CAPi丁 OLUL l.

lNTRODUCERE

Microbiolo9ia este,linla care se Ocuptt cu studlul microoFganlSmelor Microbiolo91a c‖ nlca studiazё

implicarea mlcroorganlsmele↑ n patolo91a u育 lan益 ;lnterFelara dintre acestea,i gazdb pttcum,i modalI通 Ile de

trata祀 ゛preVen,e ainた cr‖ or pe care aceste mlcroor9anisme le produc La nivel globalテ bo‖ le infecl10ase

cauzeazё mai mult de 20% dln numarul tOtal de decese ln ultimele decell‖ boH ca tuberculozaす malarial

hepauta,hOlera,denga au Юapな rut ca infecli ma10re,i progresiv au fost ideη tincal nOl agen,lnfec,0,i Ca:

HIV,virusul hepaltel C,E col1 0 157,ooronavi「 usul asociat sind「 omulul acut respirator sever(SARS),viFuSul

gnpali aviar,H5Nl,polcin HlNl,eic

Microbiolo9ia ca,Iinlゑ a evOluat din anu1 1600 cand a fOsi lnventat mlcroscopul de catre Hans l

Zaccha洒 as Janssen panが n Jlele noastЮ cand se ttentttca nol agenl lnfec,o事 ,i nOi bOII

Termenul de・ celじ ￨ゑ "a fostlntrodus in anu1 1665 de Robett Hooke care a publicat↑ n Micro9「 aphia pFimele

observa,ip‖ Vind cele mai rnici forme de vialう .ln anu1 1674 Anton van Leeuwenhoek ullizand prOpnul

mlcroscop cu magnludinea de 200澪 300x a fost pnmul care a obselvat,l a deSCns micrObil

T00na 9eneralei spOntane conform cう rela mic「 oorganlsmele se pot dezvolta din lnatene lnenぅ

afrmatt de AHstotel a fostintrmattt ultettor de Redl(1600),Needham,Spallanzanl(1799)゛ PaSteur(1861)

Carolus Linnaeus(1735)a dezVOnat metOdele de clas面 care bactettand゛ nOmenclatuぬ dublう i genul

§i special deschizand calea clasllcar‖ taxonomice fゑ cuttt de Otloヽ luller 100 de ani rnai tarziu`

Edward」 enner(1798)a prOdus l teStat p百 mul vaccin,cel↑ mpotnva vanOlei ln anu1 1840 Fnednch

Henle a pus bazele teoriei microbiene privind etiolo9ia bo‖ lor umanei teo「 ie ce a fost conttrmatう in anl1 1870,

1880 de Robert Koch,l Louis Pasteur」 oseph Lister(1860)a intrOdus u‖ ￨lzarea dezinfectanIlo「 ↑
n chirurgle

pentFu inSt「 umentar,1 00hipament urmand ca Louls Pasteur(1861)sh demOnstreze prezenla ubiCuttaぬ a

microo的 anismelo「 ,i necesitatea dezvolth「 ‖bhnic‖or aseptloo in laborator dar sitn practica medicaltt Pionier

al imunolo91ei,Pasteur a introdus termenul deま vaccin"§ i a realizat vaccinul↑ mpot百 va rablei(1885)、 in dOua

publica,limponante din ani1 1882,11884 Roben Koch anuniう deSCOpenrea agentulul elologlc al tuberculozel,

Mycobacte‖ um tuberculods ln aceste pじ blicaい elucideazう etapele necesare probう 活

i elolo91ei infec,oase a

bol‖ o「 , cunoscute astazi sub denumirea de Posttllatele lui Koch Acesta a demonstrat prin uti‖ zarea tehnicll

cultu‖ i micFOblene pure ch un anumlt microorganism produce o boal益 spec flcう ,i ctt microorganismul oblnut

in cultura puぬ inoculat unui animal sう nう tos este responsabil de repЮ ducerea acelea,l boli,i pOate l reizolat

de la acesta ln 1884 Hans Chnsuan Gram introduce colora,a Cram ujllzatう Oi aStう Zl pentru diferen,erea

bactenllor↑ n Gram po21lVe,I Gram negattve in anul 1895 Bordet descoperう Complementul,￨↑ n1903W‖ 9ht

,i COlaboratorll descoperh anticorpll

Epoca llitroducerii teraplei antimicrobiene a fost deschlsゑ ↑
n anu1 1910 de Paul EhrHch care a descopert primul

agent antimicroblan impotriva spirochetei resporlsabilう de producerea sifllisulul urmat llnd de Alexander

Flemlng(1928‐ penicilina),Gerhard Domagk(1935‐ sulfamldele),i Selman Waksman(1943‐ streplomlcina)

n anu1 1946
incepand cu anu1 1940 a fOSt dezvoltatう tehnica nlicroscoplel electronlce urmand ca↑

Enders,Weller,i Robbins si reu,eascゑ cu tlvarea pollovirusunlor pe cultu羹 celulare A fost deschish calea

produciei de Cultun celulare la nivelindustnai necesara prOduclei de Vacdnu輌 virale hllicrobiolo91a modernh a

fost focusatb pe studiul metabo‖ smuluii biochimlei 1 9eneticil moleculare, cu lntroducerea tehnolo91ei de
§

recombinare ADN siteraple1 9enelCe.S‐ a dezvoltat lehnica detectう ‖lin sange a substantelo「 acJve lmpotnva

patogenilor,serolo9ia・ in anu1 1986 a fost aprobat pentFu uZ uman p‖ mじ i vaccin reaHzat p‖ n tehnlca in9inenel

9enetice

lSTORIA TAXONOM:El l:CLASIFiCARll BACTERIENE

Carolus Linnaeus a pus↑ n anu1 1735 bazele sistemulul de taxooomie,i clas1lcare,propunand ca

un sln9ur nume slinllC'l Claslicand Organlsmele ln func,e de simlla甫 tatea acestora

fecare or9anism sh aibう
￨￨￨
La acel moment bazandu_se pe ceea ce se stia in slsternul de clasiflcare au fost lntroduse doub cate9o「

Plante si Animale ttrnst Haeckel a obseⅣ at cu autorul microscopului mici creatun verzi care se rniscau dar

care nu puteau l incluse in categona animalelor Bazandu_se pe observarile lui Haeckel,in 1866 o oouう

cate9oae denuml五 Prolsta a iost adゑ u9atう la cele douう dela existente in 9「 upul Prolstelor el a lnclus un

lonera reprezentat de celule anucleate lnventarea microscopului electronic↑ n anu1 1930 a

grup denumit ヽ

permis observarea celulelor゛ demonStrarea diた renle10r malore intre celulele cu nucleu゛ celeね ri nudeu

Cercet壺 lorul iancez Edouard Chattoo(1937)a propus ca termenul de procanole(prOca咸

olque)sら ne u‖ l zat

pentru cdubtt fatt nudeu゛ termenul de eucanote(eucan01quc)壺 ie ulllZat pentru cdulde cu nudeu ln

anu1 1938 Copeland su9ereaztt ca prOca「 lotele sunt unice sl「 eprezint首 o clasa diferlta de celelalte protlste ln

acel mornent gstemul de claJlcare con,nea 4 Fegnuni MOnera(prOCanOte),Pr01Sta(ProtOClSta)I P ante sl

AnilTlale in anu1 1969,Murray propunea ca numele ttgnului procanote10r Nllonera sb ne schlmbat in

Procariote La interval scun de tirnp tottn 1969 Whittaker propune adう ugarea la clasincare a unei nol categoril.

Fungi rezultand asfe1 0 dadicare cu 5 regnutt Dね ren,le dntre regnun au fost cde strudurdei metabdlce

sl de dezvoltare ale acestora

in anu1 1970,Can wOese a studlat ARN… ul‖ bozomal(ARNr)pentru diFettte ipun de Organlsme
Jat comparand
ARNr este o parte a百 bozomlor si esle prezentin orice celula El a extras ARNr,II‐ a secve含

secvenle aね dfentdOr Organも me pentru cdulde euca百 o撼 acestea au lost dmibre dar in cazul procanOle10r

existau douう 9rupun diね ‖te in 1978,clasincarea cupttndea trel Domenili Bactena,Archaea,i Eukarya
Aceasta ctaSicare are la baztt diね rentele blochimice,l genelCe(ARNr)ale tuturor celulelor existente pe 91ob

Celulele din Domenille Bacterla I Archaea sunt proca百 ote, cele dln Elomeniul Eukarya sunt eucattote
§
Ciasificarea ltli Woese in trei domen‖ este llna general acceptath astう zi Cercetう rile anterloare au permis

claslicarea Domenillor in Regnurl Regnu純 le cup“ nd Tipunle(Phyla),apOl exlsth Clasele,Ordlnele,Famllllle,

Genunle si↑ n inal Specil e

O bactene este cOnsideratO ca apalinand unei specil dach are anumite caractens‖ ci u‖ ‖
zate la

delnirea speciei FeSpeCtive Spec‖ le sunt denunlite prin sistemul binominal dezvoltat de Llnnaeus PFlmLll

nume este numele Cenulul cう rula驚 aparlne miCrOorganismul oi cel de‐ al dolea este un eplet specilo,

ex Staphプ ocOCCus auЮ usi Staphメ oooCCus se refeぬ la bactetti rotunde(cOd)Cu diSpunere↑ n grame2,auttus
se referう la faptul ch bacteria este un palo9en oportunlst cu anumite caraclere Variantele ln lnterlorul unei

specil poartう nulnele de tulpinl oi Sul‐ t desemnate de lltere ce tlrmeazう epitettll,de exemplu E oo1 0157:H7

in cadrul speclei de E coli existう de la tulpinl nepatogene, E co‖ K 12 panう la cele FOarle periculoase E

0157:H7pentru or9anismul uman DIね rentele dintre cele douO specii sunt date de achizl,a unor 9ene de la

alte spec‖ bacteriene responsablle de pato9enitatea acestora.

lldetodele claslce de idenllcare bactenani pe baza metodelo「 blochlmlce,i Structurale sunt,i astう Zi

valab‖ e.Stud‖ le de biolo9ie mOlecularゑ au permis exanllinarea componentelor celulare ca proteine sau ADN

Mう 百
illea proteinelor poate F examinatう uilizand electroforeza↑n gel,prezenia sau absenla prOtelnelor poate輌

detectath prn teste de lden‖ lcare serolo9icう Detectarea prezentel unul an19en baCtettan se poate face p‖ n

l画 Zareね 9icう (￨lz01ple)3actenOfagul(viruS Care parattteazう o bacte‖ e)recunOa,te anumite molecule de pe

suprafata baCtenel de care se leagう specinc,i apOi patrunde in bactene si O lizeazう

O noua metodう de clasrlcare bacte‖ anう are la bazう oompara,a intre con,nutul in baze C+C,,lut

iind faptul ca in structura ADN― ulul lntri bazele punnlce,i pl‖ midinlce,A,G,T,C、 Deoarece conlnutul rn

G+C diferう pentru rtllte specii bacteriene el este considerat un criteriu de clasificare Nivelul de slnlllarltate in

structura ADN‐ ului bactenatt se face p‖ n secven,erea acidului nucleic,urmatl de compararea acestula cu al

a1lor rnlcroorganisme Compararea dmllanね li secvenlelor Se poate face,lp‖ n tehnica de hib‖ dizare a

acidului nudeic ln acesl oaz ADN‐ ul de la doua specll difettte poate l oomparat lniral ADN‐ ul este extras de

la fiecare specie,dublLll Strat este separat tlnul de cel益 lalt prin procesul denumit denaturare,ulterior cele douう

catene dlfe“ te de la cele speci sunt puse in contact P‖ n procesul denum‖ hibndlzaFel daCh exista secvenle

comune se formeazう le9う tu‖ intre perech‖ e de baze Hibndizarea poate l par,alう dacぅ numal anumite

secvente sunt COmune sau lolalう cand secvenlele Sunt simllare↑ n total‖ ate

ldenjlcarea matettalului gene‖ c bacte‖ att p百 n tehnica hibndizぅ ‖

l sau a reacleI PCR(pollmenzare

in lanl)in oOnd呻 ￨le in care nu exlsth o canltate suicienttt de ADN,este precedatё de mul‖ p‖ carea bactenan贔
pe un mediu de ctllttlra
Clasificarea bacteriilor

Tlpul Clasa Genuri importante pentru patologia

rrnani
Cyano,o,控 主 Cvanobacteria Anabaena
Alphaproteobacteria Acetobacter
Erhlichia
Rickettsia
Spirillum, Neisseria
Probacteria ffi Legionella, Coxiella, Pseudomonas,
Vibrio, Escherichia, Proieus, Saimoneiia,
Shigella, Enterobacter, Klebsiella,
Serratia, Haemophilus
Desulfovibno
_Deltaploteobacteria
Epsilonproteobacteria Campylobacter, Helicobacter
Clostndia Clostndium

Firmicuies
% G+C scazut

Acinobacteria 555凄 315

天石ス 1 Cα ynebadmum゛ 3%G+Q
% G+C crescut _堕 CObadenum
Chlamydiae Chlamydiae Chlamvdiae _
Sprrochaetes Spirochaetes Treponema, Lepiospira, Bonelia

MICR00RGANISMELE

Microorganismele pot i clasttcate in funcle de COmplexitale tn bactenl,fungi,parazl,(helminl,

probzoare)Ⅲ VlruSutt cu excep,a輌 ruSun10r tOate mに roorganlsmele au ca structura de bazゑ celula

Mic「 oparazl,i(baCteHl,fungl,virusun,prOtozoare)se mu1lplic壺 in intenOru1 9azdei putand determina un nurnう r

mare de pro9eni responsablll de apan,a inた clel・ Macroparazl,￨(Viermi,anrOpode)chiar dacゑ unil dintre el au

dimenduni mic「 osooplce au un stadlu lnfec,os reprOduclv↑ ntr‐ o9azdう pe care progenil o pう ぬsesc pentru a‐ 匈
conlnua ddul de vlaltt in alta gazdう

Bactenile sunt Organlsme procattote unicelulare,l aparln regnulul procanOt,fungil l prOtOzoarele

sunt organttme eucanote unicelulare sau mulicelulare cu structurう slrnp10 ce apar,n Fegnulul projste,helmin,i

au O StFuCtura eucanottt mulucelulaぬ sunt clasttcate ca metazoare゛ apar'n regnului anlmal Difereniele↑ ntre

celulele procariote,i eucariote sunt prezenlate in,F191 1.・ Tab l l

10
 Virusu‖ le nu sunt celule Ⅲnu sunt vレ ibile la microscopul opuc,sunt para洒 」ob119atoHu intracelulan

vizibili numalla microscopじ l electronic

PnOnii sunt panicule infec,oaSe proteice asociate cu apa画 Ja bol‖ Or degenerajve subacute

progrettve ale dstemului nervos centr翻 (encefttopata spongiforlllう subacuth Creutzfettt‐ 」

acob).Odatう

pう trun§ i↑ n celulele umane prionii modiicう ↑

mpachetarea proteinelor normale P「 Pc,transformandu_10 in prloni

adi10naH p‖ nt卜 un proces autocatal‖ lc Proteinele p‖ onice existう ,↑ n mod normal,in absolut toate celulele

nnamiた relori panicipand la structtlra membranelor celulare. Forma normalう a protelnelor prlonice este

cunoscutう in lletttuぬ sub denum「 ea de proteina p‖ onica celularう (P,Pc),dar rOlul sau izlolo91C nu este blne

stab‖ I Forma infecIOastt a aceste structun este notatう PrPsc(presCuttarea sc pro宙 ne de la termenul

onた O a olloo Din mo‖ ve mai mult sau mal puln cunOscute,se pare cう
"SCFaple"ce deine,te boala p‖
moleculele proteice pnOnice normale(P「 PC)au Capacitatea de a se plia oi de a polime‖ za(Sub acrunea

foldazelor celulare)i generand structun anormale,amiloldlce care se acumuleazi maslv in sistemui nervos

central in cursul lnfeclbl p綺 o面 ce se produce conversa und canltal man de prOtdnう PrPc(pttn mOdicう ‖

posttranslatlonale)ln P「 PSc(izofOrma anormaltt a P「 Pc).Aceasta PrPsc reprezintё p「 otelna↑ nan infec,OaSう

Celule procariote

ldentiflcarea diferitelor microorganisme se face prin metode variabiie de la simpla examinare

microscopica pana la secventierea genomului.

Pe baza analizdrii secvenlelor unitatii 165 ARN ribozomal s-au a evidentiat doud grupuri diferite de

organisme procariote : Bacterii (Eubacterii) qr Archaebacterii. Majoritatea bacteriilor implicate in patologia

umana sunt Eubacterrile. Diferentele intre cele doui grupuri constau in faptul ci Archaebacteriile nu produc

peptidoglican, supravietuiesc in condilii extreme de mediu, sol. ap6, (temperaturd ridicati, concentra{ie

crescuta de sare, pH scdzut) sau in relafie de simbiozd la nivelul tractului digestiv al animalelor gi prezintd un

metabolism diferit de al Eubacteriilor cu producere de metan.

Relafiile dintre macroorganism qi microorganism pot fi de :

. simbiozi (bacteriile saprofite, nepatogene care nu-si cdgtiga niciodati patogenitatea);

. comensalism (bacterii saprofite condifionat patogene sau oportuniste, intre aceste bacterii si gazd6

exrsti un echilibru care atunoi cdnd se rupe determini patogenitatea aeesiora);

. parazitism obligatoriu (bacterii patogene, in relatia cu gazda numai bacteria profrtd);

. parazitism facultativ (bacterii telurice, bacterii ce supravieluiesc libere in naturi);

Fig.1.1. Caracteristici comparative intre elementele structurale ale celulelor
procariote 9i eucariote

Celula procariot6

perete bacterian plasmid

t.

flaget
L
'l
:t'

incluzie

membrana nucleoid
citoplasmatici

Celula eucarioti

reticul
endoplasmic

ribozomi
i

membrana
lizozom
citoplasmaticd
，
４
Tab.1.1,Caractenslci cOmparattve ale celulelor proca‖ ote{Eubacte百 り,i eucattote

Caracteristici Celule procariote (Eubacterii) Celule eucariote

Dimensiune 0,5‐ 5μ m ,Spm

Perete celular Prezent (lipse;te la Mycoplasme gi Absent (prezent la fungi)

forme L*)
Componenla caracieristicd -
peptidoglicanul {heteropolimer avAnd ca
bazi acid N acetil muramic si N acetil
giucozamina)

fulembrana Nu conline steroli, unele celule posedi Contine steroli

citoplasmatrcd sisteme membranoase (mezozcmi,
lamele fotosintetizante)

Skuctura Lipsa membranei nucleare, material fulembrani nucleard prezenta

nucleara nuclear (nucieoid)
0rganizarea ADN-ul organizat intr-o singurd moieculd Nucleu ttpic cu nuclool阜 i membranう
materialului (celule haploide) dublu helicoidali, nuclearさ (celule d plolde cu numbr constant
genetic circular inchisa,confine exoni, nu confine de cromozomiin funcle de Specie)
introni, nu este condensat cu histone ADN‐ し￨liniar dublu helicoldal ooolne exoni
siintronl si este condensat cu hlstone

Transcrierea gi Poate avea loc simultan Transcrierea necesitd fsrmarea ARNm ,

transla{ia migrarea acestuia din nucleu in citoplasmi
si translalia la nivei nbozomal

Diviziune Divizrune binarS. drrectd Mitoza sau meioza

celulari
0rganite Absente Prezente, mitocondrii , reticul endoplasmic,
citoplasmatice aparat Golgi, iizozomi
Ribozomi 70S摯 10S・ 50鋤 80S(40S+60S)
Respira!ia Prin membrana citopiasmatici Prin mitocondrii

*Formele
L ceiule lipsite de perete bacterian, care provin din bacterii cu perete pe care l-au pierdut in condifii naturale sau
de laborator sub actiunea unui factor inductor. Sunt caracterizate de un pleomorfism accentuat (datorita existentei in
interior a unor fo(e axiale necunoscute) imbracand forme sferice, aiungiie, fllamentoase, ramificate.
*-S:
coeficient de sedimentare (unitati Svedberg)
Exon- secvenla de deoxinucleotide din regiunea iniragenica a ADN-ului eucariotic care va fi exprimata in ARNm (secven{a
codificaioare)
lntron - secvenla din ADN-ul eucarioteior care nu esie exprimata in molecula de ARN matur; nu sunt purtitori de mesaj
genetic; sunt indepartali in procesul de formare a ARNm prin procesele de imbinare altemativl si amestecare a exonilor
 CAPITOLT,IL 2. BACTERIILE

2.1. CLASIFICARE

Bacteriile sunt organisme unicelulare procariote, cu dimensiuni ce nu permit vizualizarea cu ochiul

liber, observarea lor facdndu-se numai la microscop. l\,licroscopul fotonic permite vizualizarea formei,

dimensiunii , grupirii celulelor, mobilititii, capsulei (cAnd existd), incluziilor intracitoplasmatice. Utilizarea
microscopul electronic permite cercetarea fini a structurii celulei bacteriene.

Clasiflcarea bacteriilor vizeazd aspectele fenotipice, analitice, genotipice, necesitalile metabolice gi

cornplexitatea shucturalS a acest0ra.

CLASIFICAREA BACTERJANA

a) fenotipica are la bazii:

r Aspecte ale vizualizdrii microscopice

. morfologie: rotunda (coci), bastonag (bacili), virgula, spiralati, pleomorfd, aspect filamentos;

. dispunere: in grimezi, lanluri, perechi;

. comportamentulfata de coloralia Gram: Gram pozitive, Gram negative;

. Aspect rnacroscopic ai coloniilor bacteriene :forma, opacitate, culoare, consistenla

. neted S (caracteristica a tulpinilor virulente);

. rugos R (caracteristici a iulpinilor imbatranite, degradate antigenic.exrstd qi exceplii pentru

tulpini virulente cu creqtere de tip R : Bacillus anthracis, Corynebacterium diphteriae,

Mycobacterium tuberculosis),
. mucoid M (caracterisiicd a tulpinilor cu capsu16);

'/ Sensibilitatea la anumite clase de antibiotice

b) analitica (gen, specie, subspecie) se poate face prin analiza:

c) genotipica are la baza analiza materialului genetic prin :

'i analiza plasmidelcrr gi ribotipiel

t-5
 d) in funcfie de necesitatile metabolice gi de complexitatea structurali bacteriile sunt:

Myeoplasme;

este asigurat de celula gazdi): Rickettsii;

gazdS:
ce implici forme intra gi extra celulare {necesarul de ATP este asigurat de celula
Chlamydii.

2.2,MORFOLOG:A BACTERIANA

Dirnensiunea medie bacteriani este de O,5‐ l μm grosime §i 3‐ 6 μm lungime Pentru

Staphyloooccus aureus diametrul(9)estei O,8‐ l μlr in imp ce pentru Bacillus anthracls lungimea este de 10

μm S1 9rosimea de l‐ 2 μm Cea rnal mica bactene Myooplasma are acelea,l dimensiunl cu ale celui mai mare

輌ruS(POXurusuり in Culu綺 降 mtt vecn dmenttunea bactenanh este mtt rnare de“ t cea normJa pe耐 「u

specla respecJvう .Dalonta volumului mic al celulei bactenene,raportul supraね tう

VOlum este mare,lm口 lcand O

crestere semnttcattvう a supttfetd de contact intre cdub bactenanぅ ぃmedul e対 enor favOnzand asfel

schimbul rapid§ lin canltate mare de substanie la acest nlvel

Forma baderilor esb diね ぬ↑

‖ n ttncie de Spede Tab 221 Rい dlaba peЮ tdui bade‖ an

determmな apanfa fOrmdOr bactenene diぉ ntt Bacte由 le‖ pdte de peЮ te sunt caracte‖ zate de unが oomOttSm

accentuati ex Mycoplasma,formele L

in cuttunle btttrane aspectul bacteパ ￨lor se modlicゑ attt ca formh cat§ i ca dimendune apう rand

formele de involure.Formele acestea nu modttca speclfdtatea bactenanぅ OnSう

'lantate pe medlu de cultuぬ
adecvat,i prOaspht dau nastere unor bacteni lpice spedei respec‖ ve).

16
Tab.2.2.1. Clasificarea bacteriand in funclie de formd

Bacterii/forma
Coci (bacterii sferice)
Cocobacili (forme intermediare intre coci
bacili)
Bacili (bacterii cilindrice, bastonage drepte
sau u$or incurbate)
Vibrioni (bacterii cilindrice curbate, formd de
vrrqulS)
Spirili, Spirochete(baCte‖ l in formな
spiralう )
Actinomicete (bacterii care in stadiul de
cultun tinere formeaza filamente lungi,
ramiflcaie asemdndtoare miceliilor)
Exemple
rotundl Staphylococcusaureus
ovalard Streptococcus pyogenes
lanceolatd Streptococcus pneumoniae
reniforma Neisseria meninqrtidis
gi Haemophilus influenzae
trruueila (runqtfiie Iuill, qtu$[ile u,JutIr]
capete drepte Bacillus cereus
capete rotunjite Bacillus subtilis,
Clostridium tetani (lungime B prm, grosime 0,4-0,6 pm)-
corpul deformat de prezenfa sporului dispus terminal
dAnd aspectul de racheta de tenis
Vibrio cholerae (lungime 2 pm. grosime 0,5 pm)
de corp rigid genul Spirillum
corp flexibil , subtire genurile:
Treponema (lungime 10-15 pm grdiameirul0,4-0,5 pm,
corpul are 10-15 spire regulate, rlgide, cu capete drepte)
Leptospira (lungime 12pm gi diametrul 0.06prrn, corpul
are 10-12 spire nedeformabile, mici,regulate cu capete
risucrte)
Borellia (lungimea 20-30pm sidiametrul 1pm, corpulare
10-20 spire neregulate si deformabile,eu capetele drepte)
Actinomyces israelii
Nocardia asteroides

Dispunere bacteriand

Bacteriile se muliiplica pnn diviziune binara. Dupa diviziune la unele specii are loc separarea

completd a ceiulelor fiice rezultdnd celule izolate sau celulele fiice rdmAn ata$ate unele de altele rezulidnd

grupuri caracteristice. Speciile bacteriene, funclie de familia si genul din care fac pa(e si in funclie de

orientarea in spa{iu a planurilor succesive cje diviziune determina un anumit tip de aranjament {grdmezi,

lanluri, in diplo). Exista tendinla celulelor fiice de a rimAne unite timp de una sau mai multe generalii
T ab "2 "2.2., Fi9.2.2.1 .

