P. 1
pedagogie

pedagogie

|Views: 219|Likes:
Published by Victoria Bumbu

More info:

Categories:Types, Reviews, Book
Published by: Victoria Bumbu on Sep 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/28/2015

pdf

text

original

LUCRARE DE LICENTA MODALITATI DE PREGATIRE A COPIILOR PRESCOLARI IN VEDEREA ADAPTARII OPTIME LA ACTIVITATEA SCOLARA

profesor scoala

ALTE DOCUMENTE FISA DE LUCRU - TIMPURILE VERBULUI verificarea experimentala a proprietatilor chimice a acizilor anorganici PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (ALGEBRĂ) PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASA A IV-A ISTORIE PROBA DE EVALUARE SUMATIVA ROMANA FORMULAREA INTREBARILOR SI CORECTAREA RASPUNSURILOR Teza cu subiect unic pe semestrul I - Limba si literatura romana - Clasa a VII-a Planificare calendaristica Modul: masini si utilaje industriale

PLAN DE LECTIE MATEMATICA - : lectie de recapitulare si sistematizare Educabilitatea

UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I - PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II - PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ - OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL III- METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII " sOCULUI sCOLARIZARII"

3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV - CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute 4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

cultivând imaginatia. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. moral. Prin natura lor. intelectual. Pentru obtinerea reusitei acestora. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. în sfârsit. orienteaza activitatea psihica. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. a activitatilor matematice. sa interpreteze. reusita depinde de începutul realizat în gradinita. gândirea creatoare. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. pregatitoare. munca. sa utilizeze. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. si în activitatea didactica de dimineata. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. scop final al gradinitei. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. dupa cum s-a mai afirmat. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. a scrierii grafice. sa citeasca. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. disciplineaza conduita si contribuie. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. etc. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. . Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare."Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi" H. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic. cât si în cadrul activitatilor liber creative.

Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. Cercetarii si Tineretului. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. procesele.forme. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. continutul si finalitatile învatamântului. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. la Ministerul Educatiei. . În spritul reformei. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. asa cum se precizeaza înca din articolul I. mijloace). iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. metode. a fost un învatamânt formativ. Aceasta lege. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. 20-25 elevi la învatamântul primar. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. numai pe baza de concurs. În privinta continutului sau. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. institutional. cuprinzând resursele. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. Starea de pregatire psihologica. 25-30 la licee. din anumite motive. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. Atât continutul reformei. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. privita ca sistem si proces. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare.

În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. pentru perspectiva scolii românesti. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. receptiva la înnoirile aduse si care se impun. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. deoarece este accesibil vârstei. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. S-a avut în vedere jocul. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei.1. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. organiza. deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. acum rasar mladitele "eului" si se consolideaza trasaturile de personalitate. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. la nivelul copilului din grupa mare. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. Gradinita. psihomotric si socio-afectiv. pentru valentele sale formative.Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de . este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. importante. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. cu sistemul sau educativ. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. învatarea. Gradinita. Din domeniul acesta sunt: limbajul. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere.exercitiu. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. activitatile matematice. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. .

Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. ramificarea dendritica a acestora. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. taiat. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. La 3 ani. nivel specific acestei perioade. devin deosebit de complexe. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. Utilizarea mersului. desenat. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. morfologia si potentialul sau de activism.crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. fapt ce da o alta forma întregului corp. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. . Aspectele arhitectonice ale acestuia. desigur. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. cei lungi mai rapid decât cei scurti. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. fireste. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. la 1355 gr la 5 ani. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. Are loc. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. adica perioada prescolara. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. Fireste. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. Muschii sunt insuficient dezvoltati. este alterat în parte si fenomenul "cresterii seculare" la care m-am referit mai sus. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate.

cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. pozitia lor si a usilor. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza. de la nastere la maturitate. se realizeaza în etape succesive si coerente. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. fara a fi sincrone. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. ea se accelereaza sau . fapt mmce presupune. Aceste procese. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. se desfasoara stadial. În acest sens. Viteza în mers creste. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. c. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. catarari pe garduri. În mod concret.14 luni. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. Debesse afirma: "Cresterea copilului. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. mijlocie si mare). poate aranja un scenariu din figurine mici. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. poate desena sau colora desene simple. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. b. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune.Inima. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. pe care le întinde spre podea. se angajeaza în jocuri mai dificile. continutul sertarelor. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. poate face din hârtie mici jucarii. M. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. Respiratia este superficiala. Este atras de balustrade.

constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare. deci. a realitatii externe care nu depinde de el. Aceasta perioada. în realitate. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica. punând în fata copiilor noi cerinte. Jocul este activitatea prioritara. si ca o activitate dominanta. constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Aparent. toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. prescolarul mic se ascunde adeseori. acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Astfel. cum este jocul "De-a ascunsa". Prescolaritatea este perioada descoperirii realitatii fizice. Largirea cadrului relational cu obiectele. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena. punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. mijlocie. fiecare având o structura psihica particulara. încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta. sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral.se încetineste. intra ca notificatie în cei "7 ani de acasa". Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. 1. schimbarile sunt neîntrerupte si continue. pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire. explozive.2. de îmbracare. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase. neprevazute ca perioada prescolara. la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. mult mai deosebite de cele din familie. . însa. fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne. dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. Asistam. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli. mare). apar si se înlocuiesc conduite semnificative. ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic". la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului.

traind puternice emotii legate de personajele acestuia. nu stie sa se exprime clar. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului. îi place sa se plimbe cu acestia. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. sa stie cât mai multe lucruri. pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: "de ce?. iar celelalte forme de sensibilitate. violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. manifesta timiditati si agresivitati. gândirea subordonata actiunii cu obiectele. recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes. complexul cum ar fi: "de ce pluteste balonul pe strada?. memoreaza usor.La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu. se joaca mai mult singur. El prezinta mai mult interes pentru povesti. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la . alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Jocul devine aproape obsedant. pentru ce?. cum?". ascunderea nefiind reusita. El este mult mai preocupat de joc. indigo. iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. de realitatea externa. ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si auditiva. Forma dominanta de activitate este jocul. cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii. deoarece copilul este dependent de mama. i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. remuscari si admiratii. iar pentru situatii noi. nereusind sa puna în fata acestuia. albastru). deoarece le capteaza prioritar informatiile. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactilchinestezic si cel vizual. de ce unele lucruri plutesc?. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. iar curiozitatea lui este vie si permanenta. de ce vine umbra dupa om? ". olfactiva. dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune. mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice. acestea fiind instrumentul de control al acesteia. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza. afectivitate instabila. El este curios. traieste intens emotiile. cum ar fi gustativa. scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. dar nu-si propune deliberat acest lucru. verde. Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul. daca obiectul perceput vizual este cunoscut. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. Copilul vrea sa afle. dar si de conflictele ce se desfasoara. galben. Exemplu: în jocul "De-a ascunselea" prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns. se implica imaginatia creatoare a copilului. Observam astfel o dilatare a personalitatii. iar cele intermediare (portocaliu. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. care continua sa se dezvolte. de activitati. manifesta interes pentru adulti.

spre dreapta. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. gândirea si alte procese psihice. la adult acest caracter se diminueaza. de aceea uneori este incomunicabila. gândirea are un caracter intuitiv. memorie. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. jos. caracterul sau închegat. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. gândirea. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . Cu toate acestea. fiabilitatea în memorie. mai creative. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. imaginatia. în ansamblu. memoria. departe. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. în precizie. memoria. care este simbol. Treptat. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. Apar forme noi de perceptie. situativ cu caracter schematizat. structura. în spate. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. relieful. care. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. imaginatia copilului. a pozitiei lor deasupra. în fata. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. lovire. imaginatie. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. dedesupt). desi insuficient format. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. cum ar fi: forma. Intelectul copilului. Operarea angajeaza atentia. Asadar. Cu ajutorul cuvântului. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. De la limbajul situativ. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. mai interesante. fenomene. conducând astfel la construirea claselor logice. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. atentie. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. adâncimea care se realizeaza mult mai usor.atingere. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. preconceptiile vor câstiga în generalitate. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. sus. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. marimea. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. ciocnire. alcatuiesc intelectul. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. rapiditatea în gândire. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. creativitatea) . limbaj.

Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. Se dezvolta si memoria mecanica. apar forme noi). începe procesul organizarii atentiei voluntare. Gândirea prescolarului este preconceptuala. logica. . Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. are un caracter incoerent. de bucurie si satisfactie. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. limbajului interior. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. nesistematizat. unde intra în contact cu persoane straine. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. placute. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. haotic. Deci. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. cu care se si identifica. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. de mândrie la 4 ani. iar amintirile lui sunt fragmentate. pozitive. involuntara si voluntara. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. multumire. se mareste volumul. tonifiante. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. voluntara si involuntara. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. în prescolaritate. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. egocentrica si magica.care se constituie ca rezultat al acestei operatii. intuitiva. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. Stabilitatea si concentrarea ei creste. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. în principal. sub influenta gândirii si limbajului. de pudoare la 3-4 ani. La 6 ani apare criza de prestigiu. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. Unii se adapteaza mai rapid. izolate. Asemenea modificari sunt posibile. altii dificil sau chiar deloc. noilor solicitari cu care el se confrunta.

3.educative. 1. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei "naturi inerioare". problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie"[1] (Ed. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. mai ales pe cele cu valoare sociala. când prin realizarea activitatii respective. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. a educatiei. sociologia educatiei. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. Evident. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. se pot aduce multiple si solide argumente. stapânirea de sine. Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. Claparede). educatoarei.a. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. anatomia si fiziologia omului. daca dorim sa formam. Prescolarii. "Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. psihologia copilului. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. "Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile" (B. pentru individualizarea activitatii instructiv. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. mai ales cei mijlocii si mari. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. Suchodolski). copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. acest lucru este posibil numai în anumite conditii.Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. când produc satisfactii parintilor. legate de scopul general al educatiei. încep sa devina tot mai evidente. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. etc. s.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. asa încât. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam "mersul firii". dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. sa educam vointa prescolarului. .

ca prima institutie de educatie organizata. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. ci ea presupune. reactiile afective si . perioada progreselor. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri "proprii" ("educatia pe masura" si "scoala pe masura"). receptive modalitati si sensibilitati psihice. remarcabile în toate planurile si în special. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. strategia individualizarii. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. Pavelescu "implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat.asa cum arata psihologul francez M. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. pentru a obtine rezultatele dorite. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. prin competenta educatoarelor. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. care constituie . cu precadere. inclusiv sociabilitatea. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija.Asadar. "individualizarea ca principiu educativ" spune V. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. Debesse[2] . trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte". pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului bio-psihic al copilului."Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale". deprinderi. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. dintre etapele dezvoltarii copilului. creative). în sfera sentimentelor. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. comportamente) si cu o "biografie" a personalitatii deja elaborata. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. nu poate fi rezultatul unei simple inspiratii. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. De aceea. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. întrucât. cu cât mai multe sanse de succes. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. În conturarea personalitatii copilului. dezvoltarea personalitatii lui. o serie de aptitudini. sa le descopere sensibilitatile. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. Gradinita.

