Sunteți pe pagina 1din 39

CUPRINS

GUMENT......................................................................................................2

PITOLUL I.....................................................................................................3

TIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A VIRUSULUI RUJEOLEI.......3

PITOLUL II...................................................................................................5

JEOLA...........................................................................................................5

.1. DEFINITIE...............................................................................................5

.2. ISTORICUL BOLII..................................................................................5

.3.PATOGENIE..............................................................................................6

.4. STATISTICI MEDICALE........................................................................7

.5. TABLOU CLINIC....................................................................................9

.6. FORME CLINICE IN RUJEOLA..........................................................12

.7. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC..............................................................13

.8. COMPLICATII.......................................................................................14

.9. DIAGNOSTICUL POZITIV..................................................................15

.11. TRATAMENTUL RUJEOLEI..............................................................16

PITOLUL III................................................................................................19

LUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU RUJEOLA

.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PANUL DE INGRIJIRE.........19

.2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EDUCATIA SANITARA.......19

PITOLUL IV................................................................................................22

EZENTAREA CAZURILOR CLINICE......................................................22

.1. CAZUL I.................................................................................................22

.2. CAZUL II................................................................................................28

.3. CAZUL III..............................................................................................34

NCLUZII.....................................................................................................40

BLIOGRAFIE...............................................................................................41

19

ARGUMENT

m ales aceast boal deoarece face parte din bolile infecto-contagioase foarte frecvente ale

riei i dac nu este tratat corespunztor poate lsa semne vizibile pe suprafaa corpului i din
motiv muli copii ar putea fi complexai.

otivul pentru care mi-am ales acest tem a lucrrii mele ,,ngrijirea pacientului cu rujeola a fost

a c un membru al familiei mele a suferit de aceast boal cu c iva ani n urm i prin urmare

sc nevoile pacienilor cu o asemenea afeciune.

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A VIRUSULUI RUJEOLEI


Virusul rujeolic este agentul causal. El este prezent la omul bolnav n snge, n secreiile

faringiene i respiratorii, n elementele eruptive cutanate. Virusul nu se intalnete la persone

toase, deoarece nu exist purtatori de virus rujeolic.


Morfologie - virusul rujeolic este o particul sferic de 120 - 128m n diametru, cu mici

ecii aciculare de suprafa. Structural, conine o nucleocapsid, cu A.R.N i un nveli exterior

tituit din lipide, glicoproteine i polipeptide. Infectivitatea este legat de acest nveli ca i de

rietile de hemaglutinare i hemoliz. Antigenul pentru reacia de fixare a complementului este

ent in nucleocapsid, iar anumite specificitai sunt date de inveli. Spre deosebire de alte virusuri

dite, virusul rujeolic nu posed neuraminidaz. Exist un singur tip antigenic.

Izolarea virusului

olic s-a fcut pe culturi de esuturi ( rinichi uman, sau de maimu ), utiliznd snge, sau splturile

giene de la bolnavii de rujeol.

zde receptive. Maimuta inoculata parenteral cu virus rujeolos face o boala asemanatoare cu a

lui. Virusul poate fi izolat din sange, exudat faringian, recoltat in primele 24 de ore de la debut, pe

ri celulare din rinichi de maimuta sau om.

usul rujeolic a fost adaptat si la embrionul de gaina pe cale amniotica si la multiple tipuri de culturi

are de om si maimuta. Dezvoltarea virusului in culturi se face lent in 6 8 zile si se duce la

ificari citopatice caracteristice, celulele isi pierd conturul, apar vacuole si mase sincitiale cu

erosi nuclei (celule gigantice) iar intranuclear apar incluziuni acidofile.

uctura antigenica.Virusul rujeolic poseda o activitate hemaglutinanta. Fenomenul este specific

bat de serul antirujeolos. Virusul poseda si un antigen fixator de complement care poate fi pus in

enta in lichidul supernatant al culturii de celule infectate cu virus, care reactioneaza specific cu
de convalescent.
Rezistena n mediu extern i la factorii fizici - virusul rujeolic este puin rezistent n mediul

n, mai ales la temperaturi ridicate. Rezist cteva saptmni la frigider i mai multe luni n stare

eat la 150 sau- 790 C. La 370C i pierde jumatate din infeciozitate n 2 ore. La temperatura

erei i la umiditate sczut, rezist mai bine dar, pierde 50-70% din infeciozitate, n conditii de

ditate crescut. Este distrus repede de ultraviolete. Aciunea formolului (1/ 4000), timp de 4 zile la 370,
la inactivarea virusului (pierderea complet a infeciozitaii). Virusul rujeolic nu este sensibil la

un antibiotic.

FIG.1. MORBILIVIRUS VIRUSUL RUJEOLIC

CAPITOLUL II
RUJEOLA

DEFINITIE

ste o boala acuta foarte contagioasa, specific umana, produsa de virusul rujeolic si caracterizata

r-o evolutie autolimitanta cu febra, exantem si enantem caracteristice, complicatii frecvente, severe

munitate durabila dupa boala. Este cunoscuta de populatie sub numele de pojar, cori sau

bili.

ISTORICUL BOLII

eola, boala cvasiobligatorie a copilului neimunizat, este grevata de un mare procentaj de

alitate, mai ales prin complicatiile respiratorii si encefalitice, in special la malnutriti, dar care

ficiaza, in ultimii 30 de ani, de un vaccin cu o mare eficacitate si inocuitate. Introducerea

paniilor vaccinale in masa a fost acompaniata de scaderea spectaculoasa a morbiditatii, urmata de o

ieradicare a bolii in tarile in care au dus o vasta campanie sustinuta de vaccinare, concomitent cu

cerea mortalitatii infantile la subiectii vaccinati. Rujeola este ecologic vorbind, un clasic exemplu

nfectie virala autolimitanta, in fata careia gazda extrem de receptiva este practic descoperita. Prin

enta sa, afectand 90% din populatia susceptibila de varsta prescolara, rujeola a fost privita in trecut

n rau necesar al primei copilarii tot atat de frecvent ca durerile ce insotesc formarea dentitiei

duale. Evolutia in general benigna - a bolii, aparitia complicatiilor dupa estomparea semnelor

nomonice ale maladiei, lipsa inregistrarii cazurilor au determinat subestimarea rujeolei ca

lema de sanatate publica. Boala a evoluat diferit in diverse arii geografice, in raport cu nivelul

al-economic al acestora. In opozitie cu relativa benignitate a rujeolei, caracteristica Europei si

ricii de Nord, este bine cunoscuta severitata si mortalitatea acestei afectiuni in Africa, America

na si Asia, unde boala este responsabila, direct sau indirect, de moartea a peste un milion de copii

l, ceea ce corespunde la o letalitae de 10% in zonele rurale si 2 - 3% in zone urbane. In Romania,

a campanie nationala de imunizare antirujeolica s-a desfasurat in perioada 20 mai - 25 iunie 1979,

andu-se 1200000 de doze de vaccin antirujeolic viu supraatenuat, fiind cuprinsa grupa de varsta 9

4 ani. In trimestrele III si IV ale anului 1979, morbiditatea a scazut de peste 16 ori fata de anul

, iar grupa de varsta 1- 4 ani de peste 23 ori.

ortalitatea prin rujeola inregistrata in anul 1979, comparativ cu anul 1978, a scazut la jumatate de

1/100000 locuitori, l a 0,62 cazuri. Cel mai bun mijloc de eliminare al rujeolei este acela de a avea

pulatie imunizata, iar imunizarea universala care face parte din buna ingrijire a sanatatii trebuie

uata prin programe de rutina si intensive la toate nivelurile. Programele de vaccinare a copiilor

ra rujeolei la varsta de 15 luni, trebuie stabilite si mentionate in toate colectivitatile umane si

emenea trebuie inclusi toti suspectii, indiferent de varsta. In anul 1984 s-au raportat in tarile in curs

ezvoltare care nu practica vaccinarea antirujeolica in masa, mai mult de 1,5 milioane copii morti

ujeola si complicatiile ei.

programul OMS EPI (Expanded Programme on Immunization) s-a inclus combaterea prin

inarea a sase boli infectioase: difterie, tetanos, tertussis, polomielita, rujeola si tuberculoza care

ara 10mcopii pe glob la fiecare minut si handicapeaza inca 10. Rujeola este responsabila de 1/3 din

e morti si sechele.

PATOGENIE
Poarta de intrare a virusului rujeolic este mucoasa nazofaringian i conjunctival. Unii autori au

nut c poarta de intrare a virusului ar fi numai mucoasa conjunctival ( copii receptivi la rujeol,
n contact cu bolnavii de rujeol, nu au facut boala, dac li s-au aplicat ochelari, care acopereau

aga regiune orbital sau dac li s-a instilat ser de convalescent n sacul conjunctival ).
Dup patrunderea prin mucoas virusul ajunge n esuturile limfoide, unde se multiplic

ioada de incubaie ). Virusul a putut fi izolat din snge, n aceast perioad, la maimue. Cnd s-a

zat o multiplicare maxim a virusului, acesta invadeaz sngele i organele, provocnd primele

festari ale bolii. Virusul rujeolic se izoleaz n aceast perioada din snge, din secreii

faringiene i din urin. n snge, virusul rujeolic este localizat ndeosebi n leucocite, n care se i

iplic ( ceea ce ar explica leucopenia i modificrile cromozonice frecvente din rujeol ).


n rujeol, se produc i alte modificari imunologice i metabolice. Astfel, n formele severe de

ol s-a constatat o imunosupresie important ( mai ales a imunitaii celulare ), demonstreaz printr-

dere a numrului de limfocite T, i scderea rezistenei la infecii bacteriene. Rujeola grav care

e frecvent la tropice, se insoete de o eliminare mai prelungit a virusului rujeolic i de prezena

ungit a celulei gigante (8-29 zile), fa de o durat medie de 6 zile n rujeola obisnuit. Se

ider c acest aspect revelator de gravitate se datorerte unei puternice deprimari a imunitaii

are, la copiii cu malnutriie, ceea ce ar favoriza proliferarea viral i gravitatea bolii.

STATISTICI MEDICALE

eola a fost de departe cea mai frecventa boala infectioasa, indicii de morbiditate in tarile in care

gistrarea s-a facut regulat si sistemic au ajuns la 1500 1600 ls 100 000 de locuitori. Incidenta

olei in regiunea europeana in perioada 1980 -1991 inregistreaza un continuu declin, in 1991 fiind

rtate 107 525 cazuri, ceea ce reprezinta o scadere de 7,7 ori fata de 1980. In Romania in perioada
1978 (perioada dinaintea vaccinarii antirujeolice in masa) morbiditatea a variat intre 325,54 la

000 de locuitori (1968) si 738,93 la 100 000 de locuitori (1969), in restul anilor fiin in jur de 500

cazuri la100 000 de locuitori. Nivelul morbiditatii in anii epidemici a atins 600 750 de cazuri la

000 de locuitori, fata de 220 330 cazuri in anii interepidemici. Evolutia rujeolei in Romania dupa

ducerea vaccinarii antirujeolice in 1979 prezinta urmatoarele caracteristici:

Scaderea morbiditatii de la 540,4 / 100 000 locuitori in 1978 l avalori de sub 22/100 000
locuitori in perioadele interepidemice, adica o scadere de aproximativ 24,6 ori.

Mentinerea periodicitatii multianuale cu aparitia unor epidemii la intervale din ce in ce mai


lungi (de la un an la trei si apoi la patru ani) si cu reducerea incidentei in epidemie sub nivelul
epidemiilor din perioada prevaccinala.

Amploarea acestor variatii epidemice tine de masa de receptiva cuprinsa, prin acumularea de
noi generatii receptive.

Miniepidemiile de rujeola continua sa fie raportate cand grupuri largi de susceptivili sunt
reunite, in colectivitati inchise.

a lunara si sezoniera a incidentei rujeolei in Romania a atins nivelul maxim in lunile de primavara

lie mai) cu 34,07% cazuri, 28.97% cazuri iarna, pe cand vara s-au inregistrat 21,325 din

olnaviri, iar toamna 15,64%.

artiatia pe grupe de varsta

Importanta particulara a varstei, in ceea ce priveste morbiditatea prin rujeola, este un fapt
binecunoscut.

Majoritatea cazurilor se situeaza in grupa 210 ani, morbiditatea fiind sensibil egala pentru cele
doua subgrupe componente: 15 ani si 510 ani.

Diverse statistici de pe glob consemneaza morbiditatea cea mai ridicata, de aproximativ 2


500/100 000, la grupepe 1-5 si 5-9 ani.

Pana la 15 ani, rujeola apare la 98,84 5 dintre copii, un procent infim facand rujeola dupa
aceasta varsta.

In tarile in curs de dezvoltare, observatiile epidemiologice releva ca scaderea nivelului de trai


se acompaniaza cu scaderea varstei contagiunii, rujeola afectand cu precadere, sugarii si copii.

Formarea de colectivitati de copii mici (crese, gradinite) favorizeaza deplasarea morbiditatii


spre aceste vaste, cazuri sub 2 ani si chiar sub 1 an, fiind frecvente ceea ce impune vaccinarea
antirujeolica sub varsta de 1 an. Sexul se pare ca nu joaca un rol important in incidenta bolii.

In Romania in perioada 1978-1992 mortalitatea scade progresiv de la 1,17/100 000 de locuitori


in 1978 an prevaccinal) la 0,03/100 000 de locuitori in 1992, adica scade de 39 de ori.

TABLOU CLINIC

cubaia n medii este de 10 zile (cu variaii ntre 8 i 11 zile), fiind una din perioadele de incubaie

mai fixe. Poate fi prelungit pn la 21-28 de zile, dac n cursul acestei perioade s-a administrat

maglobulin.
Perioada de invazie ( stadiul preeruptiv, perioada cataral ).

Aceast perioad dureaz 3-4 zile, pn la apariia erupiei. Debutul este gradat (i nu brusc ca n

atin ), cu febr care crete treptat la 38 0-390C, insoit de cefalee, indispoziie i de fenomene

ale conjunctivale i ale cilor respiratorii superioare. Catarul conjunctival este exprimat prin :

unctivite roii, pleoape umflate, ochi lacramoi; este insoit adesea de fotofobie. Catarul cilor

ratorii este localizat iniial la nazofaringe i laringe. Bolnavul strnut i prezint o secreie nazal,

dent, seromucoas sau mucopurulent, care irit narinele, insoit uneori de epistaxis. Catarul

ar i nazal dau feei bolnavului un facies de copil plns. Catarul se extinde apoi la laringe,

lndu-se laringita exprimat prin voce aspr, rguit, tuse uscat suprtoare. Catarul laringean

e fi mai accentuat, lund aspectul unei laringite obstruante (crup rujeolic). Ctre sfritul perioadei

nvazie, catarul se extinde descendent sub forma unei traheobronite acute. Examene radiologice

uate sistematic n aceast perioad pun n eviden, n peste jumatate din cazuri, imagini de

monie interstiial.

tatea bucal.

primele zile de boal, mucoasa bucal este congestionat, mai ales n fundul gurii. Pe acest fond

remiat, se observ pete intens congestive, uneori chiar hemoragice. Petele sunt de dimensiuni mici

mm n diametru), cu contur neregulat, fiind fregvente pe vlul palatin i n fundul gtului. Limba

sabural, dar roie pe margini cu tendine de descuamare n zilele urmtoare.


