LUCRARE DE LICENTA MODALITATI DE PREGATIRE A COPIILOR PRESCOLARI IN VEDEREA ADAPTARII OPTIME LA ACTIVITATEA SCOLARA

profesor scoala

ALTE DOCUMENTE FISA DE LUCRU - TIMPURILE VERBULUI verificarea experimentala a proprietatilor chimice a acizilor anorganici PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (ALGEBRĂ) PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASA A IV-A ISTORIE PROBA DE EVALUARE SUMATIVA ROMANA FORMULAREA INTREBARILOR SI CORECTAREA RASPUNSURILOR Teza cu subiect unic pe semestrul I - Limba si literatura romana - Clasa a VII-a Planificare calendaristica Modul: masini si utilaje industriale

PLAN DE LECTIE MATEMATICA - : lectie de recapitulare si sistematizare Educabilitatea

UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I - PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II - PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ - OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL III- METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII " sOCULUI sCOLARIZARII"

3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I) CAPITOLUL IV - CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute 4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca. reusita depinde de începutul realizat în gradinita. scop final al gradinitei. a activitatilor matematice. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. intelectual. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. si în activitatea didactica de dimineata. cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale compartimente (continut. Pentru obtinerea reusitei acestora. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. orienteaza activitatea psihica. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. . Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. în sfârsit. problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. cultivând imaginatia. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. sa utilizeze. cât si în cadrul activitatilor liber creative."Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi" H. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. dupa cum s-a mai afirmat. Prin natura lor. etc. gândirea creatoare. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. moral. Lovinescu Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. pregatitoare. munca. sa citeasca. sa interpreteze. iar activitatea de învatamânt de tip scolar. disciplineaza conduita si contribuie. a scrierii grafice.

efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar. În privinta continutului sau. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. Cercetarii si Tineretului. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. numai pe baza de concurs. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. Aceasta lege. 25-30 la licee. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. mijloace). Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. continutul si finalitatile învatamântului. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. procesele. institutional. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie. În spritul reformei. 20-25 elevi la învatamântul primar. pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. metode. Starea de pregatire psihologica. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. . recunoscând rolul Ministerului Educatiei. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. asa cum se precizeaza înca din articolul I. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. a fost un învatamânt formativ. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. la Ministerul Educatiei. Atât continutul reformei. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului.forme. privita ca sistem si proces. din anumite motive. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. cuprinzând resursele. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar.

asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. la nivelul copilului din grupa mare. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. pentru perspectiva scolii românesti. Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. Gradinita. activitatile matematice. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. Din domeniul acesta sunt: limbajul. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala.1. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii. S-a avut în vedere jocul. Gradinita. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala.exercitiu. pentru valentele sale formative. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de . receptiva la înnoirile aduse si care se impun. CAPITOLUL I PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. importante. organiza. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea. La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. cu sistemul sau educativ. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. acum rasar mladitele "eului" si se consolideaza trasaturile de personalitate. învatarea. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. . psihomotric si socio-afectiv. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea .Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. deoarece este accesibil vârstei.

Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. morfologia si potentialul sau de activism. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. desenat. Muschii sunt insuficient dezvoltati. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. fapt ce da o alta forma întregului corp. neuronii vegetativi ce deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). trunchi si membre (mai ales cele inferioare). la 1355 gr la 5 ani. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. Utilizarea mersului. . a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. devin deosebit de complexe. Are loc. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. cei lungi mai rapid decât cei scurti. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. ramificarea dendritica a acestora. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. este alterat în parte si fenomenul "cresterii seculare" la care m-am referit mai sus. Aspectele arhitectonice ale acestuia.crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. La 3 ani. nivel specific acestei perioade. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. taiat. Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. adica perioada prescolara. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. fireste. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. desigur. Fireste.

perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani. catarari pe garduri. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. c. poate face din hârtie mici jucarii. În acest sens. Debesse afirma: "Cresterea copilului. cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie. se desfasoara stadial. pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt. o alta calitate a relationarilor cu cei din jur. M. fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica.14 luni. o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului. intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. poate desena sau colora desene simple. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. poate aranja un scenariu din figurine mici. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. mijlocie si mare). perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. pe care le întinde spre podea.Inima. de la nastere la maturitate. se realizeaza în etape succesive si coerente. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. ea se accelereaza sau . De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. În mod concret. Respiratia este superficiala. fara a fi sincrone. PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv. o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. pozitia lor si a usilor. fapt mmce presupune. b. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. Viteza în mers creste. se angajeaza în jocuri mai dificile. Este atras de balustrade. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. Aceste procese. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. continutul sertarelor.

. cunoaste perioade agitate si perioade mai calme.se încetineste. constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare. însa. dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. fiecare având o structura psihica particulara. explozive. a realitatii externe care nu depinde de el. prescolarul mic se ascunde adeseori. ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic". toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli. fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite. punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire. Aceasta perioada. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. neprevazute ca perioada prescolara. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. punând în fata copiilor noi cerinte. Asistam. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase. Astfel. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica. 1. si ca o activitate dominanta. de îmbracare.2. apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse. cum este jocul "De-a ascunsa". mult mai deosebite de cele din familie. la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere. Prescolaritatea este perioada descoperirii realitatii fizice. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade. deci. Jocul este activitatea prioritara. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena. mijlocie. Aparent. intra ca notificatie în cei "7 ani de acasa". Largirea cadrului relational cu obiectele. mare). experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. schimbarile sunt neîntrerupte si continue. încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta. sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. în realitate. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si gândirii. acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara.

acestea cunoscând o serie de specializari interioare. de ce unele lucruri plutesc?. daca obiectul perceput vizual este cunoscut. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu. indigo. Observam astfel o dilatare a personalitatii. recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual. Jocul devine aproape obsedant. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactilchinestezic si cel vizual. dar si de conflictele ce se desfasoara. Forma dominanta de activitate este jocul. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului. deoarece copilul este dependent de mama. mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice. alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. pentru ce?. nu stie sa se exprime clar. cum?". care continua sa se dezvolte. de ce vine umbra dupa om? ". traieste intens emotiile. El este mult mai preocupat de joc. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. traind puternice emotii legate de personajele acestuia. memoreaza usor. iar curiozitatea lui este vie si permanenta. afectivitate instabila. ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si auditiva. manifesta timiditati si agresivitati. scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa. dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune. Copilul vrea sa afle. galben. de activitati. cum ar fi gustativa. iar cele intermediare (portocaliu. iar pentru situatii noi. acestea fiind instrumentul de control al acesteia. ascunderea nefiind reusita. i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. se joaca mai mult singur. Exemplu: în jocul "De-a ascunselea" prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. El prezinta mai mult interes pentru povesti. se implica imaginatia creatoare a copilului. îi place sa se plimbe cu acestia. de realitatea externa. iar celelalte forme de sensibilitate. deoarece le capteaza prioritar informatiile.La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la . complexul cum ar fi: "de ce pluteste balonul pe strada?. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii. manifesta interes pentru adulti. pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza. olfactiva. albastru). Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. sa stie cât mai multe lucruri. verde. nereusind sa puna în fata acestuia. Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul. dar nu-si propune deliberat acest lucru. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: "de ce?. remuscari si admiratii. violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. El este curios. iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. gândirea subordonata actiunii cu obiectele.

jos. atentie. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. cum ar fi: forma. creativitatea) . care. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. dedesupt). la adult acest caracter se diminueaza. în ansamblu. în spate. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. gândirea. imaginatia copilului. marimea. ciocnire. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. Asadar. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. De la limbajul situativ. în fata. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. memoria. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . memoria. Intelectul copilului. rapiditatea în gândire. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. desi insuficient format. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. conducând astfel la construirea claselor logice. gândirea si alte procese psihice. fiabilitatea în memorie.atingere. fenomene. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. limbaj. Operarea angajeaza atentia. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. memorie. alcatuiesc intelectul. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. lovire. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. gândirea are un caracter intuitiv. imaginatie. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. structura. sus. situativ cu caracter schematizat. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. a pozitiei lor deasupra. mai interesante. Apar forme noi de perceptie. departe. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. Cu toate acestea. imaginatia. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. de aceea uneori este incomunicabila. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. preconceptiile vor câstiga în generalitate. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. Cu ajutorul cuvântului. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. caracterul sau închegat. spre dreapta. care este simbol. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. relieful. Treptat. în precizie. mai creative. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani.

altii dificil sau chiar deloc. Asemenea modificari sunt posibile. începe procesul organizarii atentiei voluntare. egocentrica si magica. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. voluntara si involuntara. Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. nesistematizat. placute. suportând modificari atât de natura cantitativa cât si calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. în prescolaritate. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. de bucurie si satisfactie. Se dezvolta si memoria mecanica. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. Unii se adapteaza mai rapid. noilor solicitari cu care el se confrunta. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. apar forme noi). O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. limbajului interior. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. unde intra în contact cu persoane straine. Deci. haotic. se mareste volumul. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. . cu care se si identifica. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie.care se constituie ca rezultat al acestei operatii. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. izolate. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. Stabilitatea si concentrarea ei creste. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. La 6 ani apare criza de prestigiu. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. are un caracter incoerent. de mândrie la 4 ani. logica. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. multumire. intuitiva. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. pozitive. involuntara si voluntara. sub influenta gândirii si limbajului. iar amintirile lui sunt fragmentate. Gândirea prescolarului este preconceptuala. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. tonifiante. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. în principal. de pudoare la 3-4 ani.

când produc satisfactii parintilor. Evident. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. daca dorim sa formam. s. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia.educative. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie"[1] (Ed. pentru individualizarea activitatii instructiv.Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. anatomia si fiziologia omului. mai ales cei mijlocii si mari. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. încep sa devina tot mai evidente. Prescolarii.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. când prin realizarea activitatii respective. "Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. . lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei "naturi inerioare". facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. legate de scopul general al educatiei. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. Claparede). dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. etc. mai ales pe cele cu valoare sociala. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii.3. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. Daca Aristotel a intuit principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam "mersul firii". asa încât. Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. se pot aduce multiple si solide argumente. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice.a. sociologia educatiei. educatoarei. 1. a educatiei. sa educam vointa prescolarului. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. stapânirea de sine. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. "Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile" (B. Suchodolski). psihologia copilului.

dintre etapele dezvoltarii copilului. Pavelescu "implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. comportamente) si cu o "biografie" a personalitatii deja elaborata. prin competenta educatoarelor. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului. precum si caracteristicile comportamentelor de baza. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului bio-psihic al copilului. pentru a obtine rezultatele dorite. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. sa le descopere sensibilitatile. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. dezvoltarea personalitatii lui. creative). se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. perioada progreselor. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. receptive modalitati si sensibilitati psihice. o serie de aptitudini. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. nu poate fi rezultatul unei simple inspiratii. strategia individualizarii. "individualizarea ca principiu educativ" spune V. întrucât. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. în sfera sentimentelor. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza.Asadar. cu cât mai multe sanse de succes. În conturarea personalitatii copilului. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. Debesse[2] . Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. De aceea. inclusiv sociabilitatea. ci ea presupune. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte". prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri "proprii" ("educatia pe masura" si "scoala pe masura"). perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. deprinderi. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. Gradinita. care constituie . Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei. remarcabile în toate planurile si în special.asa cum arata psihologul francez M. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului."Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale". reactiile afective si . cu precadere. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor. ca prima institutie de educatie organizata.

visarii si a jocului. fanteziei. afectiva si psihomotorie a prescolarului. are loc procesul de "alfabetizare". prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. dezvoltarea morfofunctionala. devenite active. în cadrul caruia au crescut si au trait. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. decalajul între viata cronologica.1. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui.volitionale (Ursula schiopu)[3]. a faptelor. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. în cadrul caruia au crescut si au trait. Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. ci faptele de conduita. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ . În societatea moderna. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea . înainte de intrarea copilului în scoala. într-o disciplina a vietii. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. a ramânerii în urma la învatatura. tot în copilarie. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. Mediul socio-cultural. încadrata într-un regim de munca. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. Prin joc se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului. precum si în domeniul sociabilitatii lui. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii[4] (V. se dezvolta curiozitatea. Diferenta între copiii de 5-7 ani. Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. Modul lor de receptare.OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. Pavelescu). comportamentul. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. Deci. a esecului scolar). Practic. vocatia în aceasta perioada fiind diferita.

etc. disfunctiile minime partiale). morala neconsolidata.intereselor scolare. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. limbajul membrilor familiei). mijloace educationale neadecvate. imaturitatea neuromusculara. instabilitatea psihomotorie. Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. cognitive. etc. dominanta laterala. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. capacitatea redusa de concentrare. scriere. · Factori organici secundari (traumatismele externe. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. subalimentatia.. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica. · Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. a. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala. b. fisa psiho-pedagogica. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. microleziunile sistemului nervos central. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. elementare si superioare. Forme mai grave de imaturitate scolara . nivelul proceselor. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: · Factori organici primari (leziunile nervoase primare. familia dezorganizata. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. alternându-se în anii urmatori. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga.mai prezent la 5-6 ani. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. boli cronice). Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. tulburari organice interne si cele musculare. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer . Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali.

Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. iar la 6 ani. corecte. atunci copierea unui text. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. Suchsingere si G. instabilitatea psihomotorie. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. . zece linii.imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala.. Afectiunile cerebrale minime. ). Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. Arnold. Constatarea facuta de V. Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R.O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. calculul scris. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala). etc. grupa mare. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. precum si la nivelul motricitatii fine. copierea semnelor grafice de pe tabla. Sechele postencefalice: Simptomul major (tulburari de comportament). capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min. exprimata prin motricitate generala. etc. a nivelului inteligentei generale. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita). Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. clasa I.. La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara. observare. clasa a IV-a . impulsivitatea si conduita dezechilibrata. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiveducative din gradinita. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. adica ritmul încet al miscarilor. Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul "test liniar" care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. scrierea dupa dictare. scriere.

6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile. incapacitatea memorarii unui text. pe de o parte a copilului la scoala. astfel: . ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp .[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti). pe de alta parte a scolii la copii. limitarea comunicarii la propozitii simple.10 subiecti . VÂRSTA 4-5 ANI Mâna dreapta 44 linii TOTAL 68 LINII Mâna stânga 24 linii VÂRSTA 5-6 ANI Mâna dreapta 63 linii TOTAL 112 LINII Mâna stânga 49 linii VÂRSTA 6-7 ANI Mâna dreapta 72 linii TOTAL 128 LINII Mâna stânga 56 linii Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe.2 Aptitudinea de scolaritate Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale.vocabularul redus. "cautarea cuvintelor" .4-5 ani . 2. Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de .10 subiecti .Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. pe grupe de vârsta. Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale.1 minut. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani. exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza.5-6 ani . potrivita sau slaba. am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. 1 minut.10 subiecti .

recunoaste corect unele litrere. precum si promptitudine. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv . În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. apare mai frecvent oboseala. de a formula.simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. cele patru anotimpuri. de a reactiona corect pe baza acestora. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. pisica. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare.douasprezece cuburi. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa.motivational si volitiv.sanatate . mai putin. efectueaza o constructie cu zece. Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin . stabileste asemanari între notiuni (câine. numara peste zece cuburi. de a asculta cerintele adultului. Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. Deci. În caz contrar. intentiile si starile emotionale.sapte culori sau nuante. concretizare. trei momente principale ale zilei. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. sinteza. ieri. generalizare. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare . Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. dorintele. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. mai mic. toate zilele din saptamâna. abstractizare. relateaza povestiri dupa imagini date. de a raspunde la întrebari. agitatia psihomotrica. foloseste corect adverbele de timp: azi. comunicare si exprimare. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. mâine. atentia instabila. para). de a se subordona regulilor impuse de acesta. putin. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii. mai mult. tot atâtea). mare. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. mar. analiza. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora.

adica sa poata deosebi munca de joaca. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. capacitatea copilului de a colabora. adesea anarhic. Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual. schema corporala în special dreapta. întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. astfel ca ea denomineaza. procedeu. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere.motorie denumita lateralitati manuale. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. .miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. daruire. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. ca cel oferit de teoria curriculara. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie.1. uneori ezitata. de a reactualiza cunostintele predate. capacitatea elevului de a cunoaste. nestabilizata. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. de a retine. Definirea conceptelor: metodologie. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. prezenta trebuintei de a învata. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. De asemenea. CORĂBIILE ALE MĂRII. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. Astfel. Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI" HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII "sOCULUI sCOLARIZĂRII" 3. metoda. stânga sunt mai fragil integrate. nesistematic. ale programului scolar. Din ansamblul variabilelor componente. de a asimila. oscilanta. precum si de a desfatura o activitate de grup. ritmul de lucru încet. "TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort.

Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predare-învatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. statusul. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent. capacitati. competente. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. de destinatie. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. etc. capacitatilor. drum. competentelor. În acest sens. natura. Cuvântul "metoda" provine din limba greaca de la termenul "methodos" compus din " metha". cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. etc. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. în cursul procesului didactic. aptitudini. comportamentelor elevilor. elevii. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. capacitatilor. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre . ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. un instrument cu ajutorul caruia. afectiv. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. atitudini. I. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor.catre. ele având un specific aparte. K. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. functiile. o modalitate de actiune.Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. Sintetizând. sub îndrumarea profesorului sau în mod independent.motivational si psihomotoriu. formarea abilitatilor.de accedere. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. preocupate de definirea. de ordin cognitiv. spre si "odos" -cale . clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didacticametodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. o destinatie pedagogica.

trezesc anumite trairi emotionale.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date.educativa. Spre exemplu. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. exercitiul etc. cum sa se predea si cum sa se învete. cum ar fi expunerea. sistematica si planificata. Se folosesc modalitati de actiune practica. cu precadere. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv. Functiile asumate sunt determinate.învatamânt. metoda devine implicit un factor motivational · Functia instrumentala (operationala). în activitatea didactica. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. de fiecare data. demonstratia. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea activitatilor didactice. dezvolta convingeri) · Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. se lucreaza cu una. Într-o activitate didactica obisnuita. a culturii si comportamentelor umane) · Functia formativ. Functiile detinute de metoda sunt: · Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea adevarurilor. metode arhicunoscute. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. de obicei.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. cum sa învatam pe altii sa învete. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. · Functia normativa. contribuind la valorificarea lor eficienta. eventual. la însusirea stiintei si tehnicii. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. cultiva anumite sentimente si interese. Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. de caracterul obiectivelor urmarite. conversatia. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. se va . operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor.

etc. completând cu succes celelate metode de lucru. modelaj. explicatia este metoda expunerii. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. modalitatile. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv.evaluare materializeaza tehnica. povesti. confectii. de asemenea. comunicate si corectate de catre cadrul didactic. Tehnicile de predare. În aceasta situatie. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. activitatile matematice. stiintific sau fantastic. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. tablouri. Fireste. Astfel. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. povestiri. aplicatii.). Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. ilustratii.2. . cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. în cadrul activitatilor frontale dirijate. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. Astfel. Explicatia contribuie. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. în care predomina argumentarea rationala. deci probele de învatare.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. lecturi dupa imagini. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. versuri. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. administrate. diverse piese muzicale. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ. educatie fizica.preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. educatie muzicala. 3.

din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare.hoata. Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. . Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". "Vaporii". cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. etc. dar si la dezvoltarea limbajului. a imginatiei creatoare. a dezvoltarii formelor de analiza. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele.credul. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintifico-fantastice. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. sa fie accesibila copilului. Demonstratia educatoarei. sireata. însotita de explicatie. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari. a dialogului. . dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. "Gheata". a explicatiei. atasamentul copilului spre cele pozitive. . Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". procedee. sa-1 emotioneze puternic. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" unde au venit alte animale si. nu se pot realiza separat. în primul rând. vulpea a fost judecata. Exemplu: "Focul si efectele lui".Povestirea trebuie. povestioare posibile. în final. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. sa domine "binele" asupra "raului". este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. contactului nemijlocit cu realitatea. caracterizându-le. contribuie la largirea orizontului cognitiv. sinteza. În cadrul activitatilor de povestire. a nivelului copiilor. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. lacoma. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi.Vulpea . mincinoasa. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe". estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. De aceea.Ursul . pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. Textele literare de actualitate.

Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. studiate si se completeaza cu noi secvente. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii.Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. -arderea chibritului. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. -arderea textilelor. în special în cadrul sectorului stiinta. Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. mirosul. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. -culoarea. -perceperea focului. daca nu obtinem pagube. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie. directii în care se ridica fumul. -efectele focului. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. flacara. -caldura crescuta de flacara. pe baza caruia sa se poata discuta. pagube) . stabilirea însusirilor. -forma alungita la ambele capete. Copiii fac deductii. -culoarea chibritului ars. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. . Întrebuintarile focului (foloase. -transformarile în carbune. -fire de bumbac. -aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. luminozitatea.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative.

dar la întrebari ca acestea. ceea ce îl oboseste foarte mult. . tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. indiferent de natura lor. copilul nu poate da un raspuns satisfacator. copilul va raspunde usor. În cadrul activitatilor de scriere. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa.Copiii au posibilitatea. servitul mesei civilizat. apoi. exercitiul este nu numai o modalitate de observare.mâna. care trebuie sa stea . Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. practica. intelectuala. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. La grupa mare pregatitoare. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi .pregatirea salii de grupa pentru activitati.îmbracarea. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. în mod sistematic. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. rupe creionul. clare. precise. În cadrul activitatilor frontale dirijate. . astfel: . sub îndrumarea educatoarei. schimba pozitia corpului. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si de la "usor la greu". dar este si o necesitate. strânge puternic creionul în mâna. la început copilul apasa tare.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. obiectiva a lumii. la obiect. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. esalonate si conduse de educatoare. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. etc.

Vaporul. .Linia frânta .în atentia educatoarei. . Modelarea în stiinta si tehnica.Gard cu uluci. . Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. pe baza analogiei lui cu sistemul original. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul". Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu.Conturul balonului. Exemplu: "Linia" . în miscari. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. problematizarea.Bobite de struguri. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor. . În acelasi timp. problemelor matematice. modelarea. Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii.familie. a independentei în actiune. . dar sub alta forma. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si .Dintii fierastraului. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. devin mai precise. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita.Acoperisul casutei lui Zdreanta. Prin model se intelege un sistem mai simplu. .Palete de tenis. Deci.

Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". ca metoda de predare. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. de aranjare în sir crescator si descrescator a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. Modelul. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. a creativitatii. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. dezvolta perseverenta. problematice în gândirea copilului. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii.societate cu ajutorul modelelor. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. obiectiva. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. Modelarea presupune. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. sau la confuzii. prezentat copiilor spre observatie. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. creativitatea si nu memorizarea. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. confectionat. Învatarea prin descoperire. Daca algoritmul este urmat corect. mecanice. Un algoritm este un procedeu. . problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. modeleaza aptitudinile de investigatie. cunoasterea mediului). ci sa aiba gândire critica. Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. Problematizarea. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput.). Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. de la concret la abstract. desen. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. vointa. analize. aprecieri. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. de fapt. de formare de perechi. dupa un anumit numar de operatii. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit". trecerea de la analiza la sinteza. sa elimine problemele stereotipe. conduse de educatoare spre intuitia copilului. se va gasi în mod cert solutia problemei. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. disciplinata si cere un volum de observatii.aceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. confectii etc.

cât si în domeniul din care se inspira acestea. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor libercreative.principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. cele mai utilizate sunt: explicatia. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului.În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: . conversatia. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. subteme în discutie.principiul liberei optiuni. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. exercitiul. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. în observatie). . Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita. . Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare.

educative. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii)..Obiective generale. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare.Obiective speciale ( particulare). Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. jocuri hazlii.Obiective generale si specifice. nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiv. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea .principiul activizarii. jocuri de atentie. b. prin contactul divers. ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. . Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana. . Jocuri simbolice. c. Pregatirea activitatii la alegere: . Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. b. jocuri de perspicacitate. d. Jocuri cu reguli (jocuri simple). asimilate în procesul cunoasterii. Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe.principiul îndrumarii sistematice. Continutul activitatii la alegere: a. . Obiectivele activitatii la alegere: . al repartizarii rolurilor. Jocuri distractive. joc cu reguli.Pregatirea cadrului specific la alegere. jocuri de expresie afectiva.

2. al însusirii limbii materne. ca premisa a realizarii lor. c. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar.[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. al intensificarii. Jocuri simbolice: "De-a mamicile" "De-a familia" "De-a santierul de constructii"etc. sinteza. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. 1. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. generalizare si abstractizare. comunicarii si autocomunicarii. b.liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru". Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive . morale. comparatie. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. concretizare.

"Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" "Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. Jocuri intelectuale a. Jocuri de circulatie rutiera "Atentie la semafor" "Stop rosu. treci pe verde" "De-a politistii" 4. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" .

Jocuri logico-matematice ."Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" f.zboara" "De-a visul"etc. Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara . Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" "Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d.

educativa. copiii se manifesta liber. conversatia si exercitiul. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. Jocurile propriu-zise. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. Aplicarea noii programe. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. joc de masa. Acestea sunt explicatia. ci ca o activitate gândita. La toate grupele.educative pe "centre de interes". Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. arta. deprinderi de munca . Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. de natura activitatilor si de individualizarea acestora. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. cu comentarea întregii activitati instructiv. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. totusi. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. demonstratia. proiectata mental judicios. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. judicios folosite si la aceasta vârsta. constructie. pe un subiect prestabilit. biblioteca."Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala "Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. jocuri cu rol.

Prin folosirea. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. practica. Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze . zgomote de cooperare cu partenerii de joc. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. la deschiderea spre lumea sociala. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. unor deprinderi de a-si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. favorabil. truse. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. materialul cu care copilul emite judecati. care definite si bine echipate. compara si deosebeste. în cadrul ariilor de stimulare. are organizarea salii. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor.[7] Prin manipularea jucariilor. Daca sunt riguros organizate. grupe. . pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. arii de stimulare.intelectuala. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: . se evita însusirea mecanica de cunostinte. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate. învata sa asculte si sa se concentreze.formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. unelte. decizii. cadru de manifestare larg. având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. Ele asigura trecerea de la viata instructiva. vor oferi fiecarui copil teren. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. egocentrica. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. precum si lacunele acestora. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare).accesul liber si direct la jucarii.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. sa se creeze spatiu suficient. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa". fara sa strige sau sa se produca zgomote. a unui material variat si adecvat. materiale. . iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca.

Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. are loc sub influenta mediului si . pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. cunostinte. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului. Învatarea se întemeiaza. Aria biblioteca. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. consolideaza si verifica în acest mod educatia. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. deprinderi care se formeaza.copilul (a centrului de interes. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. devine vizibila organizarea materialului de constructie. în special. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. tema. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala. Cercetarile psihologice au aratat. este firesc sa fie asa. animalelor. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). a limbajului. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". vârstelor. anotimpurilor. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. fie la nivelul enuntului. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. fie la cel al unitatii de comunicare. la o analiza atenta. deci. Aria jocului de masa. În gradinita. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. plantelor. Din acest unghi. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. Aria stiinta. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. subtema care preocupa saptamânal educatoarea grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. ca dezvoltarea vorbirii copiilor.

Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. comparatie etc. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. societate. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. în procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare. sub aspect lexical. morfologice si sintactice). se realizeaza. dar este original dupa felul cum gândeste. Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. fenomenelor. În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. emotiile. În procesul comunicarii cu adultul. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. lexicale. viata. sa-si organizeze activitatea psihica. a legaturilor cauzale dintre acestea. pe baza experientei cognitive capatate. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. .). exersarii sau executarii unor sarcini. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. în special prin cele de organizare a jocului. educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva. cu ajutorul cuvântului. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. La vârsta prescolara. a gândirii cu procesele ei (analiza. pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. cu cele doua aspecte: limbaj interior. fie prin cele ocupationale. mijloc de cunoastere. Prin intermediul limbajului. În procesul instructiv-educativ. Prin intermediul limbajului. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. copilul foloseste acelasi limbaj. sub aspect al structurii gramaticale. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. gândirile. al expresivitatii vorbirii. acestea se materializeaza. intentiile sale. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. al comunicarii orale. prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. limbajul este mijloc de comunicare. sinteza. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice.a educatiei. limbaj exterior. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii.

"Jocul cuvintelor". Astfel. Jocul didactic reuseste. Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate. astfel ca. La grupa mare. jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". Jocul se desfasoara având câte un conducator. reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil. se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei.eficient mijloc de formare si educare a copilului. tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. pe care sa le aseze pe flanelograf. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. joc cu obiective complexe si bine determinate. în acest sens. în functie de aceste realitati. însa. Eficienta acestor jocuri didactice depinde. Pentru verificarea acestor cunostinte. copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe. Jocul didactic. un flanelograf . se încearca gasirea unor solutii. Exemplu: "Alege jetoanele". legume.ilustratie. mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. de asemenea. sa antreneze în joc toti copiii grupei. atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte. Pe baza materialului concret prezentat. Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. "Raspunde repede si bine". Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. la formarea unor noi notiuni. precizând câte silabe are cuvântul. astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara.Pentru a rezolva sarcina principala. fara ca el sa constientizeze acest efort. a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. animale. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. precum si defectelor de vorbire. silabe si sunete. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic . prin intermediul jocului didactic. în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze. în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. A doua cerinta a jocului consta în . aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?".

taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date, îsi însusesc semnificatia cuvântului, adica notiunile care se schimba, se îmbogatesc si se precizeaza treptat, pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Prescolarii nu învata regulile gramaticale, nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respecta aceste regului de vorbire, deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca, corectându-i doar atunci când gresesc. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"), pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?", "A cui îmbracaminte este?", punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale, cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste, totodata, dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal, imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. La întrebarea "A cui hrana este?", copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda, formulând corect propozitia. Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana vacii", "Aluna este hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. Pornind gradat, de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv, între subiect si predicat), precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive, de exemplu: "Maria este o fata harnica". în timp limitat, copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie, gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Aceleasi adjective însotesc, în continuare, un substantiv la masculin, de exemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei este un baiat lenes". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul

activ. Astfel, prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive, fluente, coerente, au o contributie deosebita la vârsta prescolara. Acum, dezvoltarea expresivitatii limbajului presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala, adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul expunerii, se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: - recunoasterea personajului si a povestii; - caracterizarea personajelor; - redarea unui fragment din povestea respectiva. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile - exercitii, menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei, la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor. Importanta jocurilor - exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic, lexical, gramatical, cât si expresivitatii vorbirii. Indiferent de forma de realizare, activitatile de dezvoltare a vorbirii, prin specificul de organizare si desfasurare, stimuleaza copilul în mod creativ- formativ. Pe lânga activitatile de joc didactic, activitatile de povestire, memorizare, povesti create de copii, povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii, vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare, apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce, orienta si contribui prin "viu grai", prin relatia educatoare - copil, prin vorbire dialogata despre toate câte sunt, la estetica tintei limbajului, a plasticitatii lui în exprimare. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite, fluturi, plante, personaje îndragite, activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite, dar si la formarea unui ,limbaj coerent, expresiv, plastic, în masura în care educatoarea este un model, pentru copil, de felul cum recita o poezie, de modul de a-1 face pe copil sa, înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" - M. Eminescu "Somnoroase pasarele" - M. Eminescu

"Zdreanta" - T. Arghezi "Catelusul schiop" - E. Farago Convorbirile tematice, prin subiectele abordate, vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii, în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra, bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea, cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico- fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii, personaje cu care copilul comunica, care le reprezinta si îmbogateste fantezia. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca, în decursul timpului, ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului, astazi acestea sunt lucruri realizabile, iar fanteziile timpului nostru, prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei, a inventiei umane, pot deveni lucruri realizabile. Activitatile de memorizare, de povestire a educatoarei, jocuri didactice, convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului, a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. 3.3. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor, pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului, adica pentru informarea si formarea educatilor. Nu este singura definitie care s-ar putea propune, ci una dintre ele, care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza, adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat); cine o utilizeaza (în cazul nostru, educatorul si educatii); în ce activitate (în procesul de învatamânt); cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor). Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei, fie un element de sprijin, fie un mod concret de valorificare a metodei. Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare:

explicatia.1. observarea. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. verificarea practica curenta. dupa gradul de angajare a elevului. metode de simulare (jocurile.2. În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata.A. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. regulile. problematizarea. verificarea periodica (prin teza sau practica). Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. verificarea cu caracter global (examenul). Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. Metode de evaluare: B. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. studiul de caz. (2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). fie orala. A. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. învatarea pe simulator). prelegerea scolara. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire.1. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. si învatarea prin descoperire. exercitiul. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. Pe primul plan nu se mai afla "faptele de prezentat" ci "faptele de explicat". B).2. avem a face cu o metoda verbala. evenimentelor. modelarea. fie practica. Sub aspectul functiei didactice principale. legile stiintifice etc. dupa unii autori. de catre educator catre educati. verificarea scrisa curenta. instruirea programata. Explicatia este forma de expunere în care "predomina argumentarea rationala". B. conversatia didactica. este o metoda expozitiva. demonstratia. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. în scopul . Traditionale: expunerea didactica. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. fie în forma scrisa. dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). facându-si loc deja problemele de lamurit. lucrul cu manualul. teorii. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. teoremele. fenomenelor. se înscrie între metodele de predare. De data mai recenta: algoritmizarea. interpretari de fapte separate.

Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. 1964. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. V. pornind de la lectura integrala. de care fiecare se serveste o viata întreaga" (Cerghit. Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. Ţârcovnicu. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. Conversatia examinatoare (catehetica) Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. ca o concluzie. Aceasta are o desfaturare specifica. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. "Lectura este o materie.instrument.. D. 2. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare..unificarii lor într-un tot. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. unii autori (Todoran. în clasele mici. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor. I. . Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. 3. 4.

F. Altfel spus. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: • • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare.Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. a unor reproduceri similare (machete. învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. ce se preteaza unei astfel de ordonari. Principiile instruirii programate: · Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. procese.însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. A fost "brevetata" de B. actiuni). concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre). cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. Pe plan didactic. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) · Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) . abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. prezentate preponderent în forma verbala. asemanator). mulaje. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. 6. Skinner imediat dupa 1950. 7. sau microprocese). statii pilot. dar si cu includerea unor aspecte intuitive.

Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. fie scolare. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol.· Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sa-l confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) · Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • • Fisele programate Manualele programate Masinile de învatat (calculatoarele) 8. Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. În ce priveste învatarea pe simulatoare. de orientare. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de . jocuri matematice. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. jocuri gramaticale. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. fie prescolare. întelegere. Etape ale studiului de caz (dupa I. copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii.

a activitatilor de dezvoltarea limbajului. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute.2. satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. gândirea creatoare. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. sa utilizeze. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. munca. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. orienteaza activitatea psihica. 4. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. cât si în cadrul activitatilor liber creative. a activitatilor matematice. si în activitatea didactica de dimineata. cultivând imaginatia. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. disciplineaza conduita si contribuie. pregatitoare. etc. a unei aeronave.1. sa interpreteze. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. dupa cum s-a mai afirmat. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. Pentru obtinerea reusitei acestora. în sfârsit. a scrierii grafice. Prin natura lor. Tipul cercetarii . în cantitate suficienta pentru fiecare copil. sa citeasca. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate.pilda conducerea unei locomotive.

Cadre didactice implicate în cercetare: ed. consilier scolar Dobrin Nadia. Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. Moldovan Liana. Obiectivele cercetarii 1. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara. 9 Bistrita. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr. 3. 4. unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I.6. în vederea adaptarii optime la viata scolara.Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara. . 4. Judetul Bistrita. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. Variabilele cercetarii Variabile independente · Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei · Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta · Vârsta de dezvoltare a limbajului · Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4. 4. 4.3.Nasaud.4. 2.5.

Prima grupa. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. "Greierele si furnica". 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. numita Grupa A (grupa de control). copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. "Descopera unde am gresit". 4. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. jocuri de stimulare a comunicarii orale: "Povesteste ce ai visat".9 Bistrita.Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. dramatizari "Anotimpurile". Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. Din cei 10 copiii ai grupei A. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. care respecta particularitatile de vârsta si individuale. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: "Cum se numesc toate acestea la un loc". Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are frate mai mic. "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta". Spre exemplu: jocul dramatizare "De-a punguta cu doi bani".7. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Hai sa facem o poveste". jocuri de exersare a pronuntiei corecte: "Spune la fel ca mine". este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. Metodologia cercetarii Metode utilizate . "Ghici la ce cuvânt m-am gândit". provin din familii organizate cu relatii armonioase. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni).

rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala.8. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. proba psihologica. starea de sanatate.În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. am ales metodele si tehnicile de cercetare. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. starea lor de sanatate.spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. · Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. pe care se experimenteaza. Instrumente de cercetare utilizate · Test de evaluare initiala · Testul "Omuletului" (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) · Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres · Test de evaluare finala 4. experimentul. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. · Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. din punct de vedere fizic. afectiv. am aplicat . tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). psihic. · Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. etc. despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. studiul documentelor personale. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. evolutia sarcinii. metoda testelor. despre calitatea influentelor asupra copilului. observatia. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza pre-experimentala cât si în faza experimentala. · Testul. · Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali .

sireata si da iama la poiata.testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. Evaluarea initiala · a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii." 1p Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: 1p CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. 1 4 5 Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p . Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles "Este vicleana. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti Item cu raspuns scurt.

Item cu alegere duala .

Considerat ca test de inteligenta... Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008." 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental. neechivalente din punct de vedere socio-cultural si educational.. am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual... În urma aplicarii acestei probe.... . ..si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica. dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata.. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe.prezenta picioarelor ... am aplicat o serie de probe psihologice. în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii. ..pentru a o închide acolo!. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: ....prezenta capului....... . copil istet......."Scufita Rosie manânca lupul.. am facut masuratori si determinari.. si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca.. o comunicare prin simboluri. între care testul "Omuletul". prin care se realizeaza o comunicare...."Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe"... ... Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul "Omuletul" si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului)...prezenta bratelor... VM = vârsta mentala)... îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea... sa se vâre în ..Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: . când e în fata si unul în profil.. .... ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se...... (cerem copilului sa deseneze un omulet)."Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor".. Caci de îndata ce ar fi fost acolo.... constituie un veritabil sistem de simboluri. Testul "Omuletul" · în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice.." 3p Item de completare Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: "Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ..doua...... Este deci... am aplicat probe..

.prezenta narinelor. . .conturul gâtului . .proportia gambelor. la coate.patru articole vestimentare bine marcate (palarie.prezenta nasului. . fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei. . . .proportia bratelor.îndoirea umerilor. .prezenta gâtului. . cravata.proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). . .prezenta trunchiului.bratele articulate la umeri. nasturi. . pantaloni). .bratele si picioarele atasate.prezenta calcâiului.lungimea mai mare decât latimea trunchiului. .o linie continua între trunchi si corp. .prezenta degetelor. . . fara defecte.prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). . .evidentierea palmelor.prezenta parului.lipsa transparentei vesmintelor.parul bine plasat. . . . .nasul si gura sunt reprezentate corect. vesta.costumul perfect. ..proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului).prezenta ochilor. . indicarea buzelor.prezenta gurii.bratele si picioarele tangente pe lânga corp. desi incorect.

