BAROC - SEC 17, INCEP DE SEC 18

1. Barocul in Italia

ARHITECTURA
Roma nu este sg oras care va imbratisa cu entuziasm Barocul, alte orase precum TORINO, MILANO,
VENETIA, imbogatindu-se cu noi edificii care ofera solutii arhitectonice si decorative variate si originale.
Piata Sf Petru din Roma demonstreaza interestul italienilor pt punerea in valoare a unui monument,
prin organizarea spatiului arhitectonic din jurul sau, astfel incat spectatorul (privitorul) sa fie impresionat
de maretia si monumentalitatea bisericii - cnsiderata cea mai mare catedrala catolica. Acest ansamblu a
fost conceput de Giovanni Lorenzo Bernini (1598-1680)- arhitect, sculptor, scenograf. Acesta
imagineaza doua colonade uriase, care inchid spatiul urbanistic din fata bisericii, tinand cont de raportul
spatiu privitormonument. Bernini exploateaza legile persp arhitectonice si directioneaza privirea spre
fata principala si spre cupola bisericii, cu ajutorul celor 2 arcuri in potcoava.
• Folosindu-se de arh si decoratia edificiilor religioase, Biserica Catolica doreste sa accentueze ideea ca
biserica este simbolul stralucitor al leg dintre credincios si Dumnezeu. Asstfel ca, inchiderea pietei cu
ajutorul colonadei ilustreaza, in mod simbolic, faptul ca bratele Bisericii ii cuprind pe credinciosi asemeni
celor 2 arcuri ale colonadei.
• De asemenea, in sec al 17lea, amenajare pietelor publice constituie o preocupare majora pt edilii
oraselor. Pietele, devenite puncte de atractie, sunt decorate cu statui ecvestre, columne si, in special,
fantani .
Fatada Bisericii Sf Petru din Roma, realizata de Carlo Maderna (1556-1629), ilustreaza importanta
pe care odau arh fatadelor principale. Acestea (fatadele constructiilor:biserici, palate) sunt evidentiate
printr-o suita de retrageri si inaintari, goluri si plinuri, linii curbe si contracurbe sau prin decorate.
Un rol important in decorarea fatadelor il au elementele de arh: ferestre, frontoane, pilastri, coloane,
balustrade, dar si cele sculpturale: capitele corintice, medalioane, ghirlande de frunze si flori, statui.
Ambele sunt combinate intr-o maniera mai libera si exuberanta, cum ar fi in cazul fatadei Bisericii San
Calrlo alle Quattro Fontane- Francesco Borromini, sau mai retinuta si severa, ca in fatada Bisericii
St Petru/Bisericii Santa Susanna - Carlo Maderna. Solutiile decorative alese vor oferi senzatia de
vibratie a suprafetelor, de miscare, prin distrugerea efectului de stabilitate. Pentru a obtine efectele
plastice sporite, arhitectul inlocuieste liniile drepte ale Renasterii cu cele curbe, sinuoase, ondulate,
simetria cu jocul asimetric de mase si volume arhitectonice,simplitatea cu abundenta, varietatea.
• Spre deosebire de Renastere, care pune accent pe structuri clase si volume precise, arh baroca este
guvernata de prinicpii plastice, constructia fiind privita ca o compozitie unitara, ca o mare opera de
sculptura.
In cazul fatadei Bisericii Sf Petru, Maderna obtine un joc de umbre si lumini prin alternanta dintre gol
si plin sau prin ritmul coloanelor, astfel creand un efect dinamic. Acesta utilizeaza coloane colosale pt a
uni fata pe verticala si pt a spori senzatia de maretie si monumentalitate a edificiului.
Biserica San Carlo alle Quattro Fontane, realizata de arh Francesco Borromini (1599-1667),
dispune decoratia in trepte, in asa fel incat privitorul sa descopere cu uimire ingeniozitatea asezarii
coloanelor, ritmul alternatiei dintre acestea si nisele cu statui sau ferestre, jocul de curbe si contracurbe,
astfel lasandu-se impresionat de originalitatea plasticii fatadei.
• In interior complicarea decoratiei prin amestecul de ornamente si abudenta motivelor subliniaza
preferinta pt bogatie si fast; acest amestec poate duce la supraincarcare. La aceasta exuberanta se
adauga si preferinta pt marmura de diverse culori, bronz, aur si pictura murala, care se extinde pe
plafoane, bolti si cupole, spargand cadrul care i-a fost alocat, creeand iluzii optice. Astfel, la interior,
barocul uneste arh cu sculptura si pictura intr-un ansamblu unitar.
Baldachinul lui Bernini - din dorinta de a regiza spatiul arh si de a-i impune privitorului sa priveasca
intr-o anumita directie, Bernini plaseaza, in centrul Bisericii Sf Petru, un imens baldachin de bronz.
Acesta este asezat pe patru coloane uriase din bronz, astfel ca nu impiedica privirea sa cuprinda in
lungul axului principal, masa altarului, ci dimpotriva, o obliga sa se ridice si spre inaltul cupolei lui Mich.
 • Scara este un element arhitectonic folosit ft mult de arh baroca, atat la ext monumentului (senzatia de
suprainaltare), cat si la interior. Bernini concepe si realizeaza celebra SCALA REGIA de la Intrarea de
Onoare in Palatul Vaticanului unde, provoaca spectatorului iluzia miscarii si transf scara intr-o intrare
monumentala, printr-un joc spectacol de umbre si lumini.

SCULPTURA
Devine reprezentativa pt intreaga sculptura a sec 17 prin noutatea viziunii si a limbajului plastic.
Aceasta se adreseaza mai curand inimii si mai putin mintii, este preocupata de drama si miscare.
In Extazul Sf Tereza, (Capela Cornaro din Biserica Santa Maria della Vittoria ) Bernini cristalizeaza
noi experiente privind organizarea unui spatiu interior in comformitate cu o viziune scenografica.
Acesta realizeaza interferenta dintre arh, sculptura si cromatica. Sculptura altarului (conceputa pt a
comemora memoria Terezei de Avila, care a intemeiat ordinul carmelitelor) este un exemplu tipic de
extaz mistic, pus in valoare cu ajutorul regiei luminii. Transpunerea acestei iubiri divine, mistice, este
realizata de sculptor prin aptitudinea capitulata a personajului, rascolirea vesmintelor agitate, expresia
de o deosebita pasiune a fetei, prin gesturi declamatorii. Ochii sunt inchisi, gura usor intredeschisa,
fata livida (slaba, obosita,palida), toate acestea sugerand starea de transa data de iubirea pt
Dumnezeu.
Reluarea temei eroului legendar David, este prilejul potrivit pentru Bernini sa exprime dinamica
miscarii prin surprinderea punctului culminant al actiunii. In comparatie cu variantele anterioare,
personajul lui Bernini, este surprins in momentul desf actiunii. David pare ca are in fata sa pe
dusmanul imaginar Goliath, iar din prastia pe care o are in mana va zbura piatra care il va ucide pe
acesta. (prezenta imaginara a dusmanului este necesara si obligatorie pt a intelehe tensiunea
evidenta de pe fata personajului, forta si sensul miscarii lui. Versiunea lui Bermini exprima o noua
relatie dintre sculptura si spatiul inconjurator, dar si dintre sculptura si spectator. Statuia cucereste
aerul din jur prin multitudinea de axe ale trupului si miscarea in spirala.

PICTURA
Arta incepe sa se adreseze din ce in ce mai mult simturilor si inimii, datorita nevoii de exprimare a
sentimentelor umane, motivele principale ale picturii baroce devenind PASIUNILE SUFLETULUI.
interesul pt moarte, care sugereaza obsesia sec fata de sfarsitul vietii ca moment final, si starile limita,
aduc in pictura o abundenta de martiraje, de scene violente in care se pune accentul pe cruzime,
durere si suferinta extrema.
Michelangelo Merisi/Caravaggio (1573-1610) Acesta va incerca sa ,,socheze, contemporanii prin
viata si opera sa. A fost criticat datorita stilului sau violent, i s-a reprosat naturalismul, inclinatie/atractia
pt urat si trivialitate (vulgaritate, lipsa de gust).
(naturalismul)Caravaggio considera ca pictura trebuie sa imite ma bine lucrurile din natura, acesta
introduce imagini brutale, de un realism exagerat si care socheaza contemporanii. Personajele sale
reprezinta oamenii de la periferia societatii, precum vagabonzi, cersetori, femei usoare. acesta ulterior
se consacra picturilor religioase, chiar daca la inceput picta naturi statice, pentru acestea alegandusi
temele dominate de ideea mortii, pline de martiraje, executii sau inmormantari. Scenele sunt de
asemena violente, pline de cruzime si durere, fiind bine regizate pt a fi socante, iar moartea si
suferinta sa fie dramatice si teatrale.
Caravaggio a fost primul pictor, de la leonardo da Vinci, care a avut o astfel de influenta asupra
contemp prin noutarea modelului de iluminare. tehnica denumita TENEBROISISM sau
CARAVAGGISM, opune intr-un contrast violent lumina si umbra. Pictorul proiecteaza raza de lumina ft
aproape de obiect, pe fundalul unui intuneric total, sursa fiind una ext, asemeni unui reflector. violenta
contrastului detaseaza personajele unele de altele, sugereaza adancimea prin separarea planurilor si
accentueaza dramatismul si teatralismul. (opere; punerea in mormant)

