Subcarpatii Moldovei

Aanitei Ionut Stefan

Subcarpații Moldovei sunt situați
între valea Moldovei și valea
Trotușului și sunt caracterizați prin
existența unor culmi deluroase care
închid un șir de depresiuni
submontane. Altitudinea lor maximă
este atinsă în Culmea Pleșului (911
m). Sunt formați prin cutare la
sfârșitul orogenezei alpine din roci
sedimentare cu sâmburi de sare (
cute diapire). Relieful este unul
structural cutat, cu o structura simplă
(un șir de depresiuni sub un șir de
dealuri)
 Clima:
Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie.
Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice;
acestea se includ etajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-
6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an. În zona depresionară
predominat este etajul colinar jos cu valori de temperatură de
8-10° C şi valori de precipitaţii de 600 – 700 mm/an.
Sectorul predominat de influenţă climatică este continental
(de ariditate), cu un minus de precipitaţii datorită circulaţiei
maselor de aer nord – estice (crivăţul) ce produce răciri
accentuate iarna. În depresiunile submontane se produc
primăvara vânturi de tip foehn.
Relieful:
Sedimentarea Subcarpaţilor s-a făcut prin
transportul materialelor aduse din munţi de râuri.
Aceste materiale sunt pietrişuri şi nisipuri cu
intercalaţii de argile şi sare. În proximitatea
munţilor acestea au suferit cimentare, astfel că pot
apărea gresii şi marne.
Aspectul general al reliefului cuprinde depresiuni
submontane dispuse la contactul cu muntele
şi dealuri cutate, alungite. Acestea sunt dispuse în
fâşii: o fâşie de depresiuni submontane cu
altitudini de cca 400 m şi o fâşie de dealuri înspre
Culoarul Siretului, cu altitudini ce depăşesc 600
m. Altitudinea maximă a unităţii este în Culmea
Pleşului de 911 m.
 Hidrografia
Râurile acestei unităţi aparţin grupei de est şi sunt afluente
Siretului. La nord unitatea este mărginită de Moldovace
preia Neamţ (Ozana).Bistriţatraversează zona preluând
Cracăul. În sud se află Trotuşce are afluenţi pe Oituz,
Caşinşi Tazlău.Lacuri formate prin bararea gurilor de
vărsare presară unitatea; acestea sunt limanuri fluviatile. Pe
Bistriţa au fost amenajate lacuri de baraj antropicîn aval de
L. Izvorul Muntelui. În fostele mine de sare s-a acumulat
apa formând lacuri în masive desareprecum cele de la Tg.
Ocna.
Lacul Izvorul Muntelui și Barajul Bicaz Râul Cracău
Vegetatia si Fauna:
Asociaţiile vegetale aparţin pădurilor de
amestec stejar şi fag, iar în zonele înalte
apar păduri de fag.Caracteristică
pădurilor sunt mamifere precum
căprioara, mistreţul, lupul, vulpea, pisica
sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între
păsări se remarcă găinuşa de alun,
ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepeliţa,
şoimul, bufniţa iar între peşti bibanul.
Pisica salbatica
Viezurele

Iepure
Lupul
 Izvoarele minerale:
Stațiunea Slănic Moldova este renumită
pentru izvoarele sale de ape carbonate,
bicarbonate, ușor sulfuroase, clorate, sodice,
hipertonice, hipotonice și oligominerale,
izvoare descoperite încă din anul 1801. În 1852
s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877
au apărut primele instalații balneare. De-a
lungul timpului, calitățile apelor minerale
descoperite aici au fost confirmate prin
medaliile obținute la expozițiile internaționale
de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc.
Specialiștii le-au comparat cu apele minerale
de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.
 Mănăstirea Durău
Mănăstirea Durău este o mănăstire ortodoxă de călugărițe situată în
localitatea Durău din comuna Ceahlău (județul Neamț). Construcția ei
datează din secolele XIX - XX.
Mănăstirea Durău a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul
Neamț din anul 2015, având codul de clasificare NT-II-a-B-10607 și fiind
alcătuită din următoarele 6 obiective:[1]
•Biserica „Buna Vestire” - datând din 1835, având codul NT-II-m-B-10607.01
•Casa mitropolitului Veniamin Costachi - datând din anul 1832, având codul
NT-II-m-B-10607.02
•Casa monahului Varahil Moraru - datând din sec. al XIX-lea, având codul
NT-II-m-B-10607.03
•Stăreția - datând din sec. al XIX-lea, având codul NT-II-m-B-10607.04
•Clopotnița de zid - datând de la începutul sec. al XX-lea, având codul NT-II-
m-B-10607.05
•Clopotnița de lemn - datând din perioada 1830 - 1835, având codul NT-II-m-
B-10607.06
 Cascada Duruitoarea:

Cascada Duruitoarea, este un monument al naturii cu

regim de arie protejată de interes național situată în
Masivul Ceahlău. Corespunde categoriei a III-a IUCN (
rezervație naturală de tip peisagistic) și este situată în
județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei
Ceahlău[2]. Denumirea cascadei vine de la zgomotul
puternic și continuu pe care îl face atunci când are apă
multă
Dealul Runc:
Dealul Runc (numit și Runcu) sau Dealul Bahna (507 m altitudinea maximă)
este o structură anticlinală ce face parte din unitatea de orogen situată pe
flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei.

Delimitare:
Face parte din anticlinoriul Culmii Pleșului (format din Culmea Pleșu (911 m), Dealul
Boiștea (Budaru), Dealul Corni, Dealul Chicera, Dealul Runc și Glacisul Moldoveni),
fiind situat între Depresiunea Cracău-Bistrița la vest, Dealul Bărboiu la sud (de care
este despărțit de către râul Bistrița), Culoarul Siretului la est, și Dealul Chicera la nord-
est.
Se află în segmentul central al laturii externe a Subcarpaților Moldovei, segment cu un
profil mai calm decât cel nordic (Culmea Pleșului) și decât cel sudic (Pietricica
Bacăului) și mai coborât cu circa 200 m. Este flancat – ca și căi de comunicație de
către DN2 (E85 pe porțiunea Bacău – Roman) spre est, DN15 (pe porțiunea Bacău –
Buhuși) spre sud-vest și, traversat de către DJ158 Buhuși – Secuieni.
Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dealul_Runc_(Subcarpații_Moldovei)
https://www.scribd.com/doc/202954903/subcarpatii-moldovei
https://biblioteca.regielive.ro/referate/geografie/subcarpatii-
moldovei-37830.html