Semnul Koplik, modificare caracteristic rujeolei n aceast perioad; este constituit din cteva

ori numeroase) micropapule albe sau de culoare albastru deschis, izolate sau n mici grupuri,

ate pe o zona roie, cu un diametru de civa milimetri. Aceste micropapule sunt situate pe mucoasa

, lng ultimii molari, mai rar pe gingii, n anul jugomaxilar i excepional n alte pri

coasa nazal). Ele au fost comparate cu grunele de gri sau cu mici stropituri de var, presrate pe

prafa congestionat. Aceste puncte reliefate se datoresc unor ngrori epiteliale, fiind destul de

ente de mucoas.
Semnul Koplik apare din perioada de invazie, de obicei in a 2-a zi i persist cteva zile,

inznd i 2-3 zile din perioada eruptiv, apoi dispar ncepnd cu punctele albicioase, care las n

un punct hemoragic pe o areol congestiv (,,rest de Koplik). Semnul Koplik are o mare valoare

iagnosticul precoce al rujeolei, putnd fi considerat chiar patognomonic pentru aceast boal.

glionii limfatici, mai ales cei cervicali, sunt usor mriti.

erioada eruptiv. Febra, care la sfritul perioadei de invazie avusese o tendin de scdere, crete

nou i mai mult, realiznd astfel o curb febril cu aspect difazic, asemntoare cu aceea din alte

virale (grip, poliomielit). Simptome generale i nervoase - indispoziie, agitaie, insomnie, chiar

, se accentueaz. Erupia apare concomitent cu aceast exacerbare a simtomatologiei generale.

ia rujeolic apare, de obicei, n cursul nopii, astfel nct este descoperit dimineaa. Primele pete
napoia urechilor i pe ceaf, pe frunte i obraji, cobornd spre gt. A 2-a zi, erupia se extinde pe

e i pe rdcina membrelor, pentru ca in a 3-a zi, s cuprinda n ntregime trunchiul i extremittile

brelor. Erupia are deci un caracter descendent i centrifug, generalizarea fiind desvrit de

ei n a 3-a zi. Uneori, erupia ,,iese mai greu, generalizndu-se n 4-5 zile. Erupia rujeolic este

tituit din macule congestive (dispar la presiune), de culoare roz, la nceput mici (diamedrul de

a mm) putnd rmne ca atare (erupie micromaculoas) sau crescnd n suprafa (de 1-3 cm n

metru), cu margini neregulate, sau uor dinate (erupia macromaculoas).

e uor reliefate si catifelate la pipit sunt izolate, dar de obicei confluiaz, lsnd pe alocuri

uni de piele sntoas, ca niste insule cu contur neregulat. Acest aspect este vizibil mai ales pe
unde erupia este mai puin accentuat, chiar n cazul unei erupii intens confluiente. n general,

a capt un aspect ptat, ca i cum ar fi stropit cu o culoare roie. Erupia poate fi uor

ginoas. Dupa 2-3 zile, elementele eruptive plesc i dispar, n ordinea n care au aprut, lsnd in

a lor, timp de cteva zile, pete glbui - cafenii, cu valoare diagnostic retrospectiv. Acest aspect

ual este mai intens, cnd eruptia a fost hemoragic, (mult pigment sanguine extravazat). De obicei,

eaz o descuamaie fin, furfuracee.

erioada posteruptiv (convalescena). n rujeola necomplicat, temperatura revine la normal, odat

lirea i tergerea elementelor eruptive, iar bolnavul i recapt treptat starea anterioar. n aceast

oad, convalescentul este expus la variate complicaii bacteriene. Evoluia rujeolei este de obicei

gn, decurgnd fr, sau cu puine complicaii, mai ales la copii n stare de nutriie normal i n

iii de bun ngrijire. n epidemii mari, mai ales n regiunile cu populaie subnutrit i cu rezisten

ut, rujeola se ndrete de complicaii. Complicaii mai frecvente, la copii sub 2 ani, la rahitici, la

ofici, sau la cei cu focare infecioase preexistente, apar nu numai n cursul bolii, dar deseori ctre

itul acesteia i n convalescen. Peste 90% din cazurile mortale de rujeol sunt datorate

plicaiilor. Etiopatogenia complicatiilor este complex, contribuind ndeosebi la scderea

tenei generale (anergia rujeotic) i a celei locale (mucoasa respirator i a cavitilor adiacente

ratorii - urechea medie, sinusuri), prin leziunile inflamatorii provocate de virusul rujeolic. Se

hid, astfel numeroase pori de intrare pentru suprainfecii bacteriene. Majoritatea complicaiilor

deci bacteriene, survenind pe un teren preparat de aciunea virusului rujeolic. Ele pot fi favorizate

actori de mediu externi (spitalizare n saloane commune, ngrijiri insuficiente). Unele complicaii

determinate chiar de virusul rujeolic (laringita, pneumonia interstiial, encefalita).

FORME CLINICE IN RUJEOLA

aspectul erupiei:
1. Rujeola cu erupie reliefat.
2. Rujeola cu erupie miliar.
3. Rujeola cu erupie buloas.
4. Rujeola cu erupie purpuric.
5. Rujeola cu erupie confluent.
6. Rujeola modificat sau mitigat ( dup administrare de gammaglobuline n perioada de
incubaie) are aspect atipic, lipsind unele simptome, sau aprnd ntr-o form discret;
simptomele catarale pot lipsi, iar erupia const dintr-un numr redus de pete risipite pe corp;
aceast form poate aprea la 3-5 luni de la natere, la sugarii care mai dein un rest de
imunitate matern.
7. Rujeola fr erupie apare la vaccinai sau la cei care au primit un material de imunizare
pasiv, aceast form trebuie diagnosticat ns pe baze sigure : clinice, epidemiologice.

intensitatea simtomatologiei:

ujeola atipic are o perioad de invazie mai lung (5-7 zile) sau mai scurt (1 zi); semnul Koplik

e tardiv, concomitent cu erupia (probabil prin modificarea reactivitii organismului; n urma unei

boli infecioase, sau prin unele tratamente medicamentoase administrate la nceputul bolii).

ujeola atipic la imunizai cu vaccin inactivat. La copiii astfel vaccinai, s-a constatat apariia, la

a ani dup vaccinare, a unei rujeole atipice i severe (datorat sensibilizrii), ceea ce a condus la

narea la acest vaccin.

ujeola la copii malnutrii ( rujeola tropical ). La copii subnutrii ( n special n regiunile tropicale

rile n curs de dezvoltare ), evoluia rujeolii este deosebit de sever, cu frecvente complicaii i

alitate mare ( pn la 50% ). La acetia viremia este persistent, virusul rujeolic putnd fi izolat
la a 13-a zi.In limfocite, se gsesc cantiti mari de antigen viral, iar anticorpii hemaglutinani i

ralizani sunt n titru foarte cobort n snge.