17
Tab.2.?.2. Clasificarea bacteriilor in funclie de dispunerea celulelor dup6 diviziune

FYpmnlc
Planuri de diviziune

diplococi : Streptococcus pneumoniae

diplobacili : Klebsiella sp.
lanluri de lungimi variabile : Streptococcus sp', Bacillus
planur-i paralele cereus.
grupuri in formd de V, U, palisade formate dupd
diviziunea ceiulari prin aiunecarea ceiuieior filce una faii
de cealalti: Corynebacterium diphtenae

2 planuri perpendiculare i'ezult6nd tetrade Micrococcus

3 pianuri perpendiculare rezultAnd grupuri de Sarcina

ceiule cu simetrie cubicd

planuri diferit orientate rezultdnd grupdn Forma de ciorchine: Staphylococcus

nerequlate

慇乱 i・ 急￨:l掘 l黒llξl:認 留 瀾 lim懸 鳳 蹴朧 lu輔 ::‖ ポ 1畠 rT:11∫ 鼎 僻 驚 ≧乳

bi Bactti:bl‐ Sal印 onel18‐ capete rotunile,b2‐ Corynebacte‖ um― わrma de batゑ ,b3‐ Baclllus‐
capete drepte,

b4‐ Vibrio‐ forma de virgulら ,b5‐ Fusobacteriu聡 ― fuziform,b6-Bacillus anthracls‐ spor localizat central nu

deformeaza diametrul bacterleii b7 ‐Clostrldium tetani ‐spor terminal deformeaza dlametrul bacterieli ci
Spirochetei cl― Borrella‐ splre relaxate,c2‐ Treponema,c3‐ Leplospl「 a‐ splre stranse

Cl c2

警 ず攀
‐
al a3 a4
●

︽︾
∫
趾

彫 ざ
一
麟占

c3
Ｌυ

b3 b4 b5 b6 b7
2.3.ULTRASTRUCTURA BACTERIANA

Componentele de suprafatt ale Celulel baclenene medlazO contactul dintre celule§ i medlul

inconlurう tor,i pOt avea fJnc,i bio109iCe plmare care inte由 3ぬ ぐipOpollzahandele LPZ)sau nu(lagelり Cu

patogenlatea Structural口 funC'Onal e漁 sぬ ∞mponente prezente↑ n mod oo「 mtt b once cdub bactenanぅ

(COmpOnente oonstanle)o compOnente prezente numalla anumlte specii bactenene(cOmponente facunalve)

Componentele constante ale celulei bacteriene sunti peretele bacterlan, rnembrana c1loplasmatlci:

citoplasmal ribozo「 ril,incluzllle,rnaterialul geneuc

Componentele faculalve sunti capsula,lagel‖ ,p‖ ‖

,11amentele ax181eぐ a spirOchete),lamele

fotogntelzante(b bacle由 foloslnletヒ ante),spOrtll(forma de reJstenta

2.3.1,COMPONENTE CONSTANTE ALE CELULEI BACTER!ENE

PERETELE BACTER:AN
Peretele bacterlan reprezinth o structurO in general ri91dう ,ce reprezlnta 20‐ 40%din 9reutatea uscath

a celulel

Componentul de bazさ al peretelui bactenan este pepido911canul(murelna)un heteropolimer format

pnn legarea alternantゑ in laniun pollzahandice paralele a 2 zaharun aminate,N aceJl glucozamina,i acldul N

acell muramic Fiecare molecula de acid N ace‖ l muramic are subsJtuit un tetrapepid alcitul dln D(dextrO)§ ￨

L(levo)aminOacizl(aa)intre tetrapepJdele subsltuite la laniuHle pollzahandice alatuttte se stabllesc legitun

peptidlce prin gruparea terminalう 一C00H a unui tetrapeptid§ l gruparea… NH2 termlnalう libera a tetrapeptidului

vedn Rezul餞 o structura bdimendonda sub fOrna unor stratuH care incottOaぬ ↑
ntttaga cdub bacteHa食 う

Groslmea pepjdo91iCanul頓 l este in func,e de numう 「ul de stratun care se dispun concentHc,i Se leagう intre

ele p‖ n pun,pepldice Pun,le pepldlce transversale conferう ‖

91dltatei catt cre,te Odatう cu cresterea

numttrului acestora

Caracterul Gram pozitiv sau Granl negativ al bacter‖ lor relecth deosebiri structurale ale peretelul dar

depinde ,i de starea flzlolo91Cう Oi de inlegritatea structuralb a celulel. Tehnica Cralll imp‖ cう tratarnentul

succesiv al celulelor bactenene cu cnstal_v101et(un CO10rant bazic),urmat de ttttamentul cu solu」 e de 10duFa

de Kぐ u9ol)§ l ultenOri extractta Cu un soivent o℃ anlo(alC001 acetonゑ )Celulele Cram pozl‖ ve,care rezistう

etapei de decolorare§ l reln cOmplexul insolubil(cnstal vlolet‐ lod)Sunt colorate↑n vlolet,iar cele Cram

negative care nu re」 n co10rantul p‖ n recolorare cu fucslna se coloreazう in ro§ u

19
 Bacterii Cram negativel au un perete subrre(5‐ 10 nm)Cu un COnunut de 5‐ 10%pepido91ican

acopent de o mernbrana externa ME(bstrat fOSfollpldic),Fi9.2.31.3a La bacte由 le Cram negative laniul

tetrapepjdlc ata,atla aCidul N acell muramic(M)00n,ne aminoacizil:L… alanina,(L… ala),D‐ 91utamat(D‐ 91u),

acid Diaminopimelic(DAP)§ :DⅢ alanina(D‐ ala)Punlle pepidice se formeazう intre 9ruparea‐ NH2a DAP de

pe un lanl,19Fuparea C00H a D‐ ala de pe celう lalt lanl,F192311.

ul pe百 plasmlc、 Acest
Spa,Ul dintre merrlbrana citoplasmaucゑ ,l membrana externう se nurne,te spa」
deaze.
SpaJu COn,ne ename hidrolllce lmponante ln metabol総 mul celり lei(proteaze,fosfataze,￨lpazei nじ

enttme ce degradeazう carborlldratul),oOrnponente ale gstemului de transpon al carbOHdra口 or,prOteine de

le9う tura§ i componente ale sistemului de chemotaxie.

dintr‐ un bistrat
Membrana externう este prezentさ numalla bactenile cram negajve si este formatう

agmetnc,stratul intern conlne fOsfoliplde prezente de obicei↑ n membranele bactenene:in imp ce stratul

extern este format din llpopol磁 aha“ de LPZ(molecule amipate)Ea conlne po薔 ne(prOteine care formeazё

poH ce favoHzeaztt diftlJa moleculelor hidrofle mal mlci de 700da pnn membranゑ ),proteine structurale,

receptol pentru bacterlofagi

Lipoproteinele fac le9う tura intre membrana externう 01 peptidoglican la nivelul locur‖ or de adeziune

Membrana externう este locul de atac al Complementulul,agen,lor hidrOfobl;anumlor anibiolce.

LPZ denumit endoloxinう ぐ

lpidul A este responsabil de efectu1 loxic)eSte pane a peretelui celularla

bacterl‖ e Gram negative spre deoseblre de exotoxlne care sunt eliberale in exterlor de catre bacterille Cram

pozitive cat si Cram negative Ca structura LPZ este alcさ tult dln 3 unitati distinctei lipidul A un fost)lipld

responsa勧 l de efectul to対 c(are o∞ mponentう dizaha減 dica difosね tata cu adJ gra゛ ata,al care ancoreazう

structura↑ n rnembttna externう ),un miez(oore SOlubll in apa)poliZahandic alcぅ tuit din 5 zaharu‖ legate pnn

ketodeoxlocutonat(KDO)la‖ pldul A,un polizahand extern(Outer polymer=an19enul somaic O)alChtul din

mai mult de 25 unila,repellVe de 3 panう la 5 zaharun Lipidul A se elibeЮ aza numal dupう plerderea

inte9‖ 機,i celulel,i reprezintう un sumulatOr puternic alぬ spunsuluiimun、 Cand bacte‖ lle suntlizate ca urmare

a unulぬ spuns imun eficient din partea or9anisnlului,apaЮ febra,i exiSti posibi1latea ca atunci cand O

caplltate mare de endoto気 na este diminata ln dttula,e Sb apう ra,oCul septtc cu comが iCa,1に acestuia

coagularea diseminala intravasculara(CID)(rea∝ ia shWanzman)

La bactenile cram negative actiunea‖ zozimului asupra pepldogiicanulul este posibllう numal dupう

alterarea membranel externe(tratarea cu eJlen diamin tetracetat EDTAll cu apanfa sferOpla,110r(structu"

sfence mar9inite de membrana citoplasmalca゛ i restud ale membranel externe)Llzozlmul cllveazう legbtunle

91iCOZldiCe G… M゛ hidrOIヒ eaza murelna celulelor alate in faza stavOnaFゑ de Cre,teЮ Penidlina ttpledica

formarea pun,lor interpepttdice deoarece lnhlbh reac」 a de transpepudare(fOrmarea le9う tun10r pepttdi∞

transversJe intre mtende de glican adiacente)

 Bacteriile Gram pozitive au un perete relativ gros (20-80 nml cu un conlinut de 80-90% peptidoglican

ce prezintd pe suprafala acizi teichoicr (polimeri de ribitol gi glicerol fosfat legafi fosfodiesteric) sub forma de

orotuziifibrilare, Fi9.2.3.1.3b. La bacteriile Gram pozitive conectarea lanturilor vecine se face prin intermediul
punlilor de glicina, Fig.2.3.1.2. Asamblarea legiturilor interpeptidice este inhibati de beta lactamaze in acelasi

fel ca gi pentru legaturtie inter peptidice la bacteriile Gram negative. Absenta ME la bacteriile Gram pozitive le

face mult mai sensibile la acliunea penicrlinelor. Exista dorid categorii de aeizi ierchoici: acizi lipoteichoici sau

membranari (au un acid gras in skuctura), care traverseaza peptidoglicanul gi sunt legati de glicolipidele din

membi'ana citcplasrnatica, cel6lali capat ramanand liber la suprafata celuier gi acizi ieiclioici parietali. lega!i

covalent de resturile de acid N-acetilmuramic ale peptidoglicanului.

Acizii teichoici sunt esenfiali pentru viabilitatea bacterianS, sunt factori de virulent6 deoarece au
proprietali chimiotactic negative faiS de fagocite in timp ce acizii lipoteichoici sunt structuri antigenice de

suprafa{a ce permii diferenlierea serotipurilor, favorizeaza aderenta bacteriand si eliberati in mediu determina

un rdspuns imun similar endotoxlnelor.

indepartarea peptidoglicanului sub ac{iunea lizozimuiui in mediul izotonic sau hipertonic poate
preveni liza rezultdnd protoplastii la bacteriile Gram pozitive (sfere mirginite de membrana citoplasmatica)"

Fi9.2.3.1.1. a) Structura peptidoglicanului Ia bacteriile Gram negative, b) legiturile interpeptidice

formate intre DAP ;i D-ala; M : acid N acetil muramic, G: N acetil glucozamina, L-alanina, (L-ala). D-glutannat

(D-glu), acid Diaminopimelic (DAP), D-alanina (D-ala)

a) b)
輔轟 燻 譲 庶

う‘
 ile Cram pozllVe,lD1 legatu」 le interpeptidice
Fig.2.3,1,2,a)Structura pep‖ dOgliCanuluila bacte‖

formate din puntide 91icina formate intre L“ lis,iD"alal M i acid N acell muramlc,Gi N ace哺 1 91ucoZ aminal

31anina(D‐ ala)
L… alaninal(L‐ ala),D‐ 91utamat(D‐ 91u),L4izina(Llis),D‐

Ｔ Ｔ 鞭ふ 亀
輔燻 黒 鑢 鳳

negative, b) Gram pozitive'

Fig.2.3.1.3. Structura peretelui bacterian la bacteriile: a) Gram

a)

antigen sornatic 0
lipid A

↓ proteina
porina transmembranara

lipoproteini <-- peptidoglican

d選 謬鴇 ぅ
う４
●‘
b)

鵬
p∬ 風dd

peptidoglican

proteini
membrana transmembranard
citoplasmatici

FUNCT‖ LE STRUCTURILOR BACTERIENE DE SUPRAFATA

Componentele peretelui celulaF Sunt deterrnlnan,malon ai vlrulenぃ ￨la cele douう Ipun de bacte轟 ￨

Pep‖ do91icanul§ I LPZ acJveazゑ calea alternalvtt a Corllplementulul deternlinand inlamaJa,i inducerea

「ら
spunsululimun LPZ(structun an19enice ce conferう individualitate biochimicら ,i Serolo91ch)CreSC nivelul

virulenゃ l baCtenene pttn chimlotaclsmul negaiv falё de fa9odte Addul teichoic゛ po‖ Zahandul spedic o

funCIOneazё ca adezine la bacte‖ ile Cram poziive,i FeSpeC‖ v Gram nega‖ ve Vatta」 l in structura

macromoleculartt a componentelo「 peretelul bactettan stau la baza vanaiei an19enice.

Peretele celular asi9u「 さfortta§ l integntatea bactenanら ,prOtec,a fatt de liZa osmoucぅ in mediHe

hipotonice si↑ mpOtnVa fagocilozel,are rol in diviziunea bactenana(panlcipう la formarea septului transvers)La

acest nivel sunt prezente structu‖ le an19enice de suprafath:pollZahande de suprafalう l aclzl leicholci la

bacteni Gram pozl麟 vel an19enul somaic O la bacle‖ I Gram negattve

Peretele bacterian reprezintう ￨ locul de actiune a unor antlblotice Dalorlti structuril

。
peptidOglicanulul la bacteFi‖ e Cram pozitlve nu este blocattt difuzla mOleculelor cu greutate moleculara mlcう ,

aniblo彗 ce,coloran,ln Cazul bacte‖ ‖

or Cram negalve membttna externゑ blocheazh accesul unor asfel de

molecule cう tre membrana cloplasmajca

Membrana externa este O banerさ selec,vう ce permtte difuzla‖ mitath a substanlelor hidЮ fobe,i eSte

impermeabilう pentru macromolecule Ea conlne prOtelne cu ttncll de transpon molecular Adezinele prezente

in membratta exteFnh aSigura atacul sau aderenta la suprafele speCttCe sau leSutun

Spalul penplasmlc conlne pe langう un volum de apa semnifcatv,proteine degrada‖ ve(DN… aza,

RN‐ aza,penicllinaza),prOtelne de transpori cu rol in chlmlotaxle,i ol19ozahande cu rOl in reglarea preSunil

osmoice celulare.La nlvelul spaJului pe‖ plasma‖ c are loc de9Fadarea enzimalcう a nutnen,10r,i transpo威 ul

acestora de citre proteinele de transpon din membrana lnterna ln interiorul celulei

MEMBRANA CITOPLASMAT:CA

liembrana citoplasmatlca avalld 0 9rosime de 6,5 …7 nm margineste ia exterior citopiasma

bactenana separand‐ o de peretele celular,nu con,ne SterO‖ (exceplo Mycoplasma)MOdelul propus de

Singer§ I Nicolson de organizare a membranelo「 blolo9ice este cel al mozaiculu1 luid,↑ n care membranele

sunt structutt bidimensionale de proteine globulare§ ￨‖ pldei cu dist‖ bule Onentatぅ ,stab‖ izate de moleculele

de apゑ legate p‖ n punJ intermOleculare de H,formand o structuぬ ↑

n re卜 a

Vizualizath la microscopul electЮ nlo membrana ciloplasmaica ar0 0 structuぬ tnplu stra1lcatう

Fosfolipidele formeazう un strat dublu(cu COmponenЮ le hidrofobe o‖ entate spre mte‖ Or,iar capetele hidrolle

p‖ ntre care se gasesc mOlecule 91obulare proteice

Onentate spre supraFala lnternぅ §l externa a membraneり
Moleculele protelce se 9う sesC la nivelul unula sau altula din cele 2 straturl fosfollpidlce,sau le pottraversa pe
ptu,l de protelne
amandOuぅ lind expuse pe ambele ttte ale membranei lntelorul membranel este cう

fHamentoase actine‐ like ce as19urゑ forma bacterianう dar parllclpa OI la fOFmarea septului de

diviziune Transpeidaza, enzimtt ce catallzeazう formarea le9う tunlor cOvalente pep‖ dice intre laniu‖ le

dizahandice paralele din structura pepldoglicanulul este localizatう pe suprafala inteFnう a membrane

citoplasmatice Actlvitalea acestel enzime este inhlbattt de penic‖ ina care se leagう de aceasta, asfel incat

enガ ma mtt este numita§ i prottina care leaga penidlina(PBP Penidllln Bindng Protein)

FUNCTIILE MEMBRANEI CITOPLASMATICE

Caracterul hidrofob al membrane1 l oonfera acestela propttetatea de banera OsmOIcう (re91eazう

schimbunle intre celula bacte‖ anう si mediul extern)p‖ n druziune pasiva cat,ip‖ n procese acive spec面 ce,

Difuzia paslvh este reallzatう lent, nespecifici farう oonsum de energie,panゑ la echllib「 ul osmotlc al

flecarei mOlecule Acest up de d11し zie este caracterisjc pentru molecule hidrofobe micl,apa:molecule lineare

i cele solubile in mediul llpldic al membranel,molecule mai mici decat 911cerolul Moleculele nlai man decat
§
glicerolul necesltO sisteme speclfce de transport(prOteine integrate ale membranei plasmalce,care au

propletalea de a lega substantde dzdVate de o patte a membrand゛ de a le transpo蔵 a pe cedJtう parte,

unde le elibereazう ).Exista trel modalitう ,de transport pttn intermedlul moleculelor purtう lor difuzia fadlltathi

in
transloca」 a de grup§ i transpottul actv.Spre deoseblre de difuzia pasiva in cazul dluziei facillate inteⅣ

moleculele membranare care u,ureaZう difuzia in cazul translocalel de 9rup mOlecula de transportat este

modttcati chirnic Pnn transpo晨 ul aclv substantele pOt i COncentrate de 1000 de on↑ n intenorul celulel,fatt de

mediui externi procesul se face impotttva gradientului de concentrale,COnsunlh energle stocatう in ATP
 Membrana dtottasmaた うpermite lelrea unOr anbni,darreune cal。 聞i esen」 測i care au accesin g

din celulう .Sistemele de transporl pentru lonil cu importantう nutttiVう sunt sisteme de inlux,lar cele pentru

transporlullonilor toxicl sunt sisteme de elux

Membrana citoplasmatc cont‖ bule la forlnarea septului de divizlunel este sediul aclvita,i enzlmatce

al celulei bactelene,conlne enzime ale metabolismului respirator(c10CrOmi),parJdpう la procesul de dntezゑ

al precuβ o‖ lor peretelui celular,i este looul de aclune al unor anlblo懸 ce

MEZ020MII
Sunt stttCtu‖ fOrmate p鵬 n invaginarea membranel cltoplasmauce de care rう lnan lega, Mal

dezvolta,la bacte‖ ile Gram po21ve,l prezenl ocaZ10nalla bacte‖ ￨le Crarll negalve,suntin contact dヤ ect cu

materlalui nuclear favorizand distrlbtlirea in mod egal a nnaterialului nuclear intre cele doua celulo lice si au rol

in formare septulul transvers

CiTOPLASMA
Citoplasma celulelor bactenene este tln slslem ooloidal format din 30)も apal dlferite tipuri de

molecule,iioni

o macromolecule proteine(enZime),ADN,ARNm,ARNt

o molecule mld care reprettntう sursa de energie,precurson ai macromoleculelor,metaboll,

sau vitaminei
2,Cu・ 2,MO■ 2,NI・ 2,znム 2,S04 ,P04
・ loni,l oofaCtOni K・ ,NH4‐ ,Ca 2.Fe‐ IM9・ 2,Mn‐ ,Co・

Vizualizatゑ la mlc「 oscOpul electronic cltoplasma preanth 2 zone:o matnce amO百 a care 00o,ne

nbozomi,lncluzll,metaboll,,l plaSmlde cu re91unea nucteoldului compus din ADN in lntenor`

RIBOZOM:￨
Ribozomll princlpalele elemente ale citoplasmel, sunt organlte rlbonucleoproteice, care la

microscopul electronic au formi sfe‖ cう :cu diametrul de aproximalv 20 nm,10mう ‖me care deplnde de

concentra,a10nlor de Mg+2 si Kキ Numanl 10「 ↑

n celula baclenanう esle corelat cu aclvilatea el lzlolo9icう :

este mlc in celulele alate↑ n repausi dar cre§ teわ arte nnult in celulele lzlologic acuve(in medie 20000

Hbozomycelulう ,cu vatta,￨↑ ntre 15… 100000)

Ribozomll sunt structun dlnamlce,cu constanta de sedirnentare 70S,i capaclatea de a se dlsocia↑ n

douら subunital, de 30S §50S §

i de a se reasocia Disoclerea §
i reasocierea sunt corelate cu Vana,a

∞ ncen4重 べidね niけ de u9・ 2,Ore,terea oon∞ n嫌 摯藝 蜂曇ぬr favonzeaztt asodetta)ぬ r scttdetta conceni総 Jd

lor produce disoderea Din punct de vedere biochlmic百 bozomii conln 65‐ 70%ARN‖ bozomal(ARN→ §130‐

35%p「 oteine.Ribo20m‖ reprezintう componenta esen,ali a sistemului de traducere a informate1 9enelce cu

rolin blosinteza proteica,mOmentin care se grupeazう ↑

n pollr bozomi(grupう l func,onale fOrmate din 4‐ 50

25
unitう 」 面bozOmale)Blodnteza proteicう lmp‖ Cう 1瀬
,al transcnerea infOrma,e19eneJce pe ARNm,care va

transpona aceastё informaJe de la genom la n市 eml nbOzomlor,sub forma unei copil oOmplementare Sinteza

ARNm este catalizatう de transcnptaza(ARN polimeraza ADN‐ dependenth).TFaduCerea mesalului geneic are
al proteinelor
loc la nivelul ribozomlor de cゑ tre ARNt care transporltt aminoacizll la locul de sintezら

P。 linbOzOm‖ sintellzeazゑ ooncomitent mai multe molecule proteice pe aceea§ i nloleculう de ARNm.

lNCLUZllLE
la sttr,lul pe活 oadel de cre,tere
lncluziile suntお rma,uni Structurale lnerte ce apar in citoplasmゑ
geJce pot
bacteriene SeⅣ esc ca ar‖ de stocare pentru diferite substratuFl nutritive Carbonul sl rezervele ene「

i stocate ca gioo9en(pdlmer de glucoza):induゴ lo de pdrosfat suntrezeⅣ e de P04゛ de energie(pdimen

de nletafosfat)la COrynebacte輌 um Vacuolele gazoase apar la baaenl acvalce(CianObacteni, Bacten

n SOlu,e apoaSb Au membranう ‖poprote cう
SulftlFOaSe)§ i Suni fOrmaluni Sfence care conln Substanie↑

num‖ うtonoplast care delimiteaztt un sparu de dimensluni vanate§ i fOrma cllindnca

APARATUL GENETIC BACTER:AN

Aparatu1 9enetic bacterlan esle reprezentat de douh tipuri de structurii nuclooidul,care dln punct de

vedere structural§ ifunC'Onal COrespunde cromozomului si moleculele de ADN extracromozom a(p asm dele)

MATERIALUL NUCLEAR SAU NUCLEOIDUL

10%din volumul celulel,este localizat in panea centrala a acestela:∞ nune
Nuclooidul reprezinね

nucleoll§ l eSte h contact direct cu citoplasma Poate n in le9う

tura cu
ADN,nu are meFlbrana nucleaぬ §
i nici

membrana c1loplasmaicう p‖ nl,2 mezozomi in re91unea masei nucleare nu exista ttbozoml Matenalul
‐
ul cromozomial este o「 gan zat int「 o
nuclear con,ne 60%ADN,30%ARN oou sintelzat,10%proteine.ADNⅢ
lde 2.5 nm
singuぬ molecul恐 dublu helicoldaほ ,clcular inchisう ,avand lungimea de 1000-1400 nm,i dlamet間

CI「 culantatea este o condtte a existenlei Sale Sub aceastう formう l molecula de ADN este reztttenta la

aCttunea exonucleazelor citoplasmauce,aclve asupra moleculelo「 lineare de ADN.Histonele nu sunt prezente

pentru a menlne confOFma,a ADN‐ ului,IADN‐ ul nu formeazう nucloozomi Replicarea ADN… ului se face pnntr_

un mecanism semloonseⅣ aiv(leCare moleculう nou formata oon,ne un lant pOlinuclooJd c din molecula
lani polinude01dお nou format)Nudeoldul deune lnforma,a genetlCう necesarう procese or
parentalう ゛un
metabolice ce as19uぬ cre,terea,i mu1lplicaFea baCtenan首 ,crOmoZOmul conlne infOrmara geneich necesarう

sintezei de proteine specttce,structurale sau funclonale・ じ

nlatea structuralう Oi func,onaう a genomulul este

gena,o secvenia llnlara de deoXI‖ bonucleo‖ de transcttse int卜 o singura molecul壺 de ARN

Clstronul este o subunltate funcI10naほ a genei capabilう sh determine independent slnteza

unui singur lan! polipeptidic.Codonul este un triplet de 3 baze consecutive din structura moleculei de
ADN ce conline informalia genetrca pentru plasarea intr-o anumiti secven!5 polipeptidicd a unui
arninoacid.

PLASMIDELE

Piasmidele sunt molecule de ADN extracromozomial crrculare, capabile de repiicare independenti

fa!6 de cromozomul bacterian, ce contin informalie geneticd neesenliald viabilitilii bacteriane. Prezente atfit la

bacteriile Gram pozitive cat gi la cele Gram negative, ele se aflS numai in stare autonoml in celula bacteriand"

ink-o singura bacterie pot exisia diferite tipuri de plasmide.

Existd doui categorii de plasmrde:

r transmisibile ce pot fi transferate de la o celuli la alta prin conjugare: confin genele responsabiie
pentru sinteza pilului sexual gi a enzimelor necesare transferuiui; exista una pani la kei copii/celuii;

r netransmisibile ce nu conlin genele de transfer, existd 10-60 copii/celuld.

Genele confinute de plasmide pot fi responsabile de apari[ia rezisten{ei la antibiotice, secrefiei de

exoioxine, sintezei de bactenocine (toxine sau enzime produse de anumite bacterii ce sunt letale penhu alte

bacterii).

TRANSPOZONI

Transpozonii sunt fragmente de ADN care migreazi u$or de la un loc la altul, in interiorul sau intre

ADN-ul bacterian, plasmidian sau cel bacteriofagic. Nu sunt capabili de replicare independenta 9r se replici ca

parte integrantd a recipientului ADN. in structura ADN*ului recipient pot fi localizafi mai mulli transpozoni.

Genele conlinute de transpozoni pot fi responsabile de aparilia rezisten{ei la antibiotice, de secretia de enzime

sau toxine. Transpozonii pot produce mutatii esenliale in structura genei in care se insera sau pot altera
expresia genelor vecine.

2,3.2, COMPONENTE FACULTATIVE ALE CELULEI BACTERIENE

GLICOCALIXUL

Glicocalixul este reprezentat de totalitatea structurilor polizaharidice extraparielaie: capsula, stratul

mucos (slime laye$. Multe bacterii contin in afara peretelui bacterian sau membranei externe un strat
poiizaharidic cu o compozitie varrati ce poartd denumirea de capsuld (exceptie in cazul B.anihracis la care

capsuia este formaia dintr-un polimer de acid D glutamic). Prezenla capsulei conferd o consistenld gelatinoasd

culturrlor bacteriene in mediu lichid gi coloniilor crescute pe medii solide.

Capsula gi stratul mucos nu sunt necesare pentru cregterea bacteriani, dar sunt foarte importante

pentru supravieluirea in organismul gazdi, sunt factori de virulenli deoarece impiedici fagocitarea bacteriei,

27
favorizand invazivitatea acesteia. Ea reprezinti o barieri protectoare fafi de bacteriofagi qi moiecule toxice

hidrofobe, are specificitate antigenicd (ex. antigen K pentru S. pneumoniae existd 90 serotipuri antigenice

capsulare). Capsula favorizeaza aderen{a bacteriand (adezine) ia suprafe}ele tisulare ale gazdei 9i favorizezi

colorrizarea suprafefelor inerte (ex. Streptococcus mutans implicat in aparilia pl6cii dentare).

ldentificarea specificl a unei bacterii cu capsuld se poate face prin reaclia de umflare a capsulei ' in

aceasta reactie se folosesc seruri impotriva antigenului polizaharidic capsular qi in prezen{a anticorpilor

omologi capsula se umfli. Coloraliile uzuale folosite pentru evidenfierea capsulei sunt cele cu albastru de
metilen, tuq de China, cu vizualizarea acesteia ca unui halou necolorat in iurui bacteriei, Fig.2'3.2.1. Existd

clasificarea tipurilor de gticocalix in tuncJie de criteriile din Tab.2.3'2'1.

Tab, 2.3.2.1. Clasificarea tipurilor de glicocalix

Criterii de Tipuri de capsula

clasificare
qlicocalix
Raporturile cu lntegrati (intim asociat6 cu suprafa{a bacteriei)
suprafa[a celulei Periferici (eliberat6 in mediu)
bacteriene
Structura makicei Microcapsula: foarte subfire ataEatd intim la peretele celular (p6nl la 0,2 prm

fibroase grosimei. La microscopul optic se evidenliazd numai prrn metoda

imunofluorescenlei, dar este vizibili la microscopul electronic:
(Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus)
Capsula adevirati este reprezentatd de un strat poiizaharidic gros, morfologic
distinct (grosime de 0,2 pm), vizibild Ia microscopui optic prin tehnici speciale de
colorare negativi. daci este o capsuli suflcient de compacti 9i rigidd; daca are o
structurS lax6 gi flexibil|, coloranlii o penetreazd: prin centrifugare se depune
concomitent cu celulele; (sireptococcus pneumoniae, Klebsiella)
Stratul mucos islime layer) este o structuri capsulari cu o grosime $i densitate
neuniformd, prin centrifugare. celulele se desprind 9i se depun, iar materialul
polizaharidic ramAne in suspensie

Fig.2.3.2.1" Fenomenul de umflare a capsulei repreztnti evidenlierea capsulei sub forma unui halou

necolorat cu drmensiuni mai mari decAt dimensiunile obignuite ale capsulei in jilrul bacteriei apdrut in urma

contactului acesteia cu anticorpi anti polizaharid capsular.

re
うん
FLACELl!

Flage‖ sunt proteine structurale nlamentoase,semi羹 gide atasate de supra惚 枠 bactenana ca碑

aslgurtt motilitatea acestora Dlametru1 lagel‖ or este de aproximativ 20 nm Filamentu1 lagelar este rotit de un

aparat aflat ↑
n lnteriorul membranei plasmatice ce permlte ↑
notul bacterlel in medlu1 luld Flageitll este

energlzat de potenlalul Chemlosmolc stabil識 pe mernbrana bacteHantt Elementele structurale ale logelului

sunti corpusculul bazal,ca‖ igul,i llamentul exterln

Corpusculul bazalも rrFleaZtt o structuぬ 「otalvtt alctttuitう dll cel puln 9 p10teine diた nte ce alctttuiesc

discu‖ le dispuse pe un ax subrre ce seinseぬ in membrana c‖ oplasmattcゑ :

…discul mobil(M「 010r)eSte ancorat↑ n structura nlembttnei citoplasmalce;

‐discul S(statOr)esle legat de pepJdoglicani

…
discul P este locallzat in spa,ul penplasmici

‐dlscul L este legat de llpopollzaharldele membranel externe

ca‖ 19ulfuncloneaZi Ca o anlcula,e lexlbib intre coFpuSCulul bazal§ 1 lagel

Filamentul extern este alchiuit dintr‐ o protelnう nunη ltな flage‖ na cu greutatea moleculara de

40 kDa、 掲
4oleculele de flagellnう se sintetizeazう sub formう de monomeri ↑
n celulう , apoi strう bat axul

oorpusculじ lui bazal §i se dispun dupう o slrnetric helicall pentru a lorma fllamentul extern CFeSterea

fllamentului extern se face prin reglunea sa aplcalё

in ttncJe de 10Calizarea lagelllor,bactenile sunt clasiicate in:monot‖ he(un lagel dlspus la o

extremnate),bfOlr he(mさ nunchi de lagdl dispus ta o extremltate),amitHhe(ω dd ia9eli aOezal la cd dd

pOIり ,pent‖ he(lage‖ dispu§ i delurimprqurul bacteneり ,F19232.3

FUNCTilLE FLAGELILOR

Ca rdspuns la mediul extern, bacteriile pot migra spre, sau de la locul respectiv, dup5 cum
substantele eliberate pot fi nutritive sau distrug6toare pentru acesie bacterii (chemotaxie) sau in funcfie de

sursa de 0z (aerotaxie). Pentru anumiti patogeni motilitatea este determinantd a virulenlei (ex. Vibrio cholerae,

vibrionii inoata aparent in mucoasa intestinala pentru a evita eliminarea prin migcarile peristaltice intestinale, in

cazul Escherichia coli uropatogen ffagelir favorizeazd miscarea dinspre ureki spre vezica urinard). Flagelii

sunt structuri antigenice (antigenul H) gi sunt vulnerabili la actiunea moleculelor de anticorpi care pot aglutina

sau imobiliza bacterrile, sau le pot opsoniza pentru a le supune fagocitozei.

29
Fig.2.3.2.2.Structura flagelului bacterian

cadig filament extern

↑
↑↑
disc L
disc P

一
disc S
disc M

flagelilor, a) monotrihe' b) lo{otrihe'

Fig.2.3.2.3, Clasificarea baeteriilor in funclie de localizarea
c) amfitrihe, d) Peritrihe

b) Cl d)

f 諜 、

FIMBRll(PILI)

Pi‖ i sunt micr011amente protelnice extinse prin§ l dincolo de peretele bacterlan,prezente mal ales la

bacten‖ e Gram negatVe in generalぬ teVa sute de lmbni Sunt dispuse uniform pe mtreaga suprafatう
Pill sunt mai SCurII mal H9iZl'i rnai mici in
bactenanゑ si pOt tt vizua‖ zate numal la mlcroscopul electronic′
este alcう tult dintr‐ un singur fel de mOnomer
diamettt decat lagelll,fう rふ rol↑ n niobilitate. Fiecare tip de p‖

proteic lp‖ na)care se autOasamtteaza sub forma unor structun tubulare,dispuse hdicOd課
`UneOn ⅢIli Sufeぬ
al
se prOduce in vananle blochlmice difettte)」
たnorrenul vanaloi an19enice/d‖ i an19enic(aceia゛ structuぬ

vanaje de faza(o structuぬ dath este sau nu este produsゑ )Cd mJ frettent vanaua an19enlca este rezulatul
pOate avea ca efect rezも tenta bactenanら la
acumull‖ i mutall1lor punctlfo「 me in gena COdlflCatoare゛

fagocitoZう

in funcle de rOlu1lor pot i clasttcate ca adezlne Sau leclne(se leaga specttc la receptonl celulan al

gazdel― ex,manoza),evaZineぐ nhibう fagocltoza),p‖ i Sexua‖ mpnCal↑ n stab‖ lrea

ぐ contactului direct necesar

in coniugarea bactenanb)

30
 Pilil F sau sexuali rrlediaza transferut ADN p‖ n coniugare intre bacte薔 i↑ nFudile,I sunt COdfica,

9enelC de factorul de fe蔵 ￨1織 ate F(episOm)

Pil“ comuni(sottattCi)oodttCal de gene c神 i■ oZOllliale(denunl導 h10tdeauna imb‖ i),de ObiCei

suntimpllcaJ in aderenta bacte咸 ￨lor ia supttfete.Ei sunt determinan」 malo百 al virulenlei baCte‖ ene deoarece

permit colonizarea lsulaぬ §

i rezistenla la acJunea celulelor neutrolle polimoronucleare(PMN)Fimb‖ lle sunt

structurl antigenice asξ sl incat anticorp‖ secretori lgA vor bloca oolonizarea bacterian慈 :in timp ce anlco「 pll

secrelo「 119G,19ヽ l vor opsonlza celula bacterianな in vederea fagocitozei.

SPOR‖ BACTERIENl(ENDOSPORII)

spOni bactettenl reprezintう forma de rezlsteniう §i cOnseⅣ are a unor specll bacte‖ ene(BaCillus,
Clostndium),ei pOt rezista pe sol zecl de aniin cond弾 lde uscう clune゛ lipSう a luminH solare

P‖ n comparare cu celulele bactenene alate in stare vegetalv首 ,sponi sunt structun lnac‖ ve,

nereproduclbile,avand O inaltゑ reastentぅ la deSICale,cう ldura,difente substante chlmlCe,an‖ blolce,radiaJI

UV.Tab 23 2 2

Sporul este o structurう deshldratatう ,↑ nconiurath de un lnve‖ §protector caЮ con,ne O cOple
completう a cromozomului,Hbozoml:o ooncentra,e minimぅ de prote ne esen,aleい 。 COnCentra,e creSCutう de

calciu dipicolinat

Sporii se formeazё in cursul procesului de sporulare ca structuri endocelulare ce sullt e‖ berate prin

lizarea celulel mama(spOrangiu)Jn ttecare sporan91u se formeazう un singur spor.

Sporul poate filoca‖ zati

・ central sau subterminal.mai mlc decat diametrul sporanglului(B anthracis,B cereus)i

・ central sau sublermin31,mai mare decat diametrul sporangiulul(CloStndium):

・ terminal(C10St‖ dium tetanl).

Eviden゛ erea Sporului se poate face cu alutOrul coloralei Cram ,i verde malachit ln

microscopia fOtOnicl este folositi colora,a Cray,i CO10rara Moeller ln microscopla cu contrast de

fazう ref‖ ngenta spOrulul este netう

PROCESUL DE SPORULARE

Procesul de sporulare irppllcう mal muhe stadil dupi cum urmeazё :

‐stadiu1 0‐ procesul incepe la sttrsltul fazel de cFe,tere exponen,ala cand in celula vegeta,vi are loc

Юpllcarea cromozomului:
‐ stadiu1 1‐ cei 2 cro銅 ozomise a,eaZう intr‐ o singura structuぬ croma‖ niana llamentoasう axlalな :

31
 ‐stadiu1 2‐ apan,a septumi spO餡 l in apro口 erea unui pd tt celu博 ￨,p“ n invagittarea membrane

i a peptldog‖ canului ca la divizlunea bacterlana nOrlnalう , prin completarea

citoplasmatice nu §

septtllli spottt sunt se:盪 ra,o Parte din dloplas興 な 事 un crOmoZOrn,seね Fmeazふ 2 oompattimente,

sporangiul(celula mama),i protoplastul presporulul;

… stadiu1 3‐ presporul se formeazゑ ca urmare a inVeliF両 prOtoplastulul cu o nouう membranh extern五

rezultatう printr‐ o nouゑ invaginare a membranei c1loplasmatice a sporan91ului:

‐ stadiu1 4‐ se formeazう peretele celular p‖ mordial al presporulul,i COnexul:la s伯 「ltul acestui stadiu

acjvitatea metabohci a pFeSpOFului Scade fbarte multi

‐ stadlu1 5‐ formarea hヽ /elぃ un10r sporale§ i eXOSpo日 urnulul:

‐ stadlu1 6‐ maturizarea spo「 ului prln deshldratare,acumulare de acld diplcollnic,i Ca+2 i mOd1lcう rl

ale cortexulul,cresterea rezistenleila agen,chlmiCi,lzld,i Cresterea refracul性 な

II:

‐ stadiu1 7‐ eliberarea sporului matur prin autollza sporan91ulul

jvel un spor 9ermlneazう ne la fOrma
in oondtti nut面 iVe favorab降 (apa,substratun nut‖ (re哺

jve intrう ↑
n
vegetauvゑ )pttn dlstrugerea stratului protector de catre enzime spec1lCe Apa,i subStanlele nut‖

celulら ,i aceasta 9ermlneazう intr‐ o celuIう rnetaboHc activう

lmpoHania mediCalう a sporului reJda in extraOrdlnara rezisten,la cう ldurう チsubstanle chimice,

distrugerea acestula nind posib‖ ふnurnal pnn au10clavare cu vapon sub presiune(30 minule la 121° C)

Fig.Z.3.2.4. Structura sporului bacterian

exosporium

perete sporal
つ´
Tab.2.3.2.2.Caracteristicl,e comparative ale LInei Celule afiatl↑ n staFe Vegetativう ,ia
endosporilor

Prop面 etaf Celule afiate in stare Endospori

vegetativう

lnvelig de suprafald Peptidoglican lnvelig sporalgros, cortex, miez de

peptidoglican

Aspect microscopic Nerefractil RefracJI

Calciu dipicoiinat Absent Prezent in miez

Activitate enzimatica Prezentd Absent益

Sinteza macromoleculard Prezenta Absentう

Rezisten{a la cildura, substanfe scazutぅ Crescutd

chimice, radia[ii

Sensibilitate la lizozim Sensibil Rezistent

Sensibilitate la uscdciune 9i Serlsibl Rezistent

coloran!i