Universitatea de Stat “Aleco Russo”

din Bălți

Facultatea de Științe Reale,Economice și ale Mediului Catedra de Științe ale Naturii și

Agroecologie

Cunoaştere empirică şi cunoaştere teoretică.

A elaborat:Manea Olga
Gr.EC21R
Cuprins

Introducere
Conținut
Concluzie
Bibliografie
Introducere

Conceptul de cunoastere a debutat înca din incalcarea poruncii date de Dumnezeu,de a gusta din “pomul cunoasterii”. Omul,

creație a lui Dumnezeu, trăiește in prima fază o viață paradisiaca, lipsită de griji, însă nui se ofera libertatea de a cunoaște.

Interdicția impusă stârnește ocuriozitate puternică, ceea ce duce la violarea tabu-ului. Aceasta violareeste privita ca o indrazneala

din partea omului, ca refuz al subordonarii, sica incercare de a deveni egal cu Dumnezeu.Cunoasterea se naste din cautare si

descoperire. Acesta este adancintiparita in natura omului de catre Creator, este o tendinta fundamentala,asa cum descrie si mitul

biblic.Omul a dorit din totdeauna sa cunoasca si sa stie. A cunoasteinseamna a avea stapanire, a face ceea ce-ti doresti, a te

desprinde derobia realitatii. De asemenea inseamna eliberare, afirmare, independenta siindividualitate. Cunoasterea reprezinta

instrumentul prin care omultransforma realitatea. Actul cunoasterii imbogateste omul, el reprezentand“fundamentul progresului

social si istoric al umanitatii”. Cunoasterea are si rolul de a proteja omul, de a-i linisti angoasele si indoielile cu privire la

realitatea ce-l inconjoara
 Cunoașterea empirică

Cunoașterea empirică .Cunoașterea este dobândită odată cu utilizarea simțurilor umane, din

observare sau experimentare. De exemplu, atunci când un om de știință ia date dintr-un
experiment sau din observații în natură, el obține cunoștințe empirice. Un alt exemplu al acestui
tip de cunoștințe poate fi procesul de învățare a diferitelor culori în timpul copilăriei. Din acest
motiv, se afirmă că cunoștințele empirice nu sunt folosite doar de oamenii de știință și
cercetători; este, de asemenea, aplicat de aproape toată lumea de-a lungul vieții.
 Caracteristicile cunoașterii empirice

• Se dobândește prin experiență

 Experiența este o caracteristică importantă a cunoașterii empirice, deoarece este ceea ce permite obținerea ei. Cu alte cuvinte, acest tip de cunoștințe este dobândit prin
practică sau acțiuni care se fac zilnic.
 De exemplu, învățarea de a merge cu bicicleta este considerată cunoaștere empirică, deoarece se realizează numai prin practică.
•  Este subiectiv
 Dobândirea acestor cunoștințe depinde de fiecare persoană, care poate fi influențată de cerințele sociale și de nevoile zilnice. De exemplu, învățarea despre modul de preparare
a alimentelor variază în funcție de societăți și culturi.

• Poate fi accidental
 În majoritatea cazurilor, cunoașterea empirică apare accidental și nu are nicio legătură cu un test anterior. Toate aceste caracteristici conferă cunoștințelor empirice un loc
dominant și de bază; de fapt, acesta este modul în care oamenii de știință își încep de obicei lucrările scrise.
 Avantaje și dezavantaje

• Avantajele cunoașterii empirice

- Este imediat: oferă cunoștințe practice fără a avea nevoie de un punct de comparație cu alte experiențe.
- Este fundamental: se obține direct din observație și experiență, motiv pentru care este conectat direct la
realitate.
• Dezavantaje ale cunoașterii empirice
- Poate fi inexact: deoarece este subiectiv și influențat de mediul social. Acest lucru poate face ca
cunoștințele dobândite empiric să fie luate ca o lege fără a pune ideea în judecată.
- Nu deschide spațiu pentru discuție: în general, cunoștințele empirice nu respectă normele academice
care dau intrare în discuția despre ceea ce este ridicat.
 Cunoașterea teoritică
Cunoaşterea teoretică constituie modalitatea cea mai înaltă de asimilare a obiectului, cea care pune în valoare capacitatea
constructivă a subiectului epistemic. Ea presupune trecerea de la experienţa concretă la experimentul mental, prin folosirea
abstracţiei de tip constructiv şi prin impunerea, alături de limba naturală, a unui sistem special de semne. Cunoaşterea
teoretică defineşte astfel riguros şi sistematic conceptele şi propoziţiile utilizate, instituind ample demersuri logice, cu o
accentuată valoare operaţională. Cunoaşterea teoretică defineşte astfel riguros şi sistematic conceptele şi propoziţiile
utilizate, instituind ample demersuri logice, cu o accentuată valoare operaţională. Subiectul elaborează concepte al căror
conţinut este doar logic şi nu real posibil, ca de exemplu: punct geometric, gaz ideal, corp absolut negru, sistem absolut
închis etc. – numite „obiecte ideale” – care reprezintă elemente-cheie în formularea legilor teoretice ale ştiinţei, (legi ce
exprimă raporturi necesare şi universale, invariante faţă de anumite transformări ale obiectelor cercetate). Constituind
modele logico-teoretice ale realului, cunoaşterea teoretică face abstracţie de factorii perturbatori şi are posibilitatea să
explice geneza, structura, devenirea realităţii, anticipând viitoarele configuraţii ale acesteia.
 Metodele empirice și teoretice au caracteristici generice comune:

• rolul fundamental al diverselor forme de gândire: concepte, teorii, legi;

• pentru oricare dintre metodele teoretice, sursa informației primare este cunoștințele empirice;
• în viitor, datele obținute sunt supuse unei prelucrări analitice cu ajutorul unui aparat conceptual special, tehnologia de prelucrare a
informațiilor prevăzută pentru acestea;
• scopul, datorită căruia se folosesc metodele teoretice de cunoaștere, este sinteza inferențelor și concluziilor, dezvoltarea conceptelor
și judecăților în urma cărora iau naștere cunoștințe noi.

Astfel, în etapa primară a procesului, omul de știință primește informații senzoriale folosind metodele
cunoașterii empirice:
• observarea (urmărirea pasivă, fără interferență a fenomenelor și proceselor);
• experiment (fixarea trecerii procesului în condiții inițiale date artificial);
• măsurători (determinarea raportului dintre parametrul care se determină și standardul general acceptat);
• comparaţie (percepţia asociativă a unui proces în comparaţie cu altul).
 Lista metodelor teoretice de cunoaștere

Este bine cunoscut faptul că următoarele variante ale metodelor teoretice de cunoaștere includ:
• modelare;
• formalizare;
• analiză;
• sinteză;
• abstractizare;
• inducţie;
• deducere;
• idealizare.
 Concluzie

Exemplele de metode de cunoaștere teoretică menționate în articol oferă o idee generală a muncii creative a oamenilor de știință. Activitatea lor se reduce la
formarea unei reflectări științifice a lumii.
Ea, într-un sens mai restrâns, special, constă în folosirea cu pricepere a unei anumite metode științifice.
Cercetătorul rezumă fapte dovedite empirice, propune și testează ipoteze științifice, formulează o teorie științifică care avansează cunoștințele umane de la
constatarea cunoscutului până la înțelegerea necunoscutului anterior.
Uneori, capacitatea oamenilor de știință de a folosi metode științifice teoretice este ca o magie. Chiar și secole mai târziu, nimeni nu se îndoiește de geniul lui
Leonardo da Vinci, Nikola Tesla, Albert Einstein.
Există o mișcare de la ignoranță la cunoaștere. Astfel, prima etapă a procesului cognitiv este definirea a ceea ce nu știm. Este important să definim clar și riguros
problema, separând ceea ce știm deja de ceea ce nu știm încă. problemă(din greaca. problema - sarcina) este o problema complexa si controversata care trebuie
rezolvata.
Al doilea pas în este elaborarea unei ipoteze (din greacă. Ipoteza - presupunere). Ipoteza - aceasta este o presupunere bazată științific care trebuie testată.
Dacă o ipoteză este dovedită printr-un număr mare de fapte, ea devine o teorie (din greacă theoria - observație, cercetare). Teorie este un sistem de cunoștințe care
descrie și explică anumite fenomene; astfel, de exemplu, sunt teoria evoluționistă, teoria relativității, teoria cuantică etc.
Atunci când alegeți cea mai bună teorie, gradul de testabilitate a acesteia joacă un rol important. O teorie este de încredere dacă este confirmată de fapte obiective
(inclusiv cele nou descoperite) și dacă se distinge prin claritate, distincție și rigoare logică.
 Bibliografie

 https://ro.warbletoncouncil.org/conocimiento-empirico-7995
 https://ro.scribd.com/doc/67356449/Cunoasterea-Empirica-Si-Cunoasterea-Stiintifica
 https://ik-ptz.ru/ro/social-studies/chto-yavlyaetsya-teoreticheskim-metodom-poznaniya-priemy-i.html
 cap4.pdf