ujeola hemoragic, cu trombocitopenie, erupie hemoragic, gingivorogii, epistaxis, metroragii,

evolueaz grav, adesea mortal.

ujeola hipertoxic, apare la copii mici sub 2 ani; se manifest cu febr mare, dispnee accentuat,

oz, insuficien

circulatorie, din cauza unui catar bronic intens (broniolit capilar sau

ol ,,sufocant).

vrst:

ola este mult mai sever la copilul mic, prin frecvena mare a complicaiilor; de peste 7 ori mai

vente (87,9%), fa de copii mari (12%), a celor mai grave complicatii (bronhopneumonii, laringite,

falite, suprainfecii bacteriene sistemice), precum i printr-o evoluie mai sever (forme

oragice, forme hipertoxice mai frecvente), cu o letalitate de 2,2% (fa de 0,4 la copii mari). La

ri uneori mai ales n primele 6 luni, rujeola prezint aspecte atipice (eruptie discret i de scurt

t, febr mic, absena semnului Koplik ). Adulii fac o rujeol intens i suport greu boala.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

eneral, prognosticul rujeolei este favorabil, mai ales la copii cu stare de nutriie normal i n

iiile actuale de ngrijire. Astfel letalitatea a sczut n Spitalul Clinic de Boli Infecioase Colentina,

a 8,8% (1939-1944), la 2,3 % (1945-1959) i la 0,5-1% (dup 1960 ), pe cazurile spitalizate.

nosticul este influenat de vrst ( boal mai grav la copii sub 2 ani ), de starea de nutritie

trofie, rahitism) i de unele asocieri morbide ( scarlatin, tuberculoz ), de sarcin i n general, de

plicaii ( ndeosebi pneumonii, care dau 25% mortalitate i encefalita rujeolic ). n Africa

alitatea prin rujeol n spitale este de 6-12 %.

COMPLICATII

mplicaii ale aparatului respirator

atul respirator prezint cele mai frecvente complicaii in rujeol:

neumonia interstiial rujeolic poate fi pus n evident chiar din perioada prodromal. Acest

monie este de o deosebit gravitate la copii sub 2 ani, cnd se prezint sub forma difuz i

eral, cu simptome funcionale severe (dispnee i cianoz ) i evoluie grav.

neumonia cu celule gigante este sever. Apare, de asemenea, la copii cu imunitate alterat, prin

mente prelungite cu imunosupresive, sau la suferinzi de leucoze.

neumonia i bronhopneumonia prin suprainfecie bacterian (stafilococ, pneumococ, bacil

mnegativ) sunt frecvente (7-50% din cazuri). Deseori, au un caracter trenant, probabil din cauza

ponenei virale subadiacente; cel mai adesea sunt pneumonii mixte.

bcesul pulmonar i pleurezia purulent pot s apar uneori.

ronita capilar (catarul sufocant), manifestate cu dispnee, cianoz i evolund de obicei spre

rte, apare la copii mici.

upul rujeolic poate fi adesea mixt, prin suprainfecie bacterian.

mplicaii ale sistemului nervos

mul nervos poate fi sediul unor importante complicaii.

odificrile electroencefalografice: par s fie comune in cursul rujeolei, mai frecvente la nceputul

iei .Aceste modificari indic o afectare tranzitorie a encefalului, mult mai frecvent dect o arat

festrile clinice

ncefalita rujeolic este cea mai grav complicaie a rujeolei. Apare de obicei trziu, ctre sfritul

oadei eruptive sau la nceputul convalescenei. Este o complicaie rar (frecvene de 1/ 1000 de cazuri

ujeol), dar de o mare gravitate prin evoluia letal posibil i prin sechelele neuropsihice pe care le
Debutul este brusc, cu modificri neuropsihice, delir, incontien, com, convulsii, etc.

anencefalita subacut sclerozant (P.E.S.S.). Se apreciaz c aceast boal apare cu o frecven de


cazuri pentru fiecare 1.000.000 de cazuri de rujeol. Riscul apariiei acestei panencefalite dup

inarea cu vaccin rujeolic viu atenuat este practic neglijabil.

complicaii:

omplicaii oculare: conjunctivite purulente, ulcer corneean.

Complicaii bucale (mai ales la copii distrofici, denutrii, cu rezisten sczut): stomatit

erian, sau micotic), amigdalit.

ita medie supurat. Apare n circa 10% din cazuri fiind urmat adesea de mastoidit.

iocardita. Este exprimat prin modificri EKG, tranzitorii , care se constat n 0,5 33% din cazuri.

omplicaii digestive : gastroenteritele ( enantemul rujeolic al mucoasei digestive favorizeaz

oltarea unor infecii bacteriene , sau redeteptarea unei infecii dizenterice prezent pn atunci sub

latent sau ca stare de purttor ).

ola i sarcina: rujeola, aprut n primele trei luni de sarcin, poate provoca malformaii

enitale la ft. Riscul de malformaii se apreciaz la 50% pentru rujeola aprut n prima lun de

n, scznd apoi n lunile urmtoare. Moartea fetal i naterile premature rmn pe primul plan n

e urmtoare.

DIAGNOSTICUL POZITIV

eneral, diagnosticul pozitiv se sprijina pe date epidemiologice (lipsa rujeolei in antecedente, contact

tat cu 10 - 12 zile inainte ) datele clinice si datele de laborator (leucopenie cu neutrofile la inceput,
limfocitoza). Izolarea virusului rujeolic se poate face din secretiile (nazofaringiene,

obronsice, conjuctivale) si din sange, dar nu constituie o metoda de rutina. Diagnosticul serologic

posibil si util, in cazurile problema de diagnostic sau pentru verificarea eficacitatii antirujeolice.

GNOSTIC DIFERENTIAL

adiul preeruptiv rujeola poate fi confundata cu viroza respiratorie (gripe, adenoviroza, guturai) de

trebuie diferentiata anamneza epidemiologica, examenul local, semnul Koplik , triplu catar: catar

unctival ( facies plans), catar digestiv (greata, varsaturi, diaree), catar respirator (tuse, rinoree,

urari respiratorii) si manifestari neurologice (mai ales la adulti), iritabilitate, cefalee, uneori

mene de tip encefalitic.

adiul eruptiv diagnosticul diferential se face cu urmatoarele boli: scarlatina (angina evidentiata,

nta catarului respirator, eruptie cu caracter punctat, aspru, cu paloare circumorala); rubeola

droame discrete, eruptia este rara si de scurta durata, adenopatii evidente, evolutie usoara); varicela

ariola caracterul veziculelor, al eruptiilor respective cu topografia si evolutia caracteristica;

tii cu enterovirusi echo tipurile 2, 4, 9, 16, insotite de eruptie rujeoliforma.

Facies plans

Semnul Koplik

TRATAMENTUL RUJEOLEI

amentul rujeolei este simptomatic i de susinere. Nu exist nici un mijloc de tratament specific.

maglobulinele au numai o valoare preventiv i nu curativ. Dup unii administrarea de

maglobuline n stadiul prodromal ar scdea frecvena complicaiilor i ntructva gravitatea bolii.

ola necomplicat se trateaz la domiciliu (ngrijiri, igien, diet, medicaie ct mai simpl);

lizarea este indicat numai pentru formele severe complicate, sau n situaii de necesitate. Repaosul

at este indicat pentru toat perioada febril i cteva zile dup aceea. Izolarea va fi individual,

uzndu-se orice vizit. n spital, pe ct posibil, izolarea se face ntr-o camer individual sau de cel
2-3 paturi, evitndu-se contactul cu bolnavi cu leziuni supurative, cu germeni piogeni, cu

plicaii pulmonare, sau cu tuberculoz.

ehnica aseptic este obligatorie, ca i dezinfecia continu i cea terminal. ngrijirea tegumentelor

ace cu loiuni cu ap alcoolizat (baia este permis n convalescen). ngrijirea mucoaselor

sit mult atenie. Ochii trebuie protejai de aciunea iritativ a luminii i inui curai prin splturi

ce cu ceai de mueel cldu.Cavitatea bucal trebuie curat ntreinut (gargar cu ceai de mueel ,

de gur). Secreiile se ndeprteaz, iar uscciunea mucoasei se combate printr-o hidratare adecvat

in aplicri de comprese umede. Cavitatile nazale se cur de secreii, iar narinele se ung cu o

m simpl. Urechile i mastoidele se controleaz atent zilnic.

a const, n perioada febril, din lichide (supe, ceaiuri, limonad, sucuri de fructe, lapte, ap

ral, sifon, etc), administrate cu struin i grij, n funcie de tolerana gastric. Vrsturile

ate, urmate de deshidratare, necesit o hidratare pe cale parenteral. Imediat ce tolerana gastric

mite, dieta se mbogete treptat, devenind complet n convalescen (fr nici o restricie ).Febra

ombate cu medicamente antitermice (Acid acetilsalicilic, Aminofenazon, supozitoare, Paracetamol

primate i supozitoare , Acalor supozitoare) i cu mpachetri umede. Tusea iritativ suprtoare se

az cu antitusive (Calmotusin, Codenal ). Ulterior, se pot da ceaiuri sau siropuri expectorante.

ngita poate fi calmat cu comprese umede i calde, inhalaii i umidificarea aerului. mpotriva

turilor, se dau poiuni calmante (cu novocain), sau antiemetice (Emetiral). n caz de agitaie, se

e recurge la doze mici de antihistaminice hipnotice (Romergan), care se pare c au i efectul de a

ua erupia. Vitaminele sunt indicate numai la cei cu carene anterioare (denutrii, distrofici).

caiile antibioticelor i sulfamidelor. Nimic nu justific folosirea de rutin a substanelor

microbiene n tratamentul rujeolei. Folosirea acestora n scop profilactic, pentru prevenirea

plicaiilor bacteriene, d rezultate nefavorabile, prin selectarea unei flore rezistente i apariia de

plicaii mai frecvente i mai grave (la un grup de bolnavi tratai profilactic astfel, au aprut

plicaii bacteriene n 28% din cazuri, n timp ce la grupul netratat, au aprut n numai 14% din

ri). Unii autori recomand, totui, folosirea profilactic a antibioticelor n formele severe de

ol, mai ales la copii distrofici sau cu diatez exudativ (copii catarali) i la convalescenii de la

boli infecioase. Rujeola complicat. Antibioticele vor fi folosite, imediat ce a aprut, sau se

ecteaz o complicaie bacterian. Pneumoniile i bronhopneumoniile se trateaz cu antibiotice n


mari, folosindu-se antibiotice diferite (Penicilin G, Eritromicin, Tetraciclin, Cloranfenicol,

ciline semisintetice), n funcie de bacteria cauzal i de sensibilitatea ei la antibiotice. Bineinteles,

daug tratamentul simptomatic i de susinere (oxigen, analeptice, cardiovasculare, prinie

ice, etc). Crupul rujeolic se trateaz, n formele uoare, cu aer umidificat, inhalaii, comprese calde

dative (luminal, antihistaminice). n cazurile severe, se recurge la corticosteroizi, pentru aciunea

antiinflamatoare (hidrocortizon, hemisuccinat; 100 mg x 3/zi, timp de 2-3 zile). Se mai

nistreaz dup nevoie, oxigenoterapie, aspiraia secreiilor, antibiotice (de obicei, exist

ainfecie bacterian) i eventual traheostomie. Encefalita (encefalomielita) rujeolic se trateaz cu

tive, (la nevoie), soluii hipertonice intravenoase de glucoz, soluie de sulfat de magneziu,

iretice, vitamine din grupul B i mai ales, aplicarea intravenoas precoce i n doze mari de

costeroizi (hidrocortizon, hemisuccinat: 200 -600 mg/zi), urmat de corticoterapie oral

dnison). Corticoterapia d rezultate excelente, n comparaie cu cei tratai fr corectarea

chilibrului hidroelectrolitic etc.

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
RUJEOLA

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PANUL DE INGRIJIRE

tenta medicala reprezinta cadrul sanitar care se ocupa de ingrijirea bolnavilor si care trebuie sa aiba

anga pregatirea de specialitate si o conduita etica adecvata acestei meserii. Este necesar sa

asca: epidemiologia bolilor infecto-contagioase precum si modul lor de prevenire; modul de

enire al infectiilor intraspitalicesti; tehnici de pregatire a bolnavilor pentru investigatii; tehnici de

nistrare a medicamentelor; rezolvarea problemelor de alimntatie. Totalitatea afirmatiilor de mai

este oglindita intr-o alta afirmatie a Virginiei Henderson: Nursa este constiinta celor fara

tiinta, iubirea de viata a celui care a incercat sa se omoare, picorul celui care i-a fost amputat, ochii
nevazator, puterea de a se misca a sugarului, increderea tinerei mame, gura celor care sunt prea

ti sau care se tem sa vorbeasca. Cand sensibilitatea ei catre nevoile umane este cumulata cu

tatea de a se foilosi de o opinie experta si de a aplica in practica influenta asistentei asupra

jirii bolnavilor nu cunoaste limite in intreaga lume.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EDUCATIA SANITARA

sistenta medicala informeaza bolnavul si familia acestuia despre boala si ransmiterea ei, prevenire

tament. Pacientul se izoleaza pentru a nu transmite infectia si pentru a-i proteja mai ales pe cei cu

tenta scazuta, izolarea (la domiciliu sau spital) se face de la primele semne de boala pana la 6 zile
aparitia eruptiei.

Dezinfectia continua si cea terminala, camerei bolnavului sunt

sare. Suspectii sunt izolati pana la precizarea diagnosticului. Carantina contactilor este necesara,
dificil de realizat in practica. Se aplica in colectivitatile de copii, unde s-a ivit un caz, prin

zicerea intrarii de noi copii receptivi si de vizitatori. Scolile nu se inchid, insa copii sunt supusi
control medical zilnic. Copiii contacti, la care se cunoaste data precisa a contactului, pot fi lasati

oala primele zile de incubatie, dupa care este recomandabil sa fie izolati la domiciliu sau spital.

tenta medicala educa bolnavul sa-si mentina igiena cavitatii bucale prin: spalarea dintilor, gargara

eai de musetel asupra curatarii corecte a cavitatii nazale si protectia narinelor prin aplicarea de

me simple. Asistenta medicala sfatuieste bolnavul sa-si acopere nasul si gura cu o batista atunci cand

te sau stranuta; sa foloseasca batista de hartie pentru tuse si pentru expectoratie; acestea se arunca
folosire intr-un recipient prevazut aproape de patul bolnavului. Asistenta medicala aeriseste si

difica aerul din incaperea bolnavului, de mai multe ori pe zi, foloseste metode umede de curatire a

ului.
Asistenta medicala sfatuieste bolnavul privind respectarea unui regim alimentar in perioada

la alcatuit din: lichide, supe, ceaiuri, limonada, sucuri de fructe etc. Administrate cu staruinta, in

tie de toleranta gastrica. Varsaturile repetate, urmate de deshidratare, necesita o hidratare pe cale

ntala. Imediat, daca toleranta gastrica permite, dieta se imbogateste treptat. Asistenta medicala

moveaza vacinarea copiilor in jurul varstei de 12 luni cu vaccinul antirujeolic, iar in cazurile de risc
de contact infectios pentru sugari (epidemii in crese, morbiditate mare la varsta mica), este indicat
faca vaccinarea de la varsta de 6 luni. Experienta a aratat ca efectuarea sub varsta de 12 luni poate

ce sansa si gradul de seroconveriuni, din cauza persistentei mai prelungite a anticorpilor transmisi

a mama. In aceste cazuri, este insa necesar sa se repete vaccinarea la varsta de 15 luni, pentru o

ectie completa (sub 12 luni protectia este de 67 %). Copiii mai mari si adolescentii se vaccineaza
sunt receptivi. Expunerea la rujeola (contact infectant) nu constituie o contraindicatie a vaccinarii.

a vaccinul este efectuat in primele 3 zile de contact, vaccinul induce o protectie, care impiedica

oltarea rujeolei. Se exclude de la vaccinare gravidele (risc de malformatii de fat), copiii cu boli

le severe, tuberculoza activa, precum si cei cu imunitate alterata (leucoze si alte boli de sange,

oane tratate cu corticoizi, citostatice, iradiate), din cauza pericolului de dezvoltare a unor reactii

e. Copiii cu aceste contraindicatii se protejeaza (in caz de contact infectant) cu imunoglobuline

ndard sau specifice.

zarea planului de interventii elaborat (precizarea corecta a inerventiilor).

luarea consta in analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost adecvate, daca s-a obtinut

tatul dorit sau nu) si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului (care trebuie notate) si,

tual, daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor (proces ciclic).

CAPITOLUL IV
PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE

CAZUL I

me: M

ume: S

ea civil: necstorit

: 1,56 m

tate: 40 kg
naterii: 17.VIII.1990

paia: elev
internrii: 16.05.2016 ora 845
externrii: 23.05.2016 ora 14

mrul de zile de spitalizare: 8

nostic la internare: rujeola forma severa cu eruptie intensa si sinuzita acutizata.

omunicarea.

ru a putea concepe planul de nursing pentru ngrijirea bolnavei, am purtat discuii cu aceasta din

am obinut urmtoarele date referitoare la apariia primelor semne i simptome ale bolii, motivele

nrii, dac a mai prezentat i alte boli asociate, antecedentele heredo-colaterale i personale, modul

a anterior internrii.

vele internrii: Astenie fizic, paloare, cefalee.

cedente heredocolaterale: HVA la 9 ani, fr importan.

cedente personale: Hepatit cronic.

cedente patologice: Amigdalit, otit medie supurativ.

diii de via i munc: Bune.

t mediu lunar: Alocaie de stat.

portament fa de mediu: Sociabil, orientat temporo-spaial.

icul bolii: Din relatrile bolnavei rezult c prezint astenie fizic, paloare, cefalee, febra, eruptie la

ul fetei si trunchiului. Nu a fcut tratament n ambulator i se prezint la camera de gard.

men clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice:

aparatul respirator: tuse frecventa, neproductiva

aparatul circulator: nu prezinta simptome

aparat digestiv: nu prezinta simptome

precierea.

aza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic i din observaiile

onale am stabilit urmtoarele.

ifestri subiective: astenie fizic, cefalee.

ifestri obiective: paloare, febra,eruptie la nivelul fetei si trunchiului.

Analiza datelor culese.

bornd datele din anamneza i istoricul bolii cu datele obinute din examenul clinic al bolnavei cu

paraclinice din foaia de observaie precum i cu observaii proprii s-a suspicionat diagnostic de:

ola forma severa cu eruptie intensa si sinuzita acutizata.

Evaluare.

analiza datelor obinute am stabililt c din punct de vedere al dependenei pacientei este vorba de o

av cu rujeola forma severa cu eruptie si sinuzita acutizata , care necesit ngrijiri infirmiere

nd combaterea semnelor i simptomelor pe care le prezint: astenie fizic, cefalee, febra, tuse

a, eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului. Asigurarea condiiilor igienico-sanitare i de

u fizic i uman, care s-i permit refacerea psihic i fizic, asigurarea administrrii medicaiei

cris de medic, educaia sanitar privind modul de comportare n spital i apoi la domiciliu.

PLANUL DE NGRIJIRE NURSING


Data: 16.05.2016

Problema:
astenie fizic
febra
cefalee
eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului
tuse seaca
Manifestri de dependen:
slbiciune, oboseal
odihna insuficienta
Surse de dificultate:
proces infecios
noua imagine corporala
Obiective:
combaterea durerii
prevenirea complicaiilor
supravegherea funciilor vitale
Intervenii proprii:
psihoterapie
urmrirea pulsului, temperaturii, respiraiei.
Intervenii delegate:
administrarea tratamentului prescris de medic
pregtirea pacientei pentru recoltarea probelor de snge i urin indicate de medic
Evaluare:
Bolnava parial dependent privind nevoia de a se alimenta, a-i pstra o bun postur, a dormi i
a se odihni, necesit ajutorul nursei pentru aceste nevoi.

Recoltari de produse biologice si patologice:


16.05.2016:
exudat faringian SH absent, stafilococ absent
VSH = 21 mm/h
Urocultura - negativ
17.05.2016:
Hemoleucograma
leucocite = 4700
limfocite = 13 %
monocite =13 %
neutrofile = 71,5 %
eozinofile = 1,9 %
bazofile = 0,5 %
Nr. hematii = 4310
Hg = 13,3 g/dl
Hematocrit = 38,8 %

ament : antitusive, mucolitice, polivitamine, antitermice, antiinflamatoare, analgezice. Epicriza:

ola forma deosebit de severa cu eruptie intensa, manifestari neuropsihice (depresie), febra care a

t foarte greu la antitermice, inapetenta totala. Evolutie favorabila sub tratament antiinfectios al

zitei acutizate, antiinflamator, vitamine.

PLAN DE INGRIJIRE
NEVOIA

PROBLEMA

SURSA DE
DIFICULTATE

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME DELEGATE

Slabiciune,
pierderea in
greutate

Eruptia rujeolica,
durere

Sa fie echilibrata
nutritional si
hidroelectrolitic

Prescrierea
unui regim
adecvat

De a
elimina

Disconfort

Anxietate,
diminiuarea
peristaltismului
intestinal

Sa aiba mictiuni
Rezolvarea
normale ca si
problemelor
frecventa si tranzit pacientului
intestinal

De a se
misca si a
avea o buna
postura

Starea de boala

Anxietate,
dezechilibru,
eruptie la nivelul
fetei, trunchiului

Sa aiba o pozitie
care sa favorizeze
respiratia si
circulatia,
disparitia eruptiei

Instruirea unui
program zilnic

De a dormi Boala
si a se
odihni

Dispnee, anxietate

Introducerea unui
scaun
corespunzator

Crearea
conditiilor
specifice unui
som linistit

A mentine
temperatura
corpului in
limite
normale

boala

Sa aiba o
temperatura in
limite normale

Pacienta sa bea Asistenta


Pacienta si-a
cat mai multe
administreaza
restabilit
lichide
antitermice
temperatura
(Paracetamol,
Novocalmin) in caz
de febra

A bea si a
manca

Febra, eruptia de
pe piele

EVALUARE

Administrarea
Pacienta este
alimentelor bogate restabilita hidric
in vitaminele A si C
Administrarea de
alimente in cantitati
mici (ceaiuri,
sucuri si compot) si
la ore regulate
Supravegherea
pacientei, o pozitie
adecvata

Nu are semne de
iritatie meningeala

Prescrierea de
sedadive si
somnifere
(Fenobarbital si
Romergan)

Pacienta este in
stare de
somnolenta

Pacienta prezinta
eruptia rujeolica pe
membrele
inferioare si
superioare

A mentine
igiena
corporala

boala

Eruptia rujeolica

Sa aiba tegumente Pastrarea


si mucoase normal conditiilor de
colorate
igiena

Administrarea
tratamentului
corespunzator

Tegumentele incep
sa-si revina la
normal

4.2. CAZUL II

me: P

ume:

ea civil: necstorit

: 1,45 m

tate: 48 kg
naterii: 13.02.1990

paia: elev
internrii: 14.05.2016 ora 0730
externrii: 19.05.2016 ora 14

mrul de zile de spitalizare: 6

nostic la internare: eruptie rujeolica forma medie, pneumonie interstitiala

vele internrii: Astenie fizic, paloare, cefalee, febra in urma cu o zi, tuse,eruptie la nivelul fetei si

mbrelor.

cedente heredocolaterale: varicela.

cedente personale: bronsiolita in 1993

cedente fiziologice: Prima menstruaie 5.I.2003

diii de via i munc: Nu consum alcool sau cafea.

t mediu lunar: alocatie.

portament fa de mediu: Sociabil, orientat temporo-spaial. Istoricul bolii: Din relatrile

avei rezult c prezint astenie fizic, cefalee, febra 39 C, conjunctiva purulenta, tuse frecventa

uctiva.Nu a fcut tratament n ambulator i la Policlinic.

men clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice:

tegumente eruptie la nivelul intregului corp

apararul digestiv digestie necorespunzatoare

aparatul cardiovascular normal

aparat respirator tuse frecventa, productiva

celelalte organe i sisteme sunt n limite normale

precierea.

aza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic i din observaiile

onale am stabilit urmtoarele:

ifestri subiective: cefalee.

ifestri obiective: astenie, febra, tuse, eruptia pielii, semnul Koplick..

Analiza datelor culese.

bornd datele din anamneza i istoricul bolii cu datele obinute din examenul clinic al bolnavei cu

paraclinice din foaia de observaie precum i cu observaii proprii s-a suspicionat diagnostic de

ola forma medie.

Evaluare.

analiza datelor obinute am stabililt c din punct de vedere al dependenei pacientei este vorba de o

av cu rujeola forma medie, parial dependent, care necesit ngrijiri infirmiere privind

baterea semnelor i simptomelor pe care le prezint: astenie fizic, cefalee, febra, eruptia pielii,
Asigurarea condiiilor igienico-sanitare i de mediu fizic i uman, care s-i permit refacerea

c i fizic, asigurarea administrrii medicaiei prescris de medic, educaia sanitar privind modul

omportare n spital i apoi la domiciliu.

PLANUL DE NGRIJIRE NURSING

Data:14.05.2016
Problema:
astenie fizic
febra, cefalee
eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului
tuse productiva frecventa
conjunctiva purulenta
Manifestri de dependen:
slbiciune, oboseal
odihna insuficienta
Surse de dificultate:
proces infecios
noua imagine corporala
Obiective:
combaterea durerii
prevenirea complicaiilor
supravegherea funciilor vitale
Intervenii proprii:
psihoterapie
urmrirea pulsului, temperaturii, respiraiei.
Intervenii delegate:
administrarea tratamentului prescris de medic
pregtirea pacientei pentru recoltarea probelor de snge indicate de medic

uare:

ava parial dependent privind nevoia de a se alimenta, a-i pstra o bun postur, a dormi i a se

ni, a evita pericolele, a mentine temperatura corpului in limite normale necesit ajutorul nursei

ru aceste nevoi. Recoltari de produse biologice si patologice:

5.2016:

exudat faringian SH absent, stafilococ absent

VSH = 20 mm/h

Hemoleucograma

leucocite = 4100

limfocite = 14,2 %

monocite =14,6 %

neutrofile = 77,2 %

eozinofile = 0,4 %

bazofile = 0,6 %

Nr. hematii = 4600

Hg = 11,5 g/dl

Hematocrit = 39,6 %

ament: antitusive, antitermice, antiinflamatoare, analgezice, polivitamine, mucolitice, antibiotice

tamicina si Eritromicina). Epicriza: rujeola forma medie cu manifestari depresive, cu stare febrila

a cedat foarte greu in urma administrarii de antitermice. Evolutie satisfacatoare sub tratament. I se

manda repaus la pat, izolare fata de persoanele sanatoase, urmarea tratamentului si acasa si

nirea la control.

PLAN DE INGRIJIRE
NEVOIA

PROBLEMA

SURSA DE
DIFICULTATE
Eruptia rujeolica

OBIECTIVE

INTERVENTII

A bea si a
manca

Starea de
slabiciune

Sa aiba un regim
hidric si alimentar
adecvat

Anxietate, boala

Sa aiba mictiuni
normale

De a se misca Stare de boala


si a avea o
buna postrura
De a dormi si Eruptia de pe piele
a se odihni

Integritatea pielii
afectata

Sa aiba o pozitie
adecvata pentru o
respiratie buna
Sa aiba un somn
linistit si confort

De a respira

Respiratie
accelerata, tuse
frecventa

boala

Sa aiba o respiratie
buna

Asistenta
recomanda
alimente
bogate in
vitamine si
minerale
Asistenta
recomanda
consumarea
de lichide
Instituirea
unui program
de recreere
Crearea
conditiilor
specifice unui
somn linistit
Supraveghere
a bolnavei

De a elimina

disconfort

De a mentine
igiena
corporala

boala

Oxigenarea
insuficienta a pielii

Sa aiba tegumente
si mucoase normal
colorate

Tratarea
eruptiei
rujeolice

Dispnee, boala

EVALUARE
Administrarea Pacienta este
alimentelor la restabilita hidric
ore regulate

Clisma
evacuatoare

Eliminare usor
ingreunata

Supraveghere
a pacientei

Pacienta face
plimbari scurte

Pacienta doarme
Administrarea conform orarului
de sedative si
somnifere
Administrarea Pacienta tuseste si
de antitusive
are o respiratie
(Calmotusin si accelerata
Codenal)
Creeaea de
Tegumentele incep
conditii
sa-si revina la
optime pentru normal
o buna

A mentine
temperatura
corpului in
limite
normale

Febra, eruptia de
pe piele

boala

Sa aiba o
temperatura in
limite normale

Pacienta sa
bea cat mai
multe lichide

integritate a
tegumentelor
Sa ia
antitermice in
caz de febra

Bolnava si-a
restabilit
temperatura

4.3. CAZUL III

me: D

ume: L

ea civil: necstorit

: 1,17 m

tate: 20 kg
naterii: 26.09.2000

paia: prescolar
internrii: 30.04.2016 ora 0830
externrii: 08.05.2016 ora 14

mrul de zile de spitalizare: 8

nostic la internare: rujeola eruptie forma medie, pneumonie interstitiala

vele internrii: febra , frisoane, tuse.

cedente heredocolaterale: scarlatina.

cedente personale: otita severa.

diii de via i munc: alimentatie mixta, variata.

t mediu lunar: alocatie

portament fa de mediu: Sociabil, orientat temporo-spaial.

icul bolii: Din relatrile bolnavei si apartinatorilor rezult c prezint , febra,frisoane, tuse. La 24

re pe tegumente si-a facut aparitia o eruptie rujeolica care s-a extins pe trunchi.

men clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice:

tegumente eruptie la nivelul intregului corp

apararul digestiv normal

aparatul cardiovascular normal

aparat respirator tuse neproductiva

celelalte organe i sisteme sunt n limite normale

precierea.

aza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic i din observaiile

onale am stabilit urmtoarele:

ifestri subiective: cefalee, lipsa apetitului.

ifestri obiective: astenie, febra, tuse, eruptia pielii, semnul Koplick.

Analiza datelor culese.

bornd datele din anamneza i istoricul bolii cu datele obinute din examenul clinic al bolnavei cu

paraclinice din foaia de observaie precum i cu observaii proprii s-a suspicionat diagnostic de:

ola in eruptie forma medie.

Evaluare.

analiza datelor obinute am stabilit c din punct de vedere al dependenei pacientei este vorba de o

av cu rujeola forma medie, parial dependent, care necesit ngrijiri infirmiere privind

baterea semnelor i simptomelor pe care le prezint: astenie fizic, febra, eruptia pielii, tuse.

urarea condiiilor igienico-sanitare i de mediu fizic i uman, care s-i permit refacerea psihic i

, asigurarea administrrii medicaiei prescris de medic, educaia sanitar privind modul de

portare n spital i apoi la domiciliu.

PLANUL DE NGRIJIRE NURSING

Data: 30.04.2016
Problema:
astenie fizic
febra, feisoane
eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului
tuse neproductiva
conjunctiva purulenta
Manifestri de dependen:
slbiciune, oboseal
odihna insuficienta
Surse de dificultate:
proces infecios
anxietate
durere, boala
Obiective:
combaterea durerii
prevenirea complicaiilor
supravegherea funciilor vitale
asigurarea odihnei suficiente
Intervenii proprii:
psihoterapie
urmrirea pulsului, temperaturii, respiraiei.
crearea unui climat corespunzator

Intervenii delegate:
administrarea tratamentului prescris de medic
pregtirea pacientei pentru recoltarea probelor de snge indicate de medic

uare:

ava parial dependent privind nevoia de a se alimenta, a dormi i a se odihni, nevoia de a respira,
mentine igiena corporala, de a invata cum sa-si pastreze sanatatea, de a mentine temperatura

ului in limite normale necesit ajutorul nursei pentru aceste nevoi. Recoltari de produse biologice

tologice:

4.2016:

Exudat faringian : SH absent, stafilococ absent

VSH = 32 mm/h

emoleucograma
leucocite = 3500
limfocite = 34,5 %
monocite = 15,6 %
neutrofile = 47,7 %
eozinofile = 1,4 %
bazofile = 0,5 %
Nr. hematii = 4970
Hg = 13,7 g/dl
Hematocrit = 37,7 %

ament: antitusive, antitermice, antiinflamatoare, analgezice, polivitamine.Epicriza: Pacienta

nata cu rujeola forma medie a evoluat satisfacator in urma tratamentului cu antitermice, antitusive,

gezice si vitamine.

PLAN DE INGRIJIRE
NEVOIA

A se
alimenta

PROBLEMA

Stare de
slabiciune

SURSA DE
DIFICULTATE
Eruptia rujeolica

OBIECTIVE

INTERVENTII

AUTONOME
Sa aiba un regim Prescrierea unui
hidric si alimentar regim adecvat
adecvat

A dormii si a Eruptia de pe
se odihnii
piele

Dispnee, anxietate

Sa aiba un somn
linistit

Crearea conditiilor
specifice unui
somn linistit

De a respira

Respiratie
accelerat, tuse

boala

Sa aiba o
respiratie buna

Supravegherea
bolnavei

De a
mentine
igiena
corporala

boala

Oxigenarea
Sa aiba
insuficienta a pielii tegumente si
mucoase normal
colorate

Tratarea eruptiei
rujeolice

De a
mentine
temperatura

Piele calda,
transpiratii
profunde

Durere, stres

Pacienta sa bea
multe lichide

Pacienta sa-si
pastreze
temperatura in

EVALUARE
DELEGATE
Administrarea
alimentelor
bogate in
vitamine
Prescrierea de
somnifere si
sedadive
(Fenobarbital si
Romergan)
Administrarea
de antitusive
(Codeina
fosfatat )
Creearea de
conditii optime
pentru o buna
integritate a
tegumentelor
Administrarea
de antitermice

Pacienta este
restabilita hidric
Pacienta doarme
conform orarului

Pacienta tuseste si
are o respiratie
accelerata
Tegumentele incep
sa-si revina la
normal
Temperatura
pacientei se
restabileste

corpului in
limite
normale
De a invata
sa-si
pastreze
sanatatea

limite normale
Starea de
indispozitie si
neadaptarea la
rolul de bolnava

Adinamie, durere,
mancarime,
usturime

Sa cunoasca
propria boala si sa
colaboreze cu
personalul
medical

Invatarea
profilaxiei in
vederea prevenirii
unor complicatii

Invatarea
pacientei sa
indeparteze
obiceiurile
daunatoare
sanatatii

Bolnava cunoaste
multe lucruri
legatea de boala si
tratarea acesteia

CONCLUZII
Urmrind evolutia rujeolei la 3 pacienti, am ajuns la concluzia c aceast
afectiune este cauzat de virusul rujeolic i apare ca urmare a infectrii
organismului care nu are imunitate laacest virus.
Consider c activitatea de ngrjire presupune ca fiecrui pacient s-i fie
respectatedrepturile, s-i fie satisfcute nevoile i s-i fie recunoscut valoarea i
demnitatea ca o fiintuman, fr deosebire de nationalitate; varst sex i religie

BIBLIOGRAFIE
Titirica Lucretia Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2007
Titirica Lucretia Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
Mzes Carol Tehnica ingrijirii bolnavului, vol. I, Editura Medicala,
1967
Mzes Carol Tehnica ingrijirii bolnavului, vol. II, Editura Medicala,
1967
Brezeanu Al., Dimache Ghe., Radu Valentin Microbiologie si
parazitologie, Editura Didactica si Pedagogica, 1970
Titirica Lucretia Dictionar de termeni pentru asistenti medicali,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2003
Oxford Dictionar de Medicina , Editura All, 2005
Chiotan Mircea Boli Infectioase , Editura Medicala Nationala, 2002
Voiculescu Marin - Boli Infectioase, Editura Medicala, 1981
Borundel Corneliu Manual de Medicina Interna pentru cadre medii,
Editura All, 1998