LUCRARE DE LICENTA MODALITATI DE PREGATIRE A COPIILOR PRESCOLARI IN VEDEREA ADAPTARII OPTIME LA ACTIVITATEA SCOLARA

profesor scoala

ALTE DOCUMENTE FISA DE LUCRU - TIMPURILE VERBULUI verificarea experimentala a proprietatilor chimice a acizilor anorganici PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (ALGEBRĂ) PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASA A IV-A ISTORIE PROBA DE EVALUARE SUMATIVA ROMANA FORMULAREA INTREBARILOR SI CORECTAREA RASPUNSURILOR Teza cu subiect unic pe semestrul I - Limba si literatura romana - Clasa a VII-a Planificare calendaristica Modul: masini si utilaje industriale

PLAN DE LECTIE MATEMATICA - : lectie de recapitulare si sistematizare Educabilitatea

UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I - PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II - PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ - OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL III- METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII " sOCULUI sCOLARIZARII"

3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV - CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute 4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. dupa cum s-a mai afirmat. orienteaza activitatea psihica. . sa utilizeze. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. munca. si în activitatea didactica de dimineata. a activitatilor matematice. vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. cât si în cadrul activitatilor liber creative. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. scop final al gradinitei. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. pregatitoare. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. gândirea creatoare. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. cultivând imaginatia. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. intelectual. etc. Pentru obtinerea reusitei acestora. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. moral. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. a scrierii grafice. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. sa citeasca. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. în sfârsit. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. reusita depinde de începutul realizat în gradinita. Prin natura lor. sa interpreteze. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. disciplineaza conduita si contribuie."Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi" H.

25-30 la licee. a fost un învatamânt formativ. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. În privinta continutului sau. . este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. procesele. Atât continutul reformei. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. Starea de pregatire psihologica. institutional. În spritul reformei. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. la Ministerul Educatiei. numai pe baza de concurs. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. metode. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. mijloace). În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt.forme. cuprinzând resursele. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. din anumite motive. asa cum se precizeaza înca din articolul I. privita ca sistem si proces. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. Cercetarii si Tineretului. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. Aceasta lege. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. continutul si finalitatile învatamântului. 20-25 elevi la învatamântul primar. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc.

pentru valentele sale formative. receptiva la înnoirile aduse si care se impun. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. importante. deoarece este accesibil vârstei. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. la nivelul copilului din grupa mare.exercitiu. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de . aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. organiza. pentru perspectiva scolii românesti. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. acum rasar mladitele "eului" si se consolideaza trasaturile de personalitate. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. Gradinita. . psihomotric si socio-afectiv.Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. învatarea. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. cu sistemul sau educativ. Din domeniul acesta sunt: limbajul. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. activitatile matematice. Gradinita. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. S-a avut în vedere jocul. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala.1. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar.

are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. Are loc. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. morfologia si potentialul sau de activism. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. Muschii sunt insuficient dezvoltati. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. Fireste. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap.crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. Aspectele arhitectonice ale acestuia. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. adica perioada prescolara. La 3 ani. devin deosebit de complexe. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. desenat. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. . Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. fireste. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. taiat. este alterat în parte si fenomenul "cresterii seculare" la care m-am referit mai sus. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). Utilizarea mersului. ramificarea dendritica a acestora. cei lungi mai rapid decât cei scurti. desigur. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). fapt ce da o alta forma întregului corp. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. nivel specific acestei perioade. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. la 1355 gr la 5 ani.

Este atras de balustrade. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. Aceste procese. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. poate desena sau colora desene simple. fara a fi sincrone. care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. se desfasoara stadial. În acest sens. poate aranja un scenariu din figurine mici. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. mijlocie si mare). desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. pozitia lor si a usilor. Respiratia este superficiala. se angajeaza în jocuri mai dificile. de la nastere la maturitate. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. continutul sertarelor. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. b. fapt mmce presupune. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. În mod concret. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. se realizeaza în etape succesive si coerente. M. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. Debesse afirma: "Cresterea copilului.Inima. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. catarari pe garduri. ea se accelereaza sau . PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. poate face din hârtie mici jucarii. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. pe care le întinde spre podea. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. c.14 luni. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. Viteza în mers creste.

Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei. punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. fiecare având o structura psihica particulara. intra ca notificatie în cei "7 ani de acasa". În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta. sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. Largirea cadrului relational cu obiectele. Astfel. neprevazute ca perioada prescolara. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. Jocul este activitatea prioritara.se încetineste. cunoaste perioade agitate si perioade mai calme.2. ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic". . cum este jocul "De-a ascunsa". si ca o activitate dominanta. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse. explozive. pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. mult mai deosebite de cele din familie. toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. a realitatii externe care nu depinde de el. constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare. Prescolaritatea este perioada descoperirii realitatii fizice. experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. însa. deci. dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade. Aceasta perioada. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne. în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli. de îmbracare. punând în fata copiilor noi cerinte. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase. în realitate. Asistam. prescolarul mic se ascunde adeseori. acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. schimbarile sunt neîntrerupte si continue. mijlocie. la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere. Aparent. mare). la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. apar si se înlocuiesc conduite semnificative. 1. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite.

de activitati. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la .La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita. iar cele intermediare (portocaliu. pentru ce?. mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu. se joaca mai mult singur. iar pentru situatii noi. deoarece copilul este dependent de mama. albastru). Exemplu: în jocul "De-a ascunselea" prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns. verde. nereusind sa puna în fata acestuia. complexul cum ar fi: "de ce pluteste balonul pe strada?. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului. Copilul vrea sa afle. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactilchinestezic si cel vizual. deoarece le capteaza prioritar informatiile. pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva. remuscari si admiratii. memoreaza usor. traind puternice emotii legate de personajele acestuia. de realitatea externa. El este curios. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. Forma dominanta de activitate este jocul. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa. cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii. sa stie cât mai multe lucruri. de ce unele lucruri plutesc?. acestea fiind instrumentul de control al acesteia. dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune. se implica imaginatia creatoare a copilului. El prezinta mai mult interes pentru povesti. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: "de ce?. alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si auditiva. iar curiozitatea lui este vie si permanenta. care continua sa se dezvolte. Jocul devine aproape obsedant. daca obiectul perceput vizual este cunoscut. dar si de conflictele ce se desfasoara. olfactiva. cum?". recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes. iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza. Observam astfel o dilatare a personalitatii. iar celelalte forme de sensibilitate. scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. traieste intens emotiile. gândirea subordonata actiunii cu obiectele. manifesta timiditati si agresivitati. ascunderea nefiind reusita. violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. galben. afectivitate instabila. cum ar fi gustativa. i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul. indigo. El este mult mai preocupat de joc. dar nu-si propune deliberat acest lucru. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. de ce vine umbra dupa om? ". nu stie sa se exprime clar. îi place sa se plimbe cu acestia. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. manifesta interes pentru adulti.

rapiditatea în gândire. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. lovire. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. a pozitiei lor deasupra. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. mai creative. memorie. în fata. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. creativitatea) . la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. dedesupt). limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . de aceea uneori este incomunicabila. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. mai interesante. Intelectul copilului. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. memoria. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. gândirea are un caracter intuitiv. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. memoria. în spate. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. gândirea si alte procese psihice. conducând astfel la construirea claselor logice. atentie. jos. care este simbol. imaginatia. marimea. preconceptiile vor câstiga în generalitate. gândirea. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. fiabilitatea în memorie. caracterul sau închegat. situativ cu caracter schematizat. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. Cu toate acestea. ciocnire. cum ar fi: forma. imaginatia copilului.atingere. Cu ajutorul cuvântului. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. Treptat. alcatuiesc intelectul. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. Operarea angajeaza atentia. în precizie. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. la adult acest caracter se diminueaza. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. De la limbajul situativ. structura. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. care. în ansamblu. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. Apar forme noi de perceptie. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. imaginatie. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. desi insuficient format. spre dreapta. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. Asadar. limbaj. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. sus. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. fenomene. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. departe. relieful.

de pudoare la 3-4 ani. în principal. cu care se si identifica. are un caracter incoerent. altii dificil sau chiar deloc. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. apar forme noi). Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. Unii se adapteaza mai rapid. Asemenea modificari sunt posibile. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate.care se constituie ca rezultat al acestei operatii. voluntara si involuntara. placute. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. unde intra în contact cu persoane straine. de bucurie si satisfactie. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. pozitive. iar amintirile lui sunt fragmentate. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. haotic. izolate. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. . O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. egocentrica si magica. de mândrie la 4 ani. intuitiva. nesistematizat. Se dezvolta si memoria mecanica. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. limbajului interior. începe procesul organizarii atentiei voluntare. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. noilor solicitari cu care el se confrunta. Stabilitatea si concentrarea ei creste. se mareste volumul. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. multumire. Deci. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. sub influenta gândirii si limbajului. în prescolaritate. involuntara si voluntara. tonifiante. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. logica. La 6 ani apare criza de prestigiu. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. Gândirea prescolarului este preconceptuala. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el.

Evident. se pot aduce multiple si solide argumente. sociologia educatiei. asa încât. Claparede). 1. a educatiei. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente.educative. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. anatomia si fiziologia omului. legate de scopul general al educatiei. pentru individualizarea activitatii instructiv. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. mai ales cei mijlocii si mari. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. daca dorim sa formam. când prin realizarea activitatii respective. când produc satisfactii parintilor. "Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile" (B. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. educatoarei. etc. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam "mersul firii". . dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. s. Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. încep sa devina tot mai evidente. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei "naturi inerioare". stapânirea de sine. Suchodolski). Prescolarii.a.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. mai ales pe cele cu valoare sociala.Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. "Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei.3. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie"[1] (Ed. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. sa educam vointa prescolarului. psihologia copilului. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice.

Gradinita. "individualizarea ca principiu educativ" spune V. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. remarcabile în toate planurile si în special. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri "proprii" ("educatia pe masura" si "scoala pe masura"). o serie de aptitudini. strategia individualizarii. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. reactiile afective si . Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. Pavelescu "implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. receptive modalitati si sensibilitati psihice. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. prin competenta educatoarelor. nu poate fi rezultatul unei simple inspiratii. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. dintre etapele dezvoltarii copilului. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. perioada progreselor. În conturarea personalitatii copilului. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. comportamente) si cu o "biografie" a personalitatii deja elaborata. dezvoltarea personalitatii lui. cu precadere. sa le descopere sensibilitatile. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. deprinderi. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. în sfera sentimentelor. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. inclusiv sociabilitatea. De aceea."Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale". ca prima institutie de educatie organizata. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului bio-psihic al copilului. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. cu cât mai multe sanse de succes. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte". pentru a obtine rezultatele dorite. care constituie . creative). perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. precum si caracteristicile comportamentelor de baza.asa cum arata psihologul francez M. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului.Asadar. Debesse[2] . întrucât. ci ea presupune.

afectiva si psihomotorie a prescolarului. dezvoltarea morfofunctionala. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. are loc procesul de "alfabetizare". încadrata într-un regim de munca. Deci. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura.1. devenite active. se dezvolta curiozitatea. visarii si a jocului. fanteziei. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ . a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani.OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. în cadrul caruia au crescut si au trait. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi.volitionale (Ursula schiopu)[3]. a esecului scolar). nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. Diferenta între copiii de 5-7 ani. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. a ramânerii în urma la învatatura. în cadrul caruia au crescut si au trait. într-o disciplina a vietii. Prin joc se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. decalajul între viata cronologica. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea . Mediul socio-cultural. Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. înainte de intrarea copilului în scoala. comportamentul. Pavelescu). precum si în domeniul sociabilitatii lui. În societatea moderna. Practic. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. a faptelor. Modul lor de receptare. tot în copilarie. ci faptele de conduita.

cognitive. mijloace educationale neadecvate. limbajul membrilor familiei). morala neconsolidata. Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. microleziunile sistemului nervos central. alternându-se în anii urmatori. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. disfunctiile minime partiale). familia dezorganizata. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. imaturitatea neuromusculara. iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. · Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. etc. boli cronice). Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. Forme mai grave de imaturitate scolara .mai prezent la 5-6 ani. fisa psiho-pedagogica. nivelul proceselor. b. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. a. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali.intereselor scolare. scriere. dominanta laterala. capacitatea redusa de concentrare. · Factori organici secundari (traumatismele externe.. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. subalimentatia. tulburari organice interne si cele musculare. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: · Factori organici primari (leziunile nervoase primare. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). fenomen descris pentru prima oara de Hetzer . dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. instabilitatea psihomotorie. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. elementare si superioare. etc. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc.

copierea semnelor grafice de pe tabla. Sechele postencefalice: Simptomul major (tulburari de comportament). iar la 6 ani. scriere. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min.O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul "test liniar" care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. corecte. grupa mare. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. etc. Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. clasa I. adica ritmul încet al miscarilor. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. Constatarea facuta de V. atunci copierea unui text. etc. Suchsingere si G. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. instabilitatea psihomotorie.. a nivelului inteligentei generale. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). calculul scris. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. zece linii. . Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. observare. clasa a IV-a . La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. Afectiunile cerebrale minime. impulsivitatea si conduita dezechilibrata. scrierea dupa dictare. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiveducative din gradinita. exprimata prin motricitate generala. ). adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. Arnold. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea.. precum si la nivelul motricitatii fine.

[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti).vocabularul redus.10 subiecti .10 subiecti . pe de o parte a copilului la scoala. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp . pe grupe de vârsta.6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. potrivita sau slaba.1 minut. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. "cautarea cuvintelor" .Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism.2 Aptitudinea de scolaritate Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. 2. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza. incapacitatea memorarii unui text. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de . astfel: . Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile.4-5 ani .5-6 ani . limitarea comunicarii la propozitii simple. ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului. pe de alta parte a scolii la copii. 1 minut. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta 44 linii TOTAL 68 LINII Mâna stânga 24 linii VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta 63 linii TOTAL 112 LINII Mâna stânga 49 linii VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta 72 linii TOTAL 128 LINII Mâna stânga 56 linii Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe.10 subiecti .

foloseste corect adverbele de timp: azi.motivational si volitiv. Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. concretizare. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. Deci. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. de a raspunde la întrebari. tot atâtea). dorintele. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. mai mic. precum si promptitudine. efectueaza o constructie cu zece. recunoaste corect unele litrere. de a formula. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin . relateaza povestiri dupa imagini date. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. numara peste zece cuburi. pisica. mâine. În caz contrar. toate zilele din saptamâna.douasprezece cuburi. para). intentiile si starile emotionale.simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari.sanatate . de a reactiona corect pe baza acestora. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. de a se subordona regulilor impuse de acesta. generalizare. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. analiza. putin. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. cele patru anotimpuri. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. apare mai frecvent oboseala. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. atentia instabila. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare . abstractizare. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. de a asculta cerintele adultului. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. ieri. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. comunicare si exprimare. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. stabileste asemanari între notiuni (câine. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. mar. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. agitatia psihomotrica. trei momente principale ale zilei. mare. mai mult. mai putin.sapte culori sau nuante. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv . sinteza.

stânga sunt mai fragil integrate. daruire. de a asimila. Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum.miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. precum si de a desfatura o activitate de grup. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. nesistematic. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. capacitatea copilului de a colabora. . de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. nestabilizata. Din ansamblul variabilelor componente. CORĂBIILE ALE MĂRII. prezenta trebuintei de a învata. ale programului scolar. "TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. astfel ca ea denomineaza. schema corporala în special dreapta. capacitatea elevului de a cunoaste. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. De asemenea. de a reactualiza cunostintele predate. metoda. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. adesea anarhic. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI" HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII "sOCULUI sCOLARIZĂRII" 3. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. procedeu. oscilanta. ca cel oferit de teoria curriculara. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. ritmul de lucru încet. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. Definirea conceptelor: metodologie. Astfel. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. uneori ezitata.motorie denumita lateralitati manuale. adica sa poata deosebi munca de joaca.1. de a retine.

sub îndrumarea profesorului sau în mod independent. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. Cuvântul "metoda" provine din limba greaca de la termenul "methodos" compus din " metha". Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predare-învatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. de destinatie. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica.catre. I. formarea abilitatilor. natura. Sintetizând. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre . se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didacticametodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. etc. afectiv.Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. elevii. drum. competente. de ordin cognitiv. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. capacitatilor. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. spre si "odos" -cale . un instrument cu ajutorul caruia. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. etc. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice.de accedere. functiile. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. o destinatie pedagogica.motivational si psihomotoriu. o modalitate de actiune. atitudini. competentelor. capacitati. capacitatilor. În acest sens. aptitudini. în cursul procesului didactic. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. ele având un specific aparte. statusul. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. preocupate de definirea. K. comportamentelor elevilor. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor.

Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. exercitiul etc. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. Se folosesc modalitati de actiune practica. eventual. Într-o activitate didactica obisnuita. cum sa învatam pe altii sa învete. la însusirea stiintei si tehnicii. a culturii si comportamentelor umane) · Functia formativ. demonstratia. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. metode arhicunoscute. cum sa se predea si cum sa se învete. conversatia. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. în activitatea didactica. contribuind la valorificarea lor eficienta. Functiile detinute de metoda sunt: · Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea adevarurilor. · Functia normativa. metoda devine implicit un factor motivational · Functia instrumentala (operationala). sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. Spre exemplu. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. de caracterul obiectivelor urmarite.învatamânt. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. se lucreaza cu una. de obicei. Functiile asumate sunt determinate. se va . trezesc anumite trairi emotionale. de fiecare data. cultiva anumite sentimente si interese.educativa. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. cu precadere. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea activitatilor didactice. cum ar fi expunerea.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. dezvolta convingeri) · Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. sistematica si planificata.

activitatile matematice. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. . Tehnicile de predare. modalitatile. Astfel. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. ilustratii. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. lecturi dupa imagini. educatie muzicala. 3. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item.2.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. explicatia este metoda expunerii. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. etc. deci probele de învatare. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. modelaj. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. de asemenea. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. educatie fizica. în care predomina argumentarea rationala. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. aplicatii.evaluare materializeaza tehnica.). diverse piese muzicale. stiintific sau fantastic. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. povestiri. Fireste. Explicatia contribuie. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. în cadrul activitatilor frontale dirijate. povesti. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. administrate. completând cu succes celelate metode de lucru. confectii. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. versuri. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. Astfel. În aceasta situatie. tablouri. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. comunicate si corectate de catre cadrul didactic.preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate.

Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" unde au venit alte animale si. în final. vulpea a fost judecata. contribuie la largirea orizontului cognitiv. . atasamentul copilului spre cele pozitive. este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. sireata.Povestirea trebuie. dar si la dezvoltarea limbajului. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. caracterizându-le. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". povestioare posibile. Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. Demonstratia educatoarei. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. lacoma. sa domine "binele" asupra "raului". în primul rând. De aceea. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. a dezvoltarii formelor de analiza. procedee. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. Exemplu: "Focul si efectele lui". a imginatiei creatoare. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico-fantastice. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. etc. contactului nemijlocit cu realitatea. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari. . Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". "Vaporii".Ursul . Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. a nivelului copiilor. Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului.hoata. nu se pot realiza separat.Vulpea . sa fie accesibila copilului. În cadrul activitatilor de povestire. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. sinteza. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. "Gheata". la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. sa-1 emotioneze puternic. Textele literare de actualitate.credul. mincinoasa. a dialogului. însotita de explicatie. a explicatiei. . Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta.

stabilirea însusirilor. . Copiii fac deductii. flacara. -efectele focului.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. -culoarea chibritului ars. pagube) . Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. studiate si se completeaza cu noi secvente. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. -caldura crescuta de flacara. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. Întrebuintarile focului (foloase.Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. daca nu obtinem pagube. directii în care se ridica fumul. -arderea textilelor. -culoarea. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. -forma alungita la ambele capete. -aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. -arderea chibritului. -perceperea focului. luminozitatea. Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. -fire de bumbac. -transformarile în carbune. pe baza caruia sa se poata discuta. în special în cadrul sectorului stiinta. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. mirosul.

etc. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte.pregatirea salii de grupa pentru activitati. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. strânge puternic creionul în mâna. copilul nu poate da un raspuns satisfacator. copilul va raspunde usor. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. rupe creionul. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". care trebuie sa stea . La grupa mare pregatitoare.mâna. intelectuala. practica. exercitiul este nu numai o modalitate de observare.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . sa faca asociatii între cunostintele anterioare. ceea ce îl oboseste foarte mult. . sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. servitul mesei civilizat. obiectiva a lumii. dar este si o necesitate. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. indiferent de natura lor. dar la întrebari ca acestea. în mod sistematic. sub îndrumarea educatoarei. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. esalonate si conduse de educatoare.Copiii au posibilitatea.îmbracarea. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. apoi. la obiect. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. clare. schimba pozitia corpului. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. la început copilul apasa tare. astfel: . precise. În cadrul activitatilor frontale dirijate. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. . În cadrul activitatilor de scriere. Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze.

elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. . În acelasi timp. problemelor matematice. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. Modelarea în stiinta si tehnica. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii.Linia frânta . Exemplu: "Linia" . se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. .Dintii fierastraului.Vaporul. Prin model se intelege un sistem mai simplu. modelarea. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si . problematizarea. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. . în miscari. Deci.Gard cu uluci. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit.familie. . pe baza analogiei lui cu sistemul original.Bobite de struguri.Conturul balonului. a independentei în actiune.în atentia educatoarei.Palete de tenis. . fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. dar sub alta forma. devin mai precise. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv.Acoperisul casutei lui Zdreanta. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. .

Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. de aranjare în sir crescator si descrescator a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. confectionat. Problematizarea. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. Modelul. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. sa elimine problemele stereotipe. dezvolta perseverenta.aceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. confectii etc. analize. problematice în gândirea copilului. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". obiectiva. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. sau la confuzii. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. desen. ca metoda de predare. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". prezentat copiilor spre observatie. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. de formare de perechi. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. de la concret la abstract. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. de fapt. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. trecerea de la analiza la sinteza. Învatarea prin descoperire. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. conduse de educatoare spre intuitia copilului. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. Un algoritm este un procedeu. se va gasi în mod cert solutia problemei. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. creativitatea si nu memorizarea. cunoasterea mediului). ci sa aiba gândire critica. disciplinata si cere un volum de observatii. Daca algoritmul este urmat corect. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. modeleaza aptitudinile de investigatie.). Aceasta metoda ofera cunostinte durabile.societate cu ajutorul modelelor. dupa un anumit numar de operatii. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. a creativitatii. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. mecanice. . care nu conduc la dezvoltarea gândirii. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. vointa. aprecieri. Modelarea presupune.

Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. în observatie). Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare.principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei.principiul liberei optiuni. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. exercitiul. . conversatia. cât si în domeniul din care se inspira acestea.În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: . tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. cele mai utilizate sunt: explicatia. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. subteme în discutie. . în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului.

Obiective speciale ( particulare)..Pregatirea cadrului specific la alegere. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. . jocuri de expresie afectiva.principiul activizarii. jocuri hazlii. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. jocuri de perspicacitate. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. . Obiectivele activitatii la alegere: .Obiective generale si specifice. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. joc cu reguli. b. prin contactul divers. Jocuri simbolice. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta.educative. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. Jocuri cu reguli (jocuri simple). Pregatirea activitatii la alegere: . Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea . Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. b. asimilate în procesul cunoasterii.principiul îndrumarii sistematice. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. c. jocuri de atentie. al repartizarii rolurilor. Continutul activitatii la alegere: a. Jocuri distractive. nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc.Obiective generale. . d.

comparatie. comunicarii si autocomunicarii. c. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. al intensificarii.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. Jocuri simbolice: "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. ca premisa a realizarii lor. al însusirii limbii materne. concretizare. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. 1. 2. generalizare si abstractizare. sinteza. b. Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive . morale. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru".liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza.

Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. Jocuri de circulatie rutiera "Atentie la semafor" "Stop rosu. Jocuri intelectuale a."Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" . treci pe verde" "De-a politistii" 4.

Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara . Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g. Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d.zboara" "De-a visul"etc. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c."Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b. Jocuri logico-matematice . Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" f.

ocupatiile ludice si exercitiile-joc. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. Acestea sunt explicatia. jocuri cu rol. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. cu comentarea întregii activitati instructiv. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. pe un subiect prestabilit. conversatia si exercitiul. constructie. Jocurile propriu-zise. proiectata mental judicios. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. totusi. La toate grupele. copiii se manifesta liber. ci ca o activitate gândita. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. joc de masa. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. deprinderi de munca . se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte.educativa. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare.educative pe "centre de interes". Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. demonstratia. biblioteca. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta."Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala "Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. arta. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. judicios folosite si la aceasta vârsta. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. Aplicarea noii programe. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica.

la deschiderea spre lumea sociala. are organizarea salii. unor deprinderi de a-si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate.accesul liber si direct la jucarii. . jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. unelte. cadru de manifestare larg. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. materiale.[7] Prin manipularea jucariilor. care definite si bine echipate. fara sa strige sau sa se produca zgomote. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. favorabil. precum si lacunele acestora. vor oferi fiecarui copil teren. practica. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze . Daca sunt riguros organizate.intelectuala. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. sa se creeze spatiu suficient. compara si deosebeste. învata sa asculte si sa se concentreze. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: . În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. materialul cu care copilul emite judecati. arii de stimulare. egocentrica. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". a unui material variat si adecvat. truse. Prin folosirea. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. se evita însusirea mecanica de cunostinte. în cadrul ariilor de stimulare.formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. grupe. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. decizii. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). . de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ.

deci. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). Cercetarile psihologice au aratat. Aria jocului de masa. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. Aria stiinta. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. cunostinte. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. tema. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. la o analiza atenta. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. plantelor. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. În gradinita. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. fie la cel al unitatii de comunicare. vârstelor. deprinderi care se formeaza. în special. este firesc sa fie asa. ca dezvoltarea vorbirii copiilor. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. fie la nivelul enuntului. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". animalelor. devine vizibila organizarea materialului de constructie. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. Învatarea se întemeiaza. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. a limbajului. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte.copilul (a centrului de interes. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. are loc sub influenta mediului si . Din acest unghi. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. anotimpurilor. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. Aria biblioteca. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. subtema care preocupa saptamânal educatoarea grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. consolideaza si verifica în acest mod educatia.

Prin intermediul limbajului. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. În procesul comunicarii cu adultul. Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. viata. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. sub aspect al structurii gramaticale. exersarii sau executarii unor sarcini. al expresivitatii vorbirii. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. fie prin cele ocupationale. morfologice si sintactice). sinteza. lexicale. în special prin cele de organizare a jocului.). cu cele doua aspecte: limbaj interior. a legaturilor cauzale dintre acestea. sub aspect lexical. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens.a educatiei. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. În procesul instructiv-educativ. al comunicarii orale. sa-si organizeze activitatea psihica. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. pe baza experientei cognitive capatate. gândirile. a gândirii cu procesele ei (analiza. La vârsta prescolara. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. cu ajutorul cuvântului. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. copilul foloseste acelasi limbaj. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. mijloc de cunoastere. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. intentiile sale. emotiile. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. limbajul este mijloc de comunicare. . limbaj exterior. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. Prin intermediul limbajului. În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. comparatie etc. fenomenelor. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. acestea se materializeaza. societate. dar este original dupa felul cum gândeste. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. se realizeaza.

în acest sens. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. un flanelograf . în functie de aceste realitati. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. "Raspunde repede si bine". La grupa mare. a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. animale. Exemplu: "Alege jetoanele".Pentru a rezolva sarcina principala. tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. A doua cerinta a jocului consta în . jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". astfel ca. Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. prin intermediul jocului didactic. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. Jocul didactic reuseste. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. silabe si sunete. "Jocul cuvintelor". atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. legume. Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete.ilustratie. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?". reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. precum si defectelor de vorbire. ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara.eficient mijloc de formare si educare a copilului. în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. precizând câte silabe are cuvântul. Jocul didactic. sa antreneze în joc toti copiii grupei. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. Astfel. Pentru verificarea acestor cunostinte. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. la formarea unor noi notiuni. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . de asemenea. joc cu obiective complexe si bine determinate. fara ca el sa constientizeze acest efort. Pe baza materialului concret prezentat. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. însa. se încearca gasirea unor solutii. Jocul se desfasoara având câte un conducator. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. pe care sa le aseze pe flanelograf.

taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date, îsi însusesc semnificatia cuvântului, adica notiunile care se schimba, se îmbogatesc si se precizeaza treptat, pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Prescolarii nu învata regulile gramaticale, nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respecta aceste regului de vorbire, deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca, corectându-i doar atunci când gresesc. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"), pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?", "A cui îmbracaminte este?", punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale, cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste, totodata, dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal, imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. La întrebarea "A cui hrana este?", copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda, formulând corect propozitia. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana vacii", "Aluna este hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. Pornind gradat, de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv, între subiect si predicat), precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive, de exemplu: "Maria este o fata harnica". în timp limitat, copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie, gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Aceleasi adjective însotesc, în continuare, un substantiv la masculin, de exemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei este un baiat lenes". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul

activ. Astfel, prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive, fluente, coerente, au o contributie deosebita la vârsta prescolara. Acum, dezvoltarea expresivitatii limbajului presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala, adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul expunerii, se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: - recunoasterea personajului si a povestii; - caracterizarea personajelor; - redarea unui fragment din povestea respectiva. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile - exercitii, menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei, la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. Importanta jocurilor - exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic, lexical, gramatical, cât si expresivitatii vorbirii. Indiferent de forma de realizare, activitatile de dezvoltare a vorbirii, prin specificul de organizare si desfasurare, stimuleaza copilul în mod creativ- formativ. Pe lânga activitatile de joc didactic, activitatile de povestire, memorizare, povesti create de copii, povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii, vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare, apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce, orienta si contribui prin "viu grai", prin relatia educatoare - copil, prin vorbire dialogata despre toate câte sunt, la estetica tintei limbajului, a plasticitatii lui în exprimare. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite, fluturi, plante, personaje îndragite, activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite, dar si la formarea unui ,limbaj coerent, expresiv, plastic, în masura în care educatoarea este un model, pentru copil, de felul cum recita o poezie, de modul de a-1 face pe copil sa, înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" - M. Eminescu "Somnoroase pasarele" - M. Eminescu

"Zdreanta" - T. Arghezi "Catelusul schiop" - E. Farago Convorbirile tematice, prin subiectele abordate, vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii, în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra, bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea, cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico- fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii, personaje cu care copilul comunica, care le reprezinta si îmbogateste fantezia. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca, în decursul timpului, ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului, astazi acestea sunt lucruri realizabile, iar fanteziile timpului nostru, prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei, a inventiei umane, pot deveni lucruri realizabile. Activitatile de memorizare, de povestire a educatoarei, jocuri didactice, convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului, a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. 3.3. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor, pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului, adica pentru informarea si formarea educatilor. Nu este singura definitie care s-ar putea propune, ci una dintre ele, care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza, adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat); cine o utilizeaza (în cazul nostru, educatorul si educatii); în ce activitate (în procesul de învatamânt); cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei, fie un element de sprijin, fie un mod concret de valorificare a metodei. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare:

Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. interpretari de fapte separate. legile stiintifice etc. Sub aspectul functiei didactice principale. teorii. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. verificarea cu caracter global (examenul). fenomenelor. problematizarea.A. fie în forma scrisa. verificarea scrisa curenta. avem a face cu o metoda verbala. si învatarea prin descoperire. (2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). în scopul . explicatia. instruirea programata. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. Traditionale: expunerea didactica. Metode de evaluare: B. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. B. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. Explicatia este forma de expunere în care "predomina argumentarea rationala". teoremele. de catre educator catre educati. facându-si loc deja problemele de lamurit. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. demonstratia. fie orala. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. este o metoda expozitiva. verificarea practica curenta. prelegerea scolara. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. se înscrie între metodele de predare. modelarea. B).1. Pe primul plan nu se mai afla "faptele de prezentat" ci "faptele de explicat". lucrul cu manualul. fie practica.2. A. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. observarea. învatarea pe simulator). Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. evenimentelor. exercitiul. dupa unii autori. conversatia didactica.1. regulile. verificarea periodica (prin teza sau practica). De data mai recenta: algoritmizarea.2. dupa gradul de angajare a elevului. studiul de caz. metode de simulare (jocurile. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor.

. . "Lectura este o materie. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. D. Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. I.. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. 3. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. 2. ca o concluzie. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. de care fiecare se serveste o viata întreaga" (Cerghit. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. unii autori (Todoran. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. Ţârcovnicu. pornind de la lectura integrala. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. 1964. Aceasta are o desfaturare specifica.unificarii lor într-un tot. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. în clasele mici.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev.instrument. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. V. 4. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti.

concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). Skinner imediat dupa 1950.însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. sau microprocese). mulaje. Principiile instruirii programate: · Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. asemanator). a unor reproduceri similare (machete. A fost "brevetata" de B. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. Altfel spus. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. statii pilot. F. dar si cu includerea unor aspecte intuitive. 6. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. actiuni). Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. ce se preteaza unei astfel de ordonari. prezentate preponderent în forma verbala. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. 7. procese. Pe plan didactic. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari.Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) · Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) .

· Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sa-l confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) · Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • • Fisele programate Manualele programate Masinile de învatat (calculatoarele) 8. jocuri matematice. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. În ce priveste învatarea pe simulatoare. Etape ale studiului de caz (dupa I. fie prescolare. întelegere. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. fie scolare. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. de orientare. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de . Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. jocuri gramaticale. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata.

chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. dupa cum s-a mai afirmat. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. orienteaza activitatea psihica.1. a scrierii grafice. si în activitatea didactica de dimineata. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. 4. Prin natura lor. disciplineaza conduita si contribuie. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. munca. Pentru obtinerea reusitei acestora. sa utilizeze. Tipul cercetarii . fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. gândirea creatoare. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. a unei aeronave. a activitatilor matematice. sa citeasca. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. cultivând imaginatia. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. pregatitoare.pilda conducerea unei locomotive.2. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. cât si în cadrul activitatilor liber creative. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. sa interpreteze. în sfârsit. etc. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt.

particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. 4. 3. în vederea adaptarii optime la viata scolara.4. Variabilele cercetarii Variabile independente · Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei · Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta · Vârsta de dezvoltare a limbajului · Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4.Nasaud. Moldovan Liana. .5. Judetul Bistrita. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. consilier scolar Dobrin Nadia. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei. 4. 9 Bistrita.6. Cadre didactice implicate în cercetare: ed.Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I. 4. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. Obiectivele cercetarii 1. 4. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara. 2.3.

"Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta". "Greierele si furnica". jocuri de stimulare a comunicarii orale: "Povesteste ce ai visat". Metodologia cercetarii Metode utilizate . Spre exemplu: jocul dramatizare "De-a punguta cu doi bani".7. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are frate mai mic. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. dramatizari "Anotimpurile". iar ceilalti au avut o frecventa redusa. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. provin din familii organizate cu relatii armonioase. Prima grupa. 4. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. "Ghici la ce cuvânt m-am gândit".9 Bistrita. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: "Cum se numesc toate acestea la un loc". Din cei 10 copiii ai grupei A. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. care respecta particularitatile de vârsta si individuale.Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. "Descopera unde am gresit". Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: "Spune la fel ca mine". sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. numita Grupa A (grupa de control). din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Hai sa facem o poveste". Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii.

· Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat.spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare.8. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. din punct de vedere fizic. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. despre calitatea influentelor asupra copilului. am ales metodele si tehnicile de cercetare. · Testul. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. etc. psihic. pe care se experimenteaza. Instrumente de cercetare utilizate · Test de evaluare initiala · Testul "Omuletului" (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) · Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres · Test de evaluare finala 4. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. starea lor de sanatate. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre-experimentala cât si în faza experimentala. am aplicat . · Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali . Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. experimentul. metoda testelor. studiul documentelor personale.În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. · Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. starea de sanatate. · Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. proba psihologica. afectiv. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. evolutia sarcinii. observatia. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte.

am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti Item cu raspuns scurt. 1 4 5 Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p . Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles "Este vicleana. sireata si da iama la poiata." 1p Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: 1p CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. Evaluarea initiala · a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii.testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala.

Item cu alegere duala .

.....pentru a o închide acolo!.Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: ... Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul "Omuletul" si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului).prezenta picioarelor .. ." 3p Item de completare Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: "Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe . . am facut masuratori si determinari... Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008.. neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational...... îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea... .....si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica. când e în fata si unul în profil. între care testul "Omuletul". Caci de îndata ce ar fi fost acolo. în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii. ..... sa se vâre în ... prin care se realizeaza o comunicare......doua.."Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor". VM = vârsta mentala).....prezenta bratelor......" 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental."Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe". ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se... dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata."Scufita Rosie manânca lupul.. Considerat ca test de inteligenta.. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe..... si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca... . constituie un veritabil sistem de simboluri.. o comunicare prin simboluri... Este deci.... copil istet..prezenta capului... În urma aplicarii acestei probe. Testul "Omuletul" · în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice. (cerem copilului sa deseneze un omulet).. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: .. am aplicat o serie de probe psihologice. . am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual... am aplicat probe.....

fara defecte. . . . . .prezenta calcâiului.costumul perfect. pantaloni).prezenta degetelor. . .proportia bratelor. .prezenta gurii.prezenta ochilor. nasturi. . .prezenta trunchiului.proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp).bratele si picioarele tangente pe lânga corp. cravata. indicarea buzelor.lungimea mai mare decât latimea trunchiului. .prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). . .proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei.prezenta nasului.bratele articulate la umeri. .evidentierea palmelor. .lipsa transparentei vesmintelor. . . .. .bratele si picioarele atasate.nasul si gura sunt reprezentate corect. .o linie continua între trunchi si corp. . desi incorect. . .patru articole vestimentare bine marcate (palarie.prezenta narinelor. vesta.îndoirea umerilor.proportia gambelor. .prezenta gâtului. . . la coate.prezenta parului.parul bine plasat.conturul gâtului .

. . . 5. proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe.denumirea unor culori.completarea lacunelor dintr-un text. Subproba nr.stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor.prezenta barbiei si a fruntii. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. . o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. o carte noua si una veche. 3.stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte.memorarea unor grupe de cifre.pozitia si proportia corecta a urechilor. . . desenul unui pom înalt si al unui pom scund. desenul unei case mari si al unei case mici.capul.detalii oculare . 4.prezenta urechilor. 2..denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte.coordonarea motrica a bratelor.pupile. o minge tare si o minge moale. profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului · adaptat dupa Alice Descouedres. . trunchiul si picioarele de profil. prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . . .imitarea unor actiuni . . . fotografia unui batrân si a unui tânar.coordonarea motrica a conturului. . . 6.

(mica) · se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de. imaginea unui copil trist si a unuia fericit. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. · Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. cerul este . iar hainele lor erau complet. 8.Cerul este spintecat de.(stralucitor) . · se noteaza raspunsurile copilului.(acasa) . aceasta casa este mare..(tunete) . Subproba nr. Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele. Fetele se grabesc sa se întoarca . când eu ma opresc si nam sa stiu ce sa spun. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: "Este timp frumos. Desfasurare: I se spune copilului: "Îti voi spune o povestire. Ele aduna . se acopera de .. · se calculeaza numarul de raspunsuri corecte.(nori) .. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1. Subproba nr. haine de ploaie). tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat".. 10. 9. te rog sa fii atent.(ude).(fulgere) . albastru).. în timp ce aceasta este. · Se noteaza raspunsurile copilului. soarele este foarte.(senin.4 . · Se va citi rar si cu accentul necesar.(pasarele) . doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului.(flori) . Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) "vezi. Deodata cerul se întuneca. Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor . 2 .(umbrele. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp.7.

· Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica.(ud sau umed) 3. Din ce sunt facuti pantofii? 5. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. cald . iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus".6 . Din ce este facuta lingurita? 4.(frig sau rece) 2. 5 .9 .6 ..2.. Din ce este facuta masa? 3.8 Desfasurare: Se spune copilului: "Fii atent! Îti voi spune niste cifre...5 . Subproba nr. pentru seria a II-a primeste coeficientul 3..3 . Pentru prima serie primeste coeficientul 2..4 . 8 . pentru seria a III-a primeste coeficientul 4.3 3.9 5. Din ce este facuta cheia? 2. · Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori.(urât) . 6 . pentru seria a V-a primeste coeficientul 6. Subproba nr. 4 . pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5.3 .4 . 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.7 .2 .2 4. Din ce sunt facute ferestrele? 6. uscat . frumos .

5. albastru Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10. neascultator . 4. a spala. verde. curat ..(mic) 7. a arunca. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni. 3. Subproba nr. negru...(murdar) 6.. violet. vesel -... 10. 3. 6. a respira.. 9. Subproba nr. maro. indispus. 6. mare . dupa numarul exact de raspunsuri corecte. cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca: .(greu) 8.. gri. a tusi. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte. 8. galben. 4. roz. 6: Denumirea a 10 culori Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1.(ascultator sau cuminte) 5.(trist. 2. 5. rosu. a cânta. alb. usor . 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1..4. a frictiona. 2. 7.

4. am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. 2. SILABE. a împinge Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. a se ridica. a se apleca. 6. grupa experimentala si grupa de control. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) "Ana are . am stabilit diferentele. a sari. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) . 3." I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie "Copiii merg la gradinita" 3 .. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti. a se balansa.1... 5.asociere sonora 1p Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE..propozitii simple si dezvoltate 1p I2 item subiectiv 1p I3 item obiectiv cu alegere multipla 1p I4 item obiectiv cu alegere duala 1p I5 item de asociere (tip pereche) . Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008. a scrie.

am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut.5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPILGRĂDINIŢĂ I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul " r " 4. cap IV). în cadrul programului de interventie. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare. . turnirul întrebarilor. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. învatarea în cerc. Între evaluarea initiala si cea finala.9. exercitiul. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. examinarea povestirii. demonstratia. comunicarea rotativa. braistormingul. conversatie si îmbogatire a vocabularului. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. cap IV). S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele metode: conversatia. experimentul. explicatia. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2007-2008.10. 4. Prezentarea interventiei ameliorative Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului.

1. experimental G. Continuitatea: delimitări conceptuale 1. de control 3 G.3. experimental G. de control Interpretarea rezultatelor: Cuprins CAPITOLUL I.11. experimental G. Repere teoretice privind fenomenul continuităţii în educaţia preşcolară şi învăţămîntul primar • • • 1.1. de control G.2. Dimensiuni tehnologice pentru formarea competenţelor de învăţare prin prisma relaţiilor de continuitate • 3. Monitorizarea activităţii educaţionale din perspectiva respectării continuităţii .4. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 G. experimental G. de control 2 G.2. experimental G. Trăsături definitorii ale formării competenţelor de învăţare Grupe Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% CAPITOLUL II.1. Particularităţile continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani • • 2. Modelul pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani CAPITOLUL III. Reflecţii epistemologice cu privire la continuitate în activitatea instituţiei preşcolare şi şcoala primară 1. de control 4 G. Aspecte specifice ale competenţelor de învăţare la vîrsta de 6-8 ani 2.

2.3. Interpretarea fazei finale a experimentului pedagogic . Procesul implementării Modelului pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare 3.în formarea competenţelor de învăţare • • 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful