Sunteți pe pagina 1din 78

URGENŢE MEDICALE LA

CABALINE, BOVINE ŞI
OVINE
S. BESCHEA
Gh SOLCAN
Luminiţa Diana HRIŢCU,
V. BOGHIAN,
N. HAGIU
1
Sindromul
de
colici

2
Termenul de colici semnifică manifestări
dureroase cu punct de plecare de la nivelul
viscerelor abdominale.
Se disting:
• colici adevărate = manifestări ale durerilor gastrointes-
tinale;

• colici false = exprimă dureri de la nivelul celorlalte viscere


abdominale (peritoneu, ficat, rinichi, căi biliare, uter, pleură etc.);

• colici simptomatice = manifestări dureroase în boli


sistemice infecţioase, parazitare, toxice etc.

3
Tabloul clinic:
După intensitatea manifestărilor dureroase
deosebim colici: dramatice, grave şi uşoare.
• dramatice (brutale)
- manifestările dureroase sunt intense şi
continui
- animalele îşi pierd instinctul
de conservare
- apar în crizele vasculare
abdominale (arterita mezenterică),
dilataţia gastrică acută,faza de
debut a unor tulburări topografice,
precum torsiunea transversală a
colonului etc. 4
• grave (intense)
- manifestările dureroase sunt suficient de
intense
- animalele îşi pot pierde instinctul de
conservare
- apar scurte perioade de acalmie
- mai frecvent în gastropatii şi enteropatii
ale intestinului subţire:
- spasmul intestinal
- în faza de debut a
unor tulburări
topografice, (hernia
ingvino-scrotală
la armăsar ş.a.) 5
• uşoare (slabe)
- intensitatea manifestărilor dureroase
este mică şi sunt separate de lungi perioade de
acalmie
- apar mai frecvent în enteropatii ale
intestinului gros (indigestia intestinală prin
supraîncărcare) sau în faza finală a tulburărilor
topografice.

6
După modul de exprimare, simptomele pot
fi împărţite:

- mimate,

- audibile şi

- cifrate.

7
 Partea mimată - manifestările de atitudini,
poziţii,facies şi mimică
 Mimica facială :
 - căscături
 - mişcări convulsive ale buzelor
 - clipiri dese din ochi
 - privire îngrijorată
 - agitaţia urechilor
 - scuturarea frecventă a capului asociată cu
campare dinainte
 - poziţia câinelui şezând
 - autoascultaţie
 - bătăi scurte cu copita de sol sau lovire a
abdomenului cu membrele anterioare.
 Sugerează localizarea anterioară a durerii (stomac,
eventual duoden, flexura diafragmatică a colonului).8
Mimica caudală:
- campare dinapoi
- luarea frecventă a poziţiei de urinare fără
micţiune
- agitaţia cozii, ţinerea ei ridicată sau în S
- semierecţia la masculi şi mişcările labiilor
vulvei şi ale clitorisului la femele

Sugerează localizarea posterioară a durerii


(cecum, flexura pelvină a colonului)

9
10
Atitudini:

- deplasarea cu paşi scurţi, cu picioarele


uşor flexate
- culcări şi ridicări frecvente
- tendinţa de trântire.

11
Partea audibilă - zgomotele
intestinale (borborigme pe intestinul subţire şi ghiorăituri pe
intestinul gros) sunt modificate ca frecvenţă

şi intensitate în colica adevărată

12
- lipsa acestora semnifică suspendarea
mişcărilor peristaltice, având semnificaţie ridicată
de diagnostic pentru tulburările topografice
intestinale.
- exagerarea borborigmelor se constată
în spasmul intestinal (crampa intestinală)
- în indigestia intestinală gazoasă apar
zgomote pasive, cu timbru amforic, determinate de
trecerea gazelor dintr-o ansă în alta pentru egalizarea presiunii. Se aud pe
cârja cecumului şi pe ansa a doua a colonului.
- zgomotele intestinale sunt relativ
nemodificate în colica falsă şi apare suferinţa
clinică a organelor afectate.
13
 Partea cifrată = manifestări care se pot
cuantifica:
- frecvenţa contracţiilor cardiace
- caracterele pulsului
- frecvenţa mişcărilor respiratorii,
- urinării,
- zgomotelor intestinale, flatulenţei şi
defecării
- modificările de volum ale abdomenului
- temperatura corporală
- modificările apetitului pentru apă şi
alimente
- modificările glandelor sudoripare şi ale
firelor de păr. 14
Clavirul ecvin - constă în:
tremurături,
-
- transpiraţie,
- horipilaţie şi durere în zonele de
proiecţie ale organelor afectate (în
dermatomerele corespunzătoare).

15
 Tahicardia cu frecvenţă:
 - sub 60 contracţii/min-prognostic favorabil;
- 60-80 contracţii/min-prognosticul rezervat;
- 80-100 contracţii/min-prognostic grav

 Scăderea amplitudinii şi tensiunii pulsului indică


şocul.
 Respiraţia:
 - superficială, uneori cu atitudine
ortopneică, se întâlneşte în dilataţia gastrică.
- rece indică instalarea stării de şoc
16
Aspectul mucoaselor:
- palid indică anemia posthemoragică
(ruptură de viscere)
- pământiu indică şocul.

Timpul de reumplere capilară se verifică prin presiunea


cu degetul pe mucoasa bucală sau gingivală.
- peste 4 secunde – microcirculaţie deficitară (iminenţa
stării de şoc);
- peste 8 secunde-prognostic grav

Temperatura corporală:
- hipotermia, asociată cu piele şi extremităţi reci,
indică şocul.
- febra apare în colici simptomatice (antrax şi alte
boli infecţioase) sau în peritonită.

17
18
Diagnosticul:
Simptomatic: - colici dramatice, grave sau
uşoare

Topografic: - localizarea durerii


În gastropatii:
- colica este gravă (cu dureri intense)
- modificări ale faciesului (mimică facială
bine exprimată)
- dilataţia abdomenului în zona epigastrică
- grave tulburări cardio-respiratorii
- date relevante se obţin la sondajul gastric.
19
Diagnosticul:

În enteropatii:

- mimica caudală şi genitală

- dilataţia abdomenului în zona hipogastrică

- modificările cardiorespiratorii puţin intense.

- date relevante se obţin la exploraţia


transrectală.

20
Diagnosticul
Etiologic şi patogenetic:

- este important pentru a preciza evoluţia


 sindromului de colică şi tratamentul adecvat

- are în vedere deosebirea colicilor adevărate


(digestive) de cele false

- diferenţierea faţă de manifestările de excitaţie


corticală din encefalopatii
21
Pentru precizarea etiologiei sunt foarte
importante datele obţinute la:
- sondajul naso-esofagian
- exploraţia transrectală
- puncţia peritoneală şi cecală
- examenul de laborator al sângelui
- examenul ecografic.
• Anamneza trebuie să evidenţieze:
- când a debutat imbolnăvirea (când a mâncat şi a băut apă ultima dată
animalul, când a defecat, urinat)
- eventualele greşeli de igienă alimentară
- expunerea la ploaie sau ninsoare
- dacă s-au observat paraziţi in fecale şi tratamentele
antiparazitare efectuate
- la iepe - data montei,dacă au prezentat călduri neregulate
22
- intervenţiile anterioare efectuate
Diagnosticul

Sondajul naso-esofagian:
- este obligatoriu, atât în scop de diagnostic, cât şi în scop
terapeutic.

!!! În momentul efectuării sondajului, poziţia


capului faţă de gât trebuie să fie în unghi drept.

* În gastropatii – se observă eliminarea de


gaze de fermentaţie pe sondă sau conţinut
stomacal nedigerat
23
Diagnosticul
 Exploraţia transrectală:
- aduce date importante în caz de enteropatii şi colici
prin tulburare topografică intestinală
- are şi valoare terapeutică, în colici cu localizare
posterioară
- ampula rectală goală şi mucoasa lipicioasă, cu mucus
coagulat (semnul braţului), semnifică oprirea tranzitului
(tulburare topografică, obstrucţie intestinală sau
constipaţie)
- mucoasa rectală ruguoasă, aspră, sugerează deşirări
provocate de o exploraţie anterioară
- dacă se sesizează o breşă înaintea bazinului iar pe
mână rămân coaguli de sânge, este semn al rupturii
rectului şi nu trebuie insistat 24
Exploraţia transrectală
Sondajul
nasoesofagian 25
___ La exploraţia transrectală se poate palpa:
- în stânga:
- curbura pelvină a colonului
- marginea posterioară a splinei
- colonul descendent
- polul posterior al rinichiului, bazinetul
- în calculoză, se poate palpa ureterul până la
vezica urinară
- median:- inserţia mezenterului (este tracţionat şi întins în ştrangulaţie)
- aorta (eventuale anevrisme vierminoase)
- ansele intestinului subţire
- în dreapta: - cecumul, cu boselurile caracteristice

26
• Diagnosticul

• Puncţia peritoneală :
- peritonite (lichidul de puncţie este inflamator, lichid
purulent, cu flocoane )
- tulburări topografice intestinale grave
(lichidul de puncţie este sero-hemoragic)
- prezenţa conţinutului digestiv indică
perforarea din greşeală a anselor intestinale
- prezenţa de conţinut digestiv şi sânge
indică ruptura stomacului

• Puncţia cecală (cecocenteza) - dă relaţii cu


privire la supraîncărcarea sau dilataţia cecumului
prin gaze de fermentaţie.
27
Lichid peritoneal
Puncţia peritoneală (anormal, normal)
28
Diagnosticul:

•Examenul de laborator al sângelui:


- hematocritul peste 40% semnifică
hemoconcentraţia şi necesitatea rehidratării
- PH-ul sanguin sub 7,2 indică acidoza
metabolică.
- hiperglicemia peste 190 mg/l sau lactatul
peste 6 mmol/l indică un prognostic grav
• Examenul ecografic:
- date preţioase mai ales pentru diagnosticul
colicilor false
- permite, precizarea diagnosticului tulburărilor
topografice intestinale. 29
 Terapeutic – se acţionează în funcţie de
reacţia la diferite medicamente:

- răspunsul favorabil la atropină +


procaină poate indica spasmul intestinal primar
sau secundar crizelor vasculare abdominale.
- răspunsul la algocamin sau buscopan
indică spsmul intestinal sau coprostaza
- lipsa de răspuns la algocalmin în mai
mult de 30-60 minute, indică tulburări
topografice şi impune intervenţia chirurgicală de
urgenţă
30
Diferenţierea ce mai frecventă se face
faţă de :

- miopatia mioglobinurică se bazează pe


imposibiliatea ridicării animalului pe trenul
posterior, urinare maronie (mioglobinurie)

31
Tratamentul:
 Profilactic
-respectarea normelor igienice de hrănire şi
exploatare.
 Medicamentos
Obiective:
1.Calmarea animalului:
Antialgice
- procaină (0,12 g/100kg i.v.) asociată cu
atropină (5-7 mg/animal) şi eventual repetate după 45
min.
*** Atropina şi scopolamina (Scobutil), singure
pot determina reacţii secundare (stază intestinală).
32
- novalginul (algocalminul) (20-30 ml sol.
50% i.v. sau 40-60 ml sol 25%), repetat la nevoie după 30 min
- No-Spa (20-30 ml i.m sau i.v)
- formol (20 ml sol. 10% i.v.) sau formol
comercial (diluat 1/10 cu apa i.v).
- alcool (sol. 33 % 0,5 ml/kg i.v. sau cu sonda 1
ml/kg).
*** Alcoolul determină relaxarea sfincterelor,
măreşte diureza, este excitant cardiac şi nu
influenţează peristaltismul intestinal.

33
 Hipnotice:
- sulfatul de magneziu (20-50 ml sol. saturată
i.v. sau 5 cg substanţă activă/kg administrat de 2-3 ori la
interval de 3 ore);
- cloralhidrat 0,1 g/kg sol 10% i.v.

Tranchilizante:
- Combelen,
- Vetranquil,
- Rompun,
- Romtiazin
***Sunt vasodilatatoare, având efect hipotermiant, motiv
pentru care sunt contraindicate în şoc.
 Opiacee:
- tinctura de opiu (30-70 ml/per os).
- morfina 0,15 g/animal s.c., până la 0,6 g/animal;
34
Se mai pot folosi:

- fricţiunile uscate (buşumări)

- plimbarea la pas

- venisecţia largă (3-4 litri)

35
 2.Tratamentul tulburărilor generale :

Rehidratarea şi reechilibrarea hidroelectrolitică:


- soluţii cloruro-sodice izotone
- soluţii glucozate
- soluţii Ringer lactat

Susţinerea marilor funcţii:


- analeptice cardio-respiratorii
- nevrostenice (vit. B1);
- vitaminoterapie: vit. C, B1, B2, B6, B12 şi
hidrocortizon hemisuccinat 1-3mg/ kg);
36
Combaterea acidozei metabolice,
- cu bicarbonat de sodiu 15-30 g/animal sol. 1,4-
1,6%, i.v;
Antibioterapie
- pentru prevenirea infecţiilor de asociaţie.

37
 3.Repermeabilizarea tractusului digestiv
prin:
- sondaj gastric şi sifonaj al conţinutului.
- exploraţia transrectală, urmată la nevoie
de clisme înalte repetate, cu apă călduţă, care au efect
favorabil mai ales în coprostază.

 Chirurgical (laparatomie) - în caz de tulburări


topografice intestinale (obstrucţia intestinului prin
fecaloame sau ca ultim remediu).

38
Indigestia prin
supraîncărcare a
rumenului

39
Indigestia prin supraîncãrcare a rumenului
constã în acumularea masivã de conţinut
ruminal, care se manifestã prin perturbarea
digestiei, dilataţia rumenului şi
întreruperea tranzitului gastrointestinal.

*** Apare mai frecvent la rumegãtoarele mari şi


mai puţin la cele mici, pe cazuri sporadice, la animalele
lacome, înfometate sau cu hipotonie rumino–reticularã.

40
Diagnosticul:
Se pune pe baza:
- pareziei rumino–reticulare
- sindromului de colicã
- destinderii ventrale a peretelui abdominal
stâng.

41
Diagnosticul diferenţial se face faţã de:

- celelalte indigestii rumino–reticulare


- parezia prestomacelor
- sindrom Hoflund
- meteorism (are evoluţie rapidă, consistenţa este elastică)
- acidoza ruminală (consistenţa este moale, autointoxicaţia gravă
- împâstarea foiosului (colică gravă,constipaţie mai gravă)
- geosedimentoza
- deplasarea cheagului spre stânga (zgomot amforic, son
timpanic)
- invaginaţia intestinalã (colica este foarte intensã şi defecarea
absentã)
42
Tratamentul:
 Profilactic:
-respectarea normelor de igienă alimentară,
a tehnologiei de creştere şi exploatare a
animalelor.

 Curativ
Obiective:
- evacuarea conţinutului ruminal
- stimularea activităţii secreto-motorii ruminale
- tratament simptomatic al tulburărilor generale.
43
• Evacuarea conţinutului ruminal

*** Când conţinutul ruminal este păstos se încearcă


evacuarea lui prin:
- administrarea la discreţie de: apă, infuzie
de floare de fân, furaje cu acţiune laxativă;
- plimbarea animalelor;
- masaje în regiunea rumenului;
- clisme repetate;
- sifonarea conţinutului ruminal.
44
***Când conţinutul ruminal este solidificat se
încearcă ramolirea lui prin introducerea în rumen, cu
sonda sau prin breuvaj de:
- apă uşor sărată - 10-20 litri;
- apă uşor zaharată -10-20 litri în care se
pune şi drojdie de bere (100-200 g)

Ulterior se pot administra:


- purgative saline: sulfat de Mg sau de Na –500-1000 g;
- purgative uleioase: ulei de parafină sau comestibil-2-5 l
- purgative diverse:
- emetic 5-8 g/zi administrat în două reprize
- rădăcină de veratrum - 3-5 g/500 ml apă
- rădăcină de ipeca - de 3 ori/zi 10-30 g la vacă şi 2
g la oaie.
45
 Dacă intervenţiile medicamentoase nu dau
rezultate, se intervine chirurgical pentru

- evacuarea conţinutului ruminal şi


- reînsămânţarea cu lichid ruminal de la
animalele sănătoase în cantitate de 3-4 litri.

46
• Stimularea activităţii secretomotorii
ruminale
Se administrează substanţe eupeptice şi
ruminatorii:
- alcool de 90°- 100°-200ml/500 ml apă;
- rumisan -80-100ml/zi în două reprize;
- ruminol -5-8ml
*** Ruminolul acţionează brutal şi nu se
administrează la animalele gestante.

• De asemenea se recomendă efectuarea unui tratament


simptomatic pentru combaterea deshidratării şi
susţinerea activităţii cardiovasculare. 47
Meteorismul
ruminal
acut

48
Meteorismul ruminal acut (indigestia
gazoasã acutã ruminalã, indigestia spumoasã
acutã, timpanita spumoasã), este carcterizat
prin dilatarea excesivã a rumenului şi
reţelei prin gazele provenite din
fermentaţie sau prin acumularea de
spumozitãţi şi apare mai frecvent la taurine,
mai rar la ovine şi caprine.

49
Diagnosticul:
Se pune relativ uşor având în vedere:
- timpanismul ruminal
- lipsa eructaţiilor şi a
-zgomotelor de contracţie rumino-reticularã.
Diagnosticul diferenţial se face faţă de:
- meteorismul gazos (apare de regulã la
pãşune) în care se produce timpanismul propriu-
zis şi
- meteorismul spumos (apare de regulã
în adãpost) în care apare modificarea de volum
mai uniformã.
50
Meteorismul 51
*Cel mai adesea meteorismul este mixt.
*Cel pur gazos apare doar secundar obstrucţiei
esofagiene.
*Utile pentru diagnostic sunt:
- sondajul şi
- puncţia rumenului,
la care în meteorizaţia gazoasã se vor elimina
rapid gazele, iar în cea spumoasã se vor elimina
gaze şi spumã în cantitate redusã.

***Puncţia se recomandã mai ales ca o


metodã de terapie şi nu de diagnostic, folositã în
cazuri de urgenţã.
52
53
Tratamentul:
 Profilactic:
- animalele sã nu fie adãpate cu apã rece
dupã consumul de leguminoase
- în taberele de varã îngijitorii sã fie dotaţi
cu trocar, ulei ars de maşinã, apã de var şi
instruiţi cum sã le foloseascã
- se pot administra antibiotice (opresc fermentaţia
excesivã) per os, intraruminal sau în sarea de lins

acolo unde este risc crescut de apariţie al


meteorismului, câteva zile sau zilnic dar nu mai
mult de 20 de zile
54
- înainte de pãşunat, se recomandă administrarea
- de ulei ars de maşinã 0,5 l,
- ulei de arahide sau
- ulei de parafinã
*** Se recomandã administrarea a 2 – 3 kg furaje
fibroase sau grosiere, netocate.

- se evitã pãşunatul pe pãşuni cu peste 50%


leguminoase sau

- se recomandã stropirea pãşunilor bogate în


leguminoase cu grãsimi vegetale sau de origine animalã,
mãsurã costisitoare dar utilã pentru animalele recordiste

- trecerea la o nouã parcelã se va face treptat.


55
 Tratamentul curativ:

Obiective:

- debarasarea rumenului de gaze

- oprirea formãrii şi absorbţiei gazelor

- combaterea tulburãrilor generale.

56
 Debarasarea rumenului de gaze se face
prin:
- ridicarea animalului de trenul anterior pentru a degaja cardia şi a
se relua reflexul de eructaţie

- obligarea animalelor, mai ales când când numãrul lor este mare , sã urce
pe o pantã
- la oi se recomandã trecerea lor prin strungã (o facem mai
îngustã) care va presa asupra rumenului

- masaje profunde la nivelul flancului stâng


- aspersiuni cu apã rece pe corp sau introducerea
animalului în râuri
- strângerea oilor între picioare, punerea unui cãluş cu
pelin în cavitatea bucalã pentru a mastica şi a declanşa reflexul de eructaţie
- puncţia rumenului şi sondajul buco-esofago-ruminal
57
*** În cazurile grave de indigestie
spumoasã se recomandã laparatomia,
ruminotomia şi pe aceastã cale evacuarea
conţinutului ruminal.

58
Oprirea formãrii gazelor şi a absorbţiei lor se
realizeazã prin administrarea de substanţe
antifermentescibile şi spumolitice:
- acid acetic - 50 – 100 ml/l apã
- acid clorhidric 1% - 5 – 10 l
- purgative saline:
- clorura de Na -50 – 100 g în apã
- sulfatul de Na sau sulfatul de Mg
(sarea amarã)-500-700g
- ulei de floarea soarelui sau ulei ars de
maşinã -1 l
- ulei cu ţuicã -500 g
- borş de putinã, zeamã de varzã -1 – 3 l
- tiosulfat de sodiu -80 – 100 g
- benzoat de sodiu (conservant alimentar) - 50 – 70 g într –
un litru de apã 59
• Ca antifermentescibile se pot folosi şi
antibiotice:
- streptomicina,
- oxitetraciclina,
- penicilina,
- eritromicina
administrate per os în breuvaj sau direct
intraruminal.
• Prevenirea absorbţiei gazelor se poate
face cu:
- apã de var -1 – 2 l
- oxid de magneziu (magnezia calcinatã)-20
– 30 g/300 ml apã,
- cãrbune medicinal – 200 g. 60
Sondajul buco-esofago-ruminal dã rezultate
doar în meteorismul gazos.

 În meteorismul spumos cea mai eficientã


metodã este ruminotomia şi administrarea
substanţelor antispumante.

61
 Ca substanţe antispumante se pot utiliza:
- siliconi polimerizaţi (metil silicon sol 1 %) cu sonda-600 –
900 ml

- se introduce pe canula trocarului:


- alcool de 50–60° pânã la 300–400 ml
- timol 20 – 30 g soluţie alcoolicã sau soluţie apoasã (1 – 2 l
apã)

- permanganat de potasiu 1 %-500 ml


- detergenţi casnici -5 – 25 g/animal
- preparate tip conservante ale legumelor
tot în doza detergenţilor casnici.

62
Principiu: administrãm o substanţã şi aşteptãm 15
– 45 min; dacã nu are efect încercãm altã substanţã şi
tot aşa.
În final dacã nu se rezolvã meteorismul se face
ruminotomia şi însãmânţarea rumenului cu conţinut
ruminal de la animalele sãnãtoase în cantitate de 1 – 3
litri, apoi dietã cu fibroase de bunã calitate câteva zile.

63
Parezia
post-partum
la vaci

64
Parezia de parturiţie, este poate singura
hipocalcemie cunoscută la vaci, care apare de
obicei la intervale maxime de + 96 de ore după
parturiţie.
Diagnosticul se pune pe baza pareziei şi a
depresiunii nervoase la vaci, împreună cu
determinările biochimice ale Ca, P şi Mg.
Diagnosticul diferenţial se face faţă de:
- cetonemie,
- osteomalacie,
- comă hepatică puerperală şi
- tetania hipo-magneziană. 65
66
Profilaxia:
- profilaxie genetică, în sensul eliminării pe cât
posibil a liniilor care sunt predispuse
- oral sau parenteral vitamină D sau metaboliţi
ai vitaminei D
- ajustarea aportului de Ca şi a raportului
Ca:P în hrană
- administrarea orală de CaCl2
- administrarea orală de clorură de amoniu
- administrarea unor raţii acide
Metafilaxia:
-doze mari de vitamină D3 (700.000 UI/kg furaj, dar
numai la vacile predispuse) sau a metaboliţilor acesteia (25
hidroxicolecalciferolul (4-8 mg) şi 1,25 dehidroxicolecalciferolul-500mg).

- clorură de calciu - 150 grame (o prima administrare la


aproximativ o zi antepartum, iar ultima la o zi postpartum.
67
Tratamentul:
- administrarea iv de calciu
- administrarea de vitamina D şi
- eventual insuflarea ugerului.

Se poate administra :
- borogluconat de calciu 23%, eventual asocierea
de 25 g clorură de calciu şi 125 g borogluconat administrat iv.
- vitamina D3 -10 milioane UI dozele curative ale
metaboliţilor vitaminei D sunt 0,5-2,0 mg – 25 OHD3, administrat
o dată .
- insuflarea ugerului cu 2 – 3 l aer
- medicamente simptomatice şi de
susţinere a marilor funcţii (cardiotonice, glucoză).

68
Toxiemia
de gestaţie
a oilor

69
Boala mai este cunoscută sub denumirea de ceto-
za oilor gestante, sau cetonemia de gestaţie şi
reprezintă o tulburare a metabolismului glucidic la
oile în ultimele 2 – 3 săptămâni de gestaţie
gemelară.

Boala se manifestă clinic prin encefaloză ca


urmare a hipoglicemiei şi hipercetonemiei.

*** Declanşarea toxiemiei de gestaţie este


favorizată de diferite stări de stress fizic sau
psihic dar în primul rând de starea de gestaţie.
70
Diagnosticul:
Se pune de obicei pe baza:

- simptomelor clinice apărute în ultima


perioadă de gestaţie
- mainfestărilor clinice de encefalopatie
hepatică,
- a analizei raţiei furajere
- a tabloului umoral (mai ales după apariţia
hipoglicemiei,hipercetonemiei şi detectarea cetonuriei).

71
Diagnosticul diferenţial se face faţă de:

- Listerioza ovină (afectează animalele de vârste diferite şi


nu este legată de gestaţia avansată) în care examenul
bacteriologic evidenţiază Listeria monocitogenes.
- Enterotoxiemia (evoluează supraacut, determină leziuni
hepatice şi intestinale caracteristice) în care examenul bacteriologic
evidenţiază Clostridium perfringens.
- Cenuroza (care are o evoluţie cronică, cu îmbolnăviri succesive
în turmă) în care examenul necropsic evidenţiază vezicula
parazitară în creier.
- Tetania de iarbă (nu se înregistrează creşterea corpilor
cetonici şi hipoglicemie) în care se evidenţiazăhipomagneziemie
care cedează la administrarea sărurilor de magneziu.
72
Diagnosticul diferenţial şi faţă de:
- Parezia de parturiţie (apare la oile gestante şi lactante şi
în care
se manifestă prin paralizii, cu o evoluţie scurtă de 12 –24 ore)
simptomele cedează la administrarea sărurilor de
calciu.
- Meningoencefalite, compresiuni cerebrale,
acidoza lactică şi cea latentă alimentară, ş.a.
care, chiar dacă evoluează cu simptome nervoase, nu
evoluează corelat cu stadiul final al gestaţiei, ci afectează
subiecţi aflaţi în stări fiziologice, de vârste şi chiar de sexe diferite.

73
Profilaxie:
- asigurarea necesarului nutritiv, deoarece
acesta creşte odată cu avansarea gestaţiei.
-administrarea de furaje concentrate care să
conţină în jur de 10 g proteină de bună calitate
(administrate treptat de la 100g la începutul gestaţiei până la 700-800g
înaintea paturiţiei).
- raţii alimentare echilibrate în glucide,
proteine, lipide (fânuri de leguminoase de bună
calitate-0,5 – 1 kg/zi)
- mişcarea activă a oilor gestante
- limitarea diferitelor condiţii de stres

Metafilaxia: - glicerină comercială-20-40 g/zi


- propionaţi 74
Tratamentul:
- iniţial, când încă apetitul este prezent:
- furaje paleative
- medicamentos:
- glucoză sol. 20 – 33% - 0,5 – 1 g/kg m.c./ zi, i.v.,
sau 5% s.c.
- vitamina B1 (-1 – 2mg/g glucoză)
- dextroză 40% - 200 – 400 ml i.v. zilnic
- 6 ml propilen glicol per os, 5 – 9 zile.
- metoda KRONFELD - 40 UI insulină
retard inj. sc. (cu rol de a reduce captarea uterină de glucoză şi deci
economisirea gucozei).

75
când apare cetoacidoza şi deshidratarea se
recomandă:
- administrarea i.v. de 1-3 l lichid electrolitic
echilibrat, care să conţină până la 150 mEq/3 l
bicarbonat.
- stimularea gluconeogenezei se face prin:
- administrarea parenterală de ACTH (0,5 – 1
U.I./kg m.c.)
- glucocorticoizi (supercortizol 1 – 2 mg/kg m.c.)
- glicerina-per os (50–100 ml/zi) câteva zile.
- protejarea parenchimului hepatic:
- prin administrarea factorilor lipotropi
(metionină, propionat,colină)

76
- se mai pot administra oral:
-substanţe glucoplastice sub formă de
breuvaj sau cu sonda esofagiană:
- glicerină ,
- propionatul de sodiu sau
- alte preparate pe bază de propionat

*** Pentru recuperarea oilor gestante


bolnave se recomandă operaţia de
cezariană, recuperarea post-operatorie
fiind de 100%.***

77

MULŢUMESC !!!

78

S-ar putea să vă placă și