculoză se face conform Ordinului
pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
în parte. 3. Confirmarea diagnosticului de modificările şi completările ulterioare, prin
tuberculoză se face conform Ordinului următoarele examene de laborator:
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu morfopatologic, bacterioscopic, test biologic
modificările şi completările ulterioare, prin pe cobai. 4. Proprietarii animalelor reagente
următoarele examene de laborator: tăiate pentru stabilirea diagnosticului se
morfopatologic, bacterioscopic, test biologic despăgubesc potrivit legii, indiferent de
pe cobai. 4. Proprietarii animalelor reagente rezultatele examenelor de laborator. 5.
tăiate pentru stabilirea diagnosticului se Precizările tehnice sunt în conformitate cu
despăgubesc potrivit legii, indiferent de prevederile Ordinului
rezultatele examenelor de laborator. 5.
preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale
Precizările tehnice sunt în conformitate cu
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui
nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului
completările ulterioare. 6. Examenele de
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
laborator pentru precizarea diagnosticului se
modificările şi completările ulterioare. 6.
realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-
Examenele de laborator pentru precizarea
IDSA. 7. În cazul izolării Mycobacterium spp,
diagnosticului se realizează la LSVSA sub
tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză
coordonarea LNR-IDSA. 7. În cazul izolării
şi Paratuberculoză în vederea tipizării
Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la
fenotipice şi genetice. 8. În imposibilitatea
LNR pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză
efectuării examenului cultural se vor trimite
în vederea tipizării fenotipice şi genetice. 8.
ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de
În imposibilitatea efectuării examenului
la cobaii utilizaţi pentru testul biologic la
cultural se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la
LNR-IDSA. 9.Toate animalele tăiate pentru

13
bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru precizarea diagnosicului de tuberculoză ce
testul biologic la LNR-IDSA. 9.Toate prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale
animalele tăiate pentru precizarea vor fi examinate obligatoriu şi pentru
diagnosicului de tuberculoză ce prezintă paratuberculoză. II. De la animalele pozitive
leziuni ale masei gastro-intestinale vor fi la testele tuberculinice sau şi imunologice care
examinate obligatoriu şi pentru la inspecţia post-mortem nu prezintă leziuni,
paratuberculoză. II. De la animalele pozitive se vor recolta următoarele grupe de
la testele tuberculinice sau şi imunologice limfonoduri: a) submaxilar, retrofaringian,
care la inspecţia post-mortem nu prezintă bronhic, mediastinal; b) eventual şi cei
leziuni, se vor recolta următoarele grupe de mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali
limfonoduri: a) submaxilar, retrofaringian, şi retromamari. III. În cazul suspiciunii de
bronhic, mediastinal; b) eventual şi cei tuberculoză în abator la inspecţia postmortem,
mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, se prelevează probe de organe cu leziuni şi
portali şi retromamari. III. În cazul limfonoduri în vederea examinării
suspiciunii de tuberculoză în abator la morfopatologice şi bacteriologice, conform
inspecţia postmortem, se prelevează probe de normelor sanitare veterinare. Se recoltează
organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea porţiuni de organe cu leziuni şi grupele de
examinării morfopatologice şi bacteriologice, limfonoduri aferente. În lipsa organelor
conform normelor sanitare veterinare. Se afectate se prelevează numai limfonoduri cu
recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi leziuni.**
grupele de limfonoduri aferente. În lipsa
organelor afectate se prelevează numai
limfonoduri cu leziuni.**

14
III. Supravegherea în exploataţiile cu status suspendat pentru nerespectarea frecvenţei de testare.

Supraveghere activă 1. În exploatațiile în care nu s-a respectat testarea anuală, dar calificate anterior ca
oficial indemne, se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă, exploataţiile redobândindu-și
statutul de oficial indemnă de tuberculoză numai după testarea printr-un singur TCS cu rezultat negativ, a
tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni, 2. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6
săptămâni din exploataţiile nou înfiinţate, atunci când efectivul a fost alcătuit exclusiv din animale
originare din exploataţii calificate oficial indemne de tuberculoză, vor efectua primul test nu mai târziu
de 60 de zi la constituire, iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.
IV. Testarea bovinelor pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de
certificare
Supraveghere pasivă 1. Bovinele destinate comerţului intracomunitar/exportului în ţări terţe sunt
testate pentru tuberculoza bovină anterior mişcării, test de premişcare, în centrele de colectare
sau în exploataţia de origine autorizată pentru comerţ intracomunitar sau export în ţări terţe, de
către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a încheiat contract de prestări servicii
cu exploataţia respectivă, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial, în
intervalul de 30 de zile, atunci când expedierea bovinelor se face din exploataţia de origine sau,
în perioada şederii în centrul de colectare, atunci când expedierea se face din acesta. 2. În
vederea asigurării cerinţelor de certificare, testul de premişcare se realizează prin TU.
V. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tineret la îngrăşat

Supraveghere pasivă - Sunt exceptaţi de la testul de tuberculinare, cu condiţia ca aceştia să


provină din exploataţii oficial indemne de tuberculoză, iar autoritatea competentă locală să
garanteze că masculii pentru îngrăşat nu vor fi folosiţi pentru reproducţie şi vor fi trimişi direct
la locul de tăiere.
*Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării
tuberculinărilor intradermice sub controlul şi coordonarea medicului veterinar oficial.

**Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-


veterinar, de către medicii veterinari oficiali.

Profilaxia se realizează prin respectarea măsurilor generale, care trebuie să vizele


următoarele aspecte:

 Supravegherea permanentă a efectivelor de bovine prin examene clinice și prin


tuberculinări generale prin test unic, efectuate periodic, de două ori pe an, la toate
bovinele în vârstă de peste 6 luni (în prezent de la 6 săptămâni);
15
 În efectivele indemne nu se introduce decât animale sănătoase, provenite din efective
atestate oficial, ca libere de tuberculoză;
 Carantina profilactică timp de 60 de zile a animalelor ce urmează a fi introduse într-un
efectiv indemn, timp în care se supun examenului clinic repetat și tuberculinării prin test
unic, la minimum 45 de zile de la introducere.

Imunoprofilaxia se poate realiza cu BCG sau cu alte vaccinuri, din diferite tulpini atenuate de
bacili ai tuberculozei de tip mamifer (Mycobacterium tuberculosis și Mycobacterium bovis).

Combatere
Tuberculoza bovină este inclusă în lista B a Codului Oficiului Internațional de epizootii, iar
în normele sanitar-veterinar din România, ca boala supusă declarării oficiale.
Combaterea tuberculozei se întemeiază pe depistarea precoce a bolii și înlăturarea din efectiv
a taurinelor bolnave.
Astfel, după confirmarea diagnosticului, pe baza examinării clinice a analizei modului cum s-
au făcut tuberculinările, a rezultatului lor, a documentelor în legătură cu examenul de abator și a
examenului de laborator, ca și rezultatul anchetei epidemiologice, se întocmește planul de
asanare al unității și graficul tuberculinărilor.
În efectivele de bovine contaminate, se aplică următoarele măsuri:

- Bovinele pozitive la testul de tuberculinare comparativ simultan ca și cele cu semne


clince de boală se elimină obligatoriu din efectiv prin abatorizare;
- Toate bovinele din efectivul contaminat, după eliminarea raegenților, se izolează și se
retestează după 60 de zile prin T.C.S, eliminând de fiecare dată animalele pozitive;
- În situația în care procentul de infecție depășește 10% din efectivul testat și tuberculoza a
fost diagnosticată și la tineret sub vârsta de 6 luni, efectivul se supune programului de
asanare prin depopulare totală;
- Repopularea unităților și/sau gospodăriilor se poate face la cel puțin 3 luni după stingerea
oficială a bolii;

În efectivele de bovine cu prevalență ridicată a tuberculozei, care depășește limitele stabilite prin
instrucțiuni ANSV, asanarea se face prin depopulare totală, urmată de curățenie mecanică și
dezinfecție, a cărei eficiență se controlează prin teste de sanitație.

16
CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA BOLII ÎN EUROPA, ÎN INTERVALUL 2005-2016

Evolutia tuberculozei in țarile în care evoluează și care prezintă informații despre boala
din Europa în intervalul 2005-2016 (tabelul 2.1).

Tabel 2.1. Evoluția tuberculozei în Europa

Țară 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Albania 3 18 12 7 8 7 13 0 0 0 0 0
Andora 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0
Armenia 0 0 0 0 3 2 0 0 0 0 0 0
Austria 0 0 1 23 2 1 3 3 5 10 4 17
Azerbaijan 10 0 3 1 0 1 0 0 0 0 0 0
Belarus 3 2 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Belgia 0 7 5 12 2 0 1 1 9 0 4 2
Bosnia 1 0 0 1 21 4 3 4 1 2 1 0
Bulgaria 0 0 0 3 0 0 0 0 0 9 6 0
Croația 18 93 34 34 47 114 256 126 27 8 10 2
Danemarca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elveția 0 0 0 0 0 0 0 0 13 1 0 0
Franța 64 0 82 59 64 135 0 0 0 0 72 145
Georgia 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Germania 5 5 13 23 23 11 0 6 4 2 3 0
Grecia 37 107 42 38 48 44 57 62 67 196 37 0
Ungaria 1 20 29 2 6 13 7 16 62 43 8 0
Irlanda 6647 6386 2806 6837 5883 5327 4780 4856 8860 4191 3823 4021
Italia 289 2174 49 54 341 164 219 315 542 282 364 160
Macedonia 0 0 0 22 3 155 15 13 4 37 27 0
Lituania 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0
Olanda 0 0 0 0 0 6 4 1 4 0 0 0
Polonia 113 266 60 32 11 21 20 21 70 16 30 31
Portugalia 0 51 56 33 60 138 193 63 36 33 37 34
România 64 90 58 54 18 35 63 35 41 37 24 36
Rusia 9 0 47 15 5 0 2 5 16 8 10 10
Serbia 0 0 36 35 32 2 10 15 16 9 5 21
Slovacia 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
Slovenia 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0
Spania 0 1032 1318 1160 764 1247 193 10 1052 1165 2405 3348
Turcia 156 277 322 422 254 121 348 1102 1601 1672 1119 1055
U.K. 2830 0 4133 6282 5814 5883 6177 6799 3907 5001 4273 1888
Ucraina 54 23 24 11 8 11 10 5 1 2 1 1

17
2.1. Hărți epidemiologice cu distribuția evoluției tuberculozei bovine pe teritoriul Europei.

http://www.oie.int

Figura 2.1. Anul 2005 perioada ianuarie-iunie Figura 2.2. Anul 2005 perioada iulie-decembrie

În prima jumătate a anului 2005 observăm că boala este prezentă în Rusia, Spania,
Anglia, Italia. În România și Ucraina boala este limitată în anumite zone și se menține și în a
doua jumătatea a anului.

http://www.oie.int

Figura 2.3. Anul 2010 perioada ianuarie-iunie Figura 2.4. Anul 2010 perioada iulie-decembrie

18
În anul 2010 cazuri de boală apar în Anglia, Irlanda, Spania, Polonia. În România,
Slovacia și Ucraina în prima jumătate a anului sunt cazuri limitate in anumite zone, iar în Italia
în perioada iulie-decembrie cazurile sunt limitate.

