Bullying

Ce inseamna si de unde provine

termenul ,,BULLY’’?
Cuvântul bully s-a răspândit în întreaga lume din limba engleză, unde înseamnă – ca verb – a intimida, a
teroriza, a brutaliza, a nu lăsa în pace. Are aceeași formă și ca substantiv, adverb sau adjectiv, păstrând
sensurile de bază ale verbului adecvat acestor forme gramaticale. De-a lungul timpului, însă, cuvântul
bully a avut o multitudine de înțelesuri.

Experții susțin că ar fi ajuns în limba engleză aproximativ în secolul 16, fie ca derivat al termenului „billy”
care în nordul Angliei și în Scoția însemna „bun prieten”, fie din termenul olandez „boel” – popular în acea
vreme – care însemna frate, prieten, camarad, iubit.

Pe parcursul secolelor 16-18, bully a fost folosit predominant ca termen de alint, inițial pentru ambele
sexe, însă după jumătatea secolului 17 a fost destinat numai bărbaților. Pe scurt însemna „prieten”,
reprezentând oameni apropiați cu care îți petreceai timpul. Când erai într-un astfel de grup și făceai
prezentările unei alte persoane, ai fi spus „Let me introduce you to my bullies…” – în sensul de „Permite-mi
să-ți fac cunoștință cu prietenii mei…” .

În secolul 19 și începutul secolului 20, bully era deja folosit și ca adverb sau adjectiv, însemnând ceva
foarte pozitiv – bine/bun, remarcabil, excelent, super, cool, sau ca substantiv – victorie, reușită.
 POZITIV … NEGATIV
„Revoluția” definiției a venit abia după anul 1970, după ce Dan Olweus – un sociolog norvegian – a
făcut un amplu studiu referitor la problemele de relaționare dintre elevii din școli și agresiunile (în
special verbale) care aveau loc extrem de frecvent între ei, fenomen pe care acesta l-a denumit și
l-a promovat sub forma de „bullying”. După mai multe preluări în diverse știri, studii de caz și
articole din mass-media, termenul bully s-a transformat într-un final în ceea ce știm cu toții azi.

Conform primelor studii popularizate de Olweus, termenului de bullying îi erau atribuite 3

elemente obligatorii. Astfel, pentru a fi bullying, un comportament trebuia să aibă următoarele
caracteristici:

1. Să reprezinte un dezechilibru de putere – situație în care o persoană o domină pe cealaltă;

2. Să se repete frecvent;
3. Să provoace neplăcere victimei, iar această neplăcere să îi genereze satisfacție
agresorului.
 SEMNELE BULLYING-ULUI.
DIFERENȚA DINTRE TACHINARE ȘI AGRESIUNE.
Când există o diferență de putere: Agresiunea este făcută de cineva aflat într-o poziție de putere – aceasta putând
fi sub formă de putere fizică, influență, popularitate, putere financiară, statut social – și este îndreptată spre cineva
care este perceput ca fiind mai puțin puternic.
Când se repetă: Comportamentul de agresiune este un model continuu de acțiuni ostile sau abuzive îndreptate
asupra copilului țintă.
Când este intenționată: Agresiunea poate avea forma unui atac fizic sau verbal, amenințări, umiliri, răspândirea de
zvonuri sau excluderea unei persoane din grup.
Când provoacă un rău vizibil: Comportamentul devine agresiv atunci când afectează copilul vizat (chiar dacă
efectele sunt vizibile doar pe plan psihic/emoțional).
Semnele de alarmă ale agresiunilor repetate și manifestarea lor în comportamentul victimei:
● Marginalizare, singurătate, retragere de lângă prieteni sau activități
● Plângeri fizice repetate
● Teama de a merge la școală
● Îngrijorare, supărare sau fluctuații emoționale
● Scăderea performanței la școală
● Coșmaruri
 TIPURI DE BULLYING
Bullying fizic
Este cel care include contact fizic
între copii. Copilul agresat este
lovit în diverse moduri și nu poate
reacționa din cauza unei diferențe
de forță;
Bullying online.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei,
agresivitatea online este o realitate
din ce în ce mai greu de ignorat.
Denumită și „Cyberbullying” implică
postări negative pe social media sau
contact direct prin apeluri telefonice
sau mesagerie text.

Bullying ascuns.
Bullying verbal.
Nu toate formele de bullying
sunt directe. Unele sunt făcute Insultarea, tachinarea,
ascuns de persoana agresată, intimidarea sau formularea de
prin răspândirea de zvonuri și observații rasiste și homofobe
generarea de minciuni despre reprezintă un alt tip de bullying
aceasta. foarte întâlnit în școli;
 COMBATEREA
Combaterea fenomenului este destul de dificilă, deoarece implică
schimbarea unei mentalități deja înrădăcinate în mintea celor care
apelează la acest mod de contact cu cei din jur. Insa se pot efectua:

● Jocuri de rol care să aibă loc în sala de clasă și să îi facă

pe cei mici să înțeleagă postura fiecărei părți a acțiunii de
bullying;
● Tabere școlare în care copiii să fie scoși din mediul lor
normal și în care să se construiască noi reguli de
socializare;
● Abordarea subiectului la orele de dirigenție, în care
trebuie să se ofere informații generale și specifice despre
fenomen;
● Organizarea unor dezbateri și a unor seminarii la care să
fie prezenți profesori și psihologi;
● Încurajarea intereselor și a hobby-urilor. Activitățile
extrașcolare, culturale sau sportive îi fac pe cei mici să
construiască relații sociale cu persoane care au aceleași
interese ca și ei, eliminând frustrări sau probleme care dau
naștere, de regulă, acțiunilor de hărțuire.
Mulțumesc pentru
atenție!