ci faptele de conduita. are loc procesul de "alfabetizare". CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ . prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. fanteziei. se dezvolta curiozitatea. Modul lor de receptare. înainte de intrarea copilului în scoala. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani.OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. a esecului scolar). Pavelescu). ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. devenite active. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. visarii si a jocului. Mediul socio-cultural. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. Deci. Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. Prin joc se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. comportamentul. decalajul între viata cronologica.1. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. afectiva si psihomotorie a prescolarului. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. tot în copilarie. Practic. a faptelor. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. În societatea moderna. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. în cadrul caruia au crescut si au trait. Diferenta între copiii de 5-7 ani. dezvoltarea morfofunctionala. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea . încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. încadrata într-un regim de munca. a ramânerii în urma la învatatura. într-o disciplina a vietii. precum si în domeniul sociabilitatii lui.volitionale (Ursula schiopu)[3]. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. în cadrul caruia au crescut si au trait.

etc. limbajul membrilor familiei). elementare si superioare. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer . nivelul proceselor. mijloace educationale neadecvate. cognitive. familia dezorganizata. imaturitatea neuromusculara.. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. microleziunile sistemului nervos central. disfunctiile minime partiale). Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. fisa psiho-pedagogica. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. tulburari organice interne si cele musculare.mai prezent la 5-6 ani. capacitatea redusa de concentrare.intereselor scolare. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. morala neconsolidata. dominanta laterala. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. · Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. scriere. Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. · Factori organici secundari (traumatismele externe. Forme mai grave de imaturitate scolara . a. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. alternându-se în anii urmatori. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. b. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: · Factori organici primari (leziunile nervoase primare. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. subalimentatia. instabilitatea psihomotorie. etc. boli cronice). Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic.

etc. clasa I. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara.. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiveducative din gradinita. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. scrierea dupa dictare. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. clasa a IV-a . Constatarea facuta de V. etc. observare. adica ritmul încet al miscarilor. zece linii. corecte. Sechele postencefalice: Simptomul major (tulburari de comportament). Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul "test liniar" care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. copierea semnelor grafice de pe tabla. calculul scris. iar la 6 ani. . Arnold. a nivelului inteligentei generale.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. grupa mare. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. instabilitatea psihomotorie. exprimata prin motricitate generala.. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. Suchsingere si G.O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. Afectiunile cerebrale minime. atunci copierea unui text. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. precum si la nivelul motricitatii fine. scriere. impulsivitatea si conduita dezechilibrata. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). ).

Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara.5-6 ani .10 subiecti . potrivita sau slaba. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. limitarea comunicarii la propozitii simple. 1 minut.10 subiecti .1 minut. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna.[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti). Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp .10 subiecti . "cautarea cuvintelor" . pe de alta parte a scolii la copii. am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. astfel: . ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta 44 linii TOTAL 68 LINII Mâna stânga 24 linii VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta 63 linii TOTAL 112 LINII Mâna stânga 49 linii VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta 72 linii TOTAL 128 LINII Mâna stânga 56 linii Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe. pe grupe de vârsta.2 Aptitudinea de scolaritate Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. pe de o parte a copilului la scoala.vocabularul redus. incapacitatea memorarii unui text.Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile.4-5 ani . Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. 2. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de .

recunoaste corect unele litrere. efectueaza o constructie cu zece. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin . tot atâtea). abstractizare. mai putin. Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. toate zilele din saptamâna. de a reactiona corect pe baza acestora. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. comunicare si exprimare.douasprezece cuburi. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. apare mai frecvent oboseala. sinteza. Deci. ieri. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. mai mic. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. concretizare. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. numara peste zece cuburi. de a asculta cerintele adultului. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. precum si promptitudine. para). El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile.sapte culori sau nuante.motivational si volitiv. agitatia psihomotrica. analiza. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. mâine. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. relateaza povestiri dupa imagini date. mai mult. În caz contrar. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. atentia instabila.simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. pisica. foloseste corect adverbele de timp: azi. stabileste asemanari între notiuni (câine. mare.sanatate . putin. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. de a formula. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv . sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. generalizare. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. cele patru anotimpuri. mar. de a se subordona regulilor impuse de acesta. dorintele. intentiile si starile emotionale. de a raspunde la întrebari. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare . foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. trei momente principale ale zilei.

de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. adesea anarhic. ale programului scolar. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort.miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. metoda. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. nestabilizata. Astfel. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. adica sa poata deosebi munca de joaca. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. daruire. de a reactualiza cunostintele predate. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale.motorie denumita lateralitati manuale. . ca cel oferit de teoria curriculara. Din ansamblul variabilelor componente. nesistematic. "TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. stânga sunt mai fragil integrate. capacitatea elevului de a cunoaste. De asemenea. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. uneori ezitata. Definirea conceptelor: metodologie. de a asimila. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. oscilanta. de a retine. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. ritmul de lucru încet. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. astfel ca ea denomineaza. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. CORĂBIILE ALE MĂRII. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului.1. schema corporala în special dreapta. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. procedeu. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI" HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII "sOCULUI sCOLARIZĂRII" 3. prezenta trebuintei de a învata. precum si de a desfatura o activitate de grup. capacitatea copilului de a colabora.

se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. I.de accedere. spre si "odos" -cale . un instrument cu ajutorul caruia. aptitudini. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predare-învatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. de destinatie. o destinatie pedagogica. capacitati. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre . functiile. ele având un specific aparte. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. comportamentelor elevilor. etc. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. afectiv. preocupate de definirea. statusul. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didacticametodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. capacitatilor. Sintetizând. drum. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. sub îndrumarea profesorului sau în mod independent. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. formarea abilitatilor. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. K. În acest sens.Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. în cursul procesului didactic. capacitatilor. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. competentelor.motivational si psihomotoriu. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. atitudini. competente. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. etc.catre. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. o modalitate de actiune. Cuvântul "metoda" provine din limba greaca de la termenul "methodos" compus din " metha". natura. elevii. de ordin cognitiv.

Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. se lucreaza cu una. cultiva anumite sentimente si interese.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. contribuind la valorificarea lor eficienta. metode arhicunoscute. cum ar fi expunerea. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. conversatia. cum sa învatam pe altii sa învete. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si.educativa. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei.învatamânt. Functiile detinute de metoda sunt: · Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea adevarurilor. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea activitatilor didactice. în activitatea didactica. a culturii si comportamentelor umane) · Functia formativ. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. Spre exemplu. cu precadere. de caracterul obiectivelor urmarite. demonstratia. dezvolta convingeri) · Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. se va . eventual. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. metoda devine implicit un factor motivational · Functia instrumentala (operationala). Într-o activitate didactica obisnuita. Se folosesc modalitati de actiune practica. exercitiul etc. · Functia normativa. sistematica si planificata. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. la însusirea stiintei si tehnicii. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. de fiecare data. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. cum sa se predea si cum sa se învete. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. trezesc anumite trairi emotionale. de obicei. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. Functiile asumate sunt determinate.

preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate.evaluare materializeaza tehnica. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. tablouri. Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. ilustratii. diverse piese muzicale. confectii.). Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item.2. versuri. povesti. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. educatie fizica. educatie muzicala. de asemenea. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. În aceasta situatie. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. activitatile matematice. etc. stiintific sau fantastic. Astfel. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. Fireste. Tehnicile de predare. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. modelaj. aplicatii. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. deci probele de învatare. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. explicatia este metoda expunerii. în cadrul activitatilor frontale dirijate. în care predomina argumentarea rationala. . dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. Explicatia contribuie. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. Astfel. modalitatile. completând cu succes celelate metode de lucru. administrate. 3. lecturi dupa imagini. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. povestiri.

însotita de explicatie. lacoma. contactului nemijlocit cu realitatea. mincinoasa. sireata. . Textele literare de actualitate. Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. a dezvoltarii formelor de analiza. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. a nivelului copiilor. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. sa fie accesibila copilului. vulpea a fost judecata. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari.hoata. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. procedee. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. a dialogului. dar si la dezvoltarea limbajului. "Vaporii". atasamentul copilului spre cele pozitive. este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico-fantastice. "Gheata". estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. povestioare posibile. în primul rând. sa domine "binele" asupra "raului". De aceea. caracterizându-le. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. sinteza. contribuie la largirea orizontului cognitiv. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. a imginatiei creatoare. . sa-1 emotioneze puternic. Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. a explicatiei.Vulpea . pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. Exemplu: "Focul si efectele lui". Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" unde au venit alte animale si. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei.credul. Demonstratia educatoarei. nu se pot realiza separat. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". . la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. etc. în final. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza.Ursul . În cadrul activitatilor de povestire.Povestirea trebuie.

pe baza caruia sa se poata discuta. -caldura crescuta de flacara. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. -arderea chibritului. Întrebuintarile focului (foloase. -transformarile în carbune. -perceperea focului. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. stabilirea însusirilor. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. -culoarea chibritului ars. în special în cadrul sectorului stiinta. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. -efectele focului. . flacara. -arderea textilelor. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. studiate si se completeaza cu noi secvente. luminozitatea. mirosul. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. daca nu obtinem pagube.Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. -forma alungita la ambele capete. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. pagube) . -culoarea. Copiii fac deductii. -fire de bumbac. -aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. directii în care se ridica fumul. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor.

înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. .pregatirea salii de grupa pentru activitati. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult.Copiii au posibilitatea. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. În cadrul activitatilor frontale dirijate. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. . Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. la obiect. sub îndrumarea educatoarei. obiectiva a lumii. În cadrul activitatilor de scriere. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . exercitiul este nu numai o modalitate de observare. Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. în mod sistematic.îmbracarea. care trebuie sa stea . etc. copilul nu poate da un raspuns satisfacator. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. apoi. strânge puternic creionul în mâna. La grupa mare pregatitoare. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. servitul mesei civilizat. copilul va raspunde usor. indiferent de natura lor. practica. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. dar la întrebari ca acestea. clare. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu".mâna. esalonate si conduse de educatoare. rupe creionul. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. la început copilul apasa tare. precise. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. ceea ce îl oboseste foarte mult. schimba pozitia corpului. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. astfel: . intelectuala. dar este si o necesitate. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri.

Dintii fierastraului. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. Modelarea în stiinta si tehnica. Exemplu: "Linia" . Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii.Gard cu uluci. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. pe baza analogiei lui cu sistemul original. În acelasi timp. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. în miscari.Vaporul.în atentia educatoarei. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. a independentei în actiune. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. Prin model se intelege un sistem mai simplu. problematizarea. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si . dar sub alta forma.Palete de tenis.Conturul balonului. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". devin mai precise. Deci. . . . . Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care.Bobite de struguri. problemelor matematice. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii.Acoperisul casutei lui Zdreanta. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. modelarea.familie. . .Linia frânta .

dezvolta perseverenta. desen. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. confectionat. sa elimine problemele stereotipe. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. Problematizarea. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. problematice în gândirea copilului. analize. Modelul. modeleaza aptitudinile de investigatie. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. . se va gasi în mod cert solutia problemei. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. ci sa aiba gândire critica. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. disciplinata si cere un volum de observatii. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. a creativitatii. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Un algoritm este un procedeu. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. ca metoda de predare. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". confectii etc. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice.). de fapt. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare.societate cu ajutorul modelelor. Modelarea presupune. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale.aceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. de aranjare în sir crescator si descrescator a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. Învatarea prin descoperire. aprecieri. obiectiva. de formare de perechi. conduse de educatoare spre intuitia copilului. prezentat copiilor spre observatie. vointa. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. cunoasterea mediului). Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. mecanice. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. Daca algoritmul este urmat corect. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. sau la confuzii. dupa un anumit numar de operatii. creativitatea si nu memorizarea. trecerea de la analiza la sinteza. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". care nu conduc la dezvoltarea gândirii. de la concret la abstract. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda.

În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. cele mai utilizate sunt: explicatia. exercitiul. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat.principiul liberei optiuni. subteme în discutie. . tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. . cât si în domeniul din care se inspira acestea. conversatia. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. în observatie). În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: . Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate.principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative.

Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. Jocuri simbolice. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. . Pregatirea activitatii la alegere: . b. . al repartizarii rolurilor. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). Obiectivele activitatii la alegere: . jocuri hazlii. . Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. Continutul activitatii la alegere: a.Obiective generale.Pregatirea cadrului specific la alegere.principiul îndrumarii sistematice. jocuri de expresie afectiva. Jocuri cu reguli (jocuri simple). d. Jocuri distractive. jocuri de perspicacitate. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea . joc cu reguli. b.Obiective generale si specifice.Obiective speciale ( particulare).principiul activizarii. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor.educative. asimilate în procesul cunoasterii. c. jocuri de atentie. prin contactul divers.. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii.

2. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. comunicarii si autocomunicarii. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. comparatie. al însusirii limbii materne. 1. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru".[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. c. Jocuri simbolice: "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. morale. b. sinteza. ca premisa a realizarii lor.liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. al intensificarii. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive . a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. generalizare si abstractizare. concretizare. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar.

treci pe verde" "De-a politistii" 4. Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. Jocuri de circulatie rutiera "Atentie la semafor" "Stop rosu. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" ."Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. Jocuri intelectuale a.

"Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b.zboara" "De-a visul"etc. Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" f. Jocuri logico-matematice . Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g. Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara .

cu comentarea întregii activitati instructiv. totusi. pe un subiect prestabilit. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. jocuri cu rol. constructie. arta. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. Aplicarea noii programe. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. biblioteca. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. demonstratia."Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala "Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. conversatia si exercitiul. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. deprinderi de munca . Acestea sunt explicatia. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. judicios folosite si la aceasta vârsta. proiectata mental judicios.educativa.educative pe "centre de interes". Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. ci ca o activitate gândita. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. Jocurile propriu-zise. copiii se manifesta liber. joc de masa. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. La toate grupele. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv.

Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. învata sa asculte si sa se concentreze. arii de stimulare. vor oferi fiecarui copil teren. cadru de manifestare larg. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate.formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. Daca sunt riguros organizate. . Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: . Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. care definite si bine echipate. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. practica. materialul cu care copilul emite judecati. fara sa strige sau sa se produca zgomote. grupe.accesul liber si direct la jucarii. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze . jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. unor deprinderi de a-si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. unelte. . iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. favorabil. O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. în cadrul ariilor de stimulare.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. truse. se evita însusirea mecanica de cunostinte. egocentrica. la deschiderea spre lumea sociala. are organizarea salii. decizii. Prin folosirea. sa se creeze spatiu suficient. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa".intelectuala.[7] Prin manipularea jucariilor. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). materiale. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. precum si lacunele acestora. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. compara si deosebeste. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. a unui material variat si adecvat.

Aria biblioteca. fie la nivelul enuntului. tema. Aria stiinta. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. animalelor. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). devine vizibila organizarea materialului de constructie. vârstelor. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. În gradinita. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. deci. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. are loc sub influenta mediului si . subtema care preocupa saptamânal educatoarea grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. Învatarea se întemeiaza. ca dezvoltarea vorbirii copiilor. deprinderi care se formeaza. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. a limbajului.copilul (a centrului de interes. fie la cel al unitatii de comunicare. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. plantelor. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. anotimpurilor. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. Aria jocului de masa. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. cunostinte. la o analiza atenta. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. este firesc sa fie asa. consolideaza si verifica în acest mod educatia. Cercetarile psihologice au aratat. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. în special. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. Din acest unghi. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii.

morfologice si sintactice). acestea se materializeaza. copilul foloseste acelasi limbaj.a educatiei. mijloc de cunoastere. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. În procesul instructiv-educativ. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. În procesul comunicarii cu adultul. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. în special prin cele de organizare a jocului. limbajul este mijloc de comunicare. sinteza. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. a gândirii cu procesele ei (analiza. La vârsta prescolara. a legaturilor cauzale dintre acestea. sa-si organizeze activitatea psihica. Prin intermediul limbajului. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. al expresivitatii vorbirii. sub aspect al structurii gramaticale.). dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. fenomenelor. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. pe baza experientei cognitive capatate. comparatie etc. se realizeaza. exersarii sau executarii unor sarcini. cu cele doua aspecte: limbaj interior. intentiile sale. . limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. limbaj exterior. Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. societate. al comunicarii orale. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. cu ajutorul cuvântului. gândirile. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. Prin intermediul limbajului. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. viata. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. sub aspect lexical. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. dar este original dupa felul cum gândeste. fie prin cele ocupationale. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. lexicale. emotiile. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora.

astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. Pentru verificarea acestor cunostinte. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?". un flanelograf . în functie de aceste realitati. La grupa mare. precum si defectelor de vorbire. Jocul didactic reuseste. fara ca el sa constientizeze acest efort. Jocul didactic. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. de asemenea. Astfel. la formarea unor noi notiuni. prin intermediul jocului didactic. Jocul se desfasoara având câte un conducator. A doua cerinta a jocului consta în . în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. joc cu obiective complexe si bine determinate. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. Exemplu: "Alege jetoanele". Pe baza materialului concret prezentat. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. silabe si sunete. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. "Raspunde repede si bine". Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. legume. "Jocul cuvintelor". însa. se încearca gasirea unor solutii. Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete.ilustratie. jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate.eficient mijloc de formare si educare a copilului.Pentru a rezolva sarcina principala. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. sa antreneze în joc toti copiii grupei. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. pe care sa le aseze pe flanelograf. animale. precizând câte silabe are cuvântul. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. astfel ca. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. în acest sens. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului.

taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date, îsi însusesc semnificatia cuvântului, adica notiunile care se schimba, se îmbogatesc si se precizeaza treptat, pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Prescolarii nu învata regulile gramaticale, nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respecta aceste regului de vorbire, deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca, corectându-i doar atunci când gresesc. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"), pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?", "A cui îmbracaminte este?", punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale, cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste, totodata, dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal, imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. La întrebarea "A cui hrana este?", copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda, formulând corect propozitia. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana vacii", "Aluna este hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. Pornind gradat, de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv, între subiect si predicat), precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive, de exemplu: "Maria este o fata harnica". în timp limitat, copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie, gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Aceleasi adjective însotesc, în continuare, un substantiv la masculin, de exemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei este un baiat lenes". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul

activ. Astfel, prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive, fluente, coerente, au o contributie deosebita la vârsta prescolara. Acum, dezvoltarea expresivitatii limbajului presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala, adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul expunerii, se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: - recunoasterea personajului si a povestii; - caracterizarea personajelor; - redarea unui fragment din povestea respectiva. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile - exercitii, menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei, la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. Importanta jocurilor - exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic, lexical, gramatical, cât si expresivitatii vorbirii. Indiferent de forma de realizare, activitatile de dezvoltare a vorbirii, prin specificul de organizare si desfasurare, stimuleaza copilul în mod creativ- formativ. Pe lânga activitatile de joc didactic, activitatile de povestire, memorizare, povesti create de copii, povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii, vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare, apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce, orienta si contribui prin "viu grai", prin relatia educatoare - copil, prin vorbire dialogata despre toate câte sunt, la estetica tintei limbajului, a plasticitatii lui în exprimare. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite, fluturi, plante, personaje îndragite, activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite, dar si la formarea unui ,limbaj coerent, expresiv, plastic, în masura în care educatoarea este un model, pentru copil, de felul cum recita o poezie, de modul de a-1 face pe copil sa, înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" - M. Eminescu "Somnoroase pasarele" - M. Eminescu

"Zdreanta" - T. Arghezi "Catelusul schiop" - E. Farago Convorbirile tematice, prin subiectele abordate, vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii, în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra, bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea, cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico- fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii, personaje cu care copilul comunica, care le reprezinta si îmbogateste fantezia. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca, în decursul timpului, ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului, astazi acestea sunt lucruri realizabile, iar fanteziile timpului nostru, prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei, a inventiei umane, pot deveni lucruri realizabile. Activitatile de memorizare, de povestire a educatoarei, jocuri didactice, convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului, a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. 3.3. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor, pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului, adica pentru informarea si formarea educatilor. Nu este singura definitie care s-ar putea propune, ci una dintre ele, care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza, adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat); cine o utilizeaza (în cazul nostru, educatorul si educatii); în ce activitate (în procesul de învatamânt); cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei, fie un element de sprijin, fie un mod concret de valorificare a metodei. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare:

în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. învatarea pe simulator). Metode de evaluare: B. teorii. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. verificarea scrisa curenta. si învatarea prin descoperire. exercitiul. legile stiintifice etc. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. evenimentelor. verificarea periodica (prin teza sau practica). conversatia didactica. Explicatia este forma de expunere în care "predomina argumentarea rationala". problematizarea. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. verificarea practica curenta. instruirea programata. Pe primul plan nu se mai afla "faptele de prezentat" ci "faptele de explicat". teoremele. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. (2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). prelegerea scolara. se înscrie între metodele de predare. metode de simulare (jocurile. dupa gradul de angajare a elevului. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). lucrul cu manualul. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. fie în forma scrisa. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa.A. fie orala. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei.1. B). A. B. Sub aspectul functiei didactice principale. verificarea cu caracter global (examenul). dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. regulile. de catre educator catre educati. demonstratia. Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. avem a face cu o metoda verbala.2. explicatia. De data mai recenta: algoritmizarea. modelarea. fenomenelor. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. facându-si loc deja problemele de lamurit. fie practica. Traditionale: expunerea didactica. este o metoda expozitiva.1. interpretari de fapte separate.2. dupa unii autori. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. studiul de caz. în scopul . observarea. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1.

Ţârcovnicu.instrument. V. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. . adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. unii autori (Todoran. pornind de la lectura integrala. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. D. 1964. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. de care fiecare se serveste o viata întreaga" (Cerghit. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. 3. "Lectura este o materie.unificarii lor într-un tot. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare.. I. în clasele mici. Aceasta are o desfaturare specifica. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata.. 4. ca o concluzie. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. 2. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti.

actiuni). Skinner imediat dupa 1950. sau microprocese). algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare.Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. Principiile instruirii programate: · Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. Altfel spus. F. mulaje. Pe plan didactic. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. 6. Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara.însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. prezentate preponderent în forma verbala. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. asemanator). statii pilot. 7. dar si cu includerea unor aspecte intuitive. a unor reproduceri similare (machete. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. A fost "brevetata" de B. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. procese. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) · Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) . ce se preteaza unei astfel de ordonari. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor.

Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. jocuri gramaticale. Etape ale studiului de caz (dupa I. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. de orientare. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de . interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. fie prescolare. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. întelegere. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii.· Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sa-l confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) · Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • • Fisele programate Manualele programate Masinile de învatat (calculatoarele) 8. În ce priveste învatarea pe simulatoare. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. jocuri matematice. fie scolare.

contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. disciplineaza conduita si contribuie. cât si în cadrul activitatilor liber creative. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. gândirea creatoare. în sfârsit.2. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. sa citeasca. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. dupa cum s-a mai afirmat. orienteaza activitatea psihica. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. Pentru obtinerea reusitei acestora. Tipul cercetarii . sa interpreteze. munca.pilda conducerea unei locomotive. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. a unei aeronave. etc.1. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. 4. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. cultivând imaginatia. Prin natura lor. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. a scrierii grafice. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. si în activitatea didactica de dimineata. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. sa utilizeze. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. pregatitoare. a activitatilor matematice.

Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr. 3. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. 4. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. Variabilele cercetarii Variabile independente · Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei · Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta · Vârsta de dezvoltare a limbajului · Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. în vederea adaptarii optime la viata scolara. 4. 2. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara.6. Judetul Bistrita. consilier scolar Dobrin Nadia. . Obiectivele cercetarii 1. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. 4. unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I.Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. 9 Bistrita. Moldovan Liana.3.4.5. Cadre didactice implicate în cercetare: ed. 4.Nasaud. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor.

Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are frate mai mic. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit.Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. Spre exemplu: jocul dramatizare "De-a punguta cu doi bani". 4. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Hai sa facem o poveste". "Descopera unde am gresit".7. "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta". jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: "Cum se numesc toate acestea la un loc". Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. provin din familii organizate cu relatii armonioase. dramatizari "Anotimpurile".9 Bistrita. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. "Ghici la ce cuvânt m-am gândit". Prima grupa. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: "Spune la fel ca mine". Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. Metodologia cercetarii Metode utilizate . "Greierele si furnica". 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). numita Grupa A (grupa de control). jocuri de stimulare a comunicarii orale: "Povesteste ce ai visat". 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. Din cei 10 copiii ai grupei A. care respecta particularitatile de vârsta si individuale. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.

rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. din punct de vedere fizic. psihic. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti. · Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. starea lor de sanatate. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). afectiv. · Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. pe care se experimenteaza. · Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti.În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. · Testul. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. etc. Instrumente de cercetare utilizate · Test de evaluare initiala · Testul "Omuletului" (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) · Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres · Test de evaluare finala 4. am ales metodele si tehnicile de cercetare.spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. am aplicat . despre calitatea influentelor asupra copilului. evolutia sarcinii. experimentul. metoda testelor. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre-experimentala cât si în faza experimentala. · Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali . observatia. proba psihologica. studiul documentelor personale. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz.8. starea de sanatate.

Evaluarea initiala · a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii.testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. 1 4 5 Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p . TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti Item cu raspuns scurt. sireata si da iama la poiata. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles "Este vicleana. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre." 1p Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: 1p CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE.

Item cu alegere duala .

... copil istet... am aplicat o serie de probe psihologice." 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental.. când e în fata si unul în profil.. ....prezenta picioarelor .. Este deci. în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii.pentru a o închide acolo!. prin care se realizeaza o comunicare... Testul "Omuletul" · în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice.... . Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe... neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational. ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se.. am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual.. (cerem copilului sa deseneze un omulet).. ......... ...prezenta bratelor... dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata. am facut masuratori si determinari.. În urma aplicarii acestei probe.doua.... . si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca......."Scufita Rosie manânca lupul...prezenta capului.. am aplicat probe."Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe".... o comunicare prin simboluri. Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008..si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica.... Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul "Omuletul" si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului)..."Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor". Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: . Considerat ca test de inteligenta..... sa se vâre în . între care testul "Omuletul". VM = vârsta mentala)....... constituie un veritabil sistem de simboluri.. Caci de îndata ce ar fi fost acolo..." 3p Item de completare Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: "Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ..Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: . .. îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea.

costumul perfect.prezenta nasului. .prezenta calcâiului. . pantaloni).proportia gambelor.proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). .lipsa transparentei vesmintelor. fara defecte.prezenta trunchiului.bratele si picioarele atasate. . . . . .parul bine plasat.patru articole vestimentare bine marcate (palarie. . nasturi. . . .prezenta gâtului. cravata.evidentierea palmelor. desi incorect.prezenta gurii. .conturul gâtului . ..prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). . .bratele articulate la umeri. la coate.proportia bratelor.nasul si gura sunt reprezentate corect. . fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. .prezenta degetelor. . . .bratele si picioarele tangente pe lânga corp.prezenta ochilor.îndoirea umerilor.prezenta parului. . .proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp).o linie continua între trunchi si corp. . .prezenta narinelor. indicarea buzelor. . vesta.lungimea mai mare decât latimea trunchiului.

fotografia unui batrân si a unui tânar. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. .prezenta urechilor. . profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului · adaptat dupa Alice Descouedres.pozitia si proportia corecta a urechilor. desenul unei case mari si al unei case mici. 4. 6. . . desenul unui pom înalt si al unui pom scund.coordonarea motrica a bratelor. . . .completarea lacunelor dintr-un text.detalii oculare . 3.denumirea unor culori.coordonarea motrica a conturului. o carte noua si una veche.imitarea unor actiuni . Subproba nr.prezenta barbiei si a fruntii. trunchiul si picioarele de profil.memorarea unor grupe de cifre. .pupile. .stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte.stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor. 2. . prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: .capul. proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. . o minge tare si o minge moale. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. 5. . ..denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte.

. 2 . o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. soarele este foarte. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. · se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. · se noteaza raspunsurile copilului. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: "Este timp frumos. · Se va citi rar si cu accentul necesar.(pasarele) . când eu ma opresc si nam sa stiu ce sa spun. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1.(tunete) . Fetele se grabesc sa se întoarca . Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor .7.(fulgere) ...Cerul este spintecat de. 9. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp. cerul este . Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) "vezi. albastru).(flori) . tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat". Desfasurare: I se spune copilului: "Îti voi spune o povestire.(ude). iar hainele lor erau complet. Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele.(umbrele. în timp ce aceasta este. Subproba nr. 10.(nori) . · Se noteaza raspunsurile copilului. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. te rog sa fii atent. imaginea unui copil trist si a unuia fericit.4 ..(acasa) . · Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte.. haine de ploaie). 8.(stralucitor) . se acopera de . aceasta casa este mare.(senin. Ele aduna . Deodata cerul se întuneca.(mica) · se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. Subproba nr.

.9 5.4 . pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. 4 . 8 . Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. Din ce sunt facuti pantofii? 5.(frig sau rece) 2. Pentru prima serie primeste coeficientul 2. Din ce este facuta lingurita? 4.9 . Din ce este facuta masa? 3. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus".(ud sau umed) 3. pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte.6 ..(urât) . Subproba nr.. 6 . Subproba nr. · Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori. · Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica.7 . 5 .3 . frumos .2.8 Desfasurare: Se spune copilului: "Fii atent! Îti voi spune niste cifre.. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.2 4.. Din ce sunt facute ferestrele? 6.6 . cald .5 .3 3. uscat . pentru seria a II-a primeste coeficientul 3..4 . Din ce este facuta cheia? 2.3 .2 . 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1.

(mic) 7. curat . 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. 4. 4. dupa numarul exact de raspunsuri corecte.(murdar) 6. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni. neascultator . Subproba nr. a spala. Subproba nr.. 2...(trist. mare . a respira.4.. violet. cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca: . 6. a cânta. 6: Denumirea a 10 culori Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1.. 3.(greu) 8. indispus. a tusi. a frictiona. 7.. rosu. 9. a arunca. alb. 6. 8. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte. 5. 10. 3. albastru Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10. galben.(ascultator sau cuminte) 5. vesel -.. roz. 5. maro... verde. usor . 2. negru. gri.

asociere sonora 1p Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE. SILABE. a scrie. a împinge Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008.. 5.propozitii simple si dezvoltate 1p I2 item subiectiv 1p I3 item obiectiv cu alegere multipla 1p I4 item obiectiv cu alegere duala 1p I5 item de asociere (tip pereche) . 6. am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele... ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti. a se ridica. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) "Ana are .. am stabilit diferentele. 4. a se balansa. a se apleca." I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie "Copiii merg la gradinita" 3 . a sari. 2. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) . grupa experimentala si grupa de control.1. 3.

10. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele metode: conversatia. demonstratia. comunicarea rotativa. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. conversatie si îmbogatire a vocabularului. 4. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. turnirul întrebarilor. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. explicatia. Prezentarea interventiei ameliorative Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului. examinarea povestirii. am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut.9. Între evaluarea initiala si cea finala. exercitiul. în cadrul programului de interventie. braistormingul. experimentul. . cap IV).5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPILGRĂDINIŢĂ I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul " r " 4. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2007-2008. cap IV). învatarea în cerc. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare.

Aspecte specifice ale competenţelor de învăţare la vîrsta de 6-8 ani 2. Trăsături definitorii ale formării competenţelor de învăţare Grupe Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% CAPITOLUL II. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 G. Reflecţii epistemologice cu privire la continuitate în activitatea instituţiei preşcolare şi şcoala primară 1. Repere teoretice privind fenomenul continuităţii în educaţia preşcolară şi învăţămîntul primar • • • 1. Monitorizarea activităţii educaţionale din perspectiva respectării continuităţii . experimental G.11. de control Interpretarea rezultatelor: Cuprins CAPITOLUL I.1.4.1.2. Continuitatea: delimitări conceptuale 1. de control G. Dimensiuni tehnologice pentru formarea competenţelor de învăţare prin prisma relaţiilor de continuitate • 3. Modelul pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani CAPITOLUL III. experimental G. de control 4 G. experimental G. experimental G.2. experimental G. Particularităţile continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani • • 2.1. de control 3 G. de control 2 G.3.

în formarea competenţelor de învăţare • • 3. Interpretarea fazei finale a experimentului pedagogic .3. Procesul implementării Modelului pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare 3.2.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->