2. Barocul in Flandra
Flandra ramane devotata catolicismului, spre deosebire de Olanda, si deschisa influentelor
italiene. Bucurandu-se de prosperitate economica, orasele Flandrei (Brueges, Bruxelles,
Anvers) infloresc rapid si devin adevarate centre de arh baroca.
Pieter Paul Rubens (1577-1640) - considerat un geniu al Barocului, un maestru al culorii si
un inventator al compozitiilor avantate. Fiind deosebit de cult, prieteni al suveranilor,
ambasador de ocazie, acesta intruchipeaza un nou model de pictor universal acesta este atras
de pictura italiana inca de la inceputul carierei; se formeaza intr.un atelier influentat de
Manierismul italian si calatoreste in Italia unde efectueaza studii dupa tizian, rafael si mich.
picturile sale evoca in permanenta elanuri vitale, fiind dominate de rosu, cu raporturi cromatice
nemaivazute, tuse transparente sau armonii de cald rece.
Varietatea formelor carnale sau vefetale strabatute de seva si viata si ritmul alert al
compozitiilor sale, sugereaza abundenta si intensitatea sentimentelor. Rubens, fiind o pers
riguroasa si precisa, alege solutii compozitionale relativ simple pt a exprima miscarea cea mai
violenta, energia si tensiunea. Compozitiile sale sunt amplificate de tuse libere, vibrate si
culorile vii si stralucioare, iar alaturi de varietatea subiectelor, virtuozitatea executiei, constructia
compozitiilor este relevanta pt spirirul baroc si influenta exercitata in picturile sale. *Acestea par
ca se propaga dincolo de ramele tabloului - compozitie deschisa* pentru a sugera miscarea,
sunt preferate diagonalele si oblicele incrucisate/in evantai, arcele de cerc sau cercul, curbele si
contracurbele. (opere: rapirea fiicelor lui Leucip, coborarea de pe cruce, palaria de paie )

3. Barocul in Olanda
In acest secol, va cunoaste cea mai mare inflorire a picturii, sec al 17 fiind considerat secol
de aur, in care sunt definite trasaturile unei adev scoli nationale de pictura. Peisajele cu
poldere, morile de vant, oameni veseli, joviali si echilibrati, toate devin surse de inspiratie pt
pictori, acestia fiind niste burghezi instariti, satisfacuti si atasati Olandei, fara complicatii
filozofice sau sentimentale.
Fiinf profund nationala si refuzand influentele italiene, pictrua olandeza prefera portretele,
peisajele, naturile statice. orasele olandeze devin adev simboluri ale pastrarii traditiilor nordice.
pictorii, de altfel, nu prefera subiectele religioase, mitologice, istorice sau eroice,considerandu-
le neinteresante, acestia pretuiesc adev si lumea inconjuratoare, se fixeaza cu mare atentie si
obiectivitate asupra campiilor, soarelui si oamenilor Olandei.
FRANS HALS
- opera sa reprez expresia cea mai potrivita pt viata sociala din olanda timpului sau.
- acesta picteaza portrete individuale / de grup - in acestea , incearca sa redea mobilitatea
chipului omenesc prin surprinderea unor aspecte fugare. pt aceasta, se slujeste de zambet si
stralucirea ochilor.
- invioreaza chipul si elimina imobilismul printr-o gama larga de nuante ale zambetului - de la
suras fin la hohot zgomot
- acesta repr un mod subtil de caracterizare al olandezilor optimisti si bine dispusi.
- personajele executa diferite miscari cu brate - gesturi dinamice - cum ar fi ridicarea une cupe
de vin, cantatul la dif instrumente, gesticularea.
- opera sa este un exemplu al modernitatii picturii olandeze prin rolul atribuit culorii in
constructia formelor plastice.
- a lucrat direct in culoare - tehnica ALLA PRIMA
- acesta aplica tusa larga, vizibila, ritmata, evitand tusele egale, migaloase si uniforme. in
acelasi timp, acesta alterneaza tusele compacte cu cele usoare, sau suprapune straturile .
- pentru a oferi panzei unitate, stralucire si picturalitate, acesta exploreaza albul si negrul ca
doua culori , le invioreaza cu accente luminoase de albastru, galben, portocaliu si rosu.
opere : banchetul oiterilor de archebursieri, Tiganca, farmacistul

Rembrant van Rijn

- pictor si gravor
- supranumit magicianul umbrei
- se considera un revolutionar in arta
- s-a deosebit de ceilalti prin numeroasele sale acte de indrazneala care au
insultat/jignit/ofensat gustul burghez al contemp
- era lipsit de conventionalism
- incearca mereu tehnici noi, solutii neasteptate, subiecte neobisnuite
- era considerat primul eretic in pictura

- fiind un pictor de atmosfera, acesta creeaza o nota de mister prin raportul dintre intuneric si
lumina. acest mister este dificil de descifrat, inca nu il obtine prin subiect sau simboluri ascunse,
ci printr-o stiinta particulara de distributie a luminii.
- lumina constituie elem fundamental. intunericul are scopul de a evidentia lumina.
- lumina este foarte intensa si are un max de stralucire - chiar daca aceasta provine din surse
principale sau secundare si este cantitativ redusa fata de intuneric.
- lumina astfel construieste forme, diferentiaza planuri.

- omul este principalul personaj, repr leitmotivul intregii sale creatii.

- figura umana este reluata sub diverse aspecte, fie ca sunt compozitii istorice, religioase, de
gen sau chiar individualizata in portrete.
- acesta creeaza adev biografii prin profunda intelegere a vietii sale ascunse.
opere: Rondul de noapte, lectia de anatomie a doc Tulip

Jan vermeer din delft

- este poetul luminii, pictorul vietii linistite si calme
- acesta nu a parasit orasul Delft; a pictat pt propria placere, linistit si migalos, cu nesfarsita
rabdare.
- aplica culoarea minutios, cu multa grija, in tuse mici si egale, uniforme, adesea rotunde ca
niste pcte, cu treceri fine de la cele compacte si pastoase la cele transparente.

- lucrarile sale au tematici diverse; se inscriu in categ scenelor de gen

- operele au un nr redus de personaje, cele mai multe, cu femei singure, rar in compania
barbatilor.
- acesta infatiseaza tinere doamne ce apartin unei societati distincte, bogate si rafinate. femei
inteligente, sensibile, educate, care duc o viata libera, linistita, fara griji si necazuri. acestea
 scriu sau citesc scrisori, canta la spineta, cantaresc perle. mediul in care traiesc este unul
familiar si confortabil, existand o atmosfera de intimitate.
- spatiul este unul inchis, care trimite la o lume inchisa; ferestrele prin care patrunde lumina nu
aduc in interior si zgomotul , nelinistea lumii de afara.

- Lumina este elem cel mai imp dupa pers fem.

- aceasta construieste forma si spatiul, inundand interioarele cu stralucire.
- accentueaza pacea si linistea zilei, intregind atmosfera de intimidate
Opera: Dantelareasa, Alegoria picturii, fata cu cercel de perla

4. Barocul in Spania
in acest secol, monarhia, ca si Biserica, joaca un rol activ si important in dezv artei. Regii
protejeaza arta, artistii condamna operele de arta, iar BisCat spaniola se implica in constructii
de biserici si manastiri. Poporul spaniol manifesta un entuziasm in privinta credintei, a devotiunii
fata de divinitate, nemaiintalnita la celelalte popoare. sentimentele religioase puternice ale
spaniolilor vor influe. interesul se indreapta spre exprimarea emotiei si miscarii, care sa tulbure
sufletul dreptcredinciosului , suferinta fizica, durerea si moartea vor fi prez pt a sublinia emotia
religioasa

ARHITECTURA
arh spaniola este influentata la inceputul sec de Barocul italian, insa treptat se contureaza trasaturi
proprii specifice. arh religioasa, in acord cu nevoile BisCatSp, stabileste un tip de biserica la care
exista o diferenta majora intre ext si int constructiei. Fatadele ext sunt relativ sobre, fara decoratii
complicate, in schimb, decoratiile interioare depasesc adeseori orice masura, fiind excesiv incarcate si
utilizand solutii complicate.
Punctul maxim este atins de decoratiile concepute si realizate de FRATII CHURRIGUERRA,
deoarece stilul impus de ei dand dovada de o fantezie debordanta a formelor ornamentale. Decoratiile
sculptate sau pictate sunt excesive si dus la degradarea formelor de arh. Sub excesul de ingeri, frunze
sau flori, linia arhitectonica este anulata si dispare.
Arh civila este dominata de gustul promovat de curtea regala in care se impletesc influentele
italiene cu cele franceze sau locale. Barocul spaniol, caracterizat prin jocul intre plin si gol, aplicarea
decorului ca o draperie peste peretii interiori inalti si drepti si excesul de decoratii, se raspandeste in
coloniile spaniole, unde se mentine pana in sec 19.

SCULPTURA
Are un caracter religios, pune accent special pe naturalism si patetism exagerat, pt a produce efecte
puternice asupra credinciosilor, pt asta fiind utilizate statuile din lemn pictate si aurite. Acestea repr
pers sacre, in special IISUS sau FECIOARA MARIA, cu gesturi teatrale si fete exagerat expresive. Au
rolul de a decora altarele ft mari si ample din int bisericilor si sunt purtate in procesiunile religioase
numeroase.

PICTURA
Cunoaste cea mai mare inflorire a sec 17, insa la sf acestuia, ea decade si cunoaste doar un sg
nume de talie internationala, FRANCESCO GOYA, care devine una din marile personalitati artistice
europene, aceasta cunoaste 2 directii, cea mistica si cea realista. Spre deosebire de El greco, profund
mistic, sau Francesco Zurbaran, profund religios, artisti ca Jose ribera sau Francesco Ribalta se
apropie de viata oamenilor simpli de la periferia societatii. Velazques exclude entuaziasmul religios si
pune pe acelasi plan sfinti, regi si vagabonzi
Pictura spaniola are o tematica bogata ce cuprinde scene religioase, portrete, naturi moarte-
bodegones. ea urmeaza o cale evolutiva spre definirea trasaturilor specifice profund nationale.

Domenikos Theotokopoulos/El Greco (1541-1614)

-are specializarea in miniaturi si fresce
- crescut la Roma / Venetia; se stabileste si traieste in Spania , intr-un oras ce corespunde credintei
sale crestine profunde
- el este un pictor izolat care nu a facut scoala si nu a fost imitat.
- opera sa este amestec de traditii bizantine, ortodoxe, cu invataminte venetiene, pe fondul unui
puternic misticism.
- personajele sunt profund religioase si par ca traiesc in speranta desprinderii de pamant pt a atinge
cerul. trupurile sunt deformate, alungite, se unduiesc, au forma de flacara - astfel devin simboluri ale
aspiratiei catre Divinitate.
- fiind spiritualizate, chipurile lor au expresivitate, sunt brazdate de suferinta sau misticism. fete sunt
livide, uscate, cu ochi adanciti in orbite si priviri arzatoare.

- compozitiile sale sunt variate, construite sub forma de flacara, cu scopul de a exprima elanul spre
divinitate.
- lumina este artificiala, transcendenta, ca o flacara care palpaie si se inalta. aceasta luceste pe
trupurile/fetele pers si contrasteaza cu umbre transparente.
opere: inmormantarea contelui din Orgaz, adoratia pastorilor

Diego Rodriguez de Silva y Velazques (1599-1660)

- este la polul opus fata de El greco
- este cel mai putin mistic pictor spaniol din sec 17
- acesta debuteaza cu naturi moarte (bodegones) si scene de gen; se va ocupa mai tz si de scene
religioase
- intalnirea cu Rubens ii influenteaza puternic cromatica, fiind atras de stralucirea culorilor. face
cunostinta cu mare compozitii ale lui Tintoretto, culoarea lui Tizian si lumina Caravaggio.
- intalnirea cu pictura venetiana il determina sa renunte la contraste violente de clarobscur. invata de
la acestia o noua distributie a luminii, mai difuza si care invaluie pers, dar si o noua asezare a culorilor
care se intrepatrund , acestea fiind asternute in tuse tot mai usoare si libere.

- a fost obligat sa picteze familia regala in numeroase portrete de aparat,avand functia de pictor oficial
al curtii regale. acestea sunt pline de pompa, pers impresioneaza prin pozitii calme, incremenite dar
majestuoase, siguranta de sine, prin mandria de care dau dovada.
- femeile sunt pline de un calm seniorial, avand in mana buchete de flori/evantaje, iar barbatii sunt
impunatori, demni si nobili, tinand in mana bastoane, arme, cravase.
- piticii si bufonii de la curte sunt priviti cu mai multa simpatie, in opozitie cu acestia. pictorul incercand
sa descopere personalitatea si viata interioara a fiecaruia. ii prezinta in poze calme, cu o inalta tinuta
morala.
- pictand aceleasi pers si pt ca portretele sa nu semene intre ele, velazquez este nevoit sa varieze
scele - schimband fundalurile, decorurile int, costumele de curte. in acelasi timp, schimba permanent
lumina si gama cromatica. astfel, atinge un grad inalt de rafinament.
opere: meninele, don sebastian de mora

5. Barocul in Tarile Romane

Dpdv artistic, cele 3 state romane vor cunoaste manifestari ale Baroculuim mai ales in arh si
decoratie, incepand cu a doua jum a sec, fiind continuate si in sec urmator. Patrunderea
Barcolui este det de dorinta de emancipare si modernizare care ar fi apropiat TR de europa
occ. Influentele Barocului vin dinspre tarile invecinate, manifestarile acestuia fiind temperate,
fara ca arh sa imbrace forme excesiv decorative. De asemenea, preluarea elem de baroc se
face selectiv, mentinandu-se multe dintre elem traditionale.
Dintre ele 3 TR, Transilvania adopta Barocul mai rapid si in paralel cu formele arh
renascentiste. Noul stil este mai apropiat de Barocul vienez, patrunderea lui fiind favorizata de
Biserica Cat si stapanirea habsburgica. Are loc o activitate constructiva intensa cu ajutorul arh
germani, vienezi, italieni, in special de biserici si catedrale.
Printre cele mai reprez constructii religioase se numara Catedrala Greco-catolica din BLAJ,
Catedrala catolica din Timisoara/Oradea.
In paralel, sunt construite si palate in centrele urbane sau domeniile nobiliare, printre care se
numara PALATUL EPISCOPAL din Oradea, PALATUL BRUKENTHAL din Sibiu. De
asemenea, in cadrul arh militare se construiesc fortificatii importante la care este adaugata
decoratia baroca. (cetatea Alba Iulia)

Rococo (baroc tarziu)

- se adreseaza simturilor
- arta fastuoasa
Bogăția ornamentației vecină cu opulența, curbele ornamentale infinit încolăcite folosite cu obstinație, respectiv accentuarea cu
precădere a artelor decorative și a designului interior, au creat un fel de tratare cu indulgență superioară a întregului curent în prima
treime a secolului al XIX-lea, când rococo-ul atinsese apogeul său.

Aidoma arhitecturii, interioarele rococo ridică ornamentarea bogată, în toate aspectele sale, la rang de postulat. Astfel, interioarele
rococo prezintă similar fațadelor clădirilor timpului, pereți pictați și ornamentați (uneori chiar tavanele fiind decorate similar
pereților), mobilier impozant, masiv și elaborat ornamentat, sculpturi de dimensiuni mici și medii, oglinzi de diferite dimensiuni,
tapiserii în ton cu arhitectura, multiple reliefuri aplicate și, evident, picturi în ulei de diferite dimensiuni.

Între construcțiile rococo menționăm: Palatul Schonbrunn din Viena (Austria), Palatul Zwinger din Dresda (Germania), Palatul Sans
Souci din Potsdam (Germania), Palatul de Iarnă din St. Petersburg (Rusia), Palatul Ecaterinei din Țarskoe Selo (Rusia).
Stilul rococo este caracterizat prin ornamentația deosebit de bogată și elegantă. Culorile devin mai luminoase și operele de artă mai
vii.

Pictorii cei mai celebri ai epocii sunt Watteau, Fragonard, Gainsborough, Boucher.

Reprezentanti Franta
Francois Boucher.
Jean-Antoine Watteau
Francisco de Goya
Caracteristici
Caracteristicile lui Rococo includ folosirea unor curbe elaborate și derule, ornamente în formă de scoici și plante, iar camerele întregi
fiind ovale în formă. Modelele erau complicate și detaliate delicate.
În Rococo, formele erau complexe și nu simetrice. Culorile erau adesea ușoare și pastelate, dar nu fără o strălucire strălucitoare de
lumină și lumină. Aplicarea aurului a fost obiectivă.

"În cazul în care barocul a fost ponderat, masiv și copleșitor", scrie profesorul de artă William Fleming, "Rococo este delicat, ușor și
fermecător".
Pictorii din era rococo au fost liberi nu numai sa creeze murale mari pentru palatele grand, dar si lucrari mai mici si mai delicate care
ar putea fi expuse in saloanele franceze. Picturile se caracterizează prin utilizarea de culori delicate și contururi fuzzy, linii curbe,
ornamente detaliate și lipsa de simetrie. Tematica picturilor din această perioadă a devenit mai îndrăzneață - unele dintre ele pot fi
chiar considerate pornografice prin standardele de astăzi.

rococo in austria - Johann Lukas von Hildebrandt

rococo in spania -José Benito de Churriguera

Secolul 19
Acesta poate fi caracterizat prin diversitate si complexitate. Este un secol al revolutiei permanente : politice, artistice, industriale,
cea industriala aband consecinte profunde, in special asupra urbanisticii si arhitecturii.
In acest secol, artistul devine un individualist pentru care descoperirea unor noi moduri de expresie apare mai importanta decat
subiectul insusi, caruia nu-i mai acorda aceeasi incredere ca in sec anterioare.
Presa (care se foloseste de noile tehnici de reproducere a operelor de arta_ contribuie la raspandirea creatiei artistice si la
dezvoltarea criticii de arta)
Sec 19 este dominat de o gandire pozitivista si se va indrepta catre realism si naturalism.
Observare naturii este adoptata drept metoda, dar copierea ei va fi abandonata, aceasta fiind privita ca o limitare a libertatii
artistice.

1. NEOCLASICISMUL
Este o perioadă în care sunt redescoperite și dezvoltate ideile democratice din perioada clasică grecească, sunt elaborate primele
declarații ale drepturilor omului și monarhiile absolutiste sunt înlocuite cu republici sau monarhii constituționale.
Odată cu influența filosofică și politică a Greciei Antice se manifestă și în artă o tendință de revenire la tradiția greco-romană.
Arhitectura neoclasică se inspiră în mod direct din arhitectura templelor antice grecești.
Cele mai cunoscute clădiri în stil neoclasic sunt Casa Albă și Capitoliul din Washington D.C. (S.U.A.), Pantheonul din Paris (Franța),
British Museum din Londra (Anglia) sau Muzeul Prado din Madrid (Spania).

Între artiștii neoclasici menționăm pictorii David, Ingres și Angelica Kauffman și sculptorii Canova și Thorvaldsen.

Neoclasicismul s-a născut din marile scrieri ale istoricului prusac Johann Joachim Winckelmann, când orașele romane Pompei și
Herculaneum au fost redescoperite după ce au petrecut ani sub cenușă.
Winckelmann a propus reînnoirea ideilor greco-romane folosind tehnici mai simple, spre deosebire de stilurile extravagante ale
barocului și rococo-ului. Pentru a realiza acest lucru, artiștii au ales să acorde prioritate simplității și să nu suprasolicite lucrările cu
elemente decorative.

Barocul și rococul s-au remarcat prin caracterul lor decorativ și elegant. Noii artiști, în special academicieni, au subliniat evidențierea
istoriei prin artă, spre deosebire de stilurile anterioare care puneau accent pe estetică.

Noii artiști neoclasici s-au bazat pe pictorul clasicist francez Nicolas Poussin, spre deosebire de tehnicile extrem de decorative și
senzoriale ale lui Jean-Honoré Fragonard. Neoclasicismul a fost sinonim cu „revenirea la puritate” și a servit ca o critică a stilurilor
anterioare.
 Dupa mijl secolului al 18 se petrece intoarcerea la clasicismul greco-roman, care trb vazuta ca o reactie la arta fastuoasa a Barocului
si Rococoului, in numele unei viziuni dominate sobrietate morala, echilibru si bun simt. Orientarea spre arta antica va fi incurajata si
de descoperirile arheologice de la Pompei si Herculanum, care starnesc entuziasm.
Gravurile lui GIOVANNI BATTISTA PIRANESI (care deseneaza ruinele Romei cu pasiune de arheolog si imaginatie de romantic) vor
contribui la raspandirea gustului pt antichitate.
De asemenea, la temelia Neocl stau speculatiile teoretice ale lui JOHANN JOACHIM WINCKELMANN (arheolog) - publica Istoria
artei antice, dar si ideile unui pictor-teoritician ANTON RAPHAEL MENGS, entuzismat de descoperirile arheologice.
Neoclasicismul se adreseaza intelectului, la un moment Wincklemann sfatuindu-i pe pictori sa ISI INMOAIE PENSULA IN INTELECT.
Neoclas va fi numit ADEVARATUL STIL si va considerat un fel de Renastere. Ideea centrala acestui stil se va sprijini pe imitarea cat
mai fidela a artei antice, despre care se credea ca a atins frumusetea absoluta, din acest motiv fiind parasita inspiratia din natura.
CARACTERISTICI STILISTICE
In pictura, neocl pune accentul/pret pe desen, preferand liniile drepte, formele fiind acoperite de culori lipsite adeseori de adancime,
sunt inchise cu ajutorul unor contururi nete si pline de puritate, astfel ca desenului i se subordoneaza culoarea.
In compozitii este preferata viziunea frontala, cu forme clare.
Arh imita modelele antice in forma lor, neocl tinzand catre o arh de o puritate primitiva, care are un decor sever si renunta la efectele
cromatice /ornamentele sculpturale. - coloana inlocuieste pilastrul, zidurile sunt pretuite pt golul, nuditatea lor. Atfel ca, in sculptura,
ca si in arh, raceala este interpretata/luata drept PURITATE.

In acest secol, arh sunt mai inclinati sa acorde atentie tehnicii.

NICOLAS LEDOUX si ETIENNE BOULLEE, la sf sec 18, au deschis calea arh moderne prin propunerile unor forme noi, a caror realizare
necesita utilizarea unor noi materiale precum fonta, fierul, otelul si betonul.
ARHITECTURA NEOCLASICA - Pt ca Grecia si Roma se afla la originea neocl, ordinul doric/columna isi recapata importanta din
Antichitate. Din experienta arh Romei antice, neoclasicii vor deprinde stiinta spatiului.
In arh neoclasica predomina, in general, COPIA, din cauza lipsei de imaginatie creatoare.
In Franta, Soufflot utilizeaza elem reprez clasicismului greco roman in cadrul Bisericii Sainte Genevieve.
Bisericii La Madeleine- arh Barthelemy Vignon, este un templu corintic, ridicat in cinstea lui Napoleon. Acest monument ofera ideea
unui templu roman, insa intre int si ext sau nu exista o continuitate logica.
In schimb, Arcul de triumf din Paris este fructul imaginatiei arh.
Alte monumente neoclasice imp: Muzeul britanic - contine o colonada ionica ,(Germania) Poarta Brandenburg - evoca propileele
ateniene.

Neoclasicismul francez
reprezentanti ai Neoclasicismului : Jacques-Louis David , Jean Dominique Ingres, fiecare reprezentand cate o etapa al acestui stil.

David reprezinta prima etapa al Neoclasicismului francez.

Pt el orice subiect trb sa fie nobil si accesibil tuturor. Acesta avea ca sursa de inspiratie istoria si mitologia clasica. Acorda culorii doar
un rol secundar, utilizand doar desenul pt a obtine max de claritate.
Opera sa din 1784, Juramantul Horatiilor, este socotit ca fiind adevaratul manifest al Neoclasicismul. In aceasta lucrare, pictorul
doreste sa sublinieze ideea de sacrificiu pt patrie, scena fiindca tratata cu raceala. insa, in ciuda rigiditatii atitudinilor, desenul
subliniaza tensiunea nervoasa a grupului de persoane situate in centrul actiunii.
David se dovedeste a fi un doctrinar, care pune regula mai presus de orice, uitand ca tehnica se dem cu paleta in mana. La sfarsitul
vietii, acesta s-a temut ca a acordat prea mult loc adevarului in portretele sale, insa tocmai portretele au alcatuit partea cea mai
rezistenta a operei sale, acestea sugerand cu finete viata interioara a modelului, in ciuda dispretului pt expresie.
opere: Marat asasinat

Ingres este elevul lui David si considerat inovator al artei acestuia prin apelul la natura.
Din timpul sederii in italia, acesta isi formeaza un stil linear, care suprima aproape complet umbrele. Desenul ramane cel mai
important element al stilului sau.
In cadrul operei Mare odalisca, silueta feminina este desenata cu o linie de o uimitoare puritate, iar faptul ca a adaugat 2 vertebre in
plus, a fost pt a spori expresia.
In opera Baia turceasca, lucrare de batranete, artistul abordeaza un subiect indragit de romantici, fiind inflacarat de imaginatia
acestora.
Ingres utilizeaza tonuri plate, o lumina egala, contururi nete si sinuozitati ale formelor, sugerand un adv arabesc. Nudurile si
portretele raman lucrarile sale de referinta : Dnul Bertin, D-ra Riviere, Porterul lui Granet.
Locul sau, in istoria picturii, ar fi intre Neoclasicism si Romantism.

2. ROMANTISMUL
este un secol destul de rezervat fata de imaginatie.
Deceniul al 3lea din sec 19 este momentul marilor batalii dintre neoclasici si generatia tinerilor romantici, discutia fiind intre INGRES si
DELACROIX. Este lupta dintre ratiunea neoclasicilor si sentimentul romanticilor.
Romantismul provoaca o adevarata revolutie cultural-artistica.

Elemente specifice
Neoclasicii se foloseau de ratiune pt a intelege lumea. Generatia romanticilor este convinsa ca, cu ajutorul acestor mijloace de
investigare, inaintasii lor se opreau la perdeaua inselatoare a realitatii.
Realitatea ascunsa, aflata dincolo de cortina, va constitui taramul in care va iscodi generatia lui Delacroix.
Noua gandire artistica va fi calauzita de convingerea ca starile individuale , ca si mecanismele universului sunt stapanite de aceleasi
forte. Dezvaluind trasee ascunse ratiunii, Romantismul exploreaza domeniul fascinant al vietii psihice omenesti
Cand artistii vor incerca sa identifice analogii intre micro si macrocosmos, acestia vor observa ca fiecarui sentiment ii coresounde o
culoare neobisnuita. expresia sentimentului isi va pune astfel amprenta asupra tuturor creatiilor romantice.

Innoirea iconografica
Romantismul isi indreapta privirile spre Evul Mediu, tematica fiind intregita cu subiecte religioase , inspirate de lumea orientala sau
evenimente recente. Orice eveniment este folosit drept inspiratie: cataclisme naturale, naufragii, batalii, vanatori.

Romantismul propune un nou tip de artist, inclinat spre evaziunea/extragerea/,,furtul,, din realitate.
Tema noptii este cea mai frecvent utilizata - fascineaza prin atmosfera care dezlantuie lumea visului, prin perisajul nocturn, in care se
oglindesc stari sufletesti tulburatoare.
Pictorii WILLIAM TURNER/ CASPAR DAVID FRIEDERICH se simt atrasi de peisaje tulburatoare , furtuni, avalanse. De asemenea,
lucrarile celebre Pluta Meduzei (Gericault) sau Barca lui Dante (Delacroix), sunt asociate cu simbolul barcii, amintind de viata plina de
primejidii si de neliniste interioare.
O alta tema este cea a cavalerului si calului, care este reinterpretata, sugerand explozia energiilor psihice, elanul catre libertatea
interioara - Calul speriat de furtuna (Delacroix).
Chiar si temele religioase sunt reinterpretate, in locul unei rastigniri traditionale , CASPAR DAVID F. imagineaza un crucific pe un vf de
munte.
Tema ruinelor, inspirata de vestigiile/vechiturile gotice, se refera la caracterul efemer al vietii pe pamant, ca si la scurgerea timpului.

Caracteristici stilistice - preferinta pt culoare, compozitia dinamica, folosirea contrastelor cromatice sau valorice.
Pictura franceza
Theodore Gericault - un pictor cu o personalitate complexa, care se regaseste si in operele sale. Pasiunea pt cai, care-i va aduce si
moartea, il inspira in realizarea unor compozitii pline de dinamism.
In lucrarea Derbi de la Epsom, se observa ca Gericaut nu imita realitatea, ca miscarea in pictura se deosebeste de imaginea miscarii
reale. Pana in momentul acela, nimeni nu mai vazuse pana atunci cai alergand cu picioarele suspendate in aer.
Un naufragiu, petrecut pe coastele Senegalului, l-a inspirat sa picteze Pluta Meduzei. Atfel, Gericault va picta o monumentala
piramida de trupuri care exprima moartea, durerea si forta. Pasiunea pt realitate nu-l opreste sa elimine orice element accidental, a.i
transmite ideea ca naufragiul ar fi putut fi un episod al potopului biblic.
Gericault se arata interesat de misterul vietii si al mortii, de investigarea sferei irationalului. - Ucigasa de copil.
Eugene Delacroix - un om inteligent si cultivat, care imbina calitatile unui atent observator al vietii moderne, cu imaginatia si visul.
In lucrarea Barca lui Dante, care este considerata un manifest al Romantismului de catre romantic, este prezenta o intreaga gama de
bunuri si gustul academic al nudului.
din cauza Lipsei de intelegere fata de operele sale, acesta este acuzat ca picteaza cu o matura beata. Acesta se va inspira din operele
marilor coloristi, cum ar fi venetienii Renasterii, dar si de pictura lui Rubens.
La londra are revelatia picturii lui Constable, de la care preia tusa divizata si legea amestecului optic, lucru care il face sa repicteze
Masacrul din Chios.
opere: femeile din alger, libertatea calauzind poporul, moartea lui sardanapal - o ocazie de a studia nudul feminin.
Intensitatea emotiiilor transpuse pe panza constituie ceea ce el numea ,,muzica tabloului,, ,, osarbatoare a ochilor,,. Pentru acesta,
fiecare imagine reaminteste o senzatie cunoscuta.
Stralucitoarea sa imaginatie este supusa permanent cotrolului ratiunii, el insusi afirmand ca este un clasic. Adev sau testament artistic
este compozitia Lupta lui Iacob cu ingerul, care uneste definitiv muzica picturii cu semnificatia spirituala.

Pictura spaniola
Francisco Jose de Goya y Lucientes - un artist coplesitor, care anunta pictura moderna a sec 20.
Viata sa se imparte in 2 perioade - prima, fericita si plina de succese; a doua, marcata de boala si necazuri.
Acesta ajunge pictor la curtea regala, dar, in ciuda abilitatii sale in relatiile cu suveranii, nu ezita sa trans familia lui carol 4 intr.o
galerie de figuri grotesti.
Inprima perioada de activitate, pictura lui Goya aminteste de moda serbarilor galante, insa, dupa ce este lovit de boala, ramane surd,
iar opera sa incepe sa nu.si mai gaseasca termen de comparatie.
opera Maja nuda, ilustreaza ft bine stilul lui Goya. Dincolo de sugestia senzualitatii, interesul lui se indreapta catre elem compozitiei:
diagonala corpului este echilibrata de contramiscarea bratelor. Maja imbracata, are o nota si mai enigmatica.
Picteaza o galerie de portrete pana la sfars vietii sale: Ducesei de Alba, Laptareasa din Bordeaux. Iar ocupatia spaniei de catre
armatele napoliene, ii inspira scene ingrozitoare, ca in 3 mai 1808, dar si ciclul de gravuri Dezastrele razboiului. Pictorul este revoltat
de cruzimile la care sunt supusi conationalii sai/patrioti/concetateni, ridicandu-se impotrica absurditatii lumii.
Spiritul caustic si fantezia dezlantuita/cauzata de ciclul de gravuri Capricii, dar si tablorui precum Colosul, prezinta o lume halucinanta,
amestec de ironie, cruzime.

Pictura engleza
Henry Fuseli - elvetian, care picteaza scene de cosmar tulburatoare
William Blake - poet, dar si plastician cu o tulburatoare imaginatie.
amandoi se integreaza miscarii romantice si prevestesc Suprarealismul.
John Constable - preconizeaza intoarcerea la natura si nu ezita sa le recomande pictorilor sa isi aseze sevaletul in aer liber. Prefera
drama atmosferica si imaginatia pur picturala.
Se arata entuziasmat de poezia cerurilor,incercand sa surprinda senzatiile provocate de lumina naturala.
- absenta finitului in executie ii este reprosata
- cultiva impreisa
-va prefigura tehnica tusei divizate.
opere: caruta cu fan
William Turner - prin el, miscarea romantica engleza atinge punctul culminant.
- se concentreaza pe atmosfera in care exploziile luminoase se intalnesc cu vaporii de apa de pe Tamisa/ alte locuri. - se spune de spre
ele ca picteaza cu abur colorat.
-acesta adauga un element nou - visul, care transfigureaza realitatea si face din el un mare vizionar.
-incearca sa intre in comuniune cu natura dezlantuita, a.i se povesteste ca a cerut sa fie legat de catargul unei corabii in plina furtuna.
- pare ca ii depaseste pe impresionisti, prefigurand pictura futuristica sau chiar abstracta.
Opera Ploaie, aburi, vant - una din primele reprez ale tehnicii moderne in pictura, sugerand o secventa cinematografica , prin
dinamism.

Pictura germana
indepartandu-se de realitate, romanticii germani evadeaza fie in lumea sentimentelor, fie intr,un Ev Mediu pe care il idealizeaza.
Casper David Friederich - tema sa dominanta va fi peisajul religios romantic, cu o atmosfera melancolica, in care sunt frecvente
motivele ruinelor, mormintelor, arborilor desfrunziti.
omul este bazut in spate, contempland in singuratate, spatiul imens al unor peisaje pustii.
Daca pictorii romantici obisnuiau sa dramatizeze peisajele, Casper descopera tragedia peisakului fara sa uzeze de dinamismul
compozitional specific romanticilor, folosind mijloace aproape clasice.
- creeaza portretul unui peisaj: Marea campie de la Dresda, care produce un soc vizual, comparabil cu acela al unei fotografii realizate
prin mijloace moderne.

3. REALISMUL - urmareste sa infatiseze realitatea umana si sociala asa cum este ea. Acesta prezinta o atitudine obiectiva, subiecte
inspirate de oameni simpli, in atitudini firesti.
realismul acorda atentie scenelor din viata contemporana. pictorii dau o valoare expresiva desenului prin simplificare si
stilizare.temele socotite secundare sunt puse in prim plan, dobandind o forta autentica.
Gustave Courbet - in lucrarea O inmormantare la ornans, pictorul a studiat fiecare pers care a participat la eveniment. incearca sa
atinga esentialul, suprimeaza detaliile nesemnificative si simplifica formele. armonizeaza griuri, rosuri si violeturi cu albastrul cenusiu
al cerului.
courbet isi insuseste elemente de tehnica de la marii pictori ai trecutului si astfel, dobandeste o siguranta de sine care il va face sa se
considere superior.
-aratati.mi ingerii si ii voi picta
-teoria ii influenteaza prea rar arta.
lucrari: Spargatorii de piatra, Domnisoarele de pe malul Senei.
in lucrarea Valul, chiar si apa are o materialitate densa, care conera panzei o mare vitalitate.
-autoportrete: Omul cu pipa
Honore Daumier - reprez al realismului-critic. caricaturist, isi gaseste forta in desenul nervos, fiind capabil de a inregistra fizionomii
memorabile.
lucrari: Strada Transnonain, Spalatoareasa- are volume riguros modelate, amintind de romantici, prin culoare.
Jean-Francois Millet - se concentreaza pe lumea taranilor, pe care ii infatiseaza cu mila crestineasca, dar si cu simplitate: L,Angelus -
lucrare in care taranii devin un adv simbol.
acesta a dorit sa pun trivialul in fata sublimului.
in opera Culegatoarele de spice, se arata apropiat de traditia clasica a picturii franceze prin simtul analizei formelor, care ii permite sa
construiasca cu ajutorul celor mai simple volume.
a cautat tonalitati austere si discrete si desprinde folosirea unor efecte sugestive de lumina, ca un adv maestru al realitatii =
Primavara
Camille Corot - echilibru intre lumina si forma
in operele sale intalnim perioade aproape de neocl, romantism si realism. face sa triumfe peisajul ca stare sufleteasca. pentru el,
natura este formata din impresii. este vorba de o viziune int care se proiecteaza asupra realitatii cotidiene, pt a crea alta lume.
Picteaza peisaje din Italia cu o rigoare clasica si descopera avantajul de a lucra in plein air.
mai tarziu ajunge la o maniera mai vaporoasa, dar pastreaza preocuparea pt arh tabloului.
abia dupa moartea sa, au fost gasite si portretele fem, incarcate de o gratie melancolica.

4. IMPRESIONISMUL
Edouard Manet - un artist cu o cultura vizuala aparte. Cauta o cale persoana, incercand sa fie el insusi. poate fi numit codificatorul
Impresionismului.
A fost atras de pictura spaniola, ii admira pe velazques si goya. indemnul de a infatisa aspecte ale vietii moderne, isi gaseste ecou
intr.una din primele compozitii ale sale Muzica la tuileries, unde se picteaza alaturi de baudelaire si alti artisti ai vremii.
-maniera de a lucra prin pete de culoare nemultumeste
-imaginatia sa primeste un soc din partea operei de arta.
pt lucrarea Dejunul de iarba, a fost criticat de contemporani, pt ca acestia nu putea u concepe un nud fem in compania a doi tineri
imbracati dupa moda timpului.

De origine pariziana, artistul face parte din înalta burghezie, fiind caracterizat de distincție, buna creștere și cultura liberala bazata pe
o formație clasica.
Manet rupe tradiția coloristica franceza, considerând ca un artist trebuie sa își manifeste individualitatea. El crede ca tot ce il ajuta pe
un pictor sa își elibereze instinctele merita sa fie salutat cu simpatie, căci scopul suprem în arta este sa fii sincer.
Artistul pictează numai ce îl atrage, de aici venind “contemporaneitatea” și “modernitatea” lucrărilor sale. Efectele de lumina le reda
prin tonuri clare, puse în tuse largi. Aspectele din natura apar ca niște pete luminoase, langa alte pete ceva mai întunecate, care se
scot reciproc în valoare.

Manet este interesat in primul rand de figura umana, de înfățișarea contemporanilor. Criticii vremii afirmaseră ca figurile pictate de el
au aspectul unor carti de joc, fără relief și contur. Totuși se observa o degradare fina a aceluiași ton, care da impresia de volume și
reliefări, de a treia dimensiune, aceasta modulație a tonurilor conferind luminozitate picturilor sale.

IMPRESIONISM
A fost numit impresionism deoarece pictorii nu foloseau linii, însă, dacă pictura a fost observată la o anumită distanță, a dat
„impresia” că există anumite linii și figuri care au dat sens picturii. La fel, cuvântul a fost extras dintr-un tablou realizat de Claude
Monet intitulat Impresie, soare răsărit (1872).
Impresionismul este un curent artistic care își are originile în Franța, unde un grup de pictori resping temele oficiale (istorice,
anecdotice, mitologice), adoptând o viziune originala asupra lumii sensibile și o tehnica noua ce consta în transpunerea pe suport a
senzațiilor vizuale fugitive pe care le au în fata motivului. O fac cu ajutorul divizării tușei în culorile componente ale spectrului. Din
acest moment, pictând în aer liber fără clarobscur și fără contururi, imaginea topindu-se în atmosfera în timp ce chiar umbrele sunt
redate prin culoare, artiștii respective aplica o lovitura de gratie artei academiste oficiale.
Impresionismul e semnalat prin plain-airism, diviziunea tonurilor si coloritul clar. Umbra este considerate o alta nuanța a unei culori,
fiind ea însăși o culoare, in general de nuanța slab albăstrie sau violeta.

Manet nu a fost plain-airist, dar punea culoarea asa cum o vedea la lumina zilei. El observa foarte bine variațiunile suferite de un
obiect în aer liber, variațiuni cauzate de lumina și depărtare.
Cu venirea democrației, elita formata din Curte, nobili și înalta burghezie dispare. Publicul comun, adică “omul de pe strada”, nu are o
cultura vasta, scăzând astfel criteriul după care se apreciau operele de arta. Are loc o lupta continua intre publicul ostil către tot ceea
ce ii contrazice obiceiurile și artiștii, care vor sa aducă noutatea în arta.

Manet introduce aceasta noutate în arta prin subiectele abordate, prin felul sau de a înțelege un motiv. Execuția simpla, sigura, franca
ii ilustrează din plin temperamental.

Artistul introduce un raport precis si contrastant intre lumina și culoare. Pana la el, anumite parți erau prezentate în culorile lor
natural, în tonul local, iar cele umbrite erau acoperite de un ton brun pana la ruginiu. La Manet, lumina rezulta din raportul tonurilor
clare fata de cele întrebuințate pentru părțile umbrite.
Impresionismul își are originile în Școala Barbizon, unde artiștii s-au adunat pentru a picta în aer liber și pentru a se inspira din
decorurile naturale. De la această școală, impresioniștii au luat gust pentru peisaje și pentru frumusețea și luminozitatea naturii.
Impresionistii practica divizionismul cromatic, astfel incat suprafata panzei este impanzita cu mici ,,virgule,, de culoare pura.
Amestecul culorilor, care se facea in mod traditional pe paleta, se produce acum pe retina privitorului. - acest efect are denumirea de
AMESTEC OPTIC. El obliga spectatorul la o noua strategie, det-l sa se indeparteze cativa pasi de panza pt a putea recepta mai bine
mesajul pictural. Cu toate acestea, vor primi reprosuri referitoare la aspectul ,,neterminat,, al lucrarilor lor.

Inventia Fotografiei va avea urmari neasteptate asupra picturii.

Artistii devin constienti de faptul ca reproducerea exacta a realitatii poate fi preluata de folografie.
De ex. multe compozitii ale lui Degas se resimt de pe urma cadrajului fotografic prin punerile in pagina neasteptate.
Cel care avea sa ramana toata viata fidel noilor principii va fi CLAUDE MONET. In schimb, Degas nu va practica fragmentarea tusei. De
asemenea, dintre membrii grupului, Pissarro este cel mai echilibrat.
CLAUDE MONET - intalnirea cu cei doi initiatori (Boudin si Jongkind), ii provoaca revelatia luminii, astfel elaborand o pictura fluida,
aeriana si colorata.
- lipsa de interes fata de plein air
-atasat de figura umana cu miscarile ei delicate
Lui Monet îi plăcea să picteze în aer liber, mai ales în grădinile casei sale situate în Giverny (un loc pe care turiștii îl pot vizita astăzi).
În acest loc a realizat o serie de tablouri cunoscute sub numele de Nuferi, inspirate de iazurile din casa lui.
O altă dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale a fost Catedrala din Rouen (realizat în 1895). Această lucrare a constat din mai
multe portrete ale catedralei care au fost realizate în diferite momente ale zilei; În acest fel, Monet a reușit să surprindă modul în care
culorile clădirii s-au schimbat în funcție de incidența solară. Efectul luminii asupra formei este dus la extrem: constructia din piatra
este dematerializata, lumina palpaie si pare ca ,,mananca,, forma.
AUGUSTE RENOIR - isi va gasi idealul in arta trecutului.
Dintre impresionisti, el este cel mai aproape de acea bucurie de a trai, caracteristica curentului. El pare sa se afle intotdeauna
inauntrul unor gradini paradisiece.
A fost un pictor francez care s-a remarcat prin portretele figurii feminine, care au fost inserate în peisaje naturale. A fost un artist
foarte special care, prin lovituri de perie, a reușit să capteze vibrații și luminozități deosebite în lucrările sale.
Acest lucru poate fi văzut în picturi precum Marii scăldători (1884), unde corpurile feminine au o iluminare izbitoare și nuanțe roz.
În plus, loviturile de apă permit privitorului să perceapă mișcarea și vitalitatea.
In evolutia sa, se produce o ruptura neasteptata. Acum se va indrepta catre arta clasica, cautand formele ample ample si viguroase,
precizia desenului si armonia liniilor - ca in Umbrelele.
Lumina-culoare impresionista este abandonata in favoarea unor forme definite prin conturul ferm si atentia acordata compozitiei.
in sinteza picturala a ultimei etape, acesta asociaza nuduri senzuale de inspiratie mitologica cu fundaluri peisagistice gratioase si
pline de puritate.
opere: Dejunul canotierilor, Carare prin iarba
CAMILLE PISSARRO - va fi sufletul miscarii, organizand expozitii si atragand spre Impr, tineri cu un talent deosebit (Gauguin, Van
Gogh,Seurat).
El este pictorul care a suferit cea mai puternica influenta din partea peisagistilor englezi -Turner. A cautat mereu noutatea, de aceea
catre sfarsitul vietii, va adopta tehnica POANTILISTA a lui Seurat.
Ca și alți pictori din această perioadă, și el va căuta să depășească formele impresionismului. Personajele - siluete umane - care până
acum jucaseră un rol mai puțin important în opera sa, devin din ce în ce mai prezente.
Cel mai adesea sunt femei, care execută diferite munci la fermă sau visează cu ochii deschiși. În aceste condiții, peisajul devine
numai un fundal pentru prezentarea motivului principal. Tânăra fată cu băț (1881) este poate cea mai caracteristică pictură pentru
această perioadă de creație a lui Pissarro.
ALFRED SISLEY - impreuna cu Monet si Pissarro repr Impr in stare pura. Sisley evita sa topeasca formele in efecte atmoferice. El spune
ca Imp este o stare de fericire. Priveste orice subiect cu mult calm.
opere: Inundatiile de la Marly
EDGAR DEGAS - se apropie de impresionisti prin nonconformismul sau, gustul pt culoare pura si interesul pt viata cotidiana.
In tineretea sa, Ingres l-a sfatuit sa traga linii si iar linii, ceea ce nu va uita niciodata. Linia delimiteaza forma, il obliga sa abandoneze
divizarea tonului.
Loja teatrelor, sala de balet sau cursele hipice ii ofera pretexte pt compozitii de o modernitate neasteptata.
Fiind inspirat de stampa japoneza si de cadrajul fotografic, acesta ofera puneri in pagina in compozitii de o mare complexitate.
Aminteste de Leonardo prin nr mare de experiente tehnice care il face sa amestece uneori pastelul, uleiul sau guasa.
Prin fig modelatele in ultimii ani ai vietii, acesta se alatura pictorilor Daumier si Renoir, care au adus importante innoiri si in sculptura
sec 19.

Importanta luminii pentru impresioniști

Sentimentul cu care acești novatori privesc natura e un sentiment liric, de admirație entuziasta în fata aspectelor ei, determinate în
mare parte de acțiunea luminii. Lumina este agentul principal care da viata, însuflețește și modifica personajele mereu, deși
elementele componente rămân aceleași. Când e prezenta, natura este colorata, vesela, vibrează, iar când e absenta, totul e mohorât,
trist, nuanțele tinzând spre cenușiu.

O tema din natura nu e ceva invariabil, nu rămâne mereu asa cum a fost văzuta de un artist într-un anumit moment, cum credeau
peisagiștii secolelor trecute. Natura e în continua schimbare, iar aceasta schimbare depinde în primul rând de lumina, care la rândul ei
variază cu anotimpul, cu ora zilei, cu condițiile atmosferice.

Principiile Impresionismului
Domeniul din care se aleg subiectele se lărgește aproape infinit. Orice are drept sa servească drept punct de plecare pentru o opera
de arta, cu condiția ca tratarea si execuția sa fie sincere și ireproșabile. Artiștii nu vor mai privi la însușirile fizice, concrete și
permanente, ci mai degrabă la aparenta realității.
Impresioniștii cred ca un peisaj trebuie sa fie executat unde a fost văzut, metoda plain-airista ajungând la rangul de doctrina.
Paleta artiștilor se luminează. Tonurile nesigure dispar. Ei se servesc de câteva tonuri simple, vii, aproape pure, armonizate pentru a
da impresia unui buchet proaspăt de flori. Tonurile compuse, “les tons rompus”, erau mai șterse, lipsite de franchețe. Ei le înlocuiesc
cu juxtapunerea de tonuri simple, astfel ca verdele provine din galben și albastru, amestecate chiar pe pânza.

Impresioniștii nu vor întinde o pasta omogena, ci vor trage linii și virgule albastre lângă linii și virgule galbene, într-o anume proporție,
care de la o anumita distant, ne vor da exact tonul dorit. Tusa devine astfel extreme de importanta.

Un tablou impresionist apare deci ca un dos de broderie, in care firele se încâlcesc, pornind in toate direcțiile.

Pictori impresioniști:

In Franța:

Edouard MANET (1832-1883)

Claude MONET (1840-1922)
Frederic BAZILLE (1841-1870)
Camille PISSARO (1830-1903)
Alfred SISLEY (1839-1899)
Berthe MORISOT (1841-1895)
Auguste RENOIR (1841-1919)
Edgar DEGAS (1834-1917)
Henri de TOLOUSE LAUTREC (1864-1901)

In restul Europei:

James Mac Neill WHISTLER (1834-1903)

Max LIEBERMANN (1947-)
Paul Szinyei MERSE ()
Ladislau PAAL (1842-1880)
Nicolae GRIGORESCU (1838-1907)
Ioan ANDREESCU (1850-1882)
Antonio FONTANESI (1818-1882)
Domenico MORELLI (1823-1901)
Giovani SEGANTINI (1858-1899)

POSTIMPRESIONISM
Este un termen artistic care definește stilurile picturale care au apărut după impresionism.
Conceptul de postimpresionism nu se referă la un curent stilistic în sens strict, deoarece pictorii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și
începutul secolului al XX-lea la care se referă aveau propriile stiluri personale. Mai mult, fiind un termen post-creat, acești pictori nu s-
au numit postimpresioniști.
Nu putem vorbi de un curent unitar, ci e o perioadă de căutări, de tatonări, în care pictorii preiau ideile inovatoare ale impresioniștilor
și le dezvoltă fiecare într-o manieră proprie.

Putem vorbi de mai multe subcurente (pointilism, simbolism, sintetism ș.a.) dar și de pictori care nu se încadrează în nici unul din
aceste subcurente.

Ca element comun, putem spune că formele devin mai stilizate decât în impresionism, dar mai puțin stilizate decât în fauvism și
cubism (curente care s-au dezvoltat ulterior).
Ca grup și individual, artiștii post-impresioniști au împins ideile impresioniștilor în noi direcții. Cuvântul "post-impresionism" a indicat
atât legătura lor cu ideile originale de impresionism, cât și plecarea lor din acele idei - o călătorie modernistă din trecut în viitor.

în timpul mișcării post-impresioniste, Vincent van Gogh a intensificat deja culorile vibrante ale impresionismului și le-a vopsit gros pe
pânză (o tehnică cunoscută sub numele de impasto ). Pensulele energetice ale lui Van Gogh au exprimat calități emoționale. Deși este
dificil să se caracterizeze un artist ca fiind unic și neconvențional ca și van Gogh, istoricii de artă văd în general lucrările sale anterioare
de reprezentare a impresionismului, iar lucrările sale ulterioare ca exemple de expresionism (artă încărcată cu conținut emoțional
încărcat).

În alte exemple, Georges Seurat a preluat brushul brusc al impresionismului și la transformat în milioane de puncte colorate care
creează pointilism, în timp ce Paul Cézanne a ridicat separarea culorilor impresionismului în separări ale planurilor întregi de culoare.

Cei mai cunoscuți pictori ai acestei perioade sunt Paul Gaugain, Vincent van Gogh, Henri de Toulouse-Lautrec, Georges Seurat, Gustav
Klimt, Edvard Munch.

In ultimele doua decenii ale sec 19, pictorii vor incerca sa repr nu numai ce observau, ci si ceea ce observau, arta astfel devenin libera
sa exprime atat profunzimea trairilor sufletesti, cat si aspecte ale realitatii.
asistam la o serie de incercari al caror scop era de a supune pictura unei ordini intelectuale si nu doar sensibilitatii ochiului. - arta post
imp este in contradictie cu arta lui Monet.

NEOIMPRESIONISM
-miscare constituita de Seurat si Signac
- urmareste studiul stiintific al culorii, care incearca sa sistematizeze stiudiul diviziunii tonului inceput de Impresionism.
- Idealul era de fapt fundamentarea stiintifica a achizitiilor facute de impresionism in zona luminii si culorii.
Ca si tehnica, artistii aceastui curent folosesc tonuri pure, juxtapuse si totul pe suprafete tot mai mici. Acest lucru se face pentru a se
garanta un efect de fuziune al culorilor asupra retinei. Tusele acestea divizate - care ca si tehnica poarta numele de divizionism - se
vor amplifica pana se obtin niste puncte colorate - de aici si denumirea de pointilism.
Refuzand/ respingand orice amestec pe paleta, neoimp nu astern pe panza decat tente iesite din rosu, albastru, galben, verde (culori
elementare ale cercului lui Chevreul).
- acestia recurg la un sistem de tuse poantiliste - privite de la o anumita distanta, se amesteca optic, recompunand tonul exact.
- nu se multumesc cu reprezentarea a doar ceea ce vad, neoimp astfel org suprafata, dispunand culorile si masele dupa o anumita
ordine aleasa in prealabil, urmarind rigoarea constructiei.
- lucrarile neompr au la baza calculul rational, uneori in detrimentul sensibilitatii.

GEORGES SEURAT
- teoretician - împreună cu Paul Signac - al tehnicii divizioniste în pictură.
- acesta se ivește atunci când impresionismul pare să-și piardă din vigoare. Stilul și concepția lui Seurat fac simțită influența unei noi
revoluții plastice.
- lucrarea sa Duminica de vara la Grande Jatte - apare ca un manifest al unei noi tendinte, care continua Impr. dar se si opune
acestuia.

PAUL SIGNAC - discipol al lui G. Seurat

- va deveni teoriticianul miscarii prin cartea De la Delacroix la Neoimpr.
- influenta sa se va resimti nu numai in epoca, ci si la inceputul sec 20, cand pasiunea pt puritatea culorii dispuse dupa tehnica
poantilista se regaseste in activitatea anumitor artisti.

PAUL CEZANNE
- are cea mai mare influenta asupra picturii a sec 20.
- acesta adopta tentele clare si picteaza intr-un stil apropiat de impr echilibrat al lui Pissarro - fara ca anvelopa atmosferica sa
estompeze forma obiectelor. (casa spanzuratului)
- Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor și directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să
reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii
teoreticieni ai artei, "faza cézanniană". Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanță evoluția
artei moderne, al cărei limbaj o revoluționează în direcția unor experiențe neașteptate.
Cézanne lucrează de-a lungul întregii sale vieți la anumite teme și le esențializează. O astfel de temă este seria jucătorilor de cărți. Se
poate remarca paleta deosebit de rafinată a culorilor, deoarece din tonurile calde, dar amestecate brutal, radiază o înaltă formă a
suavității.
O altă temă preferată sunt naturile moarte cu fructe, care revin ca un leitmotiv în creația lui Cézanne.
- El era imersat într-o lume imaginară, fantastică, mistuit de dorința de a exprima un tumult irezistibil al pasiunii umane. Pentru un
artist cu un simț dramatic pentru perceperea complexității lumii precum al lui Cézanne, o reprezentare simplă a vizibilului era
insuficientă.
- Cézanne era de părere că un pictor nu ar trebui să surprindă doar impresia caracterului momentan şi trecător al naturii din jurul lui,
ci să ajungă să reprezinte natura eternă şi neschimbătoare, aşa cum a fost creată de divinitate. De aceea acest artist îşi construia
tablourile conform regulilor de compoziție clasică. Pentru el, orice fragment de natură era o întrupare a eternității lumii din jur pe
care el încerca să o reconstruiască pe pânză.
Prin metoda folosită poate fi înțeleasă calitatea solidității compozițiilor lui Cézanne. El nu lucra cu toată pensula, ci obişnuia să aplice,
unul peste altul, numeroase straturi la fel de subțiri ca acuarela, care se uscau instantaneu. Așadeci, lucrările lui sunt protejate de
riscul de a se forma crăpături ca atunci cănd un strat de vopsea exterior se aplică peste unul ud interior şi fiecare se usucă la un
moment diferit.
Acesta foloseste tuse largi, construind volumul cu ajutorul culorii. Termenul de modulare a culorii isi va gasi o perfecta aplicare in
panzele sale, in care proprietatile spatiale ale culorii ii ofera posibilitatea sa sugereze adancimea.
- fraza lui cezanne, care spune ca elementele din natura se reduc la forme geometrice (con, cilindru, sfera), va avea un mare ecou in
randul cubistilor.

VINCENT VAN GOGH

- pictor olandez care, a practicat meseria de pastor, incercand sa creeze punti intre suflete.
- O prima lucrare - Tarani mancand cartofi - este construita pe baza contrastelor valorice care ne amintesc de Rembrandt.
- o experienta cu importante consecinte asupra evolutiei sale viitoare o reprez contactul cu pictura impresionistilor, dar si cu stampele
japoneze.
- paleta i se lumineaza si culorile sale dobandesc o adevarta incandescenta.
- a incercat sa exprime cele mai teribile pasiuni umane prin imbinarea a doua culori : rosu si verde.
- ,,virgulele,, impresioniste devin linii lungi de culoare pura, care incep sa se incolaceasca in spatiu ca niste liane.
- este in permanenta in cautarea luminii solare.
- incearca sa isi analizeze/examineze/studieze propriul chip pt a descifra enigma unei existente dramatice
- in lucrarea Autoportretul cu urechea taiata - Van Gogh se infatiseaza dupa ce isi taiase urechea in urma unei dispute cu Paul
Gauguin.
- sfarsitul acestuia ii este prevestit de o serie de lucrari (Lan de grau cu corbi), in care latura expresionista a picturii sale se intensifica.

HENRI DE TOULOUSE-LAUTREC
- ramane diform din cauza unui accident suferit la varsta adolescentei, astfel ca toate energiile sale se vor canaliza catre arta.
- detesta natura, insa este pasionat de cai, de spectacole de cabaret. de acrobati (Calareata de la Circul Fernando, Gateala).
- acesta priveste lumea cu un soi de tandrete
- va deveni pictorul vietii de noapte
- cauta sa descifreze secretele figurilor si corpurilor , cufundandu-le intr.o lumina impersonala si rece. - aici va exista primul afis
inspirat de stampele japoneze.
- cu linii simple, dar incisive, la care adauga cateva pete de culoare, acesta va revolutiona arta afisuui si este socotit, pe drept cuvant,
parintele afisului modern.
ex Divanul japonez, Jane Avril

PAUL GAUGUIN
- a vrut sa incerce totul.
- simte nevoia de a evada catre o lume primitiva, simpla, imaginata ca un adevarat paradis pierdut.
- in 1883/ in timpului vietii, Guaguin renunta la un post de functionar bancar si isi paraseste familia pt a se dedica in intregime picturii.
- picteaza prin pete ample de culoare, delimitate de contururi grafice - va aduce acestei perioade denumirea de CLOISONISM (tehnica
ernailului si vitraliului).
- prin gauguin, desenul isi robandeste functia limitativa.
- tablourile sale aveau sa starneasca entuziasmul unui grup de artisti cunoscuti sub numele de NABISTI.
- prin preluarea sugestiilor tehnice din arta primitiva, vitraliile gotice / stampa japoneza, gauguin ajunge la o noua formula de expresie
plastica - SINTETISM.
- acesta pleaca in Tahiti din dorinta de a evada de realitate, aventura sa fiind picturala, dar si interioara. Aici nu a cautat pitorescul sau
exotismul, ci inocenta omului neafectat de civilizatie. astfel, in mod voit, indeparteaza modeleul, valorile, perspectiva lineara,
esalonarea planurilor din pictura traditionala , cu scopul de a obtine compozitii cu un caracter monumental si decorativ, apropiat de
cele medievale.
- Gauguin stabileste adevarate coresp intre armonia tonurilor pure, asociata cu ritmul liniilor si acordurile sunetelor - Spiritul mortilor
vegheaza
- inainte de a muri, ros de boala, acesta picta, o panza neinchipuit de surprinzatoare - Sat breton sub zapada.
- opera lui constituie un punct de plecare pt modernii de la inceputul sec 20. acesta anunta FOVISMUL, dar si arta abstracta prin
juxtapunerea petelor de culoare.
opere: Femei pe plaja, Cine suntem? Incontro ne indreptam?

ARTA 1900
- cea mai reprezentativa lucrare - La Sagrada Familia - Antonio Gaudi
- ART NOUVEAU / MODERN STYLE / STILE LIBERTY.
- a aparut in orasele industrializate din Occident
- reactie impotriva artei oficiale si a aceleia predate in academii.
- reprezinta o dubla reactie :
1. impotriva ecletismului arh si artei decorative al sec anterior(19)
2. impotriva produselor de serie industriala, care erau socotite urate.
De aceea, nu este intamplator ca realizarile cele mai de seama au loc in cadrul artelor decorative - acestea fiind asociate cu o miscare
de reinviere artizanala.

Elemente caracteristice:
- temele sunt inspirate din natura - elem florale si animaliere stilizate.
- linia sinuoasa - folosita in arabescuri lineare si cromatice- devine un elem cheie
- compozitiile sunt de forme aplatizate, organizate dupa ritmuri lineare, arareori simetrice.
- arta 1900 isi va gasi ca surse de inspiratie STAMPA JAPONEZA, SCULPT din Africa ,Oceania, ARTELE POPULARE din C Europei,
SIMBOLISMUL EUROPEAN.
- ecouri are artei 1900 se regasesc si in opera altor artisti importanti - Brancusi.
- aceasta va influenta toate curentele de la incep sec 20
SCULPTURA
- Daumier sculpteaza cu dezinvoltura o serie de statuete cu un modelaj nervos, aproape expresionist. (RATAPOLI)
- Renoir se dedica sculpturii in ultimii ani ai vietii, modeland cu mare dezinvoltura nuduri fem incarcate de senzualitate.
- Degas a lasat o opera sculpturala - amintind de subiectele din pictura si pastelurile sale
- la sfars sec, Paul Gauguin se intoarce catre lumea primitiva care il influentase
- FRANCOIS RUDE este cel mai bun sculptor francez din prima jum a sec 19
acesta a participat la decorarea arcului de triumf din paris.
ramane un izolat intr-o epoca dominata de Clasicism.
- JEAN BAPTISTE CARPEAUX - precursorul lui Rodin - este cunoscut pt grupul ,,Dansul,,, amplasat pe fatada Operei din Paris. Acesta
scapa de influenta academismului oficial si prefera sa se inspire direct din viata.
- AUGUSTE RODIN - reprezinta inceputul sculpturii moderne.
a fost un realist, pana in pctl in care a fost acuzat ca anumite opere nu sunt decat niste mulaje dupa fiinte vii.
se inrudeste cu impresionisti prin capacitatea sa de a retine clipa frematatoare de viata, dar este si sensibil la subtilitatile miscarii
Art Nouveau.
a recurs la deformari pt a spori expresivitatea fiecarui fragment al unei lucrari.
statuia lui Balzac a starnit cele mai aprinse discutii - in aceasta depaseste asemanarea fizica, cu scopul de a sugera realitatea
profunda a marelui romancier.