Sunteți pe pagina 1din 2

SOLCANU Ion I.

I. N. 19 octombrie 1943, Bogdănești, jud. Suceava. Studii liceale la Liceul „Nicu


Gane” din Fălticeni (jud. Suceava) și universitare la Facultatea de Istorie (1962-
1967) din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Cercetător la Institutul „A.
D. Xenopol” din Iași al Academiei Române, iar din 1976 profesor la Facultatea
de Istorie a Universității „Al. I. Cuza”. Membru titular și președintele Secției de
Științe Istorice și Arheologice a Academiei Oamenilor și Știință din România.
Dr. în Istoria artelor (1983), cu teza Elemente laice în pictura murală din Moldova
(sec. XV-XVII), la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (coord. acad.
Virgil Vătășianu). Premiul „Dimitre Onciul” al Academiei Române (2015),
Premiul ,,Aurelian Sacerdoţeanu” al Academiei Oamenilor de Știinţă din România (2017), Marele Premiu
comandor „Virgil Alexandru Dragalina” al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” (2018).
Membru în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (1993-1997, 2000-2005) și președinte al Comisiei
Regionale a Monumentelor Istorice (2001-2005). Senator de Iași în legislaturile dintre 1990 și 2008 pe
listele PSD. Lider al grupului parlamentar social-democrat din Senatul României (2001-2004); președinte
al Comisiei de Politică și pentru Drepturile Omului și Cetăţeanului (1990-1992), președinte al Comisiei
de Învăţământ și Cercetare (1992-1994); vicepreședinte al Senatului (1994-1996); secretar al Comisiei
de Cultură și Mijloace de Informare în Masă (1996-2000); prim-vicepreședinte al Asociaţiei Culturale
„România în lume” (2002-2008).
II. Istoric al artei medievale românești, modernist și contemporaneist, este unul dintre cei mai buni
cercetători ai istoriei artei medievale românești, în special al picturii bisericilor din Bucovina, domeniu
în care a adus contribuții științifice fundamentale. Dintre acestea una a suscitat cele mai multe discuții:
vremea de început a picturii exterioare moldovenești. Cercetând cu atenție ansamblul de pictură
al bisericii de la Arbure, a propus (beneficiind și de observaţiile istoricului de artă Dumitru Nastase),
mutarea începuturile acestei minunate fapte de cultură românească în anii de sfârșit ai domniei lui Ștefan
cel Mare, odată cu zugrăvirea pereţilor exteriori ai bisericii, cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul. Pe lângă
această descoperire, a obținut și alte rezultate remarcabile în domeniul picturii și arhitecturii medievale:
datarea zidirii și autorul picturii interioare de la biserica Sfântul Nicolae din Bălinești, la identitatea
autorilor picturii de la Voroneţ și datarea picturii din altarul și naosul măreţei ctitorii, tabloul votiv de la
biserica Sfântul Ilie din Suceava etc. De asemenea, s-a străduit să descifreze tainele bisericii de lemn de la
Putna, a alcătuit monografii pentru mănăstirile Voroneţ și Solca și s-a preocupat de arta moldovenească
în vremea lui Ștefan cel Mare, căutând motivaţiile etico-religioase și ideologice ale actului ctitoricesc al
domnului, al cărui portret l-a căutat în pictura epocii sale și l-a comentat într-un interesant articol. O altă
direcţie de cercetare în domeniul artei medievale a fost găsirea în pictura murală medievală românească
a cât mai multor semnificaţii sociale și laice. A fost atras și de alte două direcții de cercetare: istoria
învățământului românesc și Războiul de Întregire a României. Pentru cea dintâi temă, a obținut rezultate
importante privitoare la învățământul primar și gimnazial din Moldova în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea, învățământul primar, gimnazial și liceal în limba română la sud de Dunăre între 1864 și 1946 și
învățământul din județele din sudul Basarabiei în vremea în care au făcut parte din Principatele Române
(1857-1878), concretizate în multe articole și o carte remarcabilă despre Şcoala românească în judeţele
Cahul, Bolgrad și Ismail, distinsă cu Premiul Academiei Române. Pentru cea de-a doua temă de cercetare,
din domeniul istoriei contemporane, a publicat „jurnalul de front” al Regimentului 9 Vânători (1916-
1919), iar pe temeiul lui și al documentelor inedite de la Arhivele Militare din Pitești a realizat monografia
acestui regiment.
III. A. – Artă și societate românească sec. XIV-XVIII, București, 2002, 337 p.; O istorie a artei…
parlamentare. Declaraţii politice, intervenţii și interpelări, 1990-2003, Iași, 2003, 289 p.; Romanian art and

108
society (14-18th century), București, 2004, 320 p.; Şcoala românească în judeţele Cahul, Bolgrad și Ismail
pe durata reîntrupării la Principatele Române. 1857-1878, București, 2013, 378 p.; Ioan Hudiţă. Istoric, om
politic și autor de Jurnal, București, 2015, 642 p.; Un erou din Războiul de Întregire a României: Regimentul
9 Vânători, Iași, 2018, 380 p.
B. – Biserica Solca. Monografie istorică și artistică, Iași, 1977, 40 p.; Petru Rareș (coord. L.
Șimanschi), București, 1978, 336 p.; Voroneţ, Iași, 1986, 322 p.; Artă și civilizaţie în timpul lui Ştefan cel
Mare, București, 2004, 258 p.
C. – Profesorul dr. Ilie Grămadă la 70 de ani, Iași, 1984 (coord.); Operațiile și istoricul Regimentului
9 Vânători în Răsboiul pentru Întregirea neamului românesc 1916-1919, București, 2018, 693 p.
D. – Un element laic, local, în pictura murală din Moldova (sec. XV-XVII), SCIA, 1969, p. 309-
316; Însemnări pe vechi cărţi de cult de la biserica Sf. Voievozi - Bogdăneşti (Suceava), MMS, XLVIII, nr.
3-4, 1973, p. 266-288; Pomelnicul triptic de la mănăstirea Solca, AIIAX, XI, 1974, p. 199-216; Datarea
ansamblului pictural de la biserica Arbure, I, Pictura interioară, AIIAX, XII, 1975, p. 35-55; Precizări privind
compoziţia votivă din pictura bisericii Sf. Ilie - Suceava, MMS, LI, nr. 9-12, 1975, p. 763-795; Portretul lui
Ştefan cel Mare în pictura votivă a epocii sale, Cerc Ist, VI, 1975, p. 83-100; Représentations choregraphiques
dans la peinture murale de Moldavie et leur place dans l’iconographie sud-est européenne, RESEE, XIV, nr.
1, 1976, p. 45-65  ; Les instruments de musique dans la peinture murale de Pays Roumains (XIVe-XVIIe
siècles), „Revue des archéologues et historiens d’art de Louvain”, XII, 1979, p. 120-148; Reflectarea luptei
pentru independenţă în pictura murală din nordul Moldovei (Noi contribuţii), ,,Anuarul Muzeului Judeţean
Suceava”, VI-VII, 1979-1980, p. 279-296; Beginnings of exterior painting in Moldavia, NEH, VI, nr. 1, 1980,
p. 175-190; Datarea ansamblului de pictură de la biserica Arbure, II. Pictura exterioară. Începuturile picturii
exterioare în Moldova, AIIAX, XVIII, 1981, p. 167-181; Semnificaţii etice și ideologice ale actului ctitoricesc
la Ştefan cel Mare, AIIAX, XXIV/1, 1987, p. 137-154; Gheorghe Asachi, fondatorul învăţământului plastic în
Moldova, Gheorghe Asachi. Studii (coord. M. Aiftincă, Al. Husar), Bucureşti, 1992, p. 84-92; Istoriografia
artei ecleziastice din Moldova secolelor XIV-XVI, I. Arhitectura de lemn şi arhitectura de zid, CC, nr. 1
(11), 1995, p. 43-64; II, Arhitectura şi pictura interioară, CC, 2 (12), 1996, p. 103-145; Datarea picturii
din altarul şi naosul bisericii Voroneţ, CC, nr. 5 (15), 1999, p. 257-265; Reprezentări de formaţiuni de
luptă, echipament militar de apărare și harnașament în pictura murală românească din secolele XV-XVII,
Istorie și conștiinţă. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Iași, 2001, p. 28-40; La subvention
de l'ancienne cathédrale métropolitaine de Moldavie, l'église Sf. Gheoghe de Suceava, par les Principautés
Roumaines (siècle XIX), CC, 14 (25), 2009, p. 97-111; Istorie şi contemporaneitate. Ansamblul arhitectural
Mănăstirea Hadâmbu, Mănăstirea Hadâmbu. 350 de ani de istorie şi spiritualitate, Iaşi, 2009, p. 227-260 +
15 pl.; The Conflict between the Professors and Teachers from the University and the Central Scools of Iaşi and
the Ministry of Cults and Public Education (October 1861-1863), „Annals of the Academy of Roumanian
Scientists, Series on History and Arheology”, I, 1/2009, p. 35-48; Deplasările domnitorului Alecsandru Ioan
I-iu în Principatele Unite (1859-1865), AIIX, XLVI, 2009, p. 97-106; Învăţământul public rural din Moldova
în vremea lui Al. I. Cuza. Şcoala din comuna Bogdăneşti, jud. Suceava: Studiu de caz, Slujind-o pe Clio.
In honorem Dumitru Vitcu, Iaşi, 2010, p. 174-204; Un concurs „epic” la Facultatea de Filosofie și Litere
de la Universitatea „,Al. I. Cuza” din Iași pentru ocuparea Catedrei de Istorie modernă și contemporană
(octombrie 1929-mai 1931), AȘUI, LVI-LVIII, 2010-2012, p. 276-297; „Folk books” and the iconography of
the paintings in the wooden churches from Maramureș (18th century-early 19th century)/,,Cărţile populare”
și iconografia bisericilor de lemn din Maramureș (secolul XVIII - început de secol XIX), „Annals. Series
on History and Archaeology”, 4, 2012, București, 2012, p. 36-86; Înfiinţarea de școli în sudul Basarabiei,
reîntrupat la Ţara-mamă (1856-1858), Basarabia-1812, 2014, p. 527-544; Înfiinţarea școlilor publice israelite
din Moldova după Unirea Principatelor, Contribuţia etniei iudaice la dezvoltarea României. Sesiune de
comunicări în cadrul proiectului european ,,Podurile toleranţei”, București, 2014, p. 262-273; Şcoli române
la sud de Dunăre, în Macedonia, Epir și Thesalia (1864-1900), AȘUI, LXI, 2015, p. 297-312; Demersurile
întreprinse de Gheorghe Brătianu, Constantin Daicoviciu, Sabin Mănuilă, Mircea Vulcănescu, colonel Gabriel
Gheorghiu, Anton Golopenţia și Ion Conea pentru decopertarea cetăţilor dace de la Costești și Grădiștea
(1941-1943), Din modernitate spre contemporaneitate. Studii istorice dedicate lui George Cipăianu la
împlinirea vârstei de 75 de ani (ed. V. Orga, O. Trașcă, L. Ţârău, V. Ţârău), Cluj-Napoca, 2017, p. 241-253;
Romanian Gymnasiums, Pedagogical Schools and Highschools established and subsidised by the Romanian
Governments for the Aromanians in Greece (1880-1900)/Gimnazii, școli normale și licee în limba română
înființate și subvenționate de România pentru aromânii din Grecia (1864-1900), „Annals. Series on History
and Arhaeology”, XI, nr. 1, 2019, p. 29-50.
IV. Istorie și contemporaneitate. Profesorului Ion I. Solcanu la a 65-a aniversare (coord. M. Iacobescu), Iași,
2008, 666 p.; P. Zahariuc, AIIX, XLV, 2008, p. 491-493; „Observatorul militar”, XXXI, nr. 11 (1500) 27
martie-2 aprilie 2018, p. 24. (P.Z.)

109

S-ar putea să vă placă și