Subproba nr.coordonarea motrica a bratelor. profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului · adaptat dupa Alice Descouedres. trunchiul si picioarele de profil.stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor.imitarea unor actiuni .detalii oculare . o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa.completarea lacunelor dintr-un text. o minge tare si o minge moale.pupile.. desenul unui pom înalt si al unui pom scund.denumirea unor culori.denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte. . 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. . . .stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. . . 4.coordonarea motrica a conturului. 5. . . desenul unei case mari si al unei case mici. . .pozitia si proportia corecta a urechilor. proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe.prezenta urechilor.capul. 6.memorarea unor grupe de cifre.prezenta barbiei si a fruntii. . 3. . fotografia unui batrân si a unui tânar. o carte noua si una veche. 2. . prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: .

Deodata cerul se întuneca. 9..(fulgere) . o foaie de hârtie întinsa si una mototolita. Desfasurare: I se spune copilului: "Îti voi spune o povestire. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: "Este timp frumos.(umbrele. iar hainele lor erau complet..(tunete) . 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: 1. desenul unei linii drepte si a uneia curbe.(senin. · Se noteaza raspunsurile copilului. te rog sa fii atent. când eu ma opresc si nam sa stiu ce sa spun. în timp ce aceasta este. albastru). tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat"..(stralucitor) .(ude). aceasta casa este mare.. Fetele se grabesc sa se întoarca . · se noteaza raspunsurile copilului.(mica) · se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. · Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) "vezi. Subproba nr. 8. · Se va citi rar si cu accentul necesar. 10. se acopera de . Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de. · se calculeaza numarul de raspunsuri corecte.(pasarele) .4 . Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp..(flori) .(acasa) . Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele.7.Cerul este spintecat de. haine de ploaie). Subproba nr. soarele este foarte. 2 .(nori) . Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor . Ele aduna . imaginea unui copil trist si a unuia fericit. cerul este .

4 . frumos . · Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica..2 . uscat .5 .(frig sau rece) 2.(urât) . 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1.(ud sau umed) 3.3 . Subproba nr.. 4 . 8 .9 .2 4. Pentru prima serie primeste coeficientul 2.7 . pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte. Din ce sunt facute ferestrele? 6. Din ce este facuta cheia? 2. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6.2. cald .6 .. Din ce sunt facuti pantofii? 5. 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.6 .. · Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori..9 5. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. 6 . Din ce este facuta lingurita? 4. 5 . Subproba nr.8 Desfasurare: Se spune copilului: "Fii atent! Îti voi spune niste cifre. Din ce este facuta masa? 3. pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5.3 .4 ..3 3. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus". pentru seria a III-a primeste coeficientul 4.

Subproba nr. dupa numarul exact de raspunsuri corecte. albastru Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10. a respira. violet. alb.. galben. Subproba nr. 8. gri. maro. 3. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. 2. 7. 6: Denumirea a 10 culori Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1.(greu) 8.. 10. vesel -. a cânta.. rosu. verde.(murdar) 6. a tusi.. roz. a spala..(trist.. 9. 4. usor .4. a frictiona. 2. 5. neascultator .(mic) 7. a arunca... 6. cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca: . nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni. 5. negru.(ascultator sau cuminte) 5. indispus.. mare . 3. curat . 6. 4.

ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti. a împinge Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte. a scrie. 5.. am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) "Ana are . 6. grupa experimentala si grupa de control. 2. a se apleca. SILABE." I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie "Copiii merg la gradinita" 3 .. 4. 3. a sari. am stabilit diferentele. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) .. a se ridica. a se balansa.1. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008..propozitii simple si dezvoltate 1p I2 item subiectiv 1p I3 item obiectiv cu alegere multipla 1p I4 item obiectiv cu alegere duala 1p I5 item de asociere (tip pereche) .asociere sonora 1p Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE.

explicatia. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2007-2008. Între evaluarea initiala si cea finala. cap IV). conversatie si îmbogatire a vocabularului. comunicarea rotativa. S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele metode: conversatia. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. demonstratia.5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPILGRĂDINIŢĂ I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul " r " 4. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate.9.10. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. exercitiul. braistormingul. . Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. experimentul. pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. în cadrul programului de interventie. 4. învatarea în cerc. examinarea povestirii. cap IV). am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. Prezentarea interventiei ameliorative Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului. turnirul întrebarilor.

4.11. Repere teoretice privind fenomenul continuităţii în educaţia preşcolară şi învăţămîntul primar • • • 1. experimental G. de control 4 G. Monitorizarea activităţii educaţionale din perspectiva respectării continuităţii . de control G. experimental G. experimental G. Particularităţile continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani • • 2. Aspecte specifice ale competenţelor de învăţare la vîrsta de 6-8 ani 2.1.3. Trăsături definitorii ale formării competenţelor de învăţare Grupe Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% CAPITOLUL II. experimental G. de control 2 G. de control 3 G.2. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 G. Dimensiuni tehnologice pentru formarea competenţelor de învăţare prin prisma relaţiilor de continuitate • 3. Reflecţii epistemologice cu privire la continuitate în activitatea instituţiei preşcolare şi şcoala primară 1. Modelul pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani CAPITOLUL III.1. Continuitatea: delimitări conceptuale 1.2. de control Interpretarea rezultatelor: Cuprins CAPITOLUL I. experimental G.1.

Procesul implementării Modelului pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare 3.3.2.în formarea competenţelor de învăţare • • 3. Interpretarea fazei finale a experimentului pedagogic .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful