LUCRARE DE LICENTA MODALITATI DE PREGATIRE A COPIILOR PRESCOLARI IN VEDEREA ADAPTARII OPTIME LA ACTIVITATEA SCOLARA

profesor scoala

ALTE DOCUMENTE FISA DE LUCRU - TIMPURILE VERBULUI verificarea experimentala a proprietatilor chimice a acizilor anorganici PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (ALGEBRĂ) PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASA A IV-A ISTORIE PROBA DE EVALUARE SUMATIVA ROMANA FORMULAREA INTREBARILOR SI CORECTAREA RASPUNSURILOR Teza cu subiect unic pe semestrul I - Limba si literatura romana - Clasa a VII-a Planificare calendaristica Modul: masini si utilaje industriale

PLAN DE LECTIE MATEMATICA - : lectie de recapitulare si sistematizare Educabilitatea

UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I - PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II - PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ - OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL III- METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII " sOCULUI sCOLARIZARII"

3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV - CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute 4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

cât si în cadrul activitatilor liber creative. munca. pregatitoare."Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi" H. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. . scop final al gradinitei. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. intelectual. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. reusita depinde de începutul realizat în gradinita. în sfârsit. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. orienteaza activitatea psihica. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. gândirea creatoare. etc. Pentru obtinerea reusitei acestora. cultivând imaginatia. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Prin natura lor. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. moral. sa interpreteze. disciplineaza conduita si contribuie. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. dupa cum s-a mai afirmat. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. a activitatilor matematice. si în activitatea didactica de dimineata. sa citeasca. a scrierii grafice. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. sa utilizeze.

numai pe baza de concurs. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. mijloace). din anumite motive. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. institutional. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau.forme. . reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. Starea de pregatire psihologica. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. la Ministerul Educatiei. continutul si finalitatile învatamântului. procesele. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. metode. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. În privinta continutului sau. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. Cercetarii si Tineretului. 25-30 la licee. a fost un învatamânt formativ. privita ca sistem si proces. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. Aceasta lege. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. cuprinzând resursele. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. Atât continutul reformei. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. În spritul reformei. asa cum se precizeaza înca din articolul I. 20-25 elevi la învatamântul primar.

acum rasar mladitele "eului" si se consolideaza trasaturile de personalitate. deoarece este accesibil vârstei. Gradinita.exercitiu. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. S-a avut în vedere jocul. organiza. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. importante. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. Din domeniul acesta sunt: limbajul. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. activitatile matematice. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. gradinita are posibilitatea de a sistematiza.1. Gradinita. . receptiva la înnoirile aduse si care se impun. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. pentru perspectiva scolii românesti. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. învatarea. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. la nivelul copilului din grupa mare. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de . ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. cu sistemul sau educativ. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. psihomotric si socio-afectiv.Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. pentru valentele sale formative. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului.

Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). Muschii sunt insuficient dezvoltati. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. taiat. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. Are loc. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. Aspectele arhitectonice ale acestuia.crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. nivel specific acestei perioade. Utilizarea mersului. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. Fireste. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. fireste. adica perioada prescolara. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. fapt ce da o alta forma întregului corp. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. . acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. este alterat în parte si fenomenul "cresterii seculare" la care m-am referit mai sus. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. desigur. la 1355 gr la 5 ani. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii. desenat. devin deosebit de complexe. La 3 ani. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. ramificarea dendritica a acestora. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. morfologia si potentialul sau de activism. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). cei lungi mai rapid decât cei scurti.

M. se realizeaza în etape succesive si coerente. În mod concret. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. pe care le întinde spre podea. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. Aceste procese. poate face din hârtie mici jucarii. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv.14 luni. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. poate aranja un scenariu din figurine mici. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt. care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. de la nastere la maturitate. c. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. ea se accelereaza sau . Viteza în mers creste. Este atras de balustrade. poate desena sau colora desene simple.Inima. se desfasoara stadial. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. b. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. Respiratia este superficiala. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza. mijlocie si mare). dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. catarari pe garduri. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. fara a fi sincrone. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. fapt mmce presupune. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. continutul sertarelor. Debesse afirma: "Cresterea copilului. se angajeaza în jocuri mai dificile. În acest sens. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. pozitia lor si a usilor.

Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne.2. neprevazute ca perioada prescolara. cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent. fiecare având o structura psihica particulara. 1. Aceasta perioada. fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena. la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Largirea cadrului relational cu obiectele. schimbarile sunt neîntrerupte si continue. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase. Jocul este activitatea prioritara.se încetineste. ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic". explozive. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli. Prescolaritatea este perioada descoperirii realitatii fizice. mult mai deosebite de cele din familie. . Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica. prescolarul mic se ascunde adeseori. experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. si ca o activitate dominanta. în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire. deci. dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. în realitate. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. mare). Asistam. Astfel. fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite. mijlocie. apar si se înlocuiesc conduite semnificative. punând în fata copiilor noi cerinte. însa. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. intra ca notificatie în cei "7 ani de acasa". În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. a realitatii externe care nu depinde de el. acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. de îmbracare. sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. cum este jocul "De-a ascunsa". toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse. constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare. constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta.

El este mult mai preocupat de joc. manifesta interes pentru adulti. de activitati. dar si de conflictele ce se desfasoara. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. memoreaza usor. Observam astfel o dilatare a personalitatii. pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva. albastru). Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la . Copilul vrea sa afle. cum ar fi gustativa. daca obiectul perceput vizual este cunoscut. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual. complexul cum ar fi: "de ce pluteste balonul pe strada?.La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita. traind puternice emotii legate de personajele acestuia. alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. El prezinta mai mult interes pentru povesti. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului. se joaca mai mult singur. ascunderea nefiind reusita. dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu. cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii. manifesta timiditati si agresivitati. traieste intens emotiile. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. îi place sa se plimbe cu acestia. de ce unele lucruri plutesc?. Jocul devine aproape obsedant. recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes. care continua sa se dezvolte. deoarece le capteaza prioritar informatiile. iar celelalte forme de sensibilitate. ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si auditiva. iar pentru situatii noi. Forma dominanta de activitate este jocul. remuscari si admiratii. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactilchinestezic si cel vizual. de ce vine umbra dupa om? ". sa stie cât mai multe lucruri. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: "de ce?. indigo. dar nu-si propune deliberat acest lucru. iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. deoarece copilul este dependent de mama. mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice. gândirea subordonata actiunii cu obiectele. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. afectivitate instabila. Exemplu: în jocul "De-a ascunselea" prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns. galben. nereusind sa puna în fata acestuia. acestea fiind instrumentul de control al acesteia. scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. nu stie sa se exprime clar. iar curiozitatea lui este vie si permanenta. violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. cum?". pentru ce?. Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul. iar cele intermediare (portocaliu. El este curios. olfactiva. se implica imaginatia creatoare a copilului. verde. de realitatea externa.

fiabilitatea în memorie. Intelectul copilului.atingere. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. preconceptiile vor câstiga în generalitate. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. imaginatia copilului. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. a pozitiei lor deasupra. gândirea are un caracter intuitiv. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. sus. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. Operarea angajeaza atentia. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. marimea. mai interesante. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. care. creativitatea) . desi insuficient format. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. cum ar fi: forma. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. în precizie. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . mai creative. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. gândirea si alte procese psihice. relieful. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. conducând astfel la construirea claselor logice. memorie. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. Cu toate acestea. rapiditatea în gândire. jos. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. la adult acest caracter se diminueaza. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. în fata. lovire. Treptat. dedesupt). alcatuiesc intelectul. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. fenomene. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. departe. imaginatia. de aceea uneori este incomunicabila. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. structura. Cu ajutorul cuvântului. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. ciocnire. limbaj. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. Asadar. care este simbol. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. spre dreapta. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. imaginatie. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. în ansamblu. memoria. situativ cu caracter schematizat. memoria. în spate. gândirea. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. caracterul sau închegat. Apar forme noi de perceptie. atentie. De la limbajul situativ.

Stabilitatea si concentrarea ei creste. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. se mareste volumul. multumire. are un caracter incoerent. nesistematizat.care se constituie ca rezultat al acestei operatii. Gândirea prescolarului este preconceptuala. involuntara si voluntara. de bucurie si satisfactie. noilor solicitari cu care el se confrunta. La 6 ani apare criza de prestigiu. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. începe procesul organizarii atentiei voluntare. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. egocentrica si magica. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. limbajului interior. apar forme noi). unde intra în contact cu persoane straine. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. de mândrie la 4 ani. Asemenea modificari sunt posibile. intuitiva. Deci. logica. sub influenta gândirii si limbajului. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. placute. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. . Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. altii dificil sau chiar deloc. voluntara si involuntara. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. Se dezvolta si memoria mecanica. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. pozitive. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. izolate. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. iar amintirile lui sunt fragmentate. tonifiante. haotic. Unii se adapteaza mai rapid. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. în prescolaritate. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. cu care se si identifica. în principal. de pudoare la 3-4 ani. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv.

Prescolarii. educatoarei. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. "Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie"[1] (Ed. etc. Claparede). când produc satisfactii parintilor. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. mai ales pe cele cu valoare sociala. legate de scopul general al educatiei. a educatiei. stapânirea de sine. anatomia si fiziologia omului.3. psihologia copilului. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam "mersul firii". sa educam vointa prescolarului.a. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. când prin realizarea activitatii respective. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. Suchodolski). acest lucru este posibil numai în anumite conditii. "Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile" (B. pentru individualizarea activitatii instructiv. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. încep sa devina tot mai evidente. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. . de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei "naturi inerioare". apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. 1. sociologia educatiei. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. Evident.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar.educative. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. se pot aduce multiple si solide argumente.Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. daca dorim sa formam. asa încât. s. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. mai ales cei mijlocii si mari.

comportamente) si cu o "biografie" a personalitatii deja elaborata. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. strategia individualizarii. creative). vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. cu cât mai multe sanse de succes. dezvoltarea personalitatii lui. prin competenta educatoarelor. Gradinita. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. care constituie . remarcabile în toate planurile si în special. receptive modalitati si sensibilitati psihice. De aceea. ca prima institutie de educatie organizata. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. deprinderi. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. o serie de aptitudini. ci ea presupune. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri "proprii" ("educatia pe masura" si "scoala pe masura"). Pavelescu "implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului bio-psihic al copilului. sa le descopere sensibilitatile. "individualizarea ca principiu educativ" spune V. nu poate fi rezultatul unei simple inspiratii. în sfera sentimentelor. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. întrucât. inclusiv sociabilitatea. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui."Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale". dintre etapele dezvoltarii copilului. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte". Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. cu precadere. Debesse[2] . perioada progreselor. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie.Asadar. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. pentru a obtine rezultatele dorite. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. reactiile afective si . va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor.asa cum arata psihologul francez M. În conturarea personalitatii copilului. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale.

volitionale (Ursula schiopu)[3]. Diferenta între copiii de 5-7 ani. afectiva si psihomotorie a prescolarului. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. ci faptele de conduita. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. în cadrul caruia au crescut si au trait. Prin joc se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. precum si în domeniul sociabilitatii lui. Pavelescu). încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea . într-o disciplina a vietii. încadrata într-un regim de munca. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. a esecului scolar). comportamentul. a ramânerii în urma la învatatura. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. fanteziei. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. are loc procesul de "alfabetizare". Practic. visarii si a jocului. a faptelor. Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. În societatea moderna. Modul lor de receptare. tot în copilarie. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ . decalajul între viata cronologica. Mediul socio-cultural. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. în cadrul caruia au crescut si au trait. Deci.OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. înainte de intrarea copilului în scoala.1. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. se dezvolta curiozitatea. devenite active. dezvoltarea morfofunctionala.

Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. mijloace educationale neadecvate. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. tulburari organice interne si cele musculare. Forme mai grave de imaturitate scolara .intereselor scolare. morala neconsolidata. limbajul membrilor familiei). microleziunile sistemului nervos central. cognitive. alternându-se în anii urmatori. boli cronice). Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. familia dezorganizata. · Factori organici secundari (traumatismele externe. dominanta laterala. instabilitatea psihomotorie. capacitatea redusa de concentrare. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. fisa psiho-pedagogica. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. a. Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. scriere. subalimentatia. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. b. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: · Factori organici primari (leziunile nervoase primare. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. disfunctiile minime partiale). · Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica.mai prezent la 5-6 ani. etc. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. nivelul proceselor. elementare si superioare. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor.. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer . etc. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). imaturitatea neuromusculara.

clasa I.. scriere.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. instabilitatea psihomotorie. adica ritmul încet al miscarilor. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. impulsivitatea si conduita dezechilibrata. Arnold. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. . Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. zece linii. Constatarea facuta de V. exprimata prin motricitate generala. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. clasa a IV-a . ). grupa mare. Suchsingere si G. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare.O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. iar la 6 ani. observare. etc. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi.. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul "test liniar" care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. copierea semnelor grafice de pe tabla. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. Afectiunile cerebrale minime. etc. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. precum si la nivelul motricitatii fine. calculul scris. corecte. Sechele postencefalice: Simptomul major (tulburari de comportament). La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiveducative din gradinita. scrierea dupa dictare. atunci copierea unui text. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. a nivelului inteligentei generale.

"cautarea cuvintelor" . limitarea comunicarii la propozitii simple. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. 1 minut.10 subiecti . incapacitatea memorarii unui text. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp . determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului.[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti). Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile.1 minut.2 Aptitudinea de scolaritate Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta 44 linii TOTAL 68 LINII Mâna stânga 24 linii VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta 63 linii TOTAL 112 LINII Mâna stânga 49 linii VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta 72 linii TOTAL 128 LINII Mâna stânga 56 linii Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe.10 subiecti . am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna.vocabularul redus. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. pe grupe de vârsta. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale.Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. pe de alta parte a scolii la copii.10 subiecti . am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. potrivita sau slaba. 2. pe de o parte a copilului la scoala.5-6 ani .4-5 ani . Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de . astfel: . Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara.

tot atâtea). de a se subordona regulilor impuse de acesta. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. ieri. atentia instabila. dorintele. mare. mâine. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. mai mic. de a raspunde la întrebari. toate zilele din saptamâna. generalizare. intentiile si starile emotionale. numara peste zece cuburi. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. efectueaza o constructie cu zece. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. sinteza.sanatate . În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. de a reactiona corect pe baza acestora. recunoaste corect unele litrere. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. cele patru anotimpuri. analiza. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. stabileste asemanari între notiuni (câine. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. de a formula. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. trei momente principale ale zilei. În caz contrar. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. Deci. de a asculta cerintele adultului. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv . putin. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin . comunicare si exprimare. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. mai mult. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor.douasprezece cuburi. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare . Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. apare mai frecvent oboseala. relateaza povestiri dupa imagini date. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. mar. abstractizare.simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. precum si promptitudine. para). Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv.motivational si volitiv. pisica. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. concretizare. agitatia psihomotrica.sapte culori sau nuante. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. foloseste corect adverbele de timp: azi. mai putin.

ritmul de lucru încet. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. metoda. nestabilizata. de a retine. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. de a asimila. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. de a reactualiza cunostintele predate. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. adica sa poata deosebi munca de joaca. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. oscilanta. nesistematic. capacitatea copilului de a colabora. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. "TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. De asemenea.1. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. prezenta trebuintei de a învata. schema corporala în special dreapta.motorie denumita lateralitati manuale. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. Definirea conceptelor: metodologie. uneori ezitata. capacitatea elevului de a cunoaste. procedeu. adesea anarhic. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. precum si de a desfatura o activitate de grup. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI" HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII "sOCULUI sCOLARIZĂRII" 3. stânga sunt mai fragil integrate. CORĂBIILE ALE MĂRII. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila.miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. Astfel. ca cel oferit de teoria curriculara. . Din ansamblul variabilelor componente. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. astfel ca ea denomineaza. daruire. ale programului scolar.

capacitatilor. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. afectiv. o modalitate de actiune. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. aptitudini. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. elevii. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. Cuvântul "metoda" provine din limba greaca de la termenul "methodos" compus din " metha". drum. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. natura. un instrument cu ajutorul caruia. capacitatilor. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. în cursul procesului didactic. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. K. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. sub îndrumarea profesorului sau în mod independent. preocupate de definirea. de ordin cognitiv.motivational si psihomotoriu.catre. I.de accedere. Sintetizând. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. o destinatie pedagogica. statusul. În acest sens. etc. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. capacitati. etc. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predare-învatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. competente. spre si "odos" -cale . în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. competentelor.Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. ele având un specific aparte. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre . functiile. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didacticametodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. formarea abilitatilor. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. comportamentelor elevilor. atitudini. de destinatie. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii.

Functiile asumate sunt determinate.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. conversatia. cu precadere. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. cum sa învatam pe altii sa învete. cum sa se predea si cum sa se învete. de caracterul obiectivelor urmarite. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei.educativa. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. sistematica si planificata. contribuind la valorificarea lor eficienta. exercitiul etc.învatamânt.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. eventual. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. a culturii si comportamentelor umane) · Functia formativ. Functiile detinute de metoda sunt: · Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea adevarurilor. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. cum ar fi expunerea. Se folosesc modalitati de actiune practica. demonstratia. Într-o activitate didactica obisnuita. de fiecare data. metode arhicunoscute. de obicei. se lucreaza cu una. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. metoda devine implicit un factor motivational · Functia instrumentala (operationala). metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. trezesc anumite trairi emotionale. la însusirea stiintei si tehnicii. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. · Functia normativa. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea activitatilor didactice. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. cultiva anumite sentimente si interese. se va . în activitatea didactica. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. Spre exemplu. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. dezvolta convingeri) · Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor.

Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". activitatile matematice. în cadrul activitatilor frontale dirijate.preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. educatie fizica. tablouri. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. versuri. aplicatii. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. Astfel. etc. modalitatile.evaluare materializeaza tehnica. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. deci probele de învatare. ilustratii. modelaj. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. confectii. stiintific sau fantastic. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. În aceasta situatie. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. educatie muzicala. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. lecturi dupa imagini. 3. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. povestiri. explicatia este metoda expunerii. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. Explicatia contribuie. Fireste. în care predomina argumentarea rationala. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. . Astfel. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. Tehnicile de predare. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. diverse piese muzicale. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ.2. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. povesti.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. de asemenea.). administrate. completând cu succes celelate metode de lucru.

sa-1 emotioneze puternic. "Gheata". cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. a dialogului. Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta.Vulpea . sa fie accesibila copilului. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. lacoma.Povestirea trebuie. Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". în primul rând. Exemplu: "Focul si efectele lui". contactului nemijlocit cu realitatea. sa domine "binele" asupra "raului". Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. procedee. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" unde au venit alte animale si. a imginatiei creatoare. însotita de explicatie. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico-fantastice. sireata.hoata. De aceea. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. mincinoasa. etc. Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. atasamentul copilului spre cele pozitive. . din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". . Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. caracterizându-le. nu se pot realiza separat. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. contribuie la largirea orizontului cognitiv. a explicatiei. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. În cadrul activitatilor de povestire. "Vaporii".credul. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. a dezvoltarii formelor de analiza. este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. în final. dar si la dezvoltarea limbajului. Demonstratia educatoarei. . vulpea a fost judecata. povestioare posibile. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. a nivelului copiilor. Textele literare de actualitate.Ursul . sinteza. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii.

-perceperea focului. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. Întrebuintarile focului (foloase. luminozitatea. . stabilirea însusirilor. flacara.Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. Copiii fac deductii. -arderea textilelor. -culoarea chibritului ars.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. -forma alungita la ambele capete. -culoarea. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. -fire de bumbac. daca nu obtinem pagube. -arderea chibritului. -efectele focului. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. -transformarile în carbune. -aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. studiate si se completeaza cu noi secvente. în special în cadrul sectorului stiinta. mirosul. pagube) . -caldura crescuta de flacara. pe baza caruia sa se poata discuta. directii în care se ridica fumul. Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor.

îmbracarea. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. dar la întrebari ca acestea. în mod sistematic.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. strânge puternic creionul în mâna. etc. dar este si o necesitate. precise. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. rupe creionul. La grupa mare pregatitoare. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. astfel: .mâna. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor.Copiii au posibilitatea. În cadrul activitatilor frontale dirijate. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. la obiect. . Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". sub îndrumarea educatoarei. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. apoi. clare. copilul nu poate da un raspuns satisfacator. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. schimba pozitia corpului. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. . Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. practica. indiferent de natura lor. intelectuala. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. servitul mesei civilizat. copilul va raspunde usor. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. care trebuie sa stea . În cadrul activitatilor de scriere. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. obiectiva a lumii. la început copilul apasa tare.pregatirea salii de grupa pentru activitati. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . esalonate si conduse de educatoare. ceea ce îl oboseste foarte mult.

în atentia educatoarei.Linia frânta . Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. Deci. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. devin mai precise. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. . fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. pe baza analogiei lui cu sistemul original. modelarea. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. . pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. Modelarea în stiinta si tehnica.familie. a independentei în actiune. În acelasi timp. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala.Gard cu uluci. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. . .Acoperisul casutei lui Zdreanta.Conturul balonului. Exemplu: "Linia" . situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu.Vaporul. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. problematizarea. în miscari. problemelor matematice. Prin model se intelege un sistem mai simplu.Bobite de struguri. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". .Dintii fierastraului. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. dar sub alta forma. .Palete de tenis. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si .

Problematizarea. de la concret la abstract. . a creativitatii. obiectiva. de fapt. Daca algoritmul este urmat corect. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. aprecieri. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. Învatarea prin descoperire. cunoasterea mediului). Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte.aceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. conduse de educatoare spre intuitia copilului. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. dezvolta perseverenta. se va gasi în mod cert solutia problemei. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. sau la confuzii. Modelul. desen. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. modeleaza aptitudinile de investigatie. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. de aranjare în sir crescator si descrescator a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. creativitatea si nu memorizarea. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. disciplinata si cere un volum de observatii. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. vointa. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". Un algoritm este un procedeu. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. sa elimine problemele stereotipe. analize. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. prezentat copiilor spre observatie. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. de formare de perechi. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. confectii etc. confectionat. ci sa aiba gândire critica. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. trecerea de la analiza la sinteza. problematice în gândirea copilului. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Modelarea presupune. mecanice. dupa un anumit numar de operatii. ca metoda de predare.).societate cu ajutorul modelelor. care nu conduc la dezvoltarea gândirii.

În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: .principiul liberei optiuni. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme.În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. în observatie). . descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. cele mai utilizate sunt: explicatia. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. cât si în domeniul din care se inspira acestea. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative. .principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. conversatia. exercitiul. subteme în discutie.

joc cu reguli. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. Pregatirea activitatii la alegere: .Obiective speciale ( particulare). asimilate în procesul cunoasterii. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. jocuri hazlii. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. b.educative. prin contactul divers.principiul îndrumarii sistematice. . Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea . d. c.principiul activizarii.Pregatirea cadrului specific la alegere. . nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. al repartizarii rolurilor. b.. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. . Jocuri cu reguli (jocuri simple). jocuri de atentie. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. Jocuri distractive. Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. Jocuri simbolice. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. jocuri de expresie afectiva. jocuri de perspicacitate.Obiective generale si specifice. Continutul activitatii la alegere: a.Obiective generale. Obiectivele activitatii la alegere: .

generalizare si abstractizare.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru". al intensificarii. Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive . ca premisa a realizarii lor. al însusirii limbii materne. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. c. 2. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. comparatie. 1.liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. morale. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. sinteza. comunicarii si autocomunicarii. concretizare. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. b. Jocuri simbolice: "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare.

Jocuri intelectuale a. Jocuri de circulatie rutiera "Atentie la semafor" "Stop rosu. treci pe verde" "De-a politistii" 4. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" ."Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5.

zboara" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" f. Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c. Jocuri logico-matematice . Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g."Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara .

copiii se manifesta liber. Acestea sunt explicatia. pe un subiect prestabilit. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. arta. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. demonstratia. Aplicarea noii programe.educative pe "centre de interes". ci ca o activitate gândita. proiectata mental judicios. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica."Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala "Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. La toate grupele. cu comentarea întregii activitati instructiv. judicios folosite si la aceasta vârsta. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. Jocurile propriu-zise. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. deprinderi de munca .educativa. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. jocuri cu rol. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. totusi. conversatia si exercitiul. constructie. joc de masa. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. biblioteca. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. ocupatiile ludice si exercitiile-joc.

fara sa strige sau sa se produca zgomote. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. compara si deosebeste. cadru de manifestare larg. O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. materiale. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. la deschiderea spre lumea sociala. arii de stimulare. egocentrica. Prin folosirea. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. vor oferi fiecarui copil teren.[7] Prin manipularea jucariilor. învata sa asculte si sa se concentreze.intelectuala. .formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. practica. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: . pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. se evita însusirea mecanica de cunostinte. a unui material variat si adecvat. unor deprinderi de a-si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. sa se creeze spatiu suficient. Daca sunt riguros organizate. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. unelte. materialul cu care copilul emite judecati. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. favorabil. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. decizii. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). precum si lacunele acestora. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze . în cadrul ariilor de stimulare. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. grupe. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc.accesul liber si direct la jucarii. truse. are organizarea salii. .formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. care definite si bine echipate.

cunostinte. în special. fie la nivelul enuntului. animalelor. tema. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). Aria jocului de masa. Aria stiinta. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. are loc sub influenta mediului si . fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. Cercetarile psihologice au aratat. anotimpurilor. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol.copilul (a centrului de interes. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. devine vizibila organizarea materialului de constructie. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. subtema care preocupa saptamânal educatoarea grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. deprinderi care se formeaza. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. Aria biblioteca. vârstelor. Din acest unghi. fie la cel al unitatii de comunicare. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. consolideaza si verifica în acest mod educatia. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. a limbajului. În gradinita. Învatarea se întemeiaza. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. deci. este firesc sa fie asa. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. la o analiza atenta. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. ca dezvoltarea vorbirii copiilor. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. plantelor. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare.

sa-si organizeze activitatea psihica. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. a gândirii cu procesele ei (analiza. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. societate. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. al comunicarii orale. Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. sub aspect lexical. limbajul este mijloc de comunicare. dar este original dupa felul cum gândeste. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. intentiile sale. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. a legaturilor cauzale dintre acestea. cu ajutorul cuvântului. morfologice si sintactice). al expresivitatii vorbirii. limbaj exterior.). sinteza. mijloc de cunoastere. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. pe baza experientei cognitive capatate.a educatiei. sub aspect al structurii gramaticale. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. viata. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. fenomenelor. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. lexicale. emotiile. acestea se materializeaza. exersarii sau executarii unor sarcini. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. Prin intermediul limbajului. în special prin cele de organizare a jocului. . copilul foloseste acelasi limbaj. În procesul comunicarii cu adultul. fie prin cele ocupationale. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. gândirile. comparatie etc. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. Prin intermediul limbajului. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. La vârsta prescolara. În procesul instructiv-educativ. cu cele doua aspecte: limbaj interior. se realizeaza.

Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. se încearca gasirea unor solutii. tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. joc cu obiective complexe si bine determinate. Pentru verificarea acestor cunostinte. La grupa mare. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe.Pentru a rezolva sarcina principala. fara ca el sa constientizeze acest efort. ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . precizând câte silabe are cuvântul. "Jocul cuvintelor". însa. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. Exemplu: "Alege jetoanele". "Raspunde repede si bine". pe care sa le aseze pe flanelograf. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?".eficient mijloc de formare si educare a copilului. Astfel. în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. precum si defectelor de vorbire. animale. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. un flanelograf . în functie de aceste realitati. Pe baza materialului concret prezentat. A doua cerinta a jocului consta în . în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. silabe si sunete. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. în acest sens. la formarea unor noi notiuni. legume. sa antreneze în joc toti copiii grupei. prin intermediul jocului didactic. jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. astfel ca. Jocul didactic. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. Jocul didactic reuseste. Eficienta acestor jocuri didactice depinde.ilustratie. de asemenea. Jocul se desfasoara având câte un conducator.

taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date, îsi însusesc semnificatia cuvântului, adica notiunile care se schimba, se îmbogatesc si se precizeaza treptat, pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Prescolarii nu învata regulile gramaticale, nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respecta aceste regului de vorbire, deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca, corectându-i doar atunci când gresesc. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"), pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?", "A cui îmbracaminte este?", punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale, cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste, totodata, dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal, imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. La întrebarea "A cui hrana este?", copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda, formulând corect propozitia. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana vacii", "Aluna este hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. Pornind gradat, de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv, între subiect si predicat), precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive, de exemplu: "Maria este o fata harnica". în timp limitat, copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie, gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Aceleasi adjective însotesc, în continuare, un substantiv la masculin, de exemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei este un baiat lenes". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul

activ. Astfel, prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive, fluente, coerente, au o contributie deosebita la vârsta prescolara. Acum, dezvoltarea expresivitatii limbajului presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala, adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul expunerii, se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: - recunoasterea personajului si a povestii; - caracterizarea personajelor; - redarea unui fragment din povestea respectiva. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile - exercitii, menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei, la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. Importanta jocurilor - exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic, lexical, gramatical, cât si expresivitatii vorbirii. Indiferent de forma de realizare, activitatile de dezvoltare a vorbirii, prin specificul de organizare si desfasurare, stimuleaza copilul în mod creativ- formativ. Pe lânga activitatile de joc didactic, activitatile de povestire, memorizare, povesti create de copii, povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii, vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare, apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce, orienta si contribui prin "viu grai", prin relatia educatoare - copil, prin vorbire dialogata despre toate câte sunt, la estetica tintei limbajului, a plasticitatii lui în exprimare. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite, fluturi, plante, personaje îndragite, activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite, dar si la formarea unui ,limbaj coerent, expresiv, plastic, în masura în care educatoarea este un model, pentru copil, de felul cum recita o poezie, de modul de a-1 face pe copil sa, înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" - M. Eminescu "Somnoroase pasarele" - M. Eminescu

"Zdreanta" - T. Arghezi "Catelusul schiop" - E. Farago Convorbirile tematice, prin subiectele abordate, vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii, în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra, bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea, cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico- fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii, personaje cu care copilul comunica, care le reprezinta si îmbogateste fantezia. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca, în decursul timpului, ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului, astazi acestea sunt lucruri realizabile, iar fanteziile timpului nostru, prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei, a inventiei umane, pot deveni lucruri realizabile. Activitatile de memorizare, de povestire a educatoarei, jocuri didactice, convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului, a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. 3.3. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor, pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului, adica pentru informarea si formarea educatilor. Nu este singura definitie care s-ar putea propune, ci una dintre ele, care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza, adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat); cine o utilizeaza (în cazul nostru, educatorul si educatii); în ce activitate (în procesul de învatamânt); cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei, fie un element de sprijin, fie un mod concret de valorificare a metodei. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare:

B. verificarea periodica (prin teza sau practica).1. fie în forma scrisa. si învatarea prin descoperire. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). este o metoda expozitiva. în scopul .2. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. instruirea programata. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. dupa unii autori.2. problematizarea. Traditionale: expunerea didactica. B). fie orala. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. legile stiintifice etc. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. exercitiul. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. de catre educator catre educati. observarea. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. Metode de evaluare: B. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. fie practica. Explicatia este forma de expunere în care "predomina argumentarea rationala". În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. modelarea. se înscrie între metodele de predare. regulile. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. teoremele. Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. învatarea pe simulator). lucrul cu manualul. explicatia. verificarea scrisa curenta. A. avem a face cu o metoda verbala. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. Pe primul plan nu se mai afla "faptele de prezentat" ci "faptele de explicat". conversatia didactica. demonstratia. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor.1. evenimentelor. studiul de caz. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. fenomenelor. metode de simulare (jocurile. interpretari de fapte separate. teorii. (2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala).A. verificarea cu caracter global (examenul). prelegerea scolara. Sub aspectul functiei didactice principale. facându-si loc deja problemele de lamurit. verificarea practica curenta. De data mai recenta: algoritmizarea. dupa gradul de angajare a elevului.

I. . Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata.instrument. "Lectura este o materie.unificarii lor într-un tot... 4. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. de care fiecare se serveste o viata întreaga" (Cerghit. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. Aceasta are o desfaturare specifica. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. unii autori (Todoran. 2. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. pornind de la lectura integrala. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. D. 1964. Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. 3. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. ca o concluzie. Ţârcovnicu. V.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. în clasele mici.

actiuni). Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. ce se preteaza unei astfel de ordonari. Pe plan didactic. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. 6. 7. Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) · Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) . sau microprocese). analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. procese. dar si cu includerea unor aspecte intuitive. F. Skinner imediat dupa 1950. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite.însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. statii pilot. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. mulaje. prezentate preponderent în forma verbala. concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). Altfel spus. asemanator). a unor reproduceri similare (machete. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari.Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. A fost "brevetata" de B. Principiile instruirii programate: · Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii.

Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat.· Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sa-l confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) · Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • • Fisele programate Manualele programate Masinile de învatat (calculatoarele) 8. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. În ce priveste învatarea pe simulatoare. fie prescolare. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. jocuri gramaticale. Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. Etape ale studiului de caz (dupa I. fie scolare. întelegere. jocuri matematice. de orientare. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de .

sa interpreteze. a activitatilor matematice. Pentru obtinerea reusitei acestora. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. pregatitoare. munca. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. cât si în cadrul activitatilor liber creative. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. si în activitatea didactica de dimineata. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. 4. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. în sfârsit. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate.1. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala.pilda conducerea unei locomotive. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. orienteaza activitatea psihica.2. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. sa utilizeze. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. etc. disciplineaza conduita si contribuie. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. gândirea creatoare. dupa cum s-a mai afirmat. Tipul cercetarii . cultivând imaginatia. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. a unei aeronave. a scrierii grafice. sa citeasca. Prin natura lor.

Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. 3.Nasaud. 4. Variabilele cercetarii Variabile independente · Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei · Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta · Vârsta de dezvoltare a limbajului · Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I. Obiectivele cercetarii 1. 9 Bistrita. 4. Moldovan Liana. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara.6. 4. . Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului.3. în vederea adaptarii optime la viata scolara. consilier scolar Dobrin Nadia. 2. Judetul Bistrita. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara.5. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. Cadre didactice implicate în cercetare: ed. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara.Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr. 4.4.

"Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta". Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. Spre exemplu: jocul dramatizare "De-a punguta cu doi bani". Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: "Spune la fel ca mine". iar ceilalti au avut o frecventa redusa. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. numita Grupa A (grupa de control). jocuri de stimulare a comunicarii orale: "Povesteste ce ai visat".9 Bistrita. "Descopera unde am gresit". jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: "Cum se numesc toate acestea la un loc". provin din familii organizate cu relatii armonioase. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. Metodologia cercetarii Metode utilizate . este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. dramatizari "Anotimpurile". care respecta particularitatile de vârsta si individuale. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Hai sa facem o poveste". 4. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. "Ghici la ce cuvânt m-am gândit". Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii.Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. "Greierele si furnica". Din cei 10 copiii ai grupei A. Prima grupa. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are frate mai mic.7. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare.

observatia. pe care se experimenteaza. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. etc. despre calitatea influentelor asupra copilului. afectiv. proba psihologica. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. am aplicat . starea de sanatate. experimentul. · Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali . În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. · Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. metoda testelor. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei.8. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre-experimentala cât si în faza experimentala. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. evolutia sarcinii. psihic. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. · Testul. din punct de vedere fizic. · Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti.spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. starea lor de sanatate. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. Instrumente de cercetare utilizate · Test de evaluare initiala · Testul "Omuletului" (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) · Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres · Test de evaluare finala 4.În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti. studiul documentelor personale. · Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. am ales metodele si tehnicile de cercetare.

am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. sireata si da iama la poiata. 1 4 5 Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p ." 1p Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: 1p CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008.testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti Item cu raspuns scurt. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles "Este vicleana. Evaluarea initiala · a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre.

Item cu alegere duala .

. si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca.Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: ...doua. Este deci... ... Testul "Omuletul" · în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice. când e în fata si unul în profil.... între care testul "Omuletul". în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii... îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea. prin care se realizeaza o comunicare. Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul "Omuletul" si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului). copil istet... Caci de îndata ce ar fi fost acolo.. ... .prezenta picioarelor .....si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica......prezenta capului.." 3p Item de completare Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: "Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ..........."Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor".. dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata.prezenta bratelor... am facut masuratori si determinari. (cerem copilului sa deseneze un omulet)....... constituie un veritabil sistem de simboluri... În urma aplicarii acestei probe. .. VM = vârsta mentala)..."Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe".. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe.. Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008.. o comunicare prin simboluri.. am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual...... . am aplicat probe."Scufita Rosie manânca lupul. sa se vâre în ..pentru a o închide acolo!.... Considerat ca test de inteligenta. . neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational.. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: ..... am aplicat o serie de probe psihologice.." 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental. ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se.

. .proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). .parul bine plasat.îndoirea umerilor.. . vesta. desi incorect. indicarea buzelor. la coate. . . .prezenta trunchiului. . . .lungimea mai mare decât latimea trunchiului. . .prezenta gâtului. .nasul si gura sunt reprezentate corect. fara defecte.prezenta calcâiului.bratele si picioarele tangente pe lânga corp.proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). nasturi.conturul gâtului . .prezenta narinelor.proportia bratelor. . .lipsa transparentei vesmintelor.prezenta nasului.prezenta degetelor. . . .bratele si picioarele atasate. .prezenta gurii. .prezenta parului. . fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei.patru articole vestimentare bine marcate (palarie. .proportia gambelor.prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii).o linie continua între trunchi si corp. cravata. pantaloni).prezenta ochilor. . .bratele articulate la umeri. .costumul perfect.evidentierea palmelor.

stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. 6.capul. . 2.stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor.denumirea unor culori. o minge tare si o minge moale. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1.prezenta urechilor. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. fotografia unui batrân si a unui tânar. prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: .coordonarea motrica a bratelor. . . 5.memorarea unor grupe de cifre. . . o carte noua si una veche.detalii oculare . Subproba nr. trunchiul si picioarele de profil.coordonarea motrica a conturului.pupile. desenul unei case mari si al unei case mici. . . desenul unui pom înalt si al unui pom scund.imitarea unor actiuni . proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. .pozitia si proportia corecta a urechilor.. .denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte.completarea lacunelor dintr-un text. 4. . . profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului · adaptat dupa Alice Descouedres. 3. . .prezenta barbiei si a fruntii.

3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1. Desfasurare: I se spune copilului: "Îti voi spune o povestire. Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele.(mica) · se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. Subproba nr. 9. · Se va citi rar si cu accentul necesar. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp.(pasarele) . cerul este .(umbrele. · se calculeaza numarul de raspunsuri corecte..(stralucitor) . o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. albastru).(senin.Cerul este spintecat de. · Se noteaza raspunsurile copilului. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) "vezi.(nori) .(flori) . te rog sa fii atent. · se noteaza raspunsurile copilului. Fetele se grabesc sa se întoarca . Subproba nr. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: "Este timp frumos. 8. Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor .(ude). Deodata cerul se întuneca. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de. se acopera de .7.. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului.4 .. când eu ma opresc si nam sa stiu ce sa spun. Ele aduna . 2 . iar hainele lor erau complet. tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat". haine de ploaie). imaginea unui copil trist si a unuia fericit. în timp ce aceasta este. aceasta casa este mare.. · Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte.(tunete) . 10..(fulgere) .(acasa) . soarele este foarte.

8 Desfasurare: Se spune copilului: "Fii atent! Îti voi spune niste cifre. Subproba nr. pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. · Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica.2 4.. cald .5 .7 .2 . Subproba nr. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6..6 . pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. 6 .3 . iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus". uscat . Din ce este facuta masa? 3. Din ce este facuta cheia? 2. Din ce este facuta lingurita? 4.9 .2...(frig sau rece) 2. frumos .4 . Din ce sunt facute ferestrele? 6. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte.3 . Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. 8 . pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.3 3.(ud sau umed) 3. Pentru prima serie primeste coeficientul 2. 4 .. · Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori.9 5. Din ce sunt facuti pantofii? 5. 5 .4 .. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1.(urât) .6 .

. galben.(greu) 8. 8. albastru Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10. a spala. Subproba nr. verde. mare . roz. dupa numarul exact de raspunsuri corecte. a arunca. indispus. neascultator . 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. vesel -. 6. Subproba nr. violet. negru....(murdar) 6. a respira. 9. a frictiona. gri. 4. 2.. usor ....4. alb.. 6.(mic) 7. rosu. a cânta. 7. cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca: . 5. maro. 10. 3. 5. 3. a tusi. 6: Denumirea a 10 culori Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1. 2.(trist. 4. curat .(ascultator sau cuminte) 5. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni.

6. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) .propozitii simple si dezvoltate 1p I2 item subiectiv 1p I3 item obiectiv cu alegere multipla 1p I4 item obiectiv cu alegere duala 1p I5 item de asociere (tip pereche) .asociere sonora 1p Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE. a sari. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti. a se ridica. 4.1. 2." I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie "Copiii merg la gradinita" 3 .. SILABE. grupa experimentala si grupa de control.. 5. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008... a împinge Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. am stabilit diferentele. 3. a se balansa. a scrie. am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. a se apleca. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) "Ana are .

utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. demonstratia. experimentul. cap IV). am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. braistormingul. . Între evaluarea initiala si cea finala. Prezentarea interventiei ameliorative Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control.9. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2007-2008. explicatia. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare. exercitiul. comunicarea rotativa. examinarea povestirii. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. învatarea în cerc.10. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele metode: conversatia.5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPILGRĂDINIŢĂ I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul " r " 4. cap IV). Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. turnirul întrebarilor. conversatie si îmbogatire a vocabularului. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. în cadrul programului de interventie. 4.

Continuitatea: delimitări conceptuale 1. de control 2 G. de control 4 G.1.1. experimental G.11.3.2. experimental G. de control 3 G.4. Monitorizarea activităţii educaţionale din perspectiva respectării continuităţii .1. experimental G. Particularităţile continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani • • 2. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 G. Modelul pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani CAPITOLUL III. Dimensiuni tehnologice pentru formarea competenţelor de învăţare prin prisma relaţiilor de continuitate • 3. Reflecţii epistemologice cu privire la continuitate în activitatea instituţiei preşcolare şi şcoala primară 1. experimental G. Trăsături definitorii ale formării competenţelor de învăţare Grupe Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% CAPITOLUL II. Repere teoretice privind fenomenul continuităţii în educaţia preşcolară şi învăţămîntul primar • • • 1. de control Interpretarea rezultatelor: Cuprins CAPITOLUL I. de control G. experimental G.2. Aspecte specifice ale competenţelor de învăţare la vîrsta de 6-8 ani 2.

Interpretarea fazei finale a experimentului pedagogic .2.în formarea competenţelor de învăţare • • 3. Procesul implementării Modelului pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare 3.3.