Notă informativă

Cu privire la rezultatele controlului

tematic ,,Strategii de motivare a elevilor
pentru învățarea eficientă”
În conformitate cu planul de activitate al liceului în perioada octombrie – noiembrie a
fost realizat controlul tematic ,,Strategii de motivare a elevilor pentru învățarea eficientă”,
drept temei fiind sporirea numărului elevilor corigenți.
Motivele învăţarii, procesul de dezvoltare a lor trebuie susţinut în mod sistematic de o serie
de stimulente pozitive prin care cadrul didactic să reuşească să-i determine pe elevi să
înveţe, să le trezească interesul pentru diferite activităţi.
Obiectivele controlului:
- rolul cadrului didactic în motivarea elevilor pentru învățarea eficientă
- eficiența strategiilor de promovare a motivației școlare utilizate în cadrul lecțiilor
Activități întreprinse
a) la nivel de cadru didactic
- organizarea și desfășurarea seminarului
- asistențe la ore
- observarea
- discuții
b) la nivel de elev
- observarea
- discuții
În cadrul controlului au fost asistate lecții în clasele primare și la disciplinele școlare din
aria curriculară Limbă și comunicare.
În clasele primare realizează procesul instructiv-educativ învățătorii Tomșa M. (clasa I-
i), Bouroș A. (clasa a II-a), Roman D. (clasa a III-a,,A”), Popesco E. (clasa a III-a,,B”),
Tomșa C. (clasa a IV-a,,A”), Zmeu E (clasa a IV-a,,B”). Au fost asistate 14 lecții. În urma
lecțiilor asistate s-a constatat că cadrele didactice corect structurează demersul lecției,
adecvat utilizează metodele de predare/învățare/evaluare, ținând cont de particularitățile
individuale ale elevilor. Majoritatea elevilor sunt activi în cadrul lecțiilor, dau răspunsuri
clare și complete, ușor și corect utilizează termenii caracteristici disciplinelor studiate în
conformitate cu curriculumul școlar.
Un rol important în stimularea motivației pentru învățare îl au materialele didactice
utilizate în cadrul lecțiilor (fișe, materiale ilustrativ-demonstrative, obiecte decupate),
tehnologiile educaționale (computerul, crearea sarcinilor de lucru prin intermediul diferitor
aplicații) trezesc curiozitatea elevilor ceea ce motivează învățarea.
De asemenea elevii sunt stimulați verbal ,,bravo”, ,,foarte bine” , ,,foarte frumos”,
prin încurajare (,,și el/ea tot știe”, ,,și el/ea tot poate”, prin aplaudarea celui mai
frumos/corect/reușit răspuns), printr-un feedbak pozitiv, autoevaluare. Uneori sunt motivați
material (de exemplu, bomboane, fructe...). De asemenea pentru crearea motivaţiei cadrele
didactice prezintă elevilor scopul învăţării, domeniile de aplicare a cunoştinţelor, apreciază
pozitiv şi încurajază elevii să-şi realizeze scopurile, le menționează progresele făcute, le
trezește curiozitatea pentru ceea ce trebuie să înveţe. Exigenţa ridicată, recompensele
sporesc motivaţia. Colectivul în mijlocul căruia îşi desfăşoară elevul activitatea, climatul de
muncă în cadrul acestuia nu mai puțin motivează elevii pentru o învățare eficientă (pe
parcursul lecției se menține disciplina, este liniște, sunt create condițiile necesare pentru o
activitate productivă).
În clasele a V-a – a XII-a au fost asistate 25 de lecții. În clasele a V-a, a VI-a, a VII-a
s-a observat că o bună parte din elevi învață din plăcere, pentru că vor să cunoască. O altă
parte învață pentru note, pentru recompense din partea părinților. De asemenea sunt și elevi
care trebuie monitorizați permanent pentru ca ei să realizeze sarcinile propuse de profesor,
în caz contrariu ei își găsesc alte ocupații și sunt prezenți la ore numai fizic. Atitudinea
elevilor față de procesul educațional este diferită de la o disciplină școlară la alta, fapt care
poate fi explicat prin relațiile interpersonale profesor-elev, stilul de predare al profesorului,
responsabilitatea cadrului didactic în pregătirea pentru lecție, selectarea metodelor de
predare/învățare/evaluare, a conținuturilor tematice.
Mai critică situația s-a dovedit a fi la lecțiile de limba și literatura română în clasele a
V-a – a VIII-a din motivul iresponsabilității cadrului didactic, care a dat dovadă de o
pregătire insuficientă de specialitate (erori științifice în predarea meteriei gramaticale), lipsa
proiectelor de scurtă durată, abateri de la proiectarea de lungă durată, plecarea în concediu
de boală (3 concedii pe parcursul a 3 luni de activitate), reacție bolnăviciosă la obiecțiile și
recomandările înaintate (,,am să mă eliberez din funcție și veți rămâne fără profesor”), lipsa
dorinței de a schimba situația. Nemulțumiți de organizarea și desfășurarea procesului
instructiv-educativ la limba și literatura română de către dna Bajurea L. sunt atât elevii cât și
părinții, diriginții de clasă. Toate aceste aspecte nu motivează ci demotivează elevii pentru a
studia disciplina Limba română.
De asemenea critică situația este și în clasa a IX-,,A”, însă în cazul dat elevii dau
dovadă de iresponsabilitate totală atât ce ține de pregătirea temelor pentru acasă cât și
activitatea în clasă. Majoritatea elevilor au un comportament și vocabular neadecvat,
neglijează obiecțiile profesorilor. Au fost întreprinse mai multe activități (discuții
individuale și de grup cu elevii și părinții, micro-consiliu cu prezența administrației,
cadrelor didactice, a elevilor și părinților) în scopul ameliorării situației create, dar fără
succes. Aici este vorba de lipsa totală de motivație pentru învățare, nici faptul că riscă a fi
neadmiși la examenele de absolvire a gimnaziului nu-i face să-și schimbe atitudinea față de
procesul instructiv. Părinții de asemenea nu mai au influență asupra copiilor.
În clasele de liceu în fiecare clasă sunt 5-6 elevi care prezintă interes și pregătesc
sistematic și calitativ temele pentru acasă, încadrându-se activ și în activitățile didactice în
cadrul orelor. Din discuțiile cu acești elevi la întrebarea cum le reușește să meargă și la
antrenamente și temele să le învețe, au răspuns că este îndeajuns să fie dorință, că ei învață
pentru că le este interesant, pentru că vor să cunoască mai mult, pentru că vor o medie mai
mare în anexa la diploma de bacalaureat. La disciplinele de studiu preferate învață din
plăcere, iar la cele mai puțin interesante pentru ei – pentru notă.
Cu părere de rău, marea majoritate a liceenilor demonstrează lipsă de interes față de
procesul instructiv, motivând că ,,nu le este interesant, că materia care se predă la școală nu-
i va fi de folos în viață, nu are nici o legătură cu viitoarea profesie, că unele discipline
școlare nu le-au înțeles nici în clasele mai mici, iar acum nici atâta, le este lene, nu vor...”.
Un alt motiv este oboseala (2 antrenamente în zi).
Consider că un motiv serios în scăderea interesului față de studii sunt și deplasările la
competiții, cantonamente de lungă durată, lipsa continuității /consecutivității în procesul de
predare/învățare/evaluare. După cantonamente elevii revin dezorganizați și au nevoie de mai
mult timp pentru a se reîncadra în procesul educațional. (Elevii din clasa a XI-a,,B” la
lecțiile de limba română și limba engleză: ,,Dna profesoară, noi nu am fost la lecții 15 zile,
da dră ne întrebați tema, vreți ca noi să lucrăm. Trebuie să ne deprindem...”). Majoritatea
elevilor nu conștientizează că trebuie să combine cartea cu sportul, confundă liceul cu profil
sportiv cu școala sportivă.
Un rol important în motivația școlară îi revine cadrului didactic. Anume printr-o
motivație pozitivă el poate mobiliza eforturile elevului în vederea obținerii performanțelor
în activitatea sa. Il menține într-o stare dinamică, atras de sarcinile de învățare, receptiv.
Prin talent și tact, si prin calitatea actului didactic profesorul poate să motiveze elevi și îi
poate demotiva prin aprecieri incorecte sau prin lipsa acestora, prin activități de rutină,
plictisitoare.
 Țin să menționez că majoritatea cadrelor didactice, care realizează procesul
educational în clasele a V-a – a XII-a, slab motivează elevii pentru învățare. Lecțiile decurg
monoton, sarcinile propuse – plictisitoare, nu se variază formele și metodele de lucru.
Principalii factori motivaționali: tezele semestriale, nota semestrială, admiterea la examene,
care în majoritatea cazurilor sunt percepuți de elevi drept amenințări. Practic lipsesc astfel
de metode didactice cum ar fi situația de problemă, studiul de caz, simularea/jocul de roluri,
care atribuie elevilor un rol activ în procesul de instruire, stimulează interesul, provoacă
dorința de a se exprima, de a propune soluții....
Un motiv nu mai puțin important al reușitei scăzute este și admiterea în clasa a X-a a
elevilor cu un potențial intelectual scăzut, media examenelor de absolvire a gimnaziului
fiind 5,00 – 6,50.

Concluzii :
1. Cadrele didactice care realizează procesul educational la treapta primară:
- realizeaza procesul instructiv-educativ in conformitate cu cerintele curriculumului
scolar la treapta primară;
- lecțiile sunt corect structurate și bogat înzestrate cu materiale didactice;
- strategiile utilizate în cadrul lecțiilor promoveaza, în special, motivația școlara
intrinsecă.
2. În clasele gimnaziale și de liceu:
- majoritatea cadrelor didactice corect structurează demersul didactic, respectând
cerințele curriculare, cu excepția cadrului didactic Bajurea L., profesoară de limba și
literatura română;
- lasă de dorit asigurarea didactică și metodică;
- strategiile educaționale utilizate în cadrul lecțiilor au un impact scăzut în motivarea
elevilor pentru învățare;
- majoritatea elevilor prezintă dezinteres față de procesul instructiv.

Recomandari:
1. Cadrele didactice (gimnaziu/liceu):
- să selecteze minuțios strategiile didactice utilizate în cadrul lecțiilor, ținând cont de
interesele elevilor
- să creeze la elevi automotivarea – cea mai puternică motivație școlară deoarece
motivele personale (nevoia de recunoastere, viitoarea profesie, demnitatea, pasiunea,
dorinta de a sti, de a dobandi respect fata de sine și față de alții) dau forța de muncă
necesară;
- să se autoformeze la capitolul Motivarea elevilor pentru învățare;
2. Bajurea L. să studieze literatură de specialitate, să se înscrie la cursuri de formare
continua, să asiste lecții la colegi pentru a reactualiza formarea inițială la specialitate.
3. Media de admitere în clasa a X-a să nu fie mai mica de 7,00.

Sudacevschi Liudmila, director adjunct

Ședința Consiliului profesoral
_______________________________