http://www.oie.int

Figura2.5. Anul 2013 perioada ianuarie-iunie Figura 2.6. Anul 2013 perioada iulie-decembrie

Pe tot parcursul anului 2013 în România, Ucraina, Slovacia și Italia apar cazuri în zone
limitate și animale infestate în Polonia. Boala mai este prezentă și în țări precum Rusia, Anglia,
Irlanda cu cazuri însemnate.

http://www.oie.int

Figura 2.7. Anul 2015 perioada ianuarie-iunie Figura 2.8. Anul 2015 perioada iulie-decembrie

19
În anul 2015 observăm o creștere a numărului de țări în care cazurile de boală sunt
limitate pe anumite teritorii. Pe lângă România observăm Franța, Italia și Spania. Pe parcursul
anului boala este suspectă în Ucraina.

http://www.oie.int

Figura 2.9. Anul 2016 perioada ianuarie-iunie Figura 2.10. Anul 2016 perioada iulie-decembrie

În anul 2016 apar animale infestate in Polonia pe tot parcursul anului iar în România,
Italia și Franța zonele sunt limitate. În perioada ianuarie-iunie boala este prezentă în Belgia, iar
în a doua jumătate a anului în Slovenia și Turcia.

Tabelul 2.2. Țările cu cele mai mari cazuri de tuberculoză


Țara 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Croația 18 93 34 34 47 114 256 126 27 8 10 2
Grecia 37 107 42 38 48 44 57 62 67 196 37 0
Franța 64 0 82 59 64 135 0 0 0 0 72 145
Irlanda 6647 6386 2806 6837 5883 5327 4780 4856 8860 4191 3823 4021
Italia 286 2174 49 54 341 164 219 315 542 282 364 160
Anglia 2830 0 4133 6282 5814 5833 6177 6799 3907 5001 4273 1888
Turcia 156 277 322 422 254 121 348 1102 1601 1672 1119 1055

20
10000

9000

8000

7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Irlanda Italia Spania Turcia U.K.

Figura 2.11. Reprezentarea grafică a evoluției focarelor de tuberculoză în țările cu cele mai multe focare
în anii 2005-2016

Comentarii generale

Conform tabelului cu focarele semnalate și a hărților de distribuție privind situația


epidemiologică a tuberculozei bovină în țările Europei în perioada 2005-2016 se poate observa
că această boală este prezentă pe parcursul celor 11 ani pe întreg teritoriul european. Puține țări
sunt indemne, majoritatea semnalând cazuri sporadice , iar unele au înregistrat un număr
impresionant de focare de ordinul sutelor/miilor. Analizând în ansamblu, putem observa că
poziționarea geografică nu a influențat epidemiologia bolii. Unele teritorii au cazuri numeroase
de tuberculoza, pe când alte țari vecine și-au păstrat boala cu un nivel evolutiv sporadic. Astfel,
în perioada 2005-2016 Moldova, Cehia și Suedia s-au menținut indemne. Albania, Azerbaijan,
Olanda, Lituania au semnalat cazuri sporadice, însă țări precum Irlanda, Italia, Anglia, Turcia și
Spania au avut mii de focare.
Se poate concluziona că tuberculoza bovină este o boala dificil de eradicat, că este
imperios necesar să fie aplicate și respectate toate măsurile de supraveghere epidemiologică
activă și pasivă.

21
CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA BOLII ÎN ROMÂNIA ÎN INTERVALUL
2005-2016

Tabelul 3.1. Tabel brut global cu focarele înregistrate în județele din România
JUDEȚE/ANI 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Alba 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2
Arad 0 0 3 4 1 0 8 1 0 0 1 1
Bacău 0 0 1 2 6 11 0 0 0 1 0 0
Bihor 0 0 2 5 0 1 23 3 0 2 0 10
Bistrița-
Năsăud 0 0 0 4 4 0 2 14 10 3 0 0
Botoșani 0 0 1 0 0 0 8 0 0 3 0 2
Brăila 0 0 2 3 0 0 0 0 0 0 0 0
Brașov 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0
Buzău 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Caraș-Severin 0 0 0 0 0 0 2 2 2 0 0 1
Constanța 0 0 7 5 1 0 0 1 0 2 1 0
Covasna 0 0 3 2 0 1 0 0 0 0 0 0
Dîmbovița 0 0 2 1 0 1 0 0 0 0 0 0
Dolj 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
Giurgiu 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0
Ialomița 0 0 0 0 1 1 1 0 0 2 0 5
Maramureș 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0 3 2
Mureș 0 0 0 0 0 1 0 0 0 3 0 1
Neamț 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Olt 0 0 10 8 1 0 0 0 0 2 0 0
Prahova 0 0 0 2 1 4 0 0 0 0 0 7
Sălaj 0 0 0 0 0 1 0 0 7 8 6 3
Satu Mare 0 0 18 6 0 2 3 11 22 11 12 0
Sibiu 0 0 0 0 0 5 0 0 0 0 0 0
Suceava 0 0 1 0 0 3 0 0 0 0 0 0
Teleorman 0 0 2 7 1 0 16 0 1 0 0 0
Timiș 0 0 3 0 1 1 0 0 0 0 0 0
Tulcea 0 0 0 3 0 1 0 0 0 0 0 0
Vaslui 0 0 2 0 0 1 0 0 0 0 0 0
Ilfov 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 36
TOTAL 0 0 58 54 18 35 63 35 43 37 24 70

În tabelul prezentat se observă totalul de cazuri de tuberculoză din România in perioada


2005-2016. Cele mai multe focare de tuberculoză pe teritoriul României sunt prezente în anul
2016, iar cele mai puține în anul 2009.

22
40

35 2005

30 2006
2007
25
2008
20 2009
15 2010

10 2011
2012
5
2013
0
2014

Ilfov
Brăila

Mureș

Vaslui
Brașov

Giurgiu

Neamț
Alba

Ialomița
Bihor

Buzău

Olt
Dolj

Sălaj
Satu Mare
Arad

Covasna

Sibiu
Suceava

Tulcea
Bacău

Botoșani

Prahova

Timiș
Bistrița-Năsăud

Maramureș

Teleorman
Constanța

Dîmbovița
Caraș-Severin

2015
2016

Figura 3.1.Reprezentarea grafică a totalului de cazuri de tuberculoză din România între anii
2005-2016

Figura 3.2. Prezența cazurilor de tuberculoză în România în perioada 2005-2016


23
În figura 3.2. este prezentată harta României pe județe; pentru fiecare județ este specificat
numărul total de cazuri de tuberculoză in perioada 2005-2016. Observăm județul Satu-Mare care
conduce în topul numărului de cazuri, înregistrându-se 85 in perioada 2005-2016, urmat de Bihor
cu un număr de 45 de cazuri.

3.3 Hărţi epidemiologice în care să fie evidenţiate focarele/cazurile apărute în


diferite judeţe

http://www.oie.int

Figura 3.3. Evoluția tuberculozei în anul 2005 Figura 3.4. Evoluția tuberculozei în anul 2006

http://www.oie.int

Figura 3.5. Evoluția tuberculozei în anul 2015

24
http://www.oie.int

Figura 3.6. Evoluția tuberculozei în anul 2016


În cele două hărți din figura 3.6. este prezentată harta României, cu evoluția tuberculozei
în anul 2016. Se observă că boala evoluează doar în anumite județe precum: Bihor, Satu Mare,
Mureș, Sălaj, Brașov și Neamț.

3.4. Comentarii, analiză epidemiologică a tendinţelor


Din tabelele alăturate și din hărțile expuse, reiese faptul că România nu a fost scutită în
nicio regiune de prezența focarelor, însă numărul acestora au fost relativ redus. Pe parcursul a 11
ani au fost semnalate aproximativ 200 de cazuri de tuberculoză bovină, ceea ce situează țara
noastră printre cele apropiate de eradicarea bolii.

25
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ PRIVIND TRANSPORTUL UNUI
EFECTIV DE PORCINE DIN LITUANIA ÎN ROMÂNIA

4.1. STUDIU DE CAZ


Analiza de risc și planul de măsuri în cazul importului a 100 de porci pentru abatorizare,
din Lituania (Vilnius) în România, județul Iași.

Figura 4.1. Harta cu traseul rutier. Distanța: 1.559 km/ Durată: 23h și 9 minute.
Sursă: http://distanta.ro
Studiul de caz vizează transportul a 100 de porcine în luna Decembrie, anul 2017.
Animalele sunt importate din Vilnius (Lituania), în Iași România, în vederea abatorizării. Pentru
a ajunge la destinație se folosește exclusiv transportul rutier pe ruta Lituania-Iași. Traseul parcurs
în cazul prezent, este de 1.559 km, în timp de 24h si 9minute.
Înainte de orice acțiune, respectiv de achiziționarea unui număr de suine, medicul
veterinar oficial trebuie să întocmească o analiză de risc eficientă și în amănunt, precum și
obținerea animalelor dintr-un efectiv indemn.
Pe parcursul întregului traseu, animalele vor fi monitorizate, adăpate, hrănite și se vor
respecta normele de protecție și bunăstare a animalelor în funcție de durată călătoriei.
Înaintea efectuării unui transport cu porcine trebuie să fie verificat statutul epidemiologic
al țării importatoare.
26
4.2. PROTECȚIA ȘI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN TIMPUL
TRANSPORTULUI

Asigurarea condițiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului depinde, în


principal, de conduita zilnică a transportatorilor. Conducerea oricărui tip de autovehicul utilizat
pentru transportul animalelor vii implică un grad ridicat de responsabilitate.
Legislația națională transpune din legislația europeană anumite cerințe privind protecția
și bunăstarea animalelor în timpul transportului definite prin trei cuvinte și anume : trebuie,
întotdeauna și niciodată.

Trebuie:
– ca animalele să aibă apă, hrană și o perioadă de odihnă de 24h înainte de începerea unei
călătorii;
– ca animalele să fie apte pentru călătorie;
– ca mijloacele de transport, inclusiv cele cu remorcă, să nu producă răniri și suferințe inutile;
– ca persoanele care manipulează animalele să aibă competența și instruirea necesară;
– ca vehiculele să îndeplinească standardele de construcție și să fie corespunzătoare pentru
fiecare specie și călătorie;
– ca documentele necesare să fie completate corect și ținute la purtător;
– să se respecte regulile de curățare și dezinfecție;

Întotdeauna:
– se elaborează un plan de călătorie pentru a evita întârzierile inutile;
– se verifică dacă animalele sunt apte pentru călătorie înainte de încărcare;
– se verifică vehiculul pentru orice eventuale defecțiuni și se curăță înainte de încărcare;
– încărcarea, transportul și descărcarea animalelor se vor face cu calm și fără grabă;
– se folosesc pereți despărțitori atunci când, este necesară împărțirea vehicului sau separarea
animalelor în grupuri pentru a preveni căderea acestora;
– se va asigura animalelor suficient spațiu pe podeaua mijlocului de transport și spațiu
deasupra animalelor;
– șoferii vor conduce cu atenție și grijă față de animale;
– dacă va fi necesar, șoferii se vor opri și vor verifica animalele în timpul transportului.

27
Niciodată:
– nu se transportă animalele care nu sunt apte pentru călătorie;
– nu se folosește forța pentru a face animalele să se deplaseze;
– nu se permite personalului necalificat și fără experiență să încarce, să descarce și să
transporte animalele;
– nu se încarcă animale incompatibile în același loc, spre exemplu, vaci cu coarne și fără
coarne;
– nu se supraîncarcă vehiculul;
– nu se frânează, accelerează și nu se iau curbele cu viteză dacă acestea se pot evita;
– nu se lasă animalele nesupravegheate în vehicul pentru o perioadă lungă de timp;
– nu se descarcă animalele dacă nu există o persoană responsabilă pentru aceasta.

Pe langă aceste aspecte, se va ține cont și de particularitățile speciei cum ar fi: porcii au
simțurile foarte dezvoltate, sunt animale zgomotoase, sunt predispuși la stres, având o reacție
puternică de teamă dacă sunt grăbiți. Ei trebuie să fie manipulați cu grijă.
Parametrii de microclimat vor fi influențați de temperatura corporală a porcului de
39,2 grade C. Masculii vor fi transportați separat de femele.
Suprafața necesară unui porc, în cazul nostru de sacrificat, cu greutatea între 65-80 de
kg, va fi de 0,3-0,35 suprafață/m2 . Porcinele trebuie să aibă cel puțin posibilitatea de a se întinde
și de a sta în picioare în poziție normală.

4.3. MIJLOACELE DE TRANSPORT DESTINATE CĂLĂTORIILOR

Mijloacele de transport destinate călătoriilor de lungă durată și cele de scurtă durată


trebuie să îndeplinească, de asemenea, următoarele condiții:
(a) să se evite rănirea și suferințele animalelor și să se asigure siguranța acestora;
(b) să protejeze animalele în conditii atmosferice nefavorabile, de temperaturi extreme și de
modificările nefavorabile ale condițiilor meteorologice;
(c) să fie curățate și dezinfectate;
(d) să nu permită evadarea sau căderea animalelor și să poată rezista la stresul provocat de
mișcările din timpul transportului;
(e) să asigure menținerea unei calități și cantități de aer adecvate speciilor transportate;
(f) să permită accesul la animale, pentru a se asigura îngrijirea si inspectarea acestora;
Persoana competentă responsabilă pentru transport trebuie sa aibă acces la toate
animalele ca sa le poată inspecta și îngriji. Acest lucru se poate face prin trapa principală de
28
transport sau prin uși separate pentru inspecție care să ofere acces la spațiile în care sunt cazate
animalele.
(g) să aibă podele cu suprafață antiderapantă; Există o varietate de opțiuni pentru podeaua
antiderapantă inclusiv preș de cauciuc sau podea din metal cu suprafață antiderapantă. Acesta
trebuie sa fie liberă de obstacole și suficient de solidă pentru a susține greutatea animalelor.
(h) să aibă podele care să minimizeze riscul de scurgere a urinei sau a fecalelor;
(i) să dispună de mijloace de iluminare suficiente pentru inspectarea și îngrijirea animalelor în
timpul transportului.
Vehiculele trebuie să dispună de dispozitive fixe sau mobile de iluminat. În situația în
care sistemul de iluminat este fix, cablurile și accesoriile acestuia, dacă există, trebuie să fie
poziționate și protejate astfel încât animalele să nu aibă acces la ele. Dispozitivele de iluminat
trebuie amplasate în interiorul și la exteriorul mijlocului de transport, deasupra rampei pentru a
facilita îmbarcarea/debarcarea animalelor.

Figura 4.2. Mijloc de transport destinat transportului autorizat pentru suine

(www.lumeasatului.ro)

29
4.3. Rampa pentru porci (www.meat-milk.ro)

4.4. Transportul suinelor (www.meat-milk.ro)

30
Figura 4.5. Certificat de autorizare sanitară veterinară pentru transportul de lungă durată
www.ansvsa.ro
Certificatul de autorizare sanitară veterinară este un document emis de către direcţia
sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti în
baza căruia este permisă funcţionarea mijlocului de transport de lungă durată, supus controlului
sanitar.
31
4.4. ÎNCĂRCAREA, DESCĂRCAREA ȘI MANIPULAREA PORCILOR

Din punct de vedere al încărcării, descărcării și manipulării porcilor se vor respecta


mai multe reguli. Înainte și în timpul încărcării este recomandat:
-să acordați suficient timp;
-să verificați numărul de animale, specia și categoria acestora;
-să vă asigurați că aveți la dispoziție îngrijitori de animale cu experiență;
-să verificați dacă toată lumea știe ce are de făcut, dacă porțile sunt în poziția în care ar trebui să
fie, dacă este totul solid, fiind indicat să acoperiți podelele cu puțin nisip;
-să eliminați orice obstacol care ar putea determina animalele să dea înapoi sau să se sperie;
-să imprăstiati paie pe rampă;
-să evitați crearea unui efect de lumini și umbre;
- suprafețele trebuie să fie nealunecoase, cu protecție laterală pentru a se evita evadarea și să fie
curătate și dezinfectate ;
- în cazul în care porcii nu sunt transportați împreună cu mamele lor, aceștia vor efectua călătorii
de lungă durată în cazul în care au mai mult de 3 săptămâni, iar greutatea depășește 10 kg;
-blocarea cu bună știință a unui animal care este condus sau ghidat către orice parte a zonei în
care sunt manipulate animalele;
-folosirea instrumentelor electrice; se pot folosi pentru porcinele adulte care refuză să se miște,
aplicate numai pe mușchii crupei, nu mai mult de 1 secundă și nu se administrează în mod
repetat dacă animalele nu reacționează.
- înainte de îmbarcare animalele vor avea obligatoriu crotalie auriculară.
Rampele de urcare să aibă înclinația de 20%, adică 36,4% față de planul orizontal. În
timpul manipulării se interzice:
-lovirea cu mâna sau piciorul;
-aplicarea de presiune într-o zonă sensibilă determinând astfel dureri /suferințe inutile;
-ridicarea/târârea animalelor de cap, urechi, picioare, coadă sau manipularea care determină
suferințe/dureri inutile;
-folosirea vergelelor/instrumentelor ascuțite;
-durata estimată a călătoriei
Acestora li se adaugă și autorizația șoferului de a realiza transport cu animale vii, dar și
autorizația mijlocului de transport.

32
Figura 4.6. Dimensiunile rampei la porci
www.ansvsa.ro

4.5. DOCUMENTE DE TRANSPORT

Documentele de transport necesare sunt:


-originea și proprietarul animalelor;
-locul de plecare al animalelor;
-data și ora plecării;
-locul de destinație prevăzut;
- actele însoțitoare ale transportului.

La actele de transport se adaugă autorizația șoferului de a realiza transport cu animale vii


și autorizația mijlocului de transport.
Jurnalul de călătorie cuprinde următoarele secțiuni:
a. Planificarea;
b. Locul de plecare;
c. Locul de destinație;
d. Declarația transportatorului;
e. Formular de raportare a anomaliilor.
Paginile jurnalului vor fi ștampilate si legate. La desținatie, jurnalul de călătorie va fi
păstrat 3 ani de la data sosirii animalelor
Deși Pesta Porcina Africană se cunoaște ca evoluând mai mult pe teritoriile africane și
asiatice, evoluția acesteia a depașit aceste granițe ajungând și pe teritoriul European. Din aceste
motive se vor efectua controale vamale pentru a preveni apariția focarelor în România.
Pesta porcină africană reprezintă o importantă boală virală, extrem de contagioasă, care
afectează deopotrivă porcii domestici şi pe cei sălbatici. Boala este răspândită la nivel global.
33
Pesta porcină africană este o boală infecţioasă ce nu se transmite la om, dar induce pierderi
economice de mari proporţii datorită:
- acţiunilor de combatere şi eradicare;
- restricţiilor impuse comerţului şi exportului;
- impactului deosebit de puternic asupra fermierilor şi a deţinătorilor de porci, ce trebuie
ucişi în caz de boală;
- intensificării supravegherii pentru recâştigarea statutului de ţară liberă de pestă porcină
africană.
În caz de suspectare a pestei porcine africane într-un mijloc de transport, autoritatea
competentă locală pune în aplicare, de îndată, mijloacele de investigare oficiale pentru a
confirma sau a infirma prezența respectivei boli în conformitate cu procedurile stabilite în
manualul de diagnostic.
În cazul în care se depistează un caz de pestă porcină africană într-un mijloc de transport,
autoritatea competentă locală se asigură că:
a) toate animalele sensibile prezente în mijlocul de transport sunt ucise de îndată;
b) deșeurile porcilor eventual infectați și contaminați sunt neutralizate/procesate sub control
oficial;
c) operațiunile de curățare, dezinfecție și, dacă este necesar, dezinsecție a vehiculelor, se
efectuează sub controlul medicului veterinar oficial;
d) se efectuează o anchetă epidemiologică;
e) izolatul virusului pestei porcine africane se supune procedurii de laborator prevăzută în
manualul de diagnostic, pentru a identifica tipul genetic al virusului;
f) măsurile de control se aplică şi în exploatația de unde provin porcii infectați, procedând
aşa cum prevede directiva de control a pestei porcine africane;
g) reintroducerea animalelor pentru transport nu trebuie să aibă loc înainte de trecerea a cel
puțin 24 de ore de la terminarea operațiunilor de curățare, dezinfecție și, dacă este
necesar, de dezinsecție.

4.6. Proceduri de frontieră

Carantina profilactică:
Animalele provenite din import se supun, în mod obligatoriu, carantinei profilactice pe o
perioada de maximum 30 de zile, în locuri izolate și special amenajate, autorizate de
subdiviziunile teritoriale pentru siguranța alimentelor, care permit introducerea animalelor în
aceste locuri numai după verificarea îndeplinirii cerințelor sanitar veterinare specific.
34
Obligațiile generale ale Agenției

Dacă în procesul vămuirii medicul veterinar oficial depistează boli transmisibile la


animale sau există suspiciunea acestora ori un risc de altă natură ce poate pune în pericol
sănătatea animalelor, sănătatea publică veterinară, protecția animalelor, protecția mediului și
siguranța produselor de origine animal, întregul lot al mărfii supuse controlului sanitar veterinar
de stat se returnează către țara de origine, iar dacă această măsură nu este posibilă, Agenția, în
comun cu organelle vamale, dispune distrugerea lotului, sacrificarea forțată a animalelor și
prelucrarea ulterioară sau tratamentul imediat al acestora, precum și al obiectelor și materialelor
aferente.
Pentru a primi avizul de liberă trecere din partea medicului veterinar oficial de la postul respectiv
de control sanitar veterinar organizat in cadrul postului vamal agenții economici depun
urmatoarele documente:
a) certificate sanitar veterinar;
b) certificatul de origine;
c) după caz, certificatul de calitate;
d) avizul sanitar-veterinar eliberat de Agenție.

35
ANEXE

FIŞĂ DE INSPECŢIE

privind respectarea normelor sanitare veterinare referitoare la

cerinţele pentru transportatorii rutieri de animale vii

Nr. ........../ ..........................


Baza legală

Reg. Cons. 1/2005/CE, Ord. ANSVSA nr. 16/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, HG nr.
984/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Ord. ANSVSA nr. 201/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, Decizia 188/2013, O.G. nr. 37/2007,cu modificările şi completările ulterioare.

Obiectivul inspecţiei

Verificarea respectarii prevederilor legale privind condiţiile necesare pentru deţinerea autorizaţiei de
transportator rutier de animale vii

Echipa de inspectori

dr….............................................................................. cu legitimaţia de serviciu nr .......……………….…..

dr…………………………………………………..….cu legitimaţia de serviciu nr……………………...…

Ordinul de serviciul DSVSA ……………… :nr…………………............. din …………………….………….....

TRANSPORTATOR

Denumirea firmei transportatoare: .....................................................................................................

Adresa firmei transportatoare: ............................................................................................................

Nr. autorizatiei : ................................................. Autoritatea emitentă: ..............................................

Data eliberării autorizaţiei : .....................................

Transportator autorizat pentru călătorii de □ scurtă durată □ lungă durată


36
Număr mijloace de transport autorizate în cadrul unităţii:
.............................................................................

Număr şoferi / însoţitori care deţin certificate de competenţă în cadrul unităţii:


..........................................

Documente Da Nu Observatii/Neconformitati

Autorizaţie de transportator valabilă

Autorizaţie/certificat de autorizare valabilă


pentru fiecare mijloc de transport folosit la
transportul de animale vii

Certificate de competenţă profesională


valabile pentru şoferi/însoţitori care
transportă animale vii

Există registre de evidenţă a transporturilor


pentru fiecare mijloc de transport utilizat
pentru transportul de animale vii, păstrate
pentru ultimii 3 ani

În registrul de evidenţă a transporturilor s-a


operat fiecare transport

Documente care atestă efectuarea


operaţiunilor de spălare şi dezinfecţie
pentru mijloacele folosite pentru transport
animale vii

Deţine copii ale jurnalelor de călătorie


pentru transporturile de lungă durată
efectuate în ultimii 3 ani (**)

Există documente referitor la transmiterea


copiilor jurnalelor de călătorie către
autoritatea competentă de la locul de
plecare, în max. o lună de la data efectuării
transportului (în cazul solicitării din partea
autorităţii)(**)

Verificarea datelor înregistrate de tahograf


(*) şi sistemul de navigaţie (**)

37
La sediul transportatorului se află
descărcate şi stocate datele înregistrate de
către tahografele mijloacelor de transport
(analoage, mai vechi de o lună de la data
controlului şi digitale, mai vechi de 3 luni de
la data controlului), din ultimii 3 ani(*)

Contract/Contracte pentru funcţionarea


sistemulului/sistemelor de navigaţie pentru
toate mijloacele de transport(**)

Contractul/contractele este/sunt valabil(e)


(**)

Datele înregistrate de sistemul de navigaţie


conţin informaţii referitoare la localizarea
mijlocului de transport precum şi la
deschiderea/închiderea trapei de
îmbarcare(**)

Datele sunt descărcate şi stocate la sediul


firmei pentru transporturile efectuate în
ultimii 3 ani(**)

(*) se completează pentru mijloacele de transport care depăşesc 3,5 tone

(**)Se completează numai pentru transportatori autorizaţi pentru călătorii de lungă durată

CONCLUZII:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………

MĂSURI DISPUSE:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………..………..

SANCŢIUNI:

În urma deficienţelor constatate s-au aplicat sancţiuni contravenţionale conform ……………..…………... în


baza procesului verbal nr…………..……..…….. din data………….……….. art…...…lit….....pct……... cu suma de
…………..…………..……

D.S.V.S.A. …………… Am luat la cunoştinţă

Reprezentant legal
38
MODEL DE CERTIFICAT DE COMERȚ INTRACOMUNITAR
S.C. ________________________
Nr______Data ________________
CERERE
Subsemnat (ul/a)______________________________ domiciliat în _______________
str. ______________________nr. _____, bloc____, scara_____, etaj____, ap.____, județ/sector
________________, telefon_________________, act identitate _____, seria____,
nr_____________, CNP ______________________________ eliberat de _______________la
data__________, în calitate de________________ la SC ______________________________
având număr de ordine în registrul comerțului _________________, cod unic de înregistrare
_______________, cu sediul social în localitatea _________________________, str.
________________________, nr. _____, bloc___, scara____, etaj___, ap.___, județ/sector
______________, cod poștal ___________, căsuța poștală______ telefon_______________,
fax____________, e-mail______________, solicit eliberarea autorizației sanitare veterinare
pentru export/comerț intracomunitar conform legislației sanitare veterinare în vigoare, pentru
următoarele activități (denumire activitate şi cod CAEN):
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
care se vor desfășura la punctul de lucru situat în localitatea _________________________ str.
___________________________, nr. _____, bloc___, scara____, etaj___, ap.___, judet/sector
___________, cod postal _______________, căsuța
poștală_________telefon_________________,fax________________, e-mail____________

Anexez alăturat următoarele documente :


- copii de pe certificatul unic de înregistrare,
- certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerțului,
- proiectul de amplasare,
- proiectul construcției și al dotarii, cu identificarea fluxului tehnologic și/sau utilităților,
- memoriul tehnic justificativ,
- copia autorizatiei sanitare veterinare.

Data ____________ Semnătura și stampila ________________


39
ROMÂNIA
AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU
SIGURANŢA ALIMENTELOR
CERTIFICAT DE COMPETENŢĂ PENTRU CONDUCĂTORII ŞI ÎNSOŢITORII,
DE PE VEHICULELE RUTIERE CARE TRANSPORTĂ ANIMALE VII

| _ _ |
| 1. IDENTIFICAREA |_| CONDUCĂTORULUI |_| ÎNSOŢITORULUI |
| _ _ |
| 1. |_| DRIVER |_| ATTENDANT IDENTIFICATION |
| 1.1. Nume |
| 1.1. Surname |
| 1.2. Prenume |
| 1.2. First name |
| 1.3. Data naşterii | 1.4. Locul şi ţara naşterii | 1.5. Naţionalitatea |
| 1.3. Date of birth | 1.4. Place and country of birth | 1.5. Nationality |
| | | |
|_____________________|_________________________________|______________________|
| 2. NUMĂRUL CERTIFICATULUI |
| 2. CERTIFICATE NUMBER |
| 2.1. Prezenta autorizaţie este valabilă până la data de |
| 2.1. This authorisation is valid until |
| |
|_____________________________________________________________________________
_|
| 3. AUTORITATEA CARE EMITE CERTIFICATUL |
| 3. BODY ISSUING THE CERTIFICATE |
| 3.1. Numele şi adresa autorităţii care emite certificatul |
| 3.1. Name and address of the body issuing the certificate |
| |
| AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA
ALIMENTELOR |
| NATIONAL SANITARY VETERINARY AND FOOD SAFETY AUTHORITY
|
| Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951 |
40
| Bucharest, Negustori Str. 1B, Branch 2, postal code 023951 |
|_____________________________________________________________________________
_|
| 3.2. Telefon | 3.3. Fax | 3.4. Email |
| 3.2. Telephone | 3.3. Fax | 3.4. Email |
| | | |
| 0040213157875 | 0040213124967 | office@ansv.ro |
|_____________________|_________________________________|______________________|
| 3.5. Data 3.6. Locul 3.7. Ştampila |
| 3.5. Date 3.6. Place 3.7. Stamp |
| ___ |
| 3.8. Numele şi semnătura / Director General |
| 3.8. Name and signature | | |

MODEL CERERE AUTORIZARE TRANSPORT ANIMALE


S.C. ________________________
Nr______Data ________________

CERERE

Subsemnat (ul/a)___________________________________ domiciliat în


___________________
Str. _____________________________nr. _____, bloc____, scara_____, etaj____, ap.____,
județ/sector ____________, telefon________________, act identitate ______, seria____,
nr_____________,
CNP _________________________ eliberat de _______________ la data_______________ în
calitate de reprezentant legal al SC ______________________________ având număr de ordine
în registrul comerțului __________________, cod unic de înregistrare ______________ cu
sediul social în localitatea ______________________str.____________________ nr. _____,
bloc____, scara_____, etaj____, ap._____, județ/sector ____________ cod poștal
________________ căsuța poștală____________ telefon_________________,
fax________________, e-mail________________, vă rog sa binevoiți a elibera autorizația
sanitară veterinară pentru mijlocul de transport ____________________________
seria_________________, capacitatea____________, nr. de înmatriculare (auto, avion, navă,
vagon)
41
_____________________________________________________________________________
________, proprietatea__________________________________adresa
___________________________________
_____________________________________________________________________________
___
I. Condiţii de temperatură:
1. Fără regim termic 3. T de congelare
2. T de refrigerare 4. alt regim termic II. Condiţii de transport:
1.agățat 3. ambalat
2. vrac 4. împachetat

Capacitatea de transport __________________________________________________

Achitat cu chitanța nr.______________


Data _____________ Semnătura și ștampila
______________________

42
Concluzii

Conform datelor statistice preluate de pe site-ul www.oie.int, pesta porcină africană a


evoluat în Lituania în primele 6 luni a anului 2017. Virusul a fost descoperit la o fermă de porci
cu peste 25 de mii de capete. Deasemeni, focarele au mai fost înregistrate și în Polonia. Ca
urmare, transportul de porci din Lituania în România, Iași nu poate avea loc.
În data de 31 iulie 2017, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat și în
țara noastră primul focar de pestă porcină africană, la porci domestici, într-o gospodărie,
localizată la periferia municipiului Satu Mare. Investigația epidemiologică a relevat existența
unui focar primar și a unui focar secundar.
În conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale au fost întreprinse
următoarele acțiuni:
• au fost recoltate probe pentru examene de laborator;
• au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatațiile infectate;
• au fost ucise animalele din focar și cele 7 cadavre au fost distruse prin incinerare;
• s-a efectuat dezinfecţia în cele două gospodării a spaţiilor de cazare a porcilor, a
aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate, a utilajului care a fost
folosit pentru săparea locului de îngropare dar şi a locului unde s-au îngropat porcii infestați.
• a fost efectuat recensământul exploataţiilor cu suine din proximitatea gospodăriilor
afectate;
• au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și
planul de măsuri pentru instituirea măsurilor specifice de control a bolii;
• a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor în vederea stabilirii planului de
măsuri specifice pentru controlul bolii.
În urma confirmării prezenței virusului pestei porcine africane în țara noastră, Comisia
Europeană va adopta o decizie privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate
de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate.
În această zonă, va fi interzisă mișcarea suinelor domestice și sălbatice, a produselor și
subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea.
În concluzie, putem spune că pesta porcină africană constituie un real pericol
pentru țara noastră, fapt pentru care se impune luarea unor măsuri severe de profilaxie și
combatere în vederea prevenirii apariției și răspândirii acestei boli.

43
Bibliografie:

 http://www.oie.int ;
 https://www.google.ro;
 http://tvrmoldova.md/social/video;
 http://legislatie.just.ro;
 http://www.ansvsa.ro;
 Tratat de zoonoze – Stephen R. Palmer, E J Lord Soulsby David Ian Hewitt Simpson;
 Tratat de boli infecțioase ale animalelor – Vol. 1 – Bacterioze – Tudor Perianu, Editura
Universitas XXI, Iaşi.

44