LUCRARE DE LICENTA MODALITATI DE PREGATIRE A COPIILOR PRESCOLARI IN VEDEREA ADAPTARII OPTIME LA ACTIVITATEA SCOLARA

profesor scoala

ALTE DOCUMENTE FISA DE LUCRU - TIMPURILE VERBULUI verificarea experimentala a proprietatilor chimice a acizilor anorganici PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (ALGEBRĂ) PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASA A IV-A ISTORIE PROBA DE EVALUARE SUMATIVA ROMANA FORMULAREA INTREBARILOR SI CORECTAREA RASPUNSURILOR Teza cu subiect unic pe semestrul I - Limba si literatura romana - Clasa a VII-a Planificare calendaristica Modul: masini si utilaje industriale

PLAN DE LECTIE MATEMATICA - : lectie de recapitulare si sistematizare Educabilitatea

UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I - PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II - PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ - OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL III- METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII " sOCULUI sCOLARIZARII"

3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV - CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute 4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. munca. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. cultivând imaginatia. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. a activitatilor matematice. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. sa citeasca. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. sa interpreteze. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. . a scrierii grafice. disciplineaza conduita si contribuie. etc. Pentru obtinerea reusitei acestora. pregatitoare. gândirea creatoare. intelectual. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. Prin natura lor. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. si în activitatea didactica de dimineata. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. în sfârsit. dupa cum s-a mai afirmat. scop final al gradinitei. vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului."Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi" H. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. cât si în cadrul activitatilor liber creative. orienteaza activitatea psihica. moral. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. reusita depinde de începutul realizat în gradinita. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. sa utilizeze.

Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. privita ca sistem si proces. a fost un învatamânt formativ. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. continutul si finalitatile învatamântului. 25-30 la licee. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. la Ministerul Educatiei. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar.forme. Cercetarii si Tineretului. Atât continutul reformei. mijloace). În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. institutional. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. În privinta continutului sau. numai pe baza de concurs. metode. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. 20-25 elevi la învatamântul primar. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. din anumite motive. cuprinzând resursele. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. Starea de pregatire psihologica. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. . Aceasta lege. asa cum se precizeaza înca din articolul I. procesele. În spritul reformei. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene.

da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. acum rasar mladitele "eului" si se consolideaza trasaturile de personalitate. activitatile matematice.1. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . Din domeniul acesta sunt: limbajul. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. pentru valentele sale formative. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. Gradinita. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. cu sistemul sau educativ. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. psihomotric si socio-afectiv. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. pentru perspectiva scolii românesti. receptiva la înnoirile aduse si care se impun. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. Gradinita. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. organiza. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. . Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. învatarea. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii.Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. deoarece este accesibil vârstei.exercitiu. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. la nivelul copilului din grupa mare. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de . importante. deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala. S-a avut în vedere jocul. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei.

crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. adica perioada prescolara. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. ramificarea dendritica a acestora. desigur. . mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. fireste. Fireste. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. devin deosebit de complexe. Are loc. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. La 3 ani. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. taiat. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. nivel specific acestei perioade. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. fapt ce da o alta forma întregului corp. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. cei lungi mai rapid decât cei scurti. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. Aspectele arhitectonice ale acestuia. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. Utilizarea mersului. este alterat în parte si fenomenul "cresterii seculare" la care m-am referit mai sus. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. desenat. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). morfologia si potentialul sau de activism. la 1355 gr la 5 ani. Muschii sunt insuficient dezvoltati. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti.

echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. În acest sens. pe care le întinde spre podea. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. se desfasoara stadial. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza. M. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri.14 luni. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. de la nastere la maturitate.Inima. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. mijlocie si mare). De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. se angajeaza în jocuri mai dificile. Respiratia este superficiala. Aceste procese. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. pozitia lor si a usilor. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. catarari pe garduri. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. fara a fi sincrone. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. Este atras de balustrade. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. În mod concret. continutul sertarelor. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. Debesse afirma: "Cresterea copilului. care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. poate aranja un scenariu din figurine mici. b. poate face din hârtie mici jucarii. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. Viteza în mers creste. c. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica. poate desena sau colora desene simple. ea se accelereaza sau . se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. fapt mmce presupune. se realizeaza în etape succesive si coerente.

la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere.se încetineste. mult mai deosebite de cele din familie. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena. constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. a realitatii externe care nu depinde de el. fiecare având o structura psihica particulara. mare). Asistam. apar si se înlocuiesc conduite semnificative. neprevazute ca perioada prescolara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase. constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. prescolarul mic se ascunde adeseori. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne. schimbarile sunt neîntrerupte si continue. în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire. 1. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. mijlocie. intra ca notificatie în cei "7 ani de acasa". Jocul este activitatea prioritara. încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta. . punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. de îmbracare. însa. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli. experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. deci. în realitate. ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic". Astfel. fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite. acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse. si ca o activitate dominanta. la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Aceasta perioada. pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. punând în fata copiilor noi cerinte. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. Largirea cadrului relational cu obiectele. dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei. sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc.2. toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. Aparent. explozive. Prescolaritatea este perioada descoperirii realitatii fizice. fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade. cum este jocul "De-a ascunsa".

dar si de conflictele ce se desfasoara. Forma dominanta de activitate este jocul. pentru ce?. se joaca mai mult singur. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa. de activitati. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. de ce vine umbra dupa om? ". afectivitate instabila. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si auditiva. de ce unele lucruri plutesc?. deoarece le capteaza prioritar informatiile. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza. cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii. dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune. Exemplu: în jocul "De-a ascunselea" prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns. memoreaza usor. complexul cum ar fi: "de ce pluteste balonul pe strada?. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: "de ce?. cum ar fi gustativa. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. albastru). iar celelalte forme de sensibilitate. Observam astfel o dilatare a personalitatii. scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la . de realitatea externa. Copilul vrea sa afle. ascunderea nefiind reusita. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactilchinestezic si cel vizual. nereusind sa puna în fata acestuia. traind puternice emotii legate de personajele acestuia.La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita. mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice. olfactiva. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. acestea fiind instrumentul de control al acesteia. verde. traieste intens emotiile. dar nu-si propune deliberat acest lucru. deoarece copilul este dependent de mama. i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. iar pentru situatii noi. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. El prezinta mai mult interes pentru povesti. indigo. care continua sa se dezvolte. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu. nu stie sa se exprime clar. violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. El este mult mai preocupat de joc. manifesta timiditati si agresivitati. se implica imaginatia creatoare a copilului. recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes. El este curios. iar curiozitatea lui este vie si permanenta. cum?". îi place sa se plimbe cu acestia. gândirea subordonata actiunii cu obiectele. Jocul devine aproape obsedant. remuscari si admiratii. daca obiectul perceput vizual este cunoscut. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului. galben. pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva. alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul. manifesta interes pentru adulti. sa stie cât mai multe lucruri. iar cele intermediare (portocaliu.

jos. memorie. memoria.atingere. dedesupt). vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. departe. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. în ansamblu. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. caracterul sau închegat. care este simbol. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. Operarea angajeaza atentia. relieful. creativitatea) . sus. fenomene. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. rapiditatea în gândire. Apar forme noi de perceptie. imaginatie. gândirea are un caracter intuitiv. în fata. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. Treptat. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. la adult acest caracter se diminueaza. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. mai interesante. spre dreapta. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. alcatuiesc intelectul. marimea. cum ar fi: forma. desi insuficient format. care. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. conducând astfel la construirea claselor logice. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . gândirea. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. imaginatia copilului. fiabilitatea în memorie. ciocnire. situativ cu caracter schematizat. structura. atentie. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. în precizie. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. memoria. De la limbajul situativ. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. imaginatia. limbaj. Cu ajutorul cuvântului. Asadar. a pozitiei lor deasupra. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. preconceptiile vor câstiga în generalitate. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. în spate. Cu toate acestea. gândirea si alte procese psihice. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. lovire. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. Intelectul copilului. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. mai creative. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. de aceea uneori este incomunicabila. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani.

Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. Stabilitatea si concentrarea ei creste. La 6 ani apare criza de prestigiu. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. . Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. Gândirea prescolarului este preconceptuala. egocentrica si magica. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. izolate. multumire. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. în prescolaritate. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. sub influenta gândirii si limbajului. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. de bucurie si satisfactie. intuitiva. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. în principal. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. noilor solicitari cu care el se confrunta.care se constituie ca rezultat al acestei operatii. nesistematizat. începe procesul organizarii atentiei voluntare. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. limbajului interior. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. Unii se adapteaza mai rapid. haotic. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. involuntara si voluntara. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. Deci. cu care se si identifica. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. altii dificil sau chiar deloc. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. iar amintirile lui sunt fragmentate. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. Se dezvolta si memoria mecanica. voluntara si involuntara. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. placute. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. pozitive. logica. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. de pudoare la 3-4 ani. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. unde intra în contact cu persoane straine. apar forme noi). Asemenea modificari sunt posibile. de mândrie la 4 ani. are un caracter incoerent. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. se mareste volumul. tonifiante. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva.

Evident. Prescolarii. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. pentru individualizarea activitatii instructiv. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. mai ales cei mijlocii si mari. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. psihologia copilului. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic.3. "Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile" (B. educatoarei.educative. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie"[1] (Ed. când produc satisfactii parintilor. sa educam vointa prescolarului. . anatomia si fiziologia omului. se pot aduce multiple si solide argumente. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. s. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. când prin realizarea activitatii respective. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. etc. mai ales pe cele cu valoare sociala. "Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam "mersul firii". lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei "naturi inerioare".Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. încep sa devina tot mai evidente. Suchodolski). daca dorim sa formam. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. 1. Claparede). dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. asa încât. a educatiei. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. legate de scopul general al educatiei. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. sociologia educatiei. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana.a. stapânirea de sine. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram.

care constituie . În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. comportamente) si cu o "biografie" a personalitatii deja elaborata. pentru a obtine rezultatele dorite. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. De aceea. "individualizarea ca principiu educativ" spune V. strategia individualizarii. o serie de aptitudini. Debesse[2] .asa cum arata psihologul francez M. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. remarcabile în toate planurile si în special. Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. nu poate fi rezultatul unei simple inspiratii. perioada progreselor. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte". cu cât mai multe sanse de succes. cu precadere. sa le descopere sensibilitatile. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. reactiile afective si . deprinderi. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. dintre etapele dezvoltarii copilului. întrucât. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului bio-psihic al copilului. Pavelescu "implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat."Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale". perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. ca prima institutie de educatie organizata. prin competenta educatoarelor. Gradinita.Asadar. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. ci ea presupune. în sfera sentimentelor. creative). studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. receptive modalitati si sensibilitati psihice. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri "proprii" ("educatia pe masura" si "scoala pe masura"). inclusiv sociabilitatea. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. dezvoltarea personalitatii lui. În conturarea personalitatii copilului.

Deci. fanteziei. Modul lor de receptare. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. a esecului scolar). în cadrul caruia au crescut si au trait. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea . încadrata într-un regim de munca. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. a ramânerii în urma la învatatura. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani.OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ . visarii si a jocului. tot în copilarie. Diferenta între copiii de 5-7 ani. Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. devenite active. comportamentul. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. ci faptele de conduita. În societatea moderna. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. a faptelor. în cadrul caruia au crescut si au trait.volitionale (Ursula schiopu)[3]. Practic. precum si în domeniul sociabilitatii lui. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. Prin joc se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. Pavelescu). într-o disciplina a vietii. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. se dezvolta curiozitatea. afectiva si psihomotorie a prescolarului. are loc procesul de "alfabetizare". dezvoltarea morfofunctionala. înainte de intrarea copilului în scoala. Mediul socio-cultural.1. decalajul între viata cronologica.

etc. morala neconsolidata. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. elementare si superioare. scriere. boli cronice). Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica.. limbajul membrilor familiei). capacitatea redusa de concentrare.intereselor scolare. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. a. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. mijloace educationale neadecvate. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: · Factori organici primari (leziunile nervoase primare. Forme mai grave de imaturitate scolara . b. imaturitatea neuromusculara. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. nivelul proceselor. alternându-se în anii urmatori. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului.mai prezent la 5-6 ani. instabilitatea psihomotorie. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. disfunctiile minime partiale). etc. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. cognitive. subalimentatia. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. · Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. familia dezorganizata. Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. dominanta laterala. microleziunile sistemului nervos central. · Factori organici secundari (traumatismele externe. tulburari organice interne si cele musculare. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer . fisa psiho-pedagogica. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici.

. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. adica ritmul încet al miscarilor. clasa a IV-a . Afectiunile cerebrale minime. Sechele postencefalice: Simptomul major (tulburari de comportament). etc. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. observare. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare.O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. iar la 6 ani. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiveducative din gradinita. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. ). . Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. scrierea dupa dictare. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. clasa I. copierea semnelor grafice de pe tabla. scriere. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. Constatarea facuta de V. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul "test liniar" care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. instabilitatea psihomotorie. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. Arnold. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R..imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. Suchsingere si G. exprimata prin motricitate generala. calculul scris. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. atunci copierea unui text. etc. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. zece linii. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. a nivelului inteligentei generale. impulsivitatea si conduita dezechilibrata. corecte. Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. precum si la nivelul motricitatii fine. grupa mare. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita).

10 subiecti . Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara. pe de alta parte a scolii la copii. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. pe grupe de vârsta. ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului.1 minut.4-5 ani .10 subiecti . limitarea comunicarii la propozitii simple. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani.vocabularul redus.Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de . am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta.[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti).10 subiecti . Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. incapacitatea memorarii unui text. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta 44 linii TOTAL 68 LINII Mâna stânga 24 linii VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta 63 linii TOTAL 112 LINII Mâna stânga 49 linii VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta 72 linii TOTAL 128 LINII Mâna stânga 56 linii Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp . am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. astfel: .6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. "cautarea cuvintelor" . potrivita sau slaba. pe de o parte a copilului la scoala.5-6 ani . 2. 1 minut. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile.2 Aptitudinea de scolaritate Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev.

cele patru anotimpuri. trei momente principale ale zilei. efectueaza o constructie cu zece. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. mare. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. dorintele. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv . Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. abstractizare. mai mic. comunicare si exprimare. concretizare. foloseste corect adverbele de timp: azi. de a se subordona regulilor impuse de acesta. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. stabileste asemanari între notiuni (câine.motivational si volitiv. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare . În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. ieri. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. În caz contrar. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin . de a asculta cerintele adultului. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. toate zilele din saptamâna. de a reactiona corect pe baza acestora.simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. sinteza. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. de a formula. para). intentiile si starile emotionale. mai putin. mai mult. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. precum si promptitudine. pisica. atentia instabila. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. tot atâtea). Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. analiza. generalizare. mar. agitatia psihomotrica.sanatate . mâine. relateaza povestiri dupa imagini date. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. recunoaste corect unele litrere.douasprezece cuburi.sapte culori sau nuante. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. numara peste zece cuburi. apare mai frecvent oboseala. de a raspunde la întrebari. putin. Deci.

Din ansamblul variabilelor componente. . Astfel. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. uneori ezitata. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. ritmul de lucru încet. capacitatea elevului de a cunoaste. schema corporala în special dreapta. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. de a asimila. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. nestabilizata. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. stânga sunt mai fragil integrate. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. astfel ca ea denomineaza. CORĂBIILE ALE MĂRII. oscilanta. adica sa poata deosebi munca de joaca. Definirea conceptelor: metodologie. nesistematic. adesea anarhic. de a reactualiza cunostintele predate. ca cel oferit de teoria curriculara. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. capacitatea copilului de a colabora. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt.1.miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. daruire. precum si de a desfatura o activitate de grup. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. procedeu. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. De asemenea.motorie denumita lateralitati manuale. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI" HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII "sOCULUI sCOLARIZĂRII" 3. "TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. metoda. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. ale programului scolar. prezenta trebuintei de a învata. de a retine. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie.

formarea abilitatilor. un instrument cu ajutorul caruia. o destinatie pedagogica.motivational si psihomotoriu. K. aptitudini. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. preocupate de definirea. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite.Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didacticametodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. În acest sens. atitudini. o modalitate de actiune. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. natura. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. functiile. etc. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora.de accedere. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. competentelor. spre si "odos" -cale . etc. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predare-învatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. Sintetizând. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. drum. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. capacitatilor. competente.catre. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. capacitati. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. capacitatilor. comportamentelor elevilor. I. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre . în cursul procesului didactic. de ordin cognitiv. elevii. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. de destinatie. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. sub îndrumarea profesorului sau în mod independent. Cuvântul "metoda" provine din limba greaca de la termenul "methodos" compus din " metha". statusul. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. afectiv. ele având un specific aparte.

un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. exercitiul etc. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. Spre exemplu. contribuind la valorificarea lor eficienta. Într-o activitate didactica obisnuita. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. se lucreaza cu una. a culturii si comportamentelor umane) · Functia formativ. cu precadere. cum sa se predea si cum sa se învete. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze.învatamânt. · Functia normativa. cultiva anumite sentimente si interese. de caracterul obiectivelor urmarite. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. în activitatea didactica. sistematica si planificata. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea activitatilor didactice. de obicei. Functiile asumate sunt determinate. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. la însusirea stiintei si tehnicii.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. metode arhicunoscute. cum sa învatam pe altii sa învete. se va . Functiile detinute de metoda sunt: · Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea adevarurilor. eventual. trezesc anumite trairi emotionale. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. Se folosesc modalitati de actiune practica. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. cum ar fi expunerea. de fiecare data. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. metoda devine implicit un factor motivational · Functia instrumentala (operationala). demonstratia.educativa. conversatia.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. dezvolta convingeri) · Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare.

dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. în care predomina argumentarea rationala. povesti. Explicatia contribuie. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. modalitatile. versuri. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte.). prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. Astfel. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". lecturi dupa imagini. activitatile matematice. completând cu succes celelate metode de lucru. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. explicatia este metoda expunerii. diverse piese muzicale. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. În aceasta situatie. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. în cadrul activitatilor frontale dirijate. etc. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. educatie muzicala. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ.2. Tehnicile de predare. povestiri. . 3. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. Astfel.preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. tablouri. deci probele de învatare. Fireste.evaluare materializeaza tehnica. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. educatie fizica. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. aplicatii. Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. administrate. modelaj. confectii. ilustratii. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. de asemenea. stiintific sau fantastic.

Textele literare de actualitate. sinteza. Exemplu: "Focul si efectele lui".hoata. sa domine "binele" asupra "raului".Ursul . Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. lacoma.Povestirea trebuie. sa fie accesibila copilului. sireata. caracterizându-le. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. nu se pot realiza separat. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. mincinoasa. . însotita de explicatie. povestioare posibile. contribuie la largirea orizontului cognitiv. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" unde au venit alte animale si. "Gheata". Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. a dialogului. procedee. a dezvoltarii formelor de analiza. sa-1 emotioneze puternic. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. etc. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. În cadrul activitatilor de povestire. Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. a explicatiei. în final. "Vaporii". sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". a nivelului copiilor.Vulpea . Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". De aceea. în primul rând. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. vulpea a fost judecata. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari.credul. dar si la dezvoltarea limbajului. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. contactului nemijlocit cu realitatea. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. atasamentul copilului spre cele pozitive. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. . Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico-fantastice. . dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. Demonstratia educatoarei. a imginatiei creatoare.

Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. -transformarile în carbune. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. stabilirea însusirilor. luminozitatea. Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. Copiii fac deductii. -aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. mirosul.Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. daca nu obtinem pagube. -perceperea focului. în special în cadrul sectorului stiinta. Întrebuintarile focului (foloase. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. -fire de bumbac. flacara. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. -caldura crescuta de flacara. pe baza caruia sa se poata discuta. -arderea chibritului. pagube) . -forma alungita la ambele capete. -efectele focului. studiate si se completeaza cu noi secvente. -arderea textilelor. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. -culoarea chibritului ars. -culoarea.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. . directii în care se ridica fumul.

obiectiva a lumii. esalonate si conduse de educatoare. La grupa mare pregatitoare. intelectuala. rupe creionul. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. În cadrul activitatilor de scriere.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. la obiect. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. clare. copilul va raspunde usor. În cadrul activitatilor frontale dirijate. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. ceea ce îl oboseste foarte mult. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. la început copilul apasa tare.îmbracarea. servitul mesei civilizat. care trebuie sa stea . copilul nu poate da un raspuns satisfacator. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. . . înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. dar la întrebari ca acestea.mâna. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . schimba pozitia corpului. în mod sistematic. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri.pregatirea salii de grupa pentru activitati. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. etc. strânge puternic creionul în mâna. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte.Copiii au posibilitatea. dar este si o necesitate. indiferent de natura lor. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. precise. astfel: . dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. apoi. sub îndrumarea educatoarei. practica. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat.

.Linia frânta . În acelasi timp. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si . Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. .Conturul balonului.familie. devin mai precise. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. a independentei în actiune. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita. în miscari. . . pe baza analogiei lui cu sistemul original. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. Deci. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata.Palete de tenis. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit.Gard cu uluci.în atentia educatoarei.Dintii fierastraului. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala.Acoperisul casutei lui Zdreanta. Prin model se intelege un sistem mai simplu. problemelor matematice. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. . situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. problematizarea. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea.Vaporul. Exemplu: "Linia" . dar sub alta forma.Bobite de struguri. Modelarea în stiinta si tehnica. modelarea. . elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care.

Daca algoritmul este urmat corect. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. confectii etc. mecanice. Problematizarea. Învatarea prin descoperire. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. trecerea de la analiza la sinteza. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. de fapt. Modelul. ci sa aiba gândire critica. Modelarea presupune. de formare de perechi. problematice în gândirea copilului. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. ca metoda de predare. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. disciplinata si cere un volum de observatii. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. desen. cunoasterea mediului). pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte.societate cu ajutorul modelelor. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. dezvolta perseverenta. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit".). pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. prezentat copiilor spre observatie. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. obiectiva. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. . folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. de aranjare în sir crescator si descrescator a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. analize. creativitatea si nu memorizarea. confectionat. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. a creativitatii. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii.aceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. Un algoritm este un procedeu. de la concret la abstract. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. sau la confuzii. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. dupa un anumit numar de operatii. conduse de educatoare spre intuitia copilului. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. modeleaza aptitudinile de investigatie. sa elimine problemele stereotipe. se va gasi în mod cert solutia problemei. aprecieri. vointa. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata.

subteme în discutie. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative. conversatia. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. . Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. în observatie). cât si în domeniul din care se inspira acestea. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii.principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. exercitiul. . În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: .În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. cele mai utilizate sunt: explicatia. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii.principiul liberei optiuni. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme.

Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. .Obiective speciale ( particulare). Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. asimilate în procesul cunoasterii.educative. b. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. joc cu reguli. Pregatirea activitatii la alegere: . . Jocuri cu reguli (jocuri simple).. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. jocuri de perspicacitate. Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. Obiectivele activitatii la alegere: .Obiective generale.Obiective generale si specifice. jocuri hazlii.Pregatirea cadrului specific la alegere. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). al repartizarii rolurilor. b. Jocuri simbolice. .principiul activizarii. jocuri de expresie afectiva. jocuri de atentie. Jocuri distractive. prin contactul divers. Continutul activitatii la alegere: a. c.principiul îndrumarii sistematice. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea . Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. d.

Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. comparatie. al intensificarii. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru". al însusirii limbii materne. c. generalizare si abstractizare. Jocuri simbolice: "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive . ca premisa a realizarii lor.liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. b. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar. 1. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. concretizare.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. morale. 2. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. comunicarii si autocomunicarii. sinteza.

"Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. Jocuri intelectuale a. Jocuri de circulatie rutiera "Atentie la semafor" "Stop rosu. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" . Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. treci pe verde" "De-a politistii" 4.

Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.zboara" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara . Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e."Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b. Jocuri logico-matematice . Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" f. Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d.

Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. constructie. arta.educative pe "centre de interes". ci ca o activitate gândita. cu comentarea întregii activitati instructiv. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. La toate grupele. conversatia si exercitiul. ocupatiile ludice si exercitiile-joc."Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala "Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. judicios folosite si la aceasta vârsta. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. pe un subiect prestabilit. demonstratia. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare.educativa. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. copiii se manifesta liber. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. proiectata mental judicios. totusi. jocuri cu rol. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. deprinderi de munca . biblioteca. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. Jocurile propriu-zise. joc de masa. Aplicarea noii programe. Acestea sunt explicatia.

având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. favorabil. cadru de manifestare larg. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. unelte. care definite si bine echipate. fara sa strige sau sa se produca zgomote. în cadrul ariilor de stimulare. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. arii de stimulare. are organizarea salii. O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze . practica. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. compara si deosebeste. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: . grupe. se evita însusirea mecanica de cunostinte. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. materiale. precum si lacunele acestora. truse. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. egocentrica. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. sa se creeze spatiu suficient. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. . Daca sunt riguros organizate. învata sa asculte si sa se concentreze. vor oferi fiecarui copil teren. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. Ele asigura trecerea de la viata instructiva.accesul liber si direct la jucarii. Prin folosirea. unor deprinderi de a-si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. materialul cu care copilul emite judecati. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. . de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. la deschiderea spre lumea sociala. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). decizii. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. a unui material variat si adecvat.[7] Prin manipularea jucariilor.intelectuala.formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. zgomote de cooperare cu partenerii de joc.

animalelor. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. anotimpurilor. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. Aria biblioteca. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. este firesc sa fie asa. în special. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele".copilul (a centrului de interes. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. fie la nivelul enuntului. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. deci. Din acest unghi. plantelor. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. are loc sub influenta mediului si . În gradinita. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). Învatarea se întemeiaza. Aria jocului de masa. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. devine vizibila organizarea materialului de constructie. a limbajului. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. cunostinte. Aria stiinta. consolideaza si verifica în acest mod educatia. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. subtema care preocupa saptamânal educatoarea grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. vârstelor. deprinderi care se formeaza. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. tema. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. Cercetarile psihologice au aratat. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. fie la cel al unitatii de comunicare. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. la o analiza atenta. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. ca dezvoltarea vorbirii copiilor.

Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. a legaturilor cauzale dintre acestea. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. limbajul este mijloc de comunicare. În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. exersarii sau executarii unor sarcini. sinteza. acestea se materializeaza. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. mijloc de cunoastere. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. în special prin cele de organizare a jocului. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. Prin intermediul limbajului.a educatiei. sub aspect lexical. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. lexicale. al comunicarii orale. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. a gândirii cu procesele ei (analiza. se realizeaza. comparatie etc.). limbaj exterior. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. sa-si organizeze activitatea psihica. . cu cele doua aspecte: limbaj interior. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. societate. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. sub aspect al structurii gramaticale. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. Prin intermediul limbajului. fie prin cele ocupationale. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. fenomenelor. În procesul comunicarii cu adultul. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. gândirile. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. copilul foloseste acelasi limbaj. Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. dar este original dupa felul cum gândeste. La vârsta prescolara. cu ajutorul cuvântului. viata. În procesul instructiv-educativ. morfologice si sintactice). intentiile sale. al expresivitatii vorbirii. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. emotiile. pe baza experientei cognitive capatate.

se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei. Pe baza materialului concret prezentat. Astfel.eficient mijloc de formare si educare a copilului. silabe si sunete. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. se încearca gasirea unor solutii.Pentru a rezolva sarcina principala. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. animale. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. însa. Jocul se desfasoara având câte un conducator. fara ca el sa constientizeze acest efort. La grupa mare. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. în acest sens. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. A doua cerinta a jocului consta în . se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?". jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". pe care sa le aseze pe flanelograf. aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. un flanelograf . Jocul didactic. astfel ca. joc cu obiective complexe si bine determinate. în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. sa antreneze în joc toti copiii grupei. legume. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. precizând câte silabe are cuvântul. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. la formarea unor noi notiuni. de asemenea. "Jocul cuvintelor". Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. Exemplu: "Alege jetoanele". prin intermediul jocului didactic. ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara.ilustratie. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. precum si defectelor de vorbire. Jocul didactic reuseste. "Raspunde repede si bine". în functie de aceste realitati. Pentru verificarea acestor cunostinte.

taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date, îsi însusesc semnificatia cuvântului, adica notiunile care se schimba, se îmbogatesc si se precizeaza treptat, pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Prescolarii nu învata regulile gramaticale, nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respecta aceste regului de vorbire, deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca, corectându-i doar atunci când gresesc. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"), pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?", "A cui îmbracaminte este?", punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale, cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste, totodata, dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal, imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. La întrebarea "A cui hrana este?", copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda, formulând corect propozitia. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana vacii", "Aluna este hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. Pornind gradat, de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv, între subiect si predicat), precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive, de exemplu: "Maria este o fata harnica". în timp limitat, copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie, gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Aceleasi adjective însotesc, în continuare, un substantiv la masculin, de exemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei este un baiat lenes". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul

activ. Astfel, prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive, fluente, coerente, au o contributie deosebita la vârsta prescolara. Acum, dezvoltarea expresivitatii limbajului presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala, adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul expunerii, se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: - recunoasterea personajului si a povestii; - caracterizarea personajelor; - redarea unui fragment din povestea respectiva. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile - exercitii, menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei, la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. Importanta jocurilor - exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic, lexical, gramatical, cât si expresivitatii vorbirii. Indiferent de forma de realizare, activitatile de dezvoltare a vorbirii, prin specificul de organizare si desfasurare, stimuleaza copilul în mod creativ- formativ. Pe lânga activitatile de joc didactic, activitatile de povestire, memorizare, povesti create de copii, povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii, vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare, apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce, orienta si contribui prin "viu grai", prin relatia educatoare - copil, prin vorbire dialogata despre toate câte sunt, la estetica tintei limbajului, a plasticitatii lui în exprimare. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite, fluturi, plante, personaje îndragite, activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite, dar si la formarea unui ,limbaj coerent, expresiv, plastic, în masura în care educatoarea este un model, pentru copil, de felul cum recita o poezie, de modul de a-1 face pe copil sa, înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" - M. Eminescu "Somnoroase pasarele" - M. Eminescu

"Zdreanta" - T. Arghezi "Catelusul schiop" - E. Farago Convorbirile tematice, prin subiectele abordate, vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii, în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra, bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea, cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico- fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii, personaje cu care copilul comunica, care le reprezinta si îmbogateste fantezia. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca, în decursul timpului, ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului, astazi acestea sunt lucruri realizabile, iar fanteziile timpului nostru, prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei, a inventiei umane, pot deveni lucruri realizabile. Activitatile de memorizare, de povestire a educatoarei, jocuri didactice, convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului, a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. 3.3. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor, pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului, adica pentru informarea si formarea educatilor. Nu este singura definitie care s-ar putea propune, ci una dintre ele, care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza, adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat); cine o utilizeaza (în cazul nostru, educatorul si educatii); în ce activitate (în procesul de învatamânt); cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei, fie un element de sprijin, fie un mod concret de valorificare a metodei. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare:

Sub aspectul functiei didactice principale. regulile. Pe primul plan nu se mai afla "faptele de prezentat" ci "faptele de explicat". teorii. modelarea. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. Traditionale: expunerea didactica. verificarea practica curenta. învatarea pe simulator).2. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. verificarea cu caracter global (examenul). De data mai recenta: algoritmizarea. prelegerea scolara. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. conversatia didactica. interpretari de fapte separate. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. verificarea periodica (prin teza sau practica). B. de catre educator catre educati. lucrul cu manualul. observarea. dupa unii autori. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. instruirea programata. fie orala. legile stiintifice etc. facându-si loc deja problemele de lamurit. este o metoda expozitiva. dupa gradul de angajare a elevului. explicatia.1. studiul de caz. se înscrie între metodele de predare. problematizarea. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. metode de simulare (jocurile. teoremele.2. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. exercitiul.A. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. fie practica. evenimentelor. verificarea scrisa curenta. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. si învatarea prin descoperire. fenomenelor. fie în forma scrisa. Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. avem a face cu o metoda verbala. (2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). A. B). demonstratia. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. Metode de evaluare: B. Explicatia este forma de expunere în care "predomina argumentarea rationala".1. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. în scopul .

) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. V. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. Ţârcovnicu.. unii autori (Todoran. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. pornind de la lectura integrala. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. 4. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. de care fiecare se serveste o viata întreaga" (Cerghit. 3. D. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. 2. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. Aceasta are o desfaturare specifica. I. .unificarii lor într-un tot. Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. ca o concluzie. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. în clasele mici. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare.instrument. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor.. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor. "Lectura este o materie. 1964.

cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare.însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. F. Pe plan didactic. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. asemanator). Principiile instruirii programate: · Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. dar si cu includerea unor aspecte intuitive. concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). statii pilot. Skinner imediat dupa 1950. Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. procese. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. 7. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. a unor reproduceri similare (machete. ce se preteaza unei astfel de ordonari.Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. prezentate preponderent în forma verbala. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. mulaje. A fost "brevetata" de B. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) · Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) . actiuni). 6. Altfel spus. sau microprocese).

fie prescolare. Etape ale studiului de caz (dupa I.· Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sa-l confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) · Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • • Fisele programate Manualele programate Masinile de învatat (calculatoarele) 8. fie scolare. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. jocuri matematice. Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de . jocuri gramaticale. În ce priveste învatarea pe simulatoare. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. de orientare. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. întelegere. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative.

Prin natura lor. etc. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. cultivând imaginatia. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. a unei aeronave. disciplineaza conduita si contribuie. si în activitatea didactica de dimineata. sa citeasca. a scrierii grafice. a activitatilor matematice. pregatitoare. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea.2. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. Pentru obtinerea reusitei acestora. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. gândirea creatoare. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. munca. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. orienteaza activitatea psihica. 4. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. cât si în cadrul activitatilor liber creative. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4. Tipul cercetarii . dupa cum s-a mai afirmat. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. în sfârsit. sa utilizeze.1.pilda conducerea unei locomotive. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. sa interpreteze.

unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I. 4. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. .4. 4. Moldovan Liana. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara. 4. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei. Obiectivele cercetarii 1. consilier scolar Dobrin Nadia. Variabilele cercetarii Variabile independente · Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei · Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta · Vârsta de dezvoltare a limbajului · Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. în vederea adaptarii optime la viata scolara. Judetul Bistrita. 2. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei.Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr.6. Cadre didactice implicate în cercetare: ed. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. 3.3.Nasaud.5. 4. 9 Bistrita.

Spre exemplu: jocul dramatizare "De-a punguta cu doi bani". este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. Prima grupa. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. numita Grupa A (grupa de control). Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora.7. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Hai sa facem o poveste". "Ghici la ce cuvânt m-am gândit". 4. Metodologia cercetarii Metode utilizate . "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta". 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. Din cei 10 copiii ai grupei A. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are frate mai mic. "Descopera unde am gresit". Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. "Greierele si furnica". jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: "Cum se numesc toate acestea la un loc".9 Bistrita. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. provin din familii organizate cu relatii armonioase. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei.Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. dramatizari "Anotimpurile". jocuri de stimulare a comunicarii orale: "Povesteste ce ai visat". jocuri de exersare a pronuntiei corecte: "Spune la fel ca mine". care respecta particularitatile de vârsta si individuale.

Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. · Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. din punct de vedere fizic. am aplicat .În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre-experimentala cât si în faza experimentala. afectiv. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. Instrumente de cercetare utilizate · Test de evaluare initiala · Testul "Omuletului" (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) · Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres · Test de evaluare finala 4. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. starea lor de sanatate. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. proba psihologica. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. despre calitatea influentelor asupra copilului. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. psihic. · Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali . studiul documentelor personale.8. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. · Testul. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). observatia. etc. starea de sanatate. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti.spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. · Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. pe care se experimenteaza. am ales metodele si tehnicile de cercetare. evolutia sarcinii. experimentul. metoda testelor. · Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat.

testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. 1 4 5 Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p . sireata si da iama la poiata. Evaluarea initiala · a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului." 1p Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: 1p CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti Item cu raspuns scurt. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles "Este vicleana. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala.

Item cu alegere duala .

când e în fata si unul în profil.. o comunicare prin simboluri. între care testul "Omuletul".. copil istet. ... sa se vâre în . .. am aplicat probe. Caci de îndata ce ar fi fost acolo. Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008....."Scufita Rosie manânca lupul.pentru a o închide acolo!. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe.." 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental... am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual........ Este deci... îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea. constituie un veritabil sistem de simboluri..... Testul "Omuletul" · în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice.. ..... si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca. ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se.. am facut masuratori si determinari....prezenta picioarelor ..." 3p Item de completare Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: "Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ... Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul "Omuletul" si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului)... prin care se realizeaza o comunicare....."Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe"....si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica.. am aplicat o serie de probe psihologice..Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: ..prezenta bratelor.prezenta capului........ Considerat ca test de inteligenta. . dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata."Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor".... neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational. în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii... .. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: .. (cerem copilului sa deseneze un omulet).... VM = vârsta mentala)... .doua.. În urma aplicarii acestei probe.

evidentierea palmelor. .prezenta narinelor.conturul gâtului .prezenta calcâiului.prezenta ochilor.costumul perfect. . .îndoirea umerilor.prezenta gurii. . .prezenta nasului. .lungimea mai mare decât latimea trunchiului. . . . . fara defecte. . . fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. .prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). . nasturi. . indicarea buzelor. . la coate.. .bratele articulate la umeri. .prezenta gâtului. .bratele si picioarele atasate.o linie continua între trunchi si corp. .proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului). .bratele si picioarele tangente pe lânga corp.prezenta degetelor.prezenta trunchiului.proportia bratelor.proportia gambelor. vesta.prezenta parului. .parul bine plasat. .nasul si gura sunt reprezentate corect. .proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). desi incorect. .lipsa transparentei vesmintelor.patru articole vestimentare bine marcate (palarie. . cravata. pantaloni).

prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . 4. o minge tare si o minge moale.detalii oculare . desenul unei case mari si al unei case mici.coordonarea motrica a bratelor.coordonarea motrica a conturului..capul. desenul unui pom înalt si al unui pom scund. . 3.imitarea unor actiuni . .denumirea unor culori. . . o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. . . Subproba nr. . . trunchiul si picioarele de profil.pozitia si proportia corecta a urechilor. o carte noua si una veche.stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor. 6. fotografia unui batrân si a unui tânar.memorarea unor grupe de cifre. 5. .prezenta barbiei si a fruntii. . 2.denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte.pupile.prezenta urechilor. .stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte.completarea lacunelor dintr-un text. profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului · adaptat dupa Alice Descouedres. . 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. .

doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele. o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. Subproba nr.(flori) . Ele aduna . 8. Deodata cerul se întuneca. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp. 9..(mica) · se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. te rog sa fii atent.(tunete) . Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor .. când eu ma opresc si nam sa stiu ce sa spun.4 .(ude).. iar hainele lor erau complet. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. imaginea unui copil trist si a unuia fericit. Fetele se grabesc sa se întoarca .. Desfasurare: I se spune copilului: "Îti voi spune o povestire. · se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. 10. 2 .(stralucitor) . aceasta casa este mare.Cerul este spintecat de. cerul este . se acopera de .(pasarele) .(fulgere) . · Se va citi rar si cu accentul necesar.(senin. haine de ploaie).7. · Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1.(acasa) . · Se noteaza raspunsurile copilului. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: "Este timp frumos. albastru). Subproba nr. soarele este foarte. în timp ce aceasta este.(umbrele.. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de. · se noteaza raspunsurile copilului.(nori) . Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) "vezi. tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat".

.. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. Din ce este facuta lingurita? 4.4 .3 . Subproba nr. 5 .(urât) .5 . cald . · Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori.8 Desfasurare: Se spune copilului: "Fii atent! Îti voi spune niste cifre. 8 .3 3. Din ce este facuta masa? 3.(frig sau rece) 2..2 .9 .6 . frumos ..2.6 .. 6 . uscat . Pentru prima serie primeste coeficientul 2. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte. 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus". pentru seria a V-a primeste coeficientul 6.(ud sau umed) 3. pentru seria a III-a primeste coeficientul 4. Din ce sunt facuti pantofii? 5.2 4. pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5.3 . 4 .4 . · Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica..7 . Subproba nr. Din ce sunt facute ferestrele? 6.9 5. Din ce este facuta cheia? 2.

(greu) 8. albastru Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10.. a cânta. 2.. 7. 4. roz. 5. 8. Subproba nr. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte.. 2. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni. verde. rosu.. violet. neascultator .(murdar) 6. a spala. 5. mare .(ascultator sau cuminte) 5. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. 10. a tusi.4.. negru. Subproba nr. a respira. usor . a frictiona. 3.. vesel -. curat . alb. galben. a arunca. cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca: . 3.. 4. 9. dupa numarul exact de raspunsuri corecte.(trist. 6: Denumirea a 10 culori Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1.. indispus.(mic) 7. 6.. gri. maro. 6.

. am stabilit diferentele. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) "Ana are ... Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) . a sari. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti.asociere sonora 1p Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE. a se ridica." I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie "Copiii merg la gradinita" 3 . 6. a împinge Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. 3. am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. a se apleca. SILABE.1.. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008. 2. 4. grupa experimentala si grupa de control.propozitii simple si dezvoltate 1p I2 item subiectiv 1p I3 item obiectiv cu alegere multipla 1p I4 item obiectiv cu alegere duala 1p I5 item de asociere (tip pereche) . a se balansa. a scrie. 5.

braistormingul. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. 4.10. turnirul întrebarilor. Prezentarea interventiei ameliorative Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele metode: conversatia. cap IV). Între evaluarea initiala si cea finala. experimentul. în cadrul programului de interventie.9. cap IV). explicatia. exercitiul. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2007-2008. am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. învatarea în cerc. demonstratia. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. examinarea povestirii. comunicarea rotativa. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati.5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPILGRĂDINIŢĂ I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul " r " 4. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. conversatie si îmbogatire a vocabularului. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. .

de control Interpretarea rezultatelor: Cuprins CAPITOLUL I. experimental G. Repere teoretice privind fenomenul continuităţii în educaţia preşcolară şi învăţămîntul primar • • • 1. experimental G.1. de control 2 G. Reflecţii epistemologice cu privire la continuitate în activitatea instituţiei preşcolare şi şcoala primară 1. de control 3 G. experimental G. Aspecte specifice ale competenţelor de învăţare la vîrsta de 6-8 ani 2.4.1. Continuitatea: delimitări conceptuale 1.1. Particularităţile continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani • • 2.2. Modelul pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani CAPITOLUL III.3. de control G. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 G. Trăsături definitorii ale formării competenţelor de învăţare Grupe Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% CAPITOLUL II. experimental G.2. Dimensiuni tehnologice pentru formarea competenţelor de învăţare prin prisma relaţiilor de continuitate • 3. experimental G.11. Monitorizarea activităţii educaţionale din perspectiva respectării continuităţii . de control 4 G.

3.în formarea competenţelor de învăţare • • 3. Procesul implementării Modelului pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare 3. Interpretarea fazei finale a experimentului pedagogic .2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful