LUCRARE DE LICENTA MODALITATI DE PREGATIRE A COPIILOR PRESCOLARI IN VEDEREA ADAPTARII OPTIME LA ACTIVITATEA SCOLARA

profesor scoala

ALTE DOCUMENTE FISA DE LUCRU - TIMPURILE VERBULUI verificarea experimentala a proprietatilor chimice a acizilor anorganici PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (ALGEBRĂ) PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASA A IV-A ISTORIE PROBA DE EVALUARE SUMATIVA ROMANA FORMULAREA INTREBARILOR SI CORECTAREA RASPUNSURILOR Teza cu subiect unic pe semestrul I - Limba si literatura romana - Clasa a VII-a Planificare calendaristica Modul: masini si utilaje industriale

PLAN DE LECTIE MATEMATICA - : lectie de recapitulare si sistematizare Educabilitatea

UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I - PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II - PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ - OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL III- METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII " sOCULUI sCOLARIZARII"

3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV - CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute 4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

dupa cum s-a mai afirmat. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. cât si în cadrul activitatilor liber creative."Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi" H. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. cultivând imaginatia. moral. si în activitatea didactica de dimineata. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. scop final al gradinitei. a activitatilor matematice. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. sa utilizeze. gândirea creatoare. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. sa interpreteze. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. a scrierii grafice. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. sa citeasca. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. Pentru obtinerea reusitei acestora. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. pregatitoare. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. munca. . în sfârsit. intelectual. etc. Prin natura lor. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. disciplineaza conduita si contribuie. reusita depinde de începutul realizat în gradinita. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. orienteaza activitatea psihica. a activitatilor de dezvoltarea limbajului.

este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. asa cum se precizeaza înca din articolul I. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. metode. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. Aceasta lege. 20-25 elevi la învatamântul primar. a fost un învatamânt formativ. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. continutul si finalitatile învatamântului. cuprinzând resursele. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. din anumite motive. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. . privita ca sistem si proces. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. Atât continutul reformei. În privinta continutului sau. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. procesele. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. Starea de pregatire psihologica. la Ministerul Educatiei. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. numai pe baza de concurs.forme. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. mijloace). acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. 25-30 la licee. În spritul reformei. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. Cercetarii si Tineretului. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. institutional. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare.

servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. învatarea. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. S-a avut în vedere jocul. . da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. Gradinita. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. psihomotric si socio-afectiv. organiza. deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. acum rasar mladitele "eului" si se consolideaza trasaturile de personalitate.1. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. Gradinita. pentru perspectiva scolii românesti. la nivelul copilului din grupa mare. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. activitatile matematice. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . pentru valentele sale formative. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. cu sistemul sau educativ. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului.Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. Din domeniul acesta sunt: limbajul. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei.exercitiu. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de . deoarece este accesibil vârstei. importante. receptiva la înnoirile aduse si care se impun.

cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). Muschii sunt insuficient dezvoltati. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. nivel specific acestei perioade. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. cei lungi mai rapid decât cei scurti. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. desenat. Are loc. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. fapt ce da o alta forma întregului corp. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. este alterat în parte si fenomenul "cresterii seculare" la care m-am referit mai sus. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. adica perioada prescolara. devin deosebit de complexe. La 3 ani. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre.crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. desigur. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. Utilizarea mersului. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. Fireste. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. fireste. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. Aspectele arhitectonice ale acestuia. la 1355 gr la 5 ani. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. . Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. morfologia si potentialul sau de activism. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. ramificarea dendritica a acestora. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). taiat. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare.

Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. continutul sertarelor. În mod concret. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. poate face din hârtie mici jucarii. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. pe care le întinde spre podea. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. mijlocie si mare). Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. se desfasoara stadial. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. poate desena sau colora desene simple. Debesse afirma: "Cresterea copilului. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. se angajeaza în jocuri mai dificile. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. se realizeaza în etape succesive si coerente. poate aranja un scenariu din figurine mici. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12.Inima. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. Este atras de balustrade.14 luni. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. fara a fi sincrone. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. M. pozitia lor si a usilor. Aceste procese. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. În acest sens. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. de la nastere la maturitate. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt. b. ea se accelereaza sau . care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. fapt mmce presupune. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. Respiratia este superficiala. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. catarari pe garduri. Viteza în mers creste. c.

Prescolaritatea este perioada descoperirii realitatii fizice. fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei. Aparent. Largirea cadrului relational cu obiectele. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica. Jocul este activitatea prioritara. punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. explozive. mare). constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. mijlocie. prescolarul mic se ascunde adeseori. . acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. 1. fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. mult mai deosebite de cele din familie. apar si se înlocuiesc conduite semnificative. neprevazute ca perioada prescolara. Asistam. ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic". intra ca notificatie în cei "7 ani de acasa". schimbarile sunt neîntrerupte si continue. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne. în realitate. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. Astfel. si ca o activitate dominanta. dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. fiecare având o structura psihica particulara. în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire. Aceasta perioada. la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. cum este jocul "De-a ascunsa". În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. deci. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. a realitatii externe care nu depinde de el.se încetineste. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. punând în fata copiilor noi cerinte. pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta.2. de îmbracare. însa. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli. constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare. la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere.

deoarece le capteaza prioritar informatiile. cum ar fi gustativa. de ce unele lucruri plutesc?. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual. dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune. Observam astfel o dilatare a personalitatii. El prezinta mai mult interes pentru povesti. Exemplu: în jocul "De-a ascunselea" prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns. albastru). violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice. nereusind sa puna în fata acestuia. manifesta interes pentru adulti. olfactiva. El este curios. scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului. de activitati. afectivitate instabila. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la . complexul cum ar fi: "de ce pluteste balonul pe strada?. Forma dominanta de activitate este jocul. El este mult mai preocupat de joc. ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si auditiva. memoreaza usor. cum?". iar cele intermediare (portocaliu. traieste intens emotiile. indigo. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. de ce vine umbra dupa om? ". Jocul devine aproape obsedant. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactilchinestezic si cel vizual. verde. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa.La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. acestea fiind instrumentul de control al acesteia. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: "de ce?. deoarece copilul este dependent de mama. daca obiectul perceput vizual este cunoscut. dar si de conflictele ce se desfasoara. remuscari si admiratii. se joaca mai mult singur. ascunderea nefiind reusita. galben. gândirea subordonata actiunii cu obiectele. traind puternice emotii legate de personajele acestuia. pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza. cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii. se implica imaginatia creatoare a copilului. pentru ce?. care continua sa se dezvolte. recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes. iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. îi place sa se plimbe cu acestia. de realitatea externa. iar celelalte forme de sensibilitate. Copilul vrea sa afle. sa stie cât mai multe lucruri. i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. manifesta timiditati si agresivitati. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu. nu stie sa se exprime clar. alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul. iar pentru situatii noi. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. dar nu-si propune deliberat acest lucru. iar curiozitatea lui este vie si permanenta.

care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. mai creative. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. imaginatia copilului. fiabilitatea în memorie. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. rapiditatea în gândire. departe. Operarea angajeaza atentia. fenomene. imaginatie. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. memorie. alcatuiesc intelectul. în ansamblu. a pozitiei lor deasupra. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. atentie. care este simbol. dedesupt). limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. structura. cum ar fi: forma. De la limbajul situativ. gândirea si alte procese psihice. Asadar. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. desi insuficient format. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. relieful. lovire. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. imaginatia. Intelectul copilului. care. Cu toate acestea.atingere. mai interesante. situativ cu caracter schematizat. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. Apar forme noi de perceptie. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. jos. caracterul sau închegat. în precizie. memoria. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. conducând astfel la construirea claselor logice. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. în spate. limbaj. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. preconceptiile vor câstiga în generalitate. memoria. gândirea. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. de aceea uneori este incomunicabila. sus. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. marimea. creativitatea) . spre dreapta. în fata. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. Treptat. Cu ajutorul cuvântului. gândirea are un caracter intuitiv. la adult acest caracter se diminueaza. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. ciocnire. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea.

Asemenea modificari sunt posibile. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. logica. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. începe procesul organizarii atentiei voluntare. haotic. unde intra în contact cu persoane straine. Deci. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. izolate. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. de pudoare la 3-4 ani. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. Gândirea prescolarului este preconceptuala. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului.care se constituie ca rezultat al acestei operatii. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. limbajului interior. cu care se si identifica. apar forme noi). Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. se mareste volumul. are un caracter incoerent. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. tonifiante. noilor solicitari cu care el se confrunta. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. intuitiva. Se dezvolta si memoria mecanica. nesistematizat. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. Unii se adapteaza mai rapid. iar amintirile lui sunt fragmentate. de bucurie si satisfactie. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. în principal. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. La 6 ani apare criza de prestigiu. în prescolaritate. de mândrie la 4 ani. . altii dificil sau chiar deloc. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. multumire. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. voluntara si involuntara. egocentrica si magica. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. placute. Stabilitatea si concentrarea ei creste. sub influenta gândirii si limbajului. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. involuntara si voluntara. pozitive.

dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. etc. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie"[1] (Ed. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. a educatiei. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam "mersul firii". încep sa devina tot mai evidente. 1. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta.Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor.3. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. mai ales pe cele cu valoare sociala. sa educam vointa prescolarului. când produc satisfactii parintilor. pentru individualizarea activitatii instructiv. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. "Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei.a. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. când prin realizarea activitatii respective. asa încât. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei "naturi inerioare". daca dorim sa formam. mai ales cei mijlocii si mari. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. se pot aduce multiple si solide argumente. Claparede). pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. anatomia si fiziologia omului. legate de scopul general al educatiei. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. Suchodolski). Prescolarii. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. sociologia educatiei. Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. Evident. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. educatoarei. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. stapânirea de sine. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. "Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile" (B.educative. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. . de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. psihologia copilului. s. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice.

vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. cu precadere. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. perioada progreselor. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. în sfera sentimentelor. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. dezvoltarea personalitatii lui. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. În conturarea personalitatii copilului. deprinderi. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia."Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale". studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. pentru a obtine rezultatele dorite. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte". reactiile afective si . Pavelescu "implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. "individualizarea ca principiu educativ" spune V. De aceea. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. receptive modalitati si sensibilitati psihice. inclusiv sociabilitatea. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. o serie de aptitudini. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului.Asadar.asa cum arata psihologul francez M. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. strategia individualizarii. sa le descopere sensibilitatile. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului bio-psihic al copilului. întrucât. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. cu cât mai multe sanse de succes. creative). perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. care constituie . comportamente) si cu o "biografie" a personalitatii deja elaborata. remarcabile în toate planurile si în special. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. Gradinita. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri "proprii" ("educatia pe masura" si "scoala pe masura"). prin competenta educatoarelor. nu poate fi rezultatul unei simple inspiratii. dintre etapele dezvoltarii copilului. Debesse[2] . ci ea presupune. ca prima institutie de educatie organizata.

Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. înainte de intrarea copilului în scoala. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale.OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. comportamentul.volitionale (Ursula schiopu)[3]. are loc procesul de "alfabetizare". În societatea moderna. Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. Deci. încadrata într-un regim de munca. a esecului scolar). în cadrul caruia au crescut si au trait. devenite active. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. se dezvolta curiozitatea. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. precum si în domeniul sociabilitatii lui. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. tot în copilarie. Diferenta între copiii de 5-7 ani. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. visarii si a jocului. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. Prin joc se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ . Practic. Pavelescu). aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. decalajul între viata cronologica. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. a ramânerii în urma la învatatura. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. Mediul socio-cultural. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. Modul lor de receptare.1. ci faptele de conduita. fanteziei. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea . afectiva si psihomotorie a prescolarului. a faptelor. în cadrul caruia au crescut si au trait. dezvoltarea morfofunctionala. într-o disciplina a vietii.

morala neconsolidata. disfunctiile minime partiale). b. capacitatea redusa de concentrare. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. microleziunile sistemului nervos central. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. elementare si superioare. etc. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. cognitive. alternându-se în anii urmatori. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). fisa psiho-pedagogica. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. dominanta laterala. · Factori organici secundari (traumatismele externe. subalimentatia.mai prezent la 5-6 ani.. · Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. tulburari organice interne si cele musculare. nivelul proceselor. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. etc. instabilitatea psihomotorie. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. Forme mai grave de imaturitate scolara . Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. boli cronice). familia dezorganizata. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. a. mijloace educationale neadecvate. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: · Factori organici primari (leziunile nervoase primare. imaturitatea neuromusculara. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer . scriere. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. limbajul membrilor familiei).intereselor scolare.

Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. clasa a IV-a . precum si la nivelul motricitatii fine.O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. corecte. grupa mare. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. calculul scris. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. Sechele postencefalice: Simptomul major (tulburari de comportament). lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. Suchsingere si G. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul "test liniar" care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. clasa I.. etc. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. scrierea dupa dictare. adica ritmul încet al miscarilor. . Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. impulsivitatea si conduita dezechilibrata. ). Afectiunile cerebrale minime. iar la 6 ani. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. scriere. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. zece linii. etc. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiveducative din gradinita. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. Constatarea facuta de V. instabilitatea psihomotorie. observare. a nivelului inteligentei generale.. atunci copierea unui text. copierea semnelor grafice de pe tabla. Arnold. exprimata prin motricitate generala.

Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara. incapacitatea memorarii unui text. limitarea comunicarii la propozitii simple. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp .vocabularul redus. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile. "cautarea cuvintelor" . am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta.10 subiecti . astfel: . Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. 2. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. pe de alta parte a scolii la copii. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de . pe grupe de vârsta. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev.10 subiecti . pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza.10 subiecti .Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite.2 Aptitudinea de scolaritate Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta 44 linii TOTAL 68 LINII Mâna stânga 24 linii VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta 63 linii TOTAL 112 LINII Mâna stânga 49 linii VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta 72 linii TOTAL 128 LINII Mâna stânga 56 linii Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe.1 minut.4-5 ani . potrivita sau slaba. pe de o parte a copilului la scoala. 1 minut.5-6 ani . începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului.[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti). Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale.

agitatia psihomotrica.douasprezece cuburi. comunicare si exprimare. mâine. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. mar. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare . Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. concretizare. de a reactiona corect pe baza acestora. putin. toate zilele din saptamâna. tot atâtea). stabileste asemanari între notiuni (câine. pisica. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. foloseste corect adverbele de timp: azi. efectueaza o constructie cu zece. de a formula. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. numara peste zece cuburi. mai mic. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. sinteza. mai mult. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. recunoaste corect unele litrere. dorintele. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. mare. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. de a se subordona regulilor impuse de acesta. mai putin. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta.motivational si volitiv. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. ieri. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. para).simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. precum si promptitudine. analiza. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin . Deci. de a raspunde la întrebari. generalizare. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. de a corecta si completa raspunsurile colegilor.sapte culori sau nuante. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. abstractizare. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. intentiile si starile emotionale. În caz contrar. Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv . atentia instabila. de a asculta cerintele adultului. relateaza povestiri dupa imagini date. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. apare mai frecvent oboseala. trei momente principale ale zilei.sanatate . cele patru anotimpuri. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa.

"TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. astfel ca ea denomineaza. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI" HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII "sOCULUI sCOLARIZĂRII" 3. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. precum si de a desfatura o activitate de grup. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. Din ansamblul variabilelor componente. Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. ca cel oferit de teoria curriculara. Definirea conceptelor: metodologie. adica sa poata deosebi munca de joaca. uneori ezitata. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. ale programului scolar. nestabilizata. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. ritmul de lucru încet. capacitatea elevului de a cunoaste. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice.1. stânga sunt mai fragil integrate. De asemenea.motorie denumita lateralitati manuale.miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. procedeu. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. oscilanta. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. CORĂBIILE ALE MĂRII. metoda. daruire. capacitatea copilului de a colabora. Astfel. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. adesea anarhic. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. de a asimila. nesistematic. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. schema corporala în special dreapta. prezenta trebuintei de a învata. de a retine. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. de a reactualiza cunostintele predate. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. . sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie.

pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. spre si "odos" -cale . K. statusul. I. de destinatie. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. capacitatilor. etc. sub îndrumarea profesorului sau în mod independent. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. ele având un specific aparte. elevii. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. În acest sens. preocupate de definirea. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. în cursul procesului didactic. de ordin cognitiv. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre . functiile. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didacticametodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. atitudini. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare.Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. capacitati. competentelor. Cuvântul "metoda" provine din limba greaca de la termenul "methodos" compus din " metha". o destinatie pedagogica. comportamentelor elevilor. etc. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. afectiv. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predare-învatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. formarea abilitatilor. un instrument cu ajutorul caruia. Sintetizând. aptitudini. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. o modalitate de actiune. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. competente. natura. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora.motivational si psihomotoriu.de accedere.catre. capacitatilor. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. drum. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare.

cum sa se predea si cum sa se învete. sistematica si planificata. Într-o activitate didactica obisnuita. a culturii si comportamentelor umane) · Functia formativ. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. de caracterul obiectivelor urmarite.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. exercitiul etc. de obicei. Spre exemplu. trezesc anumite trairi emotionale. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. conversatia. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. cum ar fi expunerea. de fiecare data. Se folosesc modalitati de actiune practica. metode arhicunoscute.învatamânt. · Functia normativa. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. se va . de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. cu precadere. cum sa învatam pe altii sa învete. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. eventual.educativa. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea activitatilor didactice. Functiile detinute de metoda sunt: · Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea adevarurilor. Functiile asumate sunt determinate. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. dezvolta convingeri) · Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. la însusirea stiintei si tehnicii. cultiva anumite sentimente si interese. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. se lucreaza cu una. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. metoda devine implicit un factor motivational · Functia instrumentala (operationala). Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. demonstratia. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. contribuind la valorificarea lor eficienta. în activitatea didactica.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate.

comunicate si corectate de catre cadrul didactic. Tehnicile de predare. povestiri. tablouri. stiintific sau fantastic. etc. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. explicatia este metoda expunerii. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. Explicatia contribuie. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. . lecturi dupa imagini. ilustratii. în cadrul activitatilor frontale dirijate. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. de asemenea. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. activitatile matematice. diverse piese muzicale. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. Astfel. Astfel. deci probele de învatare. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer".evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. în care predomina argumentarea rationala. completând cu succes celelate metode de lucru.2. 3. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor.evaluare materializeaza tehnica. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. educatie muzicala. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate.preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. aplicatii. modalitatile. administrate. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. versuri. modelaj.). povesti. confectii. În aceasta situatie. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. Fireste. educatie fizica. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii.

contactului nemijlocit cu realitatea. sinteza. . În cadrul activitatilor de povestire.Ursul . contribuie la largirea orizontului cognitiv. Exemplu: "Focul si efectele lui". lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. "Gheata". ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. a imginatiei creatoare. sa domine "binele" asupra "raului". din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. povestioare posibile. Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. Demonstratia educatoarei.credul. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje.Vulpea . pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. a dialogului.hoata. . sireata. mincinoasa. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". în final. etc. însotita de explicatie. nu se pot realiza separat. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" unde au venit alte animale si. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. a nivelului copiilor. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. a dezvoltarii formelor de analiza. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. De aceea. Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. "Vaporii". caracterizându-le. procedee. . Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". Textele literare de actualitate. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari. a explicatiei. atasamentul copilului spre cele pozitive. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. vulpea a fost judecata. lacoma.Povestirea trebuie. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. în primul rând. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. sa fie accesibila copilului. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico-fantastice. sa-1 emotioneze puternic. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". dar si la dezvoltarea limbajului.

directii în care se ridica fumul. -transformarile în carbune. daca nu obtinem pagube. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. -caldura crescuta de flacara. pe baza caruia sa se poata discuta. -culoarea. pagube) . . cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. mirosul. -perceperea focului. -culoarea chibritului ars. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. în special în cadrul sectorului stiinta.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. -arderea chibritului. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate.Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. -fire de bumbac. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. Întrebuintarile focului (foloase. -forma alungita la ambele capete. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. -aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. Copiii fac deductii. -arderea textilelor. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. luminozitatea. -efectele focului. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. studiate si se completeaza cu noi secvente. flacara. stabilirea însusirilor.

esalonate si conduse de educatoare.pregatirea salii de grupa pentru activitati. la obiect. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". În cadrul activitatilor de scriere. strânge puternic creionul în mâna. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . practica. la început copilul apasa tare. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. dar la întrebari ca acestea. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. copilul va raspunde usor. obiectiva a lumii. sub îndrumarea educatoarei. în mod sistematic. exercitiul este nu numai o modalitate de observare.Copiii au posibilitatea. servitul mesei civilizat.mâna. precise. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. schimba pozitia corpului. apoi. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte.îmbracarea. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. astfel: . Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. ceea ce îl oboseste foarte mult. rupe creionul. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. copilul nu poate da un raspuns satisfacator. dar este si o necesitate.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. La grupa mare pregatitoare. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. . clare. etc. intelectuala. care trebuie sa stea . În cadrul activitatilor frontale dirijate. indiferent de natura lor. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. .

Dintii fierastraului. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. . serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. . Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. Prin model se intelege un sistem mai simplu. Deci. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. a independentei în actiune. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. .Conturul balonului.în atentia educatoarei. Exemplu: "Linia" . pe baza analogiei lui cu sistemul original.Bobite de struguri. în miscari. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si . problematizarea. Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. . problemelor matematice. modelarea. dar sub alta forma. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita.familie.Gard cu uluci. devin mai precise. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. Modelarea în stiinta si tehnica. .Linia frânta .Palete de tenis. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. . ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul".Vaporul.Acoperisul casutei lui Zdreanta. În acelasi timp.

de la concret la abstract. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". creativitatea si nu memorizarea. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. a creativitatii. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. sau la confuzii. Daca algoritmul este urmat corect. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. ca metoda de predare. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. Modelarea presupune. de fapt. analize. confectionat. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. Modelul. Problematizarea. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. de aranjare în sir crescator si descrescator a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. mecanice. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. . Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice.). folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. dezvolta perseverenta. cunoasterea mediului). o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. confectii etc. Învatarea prin descoperire. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. obiectiva. Un algoritm este un procedeu. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. disciplinata si cere un volum de observatii. aprecieri. sa elimine problemele stereotipe. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. se va gasi în mod cert solutia problemei. prezentat copiilor spre observatie. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ".aceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. conduse de educatoare spre intuitia copilului. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. vointa. dupa un anumit numar de operatii. de formare de perechi. ci sa aiba gândire critica. problematice în gândirea copilului. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. modeleaza aptitudinile de investigatie.societate cu ajutorul modelelor. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. trecerea de la analiza la sinteza. desen. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente.

cele mai utilizate sunt: explicatia. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. subteme în discutie.În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. în observatie). descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. . copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative.principiul liberei optiuni. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. conversatia. exercitiul. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. cât si în domeniul din care se inspira acestea. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. . cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii.principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: . Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare.

Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe.principiul activizarii. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea .Obiective speciale ( particulare). Jocuri simbolice. d.educative. asimilate în procesul cunoasterii. Jocuri distractive. Pregatirea activitatii la alegere: . jocuri de atentie. b. . Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. joc cu reguli. jocuri de expresie afectiva. Continutul activitatii la alegere: a.principiul îndrumarii sistematice. nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. prin contactul divers. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. jocuri de perspicacitate. . Obiectivele activitatii la alegere: . al repartizarii rolurilor. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor.. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. jocuri hazlii.Pregatirea cadrului specific la alegere.Obiective generale.Obiective generale si specifice. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. . Jocuri cu reguli (jocuri simple). c. b.

Jocuri simbolice: "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc.liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. morale. 1. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru". 2. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. concretizare. al însusirii limbii materne. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. comparatie. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. al intensificarii. Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive . comunicarii si autocomunicarii. ca premisa a realizarii lor. sinteza. c. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. b. generalizare si abstractizare. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale.

Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. treci pe verde" "De-a politistii" 4. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" . Jocuri intelectuale a."Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. Jocuri de circulatie rutiera "Atentie la semafor" "Stop rosu.

Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri logico-matematice . Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.zboara" "De-a visul"etc."Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara . Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" f. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c.

trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. constructie. deprinderi de munca . La toate grupele. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. jocuri cu rol. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. demonstratia. cu comentarea întregii activitati instructiv. copiii se manifesta liber. Jocurile propriu-zise. Aplicarea noii programe.educative pe "centre de interes". biblioteca. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte."Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala "Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. pe un subiect prestabilit. joc de masa. ci ca o activitate gândita. Acestea sunt explicatia. proiectata mental judicios. judicios folosite si la aceasta vârsta. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului.educativa. arta. totusi. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. conversatia si exercitiul. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca.

în cadrul ariilor de stimulare. compara si deosebeste. favorabil. la deschiderea spre lumea sociala. O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. sa se creeze spatiu suficient. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala.intelectuala. arii de stimulare. truse. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. . decizii. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. egocentrica. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. materialul cu care copilul emite judecati. practica. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. a unui material variat si adecvat. unor deprinderi de a-si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. unelte. cadru de manifestare larg. fara sa strige sau sa se produca zgomote. învata sa asculte si sa se concentreze. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. grupe. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: . iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. . de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. precum si lacunele acestora. Prin folosirea. vor oferi fiecarui copil teren. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. Daca sunt riguros organizate. se evita însusirea mecanica de cunostinte.[7] Prin manipularea jucariilor. materiale. care definite si bine echipate.formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. are organizarea salii. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar.accesul liber si direct la jucarii. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze .

În gradinita. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. ca dezvoltarea vorbirii copiilor. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor.copilul (a centrului de interes. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. devine vizibila organizarea materialului de constructie. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). anotimpurilor. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. Cercetarile psihologice au aratat. consolideaza si verifica în acest mod educatia. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. Aria stiinta. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. a limbajului. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. la o analiza atenta. animalelor. deprinderi care se formeaza. Învatarea se întemeiaza. Aria biblioteca. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. plantelor. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. subtema care preocupa saptamânal educatoarea grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. deci. fie la cel al unitatii de comunicare. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. în special. fie la nivelul enuntului. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. vârstelor. Aria jocului de masa. tema. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. are loc sub influenta mediului si . a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. este firesc sa fie asa. Din acest unghi. cunostinte.

În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. societate. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. copilul foloseste acelasi limbaj. Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. viata. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. lexicale. pe baza experientei cognitive capatate. a legaturilor cauzale dintre acestea. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. intentiile sale. . al comunicarii orale. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. mijloc de cunoastere. exersarii sau executarii unor sarcini. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. cu ajutorul cuvântului. La vârsta prescolara. limbaj exterior. al expresivitatii vorbirii. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. Prin intermediul limbajului. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. în special prin cele de organizare a jocului.). Prin intermediul limbajului. comparatie etc. a gândirii cu procesele ei (analiza. gândirile. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. sa-si organizeze activitatea psihica. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. În procesul comunicarii cu adultul. În procesul instructiv-educativ. morfologice si sintactice). garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. sub aspect al structurii gramaticale. acestea se materializeaza. fie prin cele ocupationale. emotiile. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. sub aspect lexical. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. sinteza. dar este original dupa felul cum gândeste. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. fenomenelor. limbajul este mijloc de comunicare. se realizeaza. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. cu cele doua aspecte: limbaj interior. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari.a educatiei.

unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. joc cu obiective complexe si bine determinate. animale. de asemenea. tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. se încearca gasirea unor solutii. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. însa. silabe si sunete. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?".Pentru a rezolva sarcina principala. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. Jocul se desfasoara având câte un conducator. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . precizând câte silabe are cuvântul. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. precum si defectelor de vorbire. la formarea unor noi notiuni. A doua cerinta a jocului consta în . în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator.ilustratie. în functie de aceste realitati. astfel ca. Exemplu: "Alege jetoanele". Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. La grupa mare. prin intermediul jocului didactic. Pe baza materialului concret prezentat. ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara. fara ca el sa constientizeze acest efort.eficient mijloc de formare si educare a copilului. Astfel. "Jocul cuvintelor". un flanelograf . în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. Jocul didactic reuseste. pe care sa le aseze pe flanelograf. Jocul didactic. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. în acest sens. "Raspunde repede si bine". Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. legume. Pentru verificarea acestor cunostinte. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. sa antreneze în joc toti copiii grupei. Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei.

taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date, îsi însusesc semnificatia cuvântului, adica notiunile care se schimba, se îmbogatesc si se precizeaza treptat, pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Prescolarii nu învata regulile gramaticale, nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respecta aceste regului de vorbire, deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca, corectându-i doar atunci când gresesc. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"), pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?", "A cui îmbracaminte este?", punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale, cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste, totodata, dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal, imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. La întrebarea "A cui hrana este?", copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda, formulând corect propozitia. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana vacii", "Aluna este hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. Pornind gradat, de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv, între subiect si predicat), precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive, de exemplu: "Maria este o fata harnica". în timp limitat, copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie, gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Aceleasi adjective însotesc, în continuare, un substantiv la masculin, de exemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei este un baiat lenes". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul

activ. Astfel, prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive, fluente, coerente, au o contributie deosebita la vârsta prescolara. Acum, dezvoltarea expresivitatii limbajului presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala, adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul expunerii, se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: - recunoasterea personajului si a povestii; - caracterizarea personajelor; - redarea unui fragment din povestea respectiva. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile - exercitii, menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei, la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. Importanta jocurilor - exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic, lexical, gramatical, cât si expresivitatii vorbirii. Indiferent de forma de realizare, activitatile de dezvoltare a vorbirii, prin specificul de organizare si desfasurare, stimuleaza copilul în mod creativ- formativ. Pe lânga activitatile de joc didactic, activitatile de povestire, memorizare, povesti create de copii, povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii, vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare, apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce, orienta si contribui prin "viu grai", prin relatia educatoare - copil, prin vorbire dialogata despre toate câte sunt, la estetica tintei limbajului, a plasticitatii lui în exprimare. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite, fluturi, plante, personaje îndragite, activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite, dar si la formarea unui ,limbaj coerent, expresiv, plastic, în masura în care educatoarea este un model, pentru copil, de felul cum recita o poezie, de modul de a-1 face pe copil sa, înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" - M. Eminescu "Somnoroase pasarele" - M. Eminescu

"Zdreanta" - T. Arghezi "Catelusul schiop" - E. Farago Convorbirile tematice, prin subiectele abordate, vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii, în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra, bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea, cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico- fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii, personaje cu care copilul comunica, care le reprezinta si îmbogateste fantezia. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca, în decursul timpului, ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului, astazi acestea sunt lucruri realizabile, iar fanteziile timpului nostru, prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei, a inventiei umane, pot deveni lucruri realizabile. Activitatile de memorizare, de povestire a educatoarei, jocuri didactice, convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului, a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. 3.3. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor, pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului, adica pentru informarea si formarea educatilor. Nu este singura definitie care s-ar putea propune, ci una dintre ele, care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza, adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat); cine o utilizeaza (în cazul nostru, educatorul si educatii); în ce activitate (în procesul de învatamânt); cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei, fie un element de sprijin, fie un mod concret de valorificare a metodei. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare:

verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). si învatarea prin descoperire. verificarea practica curenta.A. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. facându-si loc deja problemele de lamurit. Pe primul plan nu se mai afla "faptele de prezentat" ci "faptele de explicat". teorii. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. regulile. B. exercitiul. verificarea scrisa curenta. evenimentelor. explicatia. interpretari de fapte separate. instruirea programata. de catre educator catre educati. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. lucrul cu manualul. studiul de caz. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. Explicatia este forma de expunere în care "predomina argumentarea rationala". deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. este o metoda expozitiva. fie în forma scrisa. Metode de evaluare: B. în scopul . Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. învatarea pe simulator). Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. Traditionale: expunerea didactica. problematizarea. prelegerea scolara.1. observarea. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor.1. metode de simulare (jocurile. De data mai recenta: algoritmizarea. (2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). Sub aspectul functiei didactice principale.2. verificarea periodica (prin teza sau practica). fie practica. fenomenelor. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. se înscrie între metodele de predare.2. conversatia didactica. teoremele. legile stiintifice etc. verificarea cu caracter global (examenul). demonstratia. modelarea. B). În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. fie orala. avem a face cu o metoda verbala. A. dupa gradul de angajare a elevului. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. dupa unii autori.

Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. pornind de la lectura integrala..) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. Aceasta are o desfaturare specifica. 1964. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. 2. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. ca o concluzie. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. unii autori (Todoran. 4. . Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. V.. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. în clasele mici. Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere.instrument. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. de care fiecare se serveste o viata întreaga" (Cerghit.unificarii lor într-un tot. Ţârcovnicu. "Lectura este o materie. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. 3. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. I. D. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor.

Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. Pe plan didactic. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. dar si cu includerea unor aspecte intuitive.Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. prezentate preponderent în forma verbala. F. sau microprocese). algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. asemanator). concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). statii pilot. a unor reproduceri similare (machete. ce se preteaza unei astfel de ordonari. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) · Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) .însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. mulaje. actiuni). 7. Skinner imediat dupa 1950. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. Altfel spus. 6. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. Principiile instruirii programate: · Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. A fost "brevetata" de B. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. procese.

întelegere. fie scolare. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat.· Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sa-l confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) · Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • • Fisele programate Manualele programate Masinile de învatat (calculatoarele) 8. jocuri gramaticale. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. Etape ale studiului de caz (dupa I. În ce priveste învatarea pe simulatoare. fie prescolare. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. de orientare. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de . interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. jocuri matematice.

disciplineaza conduita si contribuie. cât si în cadrul activitatilor liber creative. munca. a scrierii grafice. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. sa utilizeze. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. si în activitatea didactica de dimineata. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. sa interpreteze. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. gândirea creatoare. Tipul cercetarii . chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. Pentru obtinerea reusitei acestora. în sfârsit. etc. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. a activitatilor matematice. sa citeasca.1. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. cultivând imaginatia. a unei aeronave. orienteaza activitatea psihica.2. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. dupa cum s-a mai afirmat. 4. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. pregatitoare. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. care înlesnesc si conditioneaza învatarea.pilda conducerea unei locomotive. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. Prin natura lor.

4. Obiectivele cercetarii 1. Judetul Bistrita. 4.3.Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. în vederea adaptarii optime la viata scolara. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei.Nasaud. Moldovan Liana. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara.5. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. . 2. Variabilele cercetarii Variabile independente · Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei · Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta · Vârsta de dezvoltare a limbajului · Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4.4. 4. 9 Bistrita.6. 4. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I. consilier scolar Dobrin Nadia. Cadre didactice implicate în cercetare: ed. 3.

Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are frate mai mic.7. provin din familii organizate cu relatii armonioase. Metodologia cercetarii Metode utilizate . Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. jocuri de stimulare a comunicarii orale: "Povesteste ce ai visat". Spre exemplu: jocul dramatizare "De-a punguta cu doi bani". 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta". Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. care respecta particularitatile de vârsta si individuale. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. "Greierele si furnica". sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Hai sa facem o poveste". numita Grupa A (grupa de control). din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. 4. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: "Spune la fel ca mine".9 Bistrita. "Ghici la ce cuvânt m-am gândit". 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. "Descopera unde am gresit". Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. Prima grupa. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. dramatizari "Anotimpurile". jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: "Cum se numesc toate acestea la un loc". am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita.Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. Din cei 10 copiii ai grupei A.

rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. · Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. studiul documentelor personale. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. · Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali . despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. din punct de vedere fizic. psihic. am ales metodele si tehnicile de cercetare. evolutia sarcinii. experimentul. · Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. observatia. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre-experimentala cât si în faza experimentala. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. despre calitatea influentelor asupra copilului. etc. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. metoda testelor. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei.spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. Instrumente de cercetare utilizate · Test de evaluare initiala · Testul "Omuletului" (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) · Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres · Test de evaluare finala 4. starea lor de sanatate. proba psihologica. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. afectiv. pe care se experimenteaza. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. starea de sanatate.8. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. am aplicat . · Testul. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. · Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti.În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti.

1 4 5 Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p . am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles "Este vicleana. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala.testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. sireata si da iama la poiata. Evaluarea initiala · a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii." 1p Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: 1p CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti Item cu raspuns scurt.

Item cu alegere duala .

am aplicat probe. .. prin care se realizeaza o comunicare.prezenta capului.prezenta picioarelor . când e în fata si unul în profil.. o comunicare prin simboluri.... Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe. Este deci. Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008..." 3p Item de completare Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: "Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe . copil istet.... am aplicat o serie de probe psihologice.. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: .. ......pentru a o închide acolo!..." 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental....... . .. am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual."Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor". îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea. Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul "Omuletul" si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului).......prezenta bratelor. constituie un veritabil sistem de simboluri. neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational..si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica. VM = vârsta mentala)... Testul "Omuletul" · în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice.. În urma aplicarii acestei probe.... în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii.. . si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca...."Scufita Rosie manânca lupul.."Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe". (cerem copilului sa deseneze un omulet).... Caci de îndata ce ar fi fost acolo....... ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se.... am facut masuratori si determinari. ....Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: ..... între care testul "Omuletul"..... Considerat ca test de inteligenta. sa se vâre în ..doua.. dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata..

prezenta calcâiului. . .evidentierea palmelor.prezenta ochilor. . .patru articole vestimentare bine marcate (palarie.prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). . . . ..bratele si picioarele tangente pe lânga corp. . .conturul gâtului .lipsa transparentei vesmintelor.o linie continua între trunchi si corp.proportia bratelor. . . indicarea buzelor.îndoirea umerilor. .prezenta trunchiului. pantaloni). .proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului).proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). vesta. fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. .lungimea mai mare decât latimea trunchiului. .prezenta parului.prezenta narinelor.prezenta gâtului. .nasul si gura sunt reprezentate corect.bratele articulate la umeri. .proportia gambelor. desi incorect. . la coate. . . . .parul bine plasat.prezenta degetelor. . nasturi. cravata.prezenta gurii.bratele si picioarele atasate. . fara defecte. .costumul perfect.prezenta nasului.

pupile. .prezenta urechilor.memorarea unor grupe de cifre. o carte noua si una veche. . profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului · adaptat dupa Alice Descouedres. . . desenul unui pom înalt si al unui pom scund. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. Subproba nr. 5. 2.stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte.completarea lacunelor dintr-un text. . o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. .denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte.imitarea unor actiuni . 4. . . proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe.capul. 6. 3.coordonarea motrica a bratelor. fotografia unui batrân si a unui tânar.pozitia si proportia corecta a urechilor.detalii oculare . . . prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . o minge tare si o minge moale. desenul unei case mari si al unei case mici.. .prezenta barbiei si a fruntii. . .stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor.denumirea unor culori. trunchiul si picioarele de profil.coordonarea motrica a conturului.

tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat". 8. imaginea unui copil trist si a unuia fericit. Subproba nr. aceasta casa este mare. Ele aduna . o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. cerul este . iar hainele lor erau complet. Fetele se grabesc sa se întoarca . · se noteaza raspunsurile copilului.(ude).(nori) .. te rog sa fii atent. · Se noteaza raspunsurile copilului..Cerul este spintecat de. 9. desenul unei linii drepte si a uneia curbe.(senin. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului.(acasa) . soarele este foarte.(pasarele) . · se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. se acopera de . · Se va citi rar si cu accentul necesar. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: "Este timp frumos.(mica) · se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. haine de ploaie). 2 . Desfasurare: I se spune copilului: "Îti voi spune o povestire. albastru)..4 . în timp ce aceasta este. când eu ma opresc si nam sa stiu ce sa spun..(tunete) . Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) "vezi.(fulgere) .(stralucitor) . · Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de. Deodata cerul se întuneca. Subproba nr. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1.(flori) . Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor . 10..7.(umbrele. Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele.

. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1. Din ce este facuta cheia? 2.. Din ce sunt facute ferestrele? 6. 4 .8 Desfasurare: Se spune copilului: "Fii atent! Îti voi spune niste cifre. 5 . 8 .9 . 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.2 . pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. Subproba nr.3 . Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte.5 . Din ce este facuta masa? 3.. · Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori. Pentru prima serie primeste coeficientul 2..(urât) . · Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica. uscat ..3 .7 .6 . Din ce sunt facuti pantofii? 5. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5.6 .. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect.2 4.4 .4 . Subproba nr.9 5. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus". 6 .3 3.2. pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. cald .(frig sau rece) 2.(ud sau umed) 3. frumos . Din ce este facuta lingurita? 4.

(mic) 7.. rosu. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte. negru. 6. neascultator . a tusi.. violet. 6: Denumirea a 10 culori Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1.. a frictiona. roz... verde. a respira. 5. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni. 6. indispus.(ascultator sau cuminte) 5.(trist.(greu) 8.(murdar) 6. a spala. 4.. Subproba nr. galben. cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca: . 10. 7. maro. dupa numarul exact de raspunsuri corecte. mare . 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. 3. curat . 2. 2. 8. albastru Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10. 4. a arunca.4. Subproba nr. 5.. 9. gri. 3... usor . a cânta. vesel -. alb.

2. grupa experimentala si grupa de control. SILABE. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008." I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie "Copiii merg la gradinita" 3 .. a sari..1. 4. am stabilit diferentele.asociere sonora 1p Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE. am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. a împinge Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte.. 5. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) . a scrie. a se apleca. a se ridica. 6. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) "Ana are .propozitii simple si dezvoltate 1p I2 item subiectiv 1p I3 item obiectiv cu alegere multipla 1p I4 item obiectiv cu alegere duala 1p I5 item de asociere (tip pereche) .. a se balansa. 3.

S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele metode: conversatia. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare. demonstratia. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2007-2008. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. Prezentarea interventiei ameliorative Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului. în cadrul programului de interventie. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. .9. braistormingul. comunicarea rotativa. exercitiul. experimentul.5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPILGRĂDINIŢĂ I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul " r " 4. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. examinarea povestirii. 4. turnirul întrebarilor. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. Între evaluarea initiala si cea finala. învatarea în cerc. cap IV). explicatia.10. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. cap IV). conversatie si îmbogatire a vocabularului.

Modelul pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani CAPITOLUL III. Aspecte specifice ale competenţelor de învăţare la vîrsta de 6-8 ani 2.1. de control 3 G.2. Particularităţile continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani • • 2.1. de control 4 G. de control G. experimental G.3. de control 2 G. experimental G. Repere teoretice privind fenomenul continuităţii în educaţia preşcolară şi învăţămîntul primar • • • 1.11. experimental G.2. Continuitatea: delimitări conceptuale 1. Dimensiuni tehnologice pentru formarea competenţelor de învăţare prin prisma relaţiilor de continuitate • 3. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 G. Reflecţii epistemologice cu privire la continuitate în activitatea instituţiei preşcolare şi şcoala primară 1. de control Interpretarea rezultatelor: Cuprins CAPITOLUL I. Trăsături definitorii ale formării competenţelor de învăţare Grupe Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% CAPITOLUL II. experimental G. Monitorizarea activităţii educaţionale din perspectiva respectării continuităţii . experimental G.4.1.

în formarea competenţelor de învăţare • • 3. Procesul implementării Modelului pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare 3.3. Interpretarea fazei finale a experimentului pedagogic .2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful