Universitatea d Stat “Alecco Russo” din Bălți

 
Facultatea de Științe Reale și Economice și ale Mediului Catedra de
Științe ale Naturii și Agricologie

Anii de glorie ai microbiologiei

Realizat:Manea Olga
Gr:EC21R
 Noțiuni generale
• MICROBIOLOGIA -este stiinta care se ocupa cu studiul microorganismelor vii: bacterii,
virusuri, ciuperciinferioare, alge unicelulare, protozoare etc., care din cauza dimensiunilor lor foarte
mici nu pot fi vazute sau examinate cu ochiul liber, ci numai cu ajutorul microscopului.Exista sute de
mii de specii care fac obiectul acestei stiinte, microbiologia fiind scindată în mai multe
specialităţi:micologie, bacteriologie, virologie, algologie, protozoologie. In prezent, microbiologia si-
a imbogatit si si-a largit considerabil continutul prin crearea unor noi stiinte ca : imunologia,
biochimia bacteriana, citologia si
geneticamicrobiana ceea ce a permis studii fundamentale valoroase in ceea ce priveste fenomenul de 
ereditate sivariabilitate a microorganismelor cu importante aplicatii in practica medicala, de ex.
preparare de noi vaccinuri.
• Microbiologia generală studiază legile de dezvoltare a tuturor grupelor de microorganisme
şi a rolului lor în circuitul substanţelor în natură. Fiind o ştiinţă de sinteză, în funcţie de
natura microorganismelor studiate s-au desprins următoarele discipline:
• Virusologia (inframicrobiologia) studiază virusuri – entităţi acelulare cu dimensiuni
submicroscopice, agenţi ai bolilor virale la om, animale, plante, insecte, microorganisme
(bacterii, fungi).
• Bacteriologia studiază bacteriile, celule monocelulare de tip procariot, care pot produce
îmbolnăviri ale omului, animalelor, plantelor.
• Micologia studiază fungi cu celule monocelulare sau pluricelulare de tip eucariot.
 Istoria microbiologiei
• Încă din antichitate, oamenii de știință credeau că există niște făpturi mici, ce puteau
cauza maladiile. De aceea, în multe regiuni mai dezvoltate (Roma, Grecia, semiții),
existau norme igienice foarte stricte. Însă existența lor a fost demonstrată de abia câteva
milenii mai târziu, odată cu inventarea microscopului. Astfel, Robert Hooke a fost
primul, ce a susținut existența microorganismelor în 1660 în lucrarea sa Micrografia.
Însă în 1676, Anton van Leeuwenhoek a fost primul care să descopere cu ajutorul
microscopului primele microorganisme (bacterii) și să demonstreze existența lor. Iată de
ce el este considerat de mulți oameni părintele microbiologiei.
• Dacă apariţia vieţii pe pământ se aproximează că a avut loc cu 3,8-4 miliarde de ani
în urmă, cele mai vechi celule aparţinând bacteriilor metanogene şi bacterii ale
genului Clostridium descoperite în lave vulcanice pietrificate, au existat de cel puţin
2 miliarde de ani. Celulele eucariote s-au transformat cu 1500 milioane de ani în
urmă şi diversificarea acestora acum 400 milioane de ani, a condus la apariţia într-o
lungă perioadă de timp a strămoşilor plantelor de astăzi. În contrast cu dimensiunile
atât de mici ale microorganismelor, rolul lor în natură este imens. Implicate direct în
uriaşele transformări ale materiei organice nevii, prin procese de putrefacţie-
putrezire, fermentaţii etc., microorganismele asigură în natură un circuit al
principalelor elemente universale ce intră în structura organismelor vii şi au rol vital
în menţinerea ecosistemelor, deoarece fără activitatea lor „pământul s-ar
transforma într-un uriaş cimitir”.
 Cea de a doua perioadă în dezvoltarea microbiologiei este perioada
fiziologică, inaugurată de lucrările marelui savant, chimist şi medic,
Louis Pasteur care a stabilit principiile de bază ale microbiologiei
prin descoperiri de importanţă fundamentală. Louis Pasteur studiază
condiţiile de distrugere a microorganismelor stabilind procedee de
sterilizare. Studiază bolile microbiene ale vinului şi berii produse de
microorganisme – agenţi ai fermentaţiei lactice şi butirice şi care pot
să trăiască şi în absenţa aerului. Pasteur stabileşte modalitatea de
tratare a vinului prin încălzire la 60°C care îi asigură
conservabilitatea, operaţie denumită în prezent pasteurizare şi este
pe drept cuvânt, considerat părintele microbiologiei industriale.
Visul lui Pasteur era să descopere microorganismele care provocau
îmbolnăviri ale omului şi animalelor. A studiat boli ca holera
găinilor, infecţia cărbunoasă, rabia etc. şi a realizat vaccinurile
antiholeric şi antirabic, dovedind că unul şi acelaşi microb este cel
care poate produce moartea, în schimb după un tratament adecvat
poate da doar forme uşoare de boală şi concomitent o imunitate
organismului vaccinat.
 Anii de glorie a microbiologiei
Cercetătorul Ţara Descoperirea
1.Louis Pasteur Franţa • Introducerea teoriei microbiene a bolilor
(1857)
• Descoperirea fermentaţiilor realizate de drojdii
(1857)
• Spulberarea teoriei generaţiei spontane (1861)
• Utilizarea pasteurizării ca mijloc de sterilizare
(1864)
• Elaborarea tehnicilor de imunizare (1880)
• Descoperirea lui Streptococus pneumoniae, ca
agent al
• pneumoniei (1880)
4.Joseph Lister Anglia Dezvoltarea tehnicilor de chirurgie aseptică
(1867)
3. Robert Koch Germania • Demonstrarea originii infecţioase a bolilor
(1867)
• Descoperirea lui Bacillus anthracis, agent
provocator al bolii numită antrax (1877)
• Obţinerea culturilor pure şi tehnicilor de
colorare (1881) Descoperirea lui
Mycobacterium tuberculosis, agentul unei boli
mortale la aceea vreme – tuberculoza (1882)
• Descoperirea lui Vibrio cholerae, agentul
etiologic al holerei (1883)
4. Albert Neissler Germania Descoperirea speciei Neisseria gonorrhoeae,
agentul etiologic al gonoreei (1879)
5. Martinus Beijerinck Olanda Descoperirea bacteriilor fixatoare de azot
simbionte pe rădăcinile plantelor (1880)
6. Ilia Mecinikov Rusia Descrierea fagocitozei şi elaborarea teoriei
celulare a imunităţii (1884)
7. Hans Christian Gram Danemarca Danemarca Dezvoltarea tehnicilor de
colorare diferenţiată a bacteriilor, numite
ulterior coloraţia Gram (1884)
8. Arthur Nicolaiev şi Germania Japonia Descoperirea speciei Clostridium tetani,
Shibasaburo Kitasato agentul etiologic al tetanosului (1884)
9. Theodor Escherich Germania Descoperirea speciei Escherichia coli,
agentul etiologic al diareei şi infecţiilor
urinare (1885)
10. Richard Petri Germania Introducerea plăcilor Petri pentru cultivarea
microorganismelor pe medii solide (1887)
11. Dimitri Ivanovski Rusia Descoperirea virusului mozaicului tutunului
(1892)
12. Serghei Vinogradski). Rusia Izolarea bacteriilor responsabile de circuitul
sulfului (1893)
13. Paul Erlich Germania A propus teoria imunităţii cu ajutorul anticorpilor
(1890) A descoperit tratamentul pentru sifilis
(1910)
 Importanţa pentru natură/om
• Microbii contribuie la numeroase procese extrem de importante cum ar fi fermentația la nivel industrial (producția de alcool, 
oțet sau produse lactate), producția de antibiotice și clonarea organismelor complexe, cum ar fi plantele. Microbii sunt folosiți
în biotehnologie pentru producerea de enzime cum ar fi enzima polimerază Taq.
• Bacteriile pot fi folosite pentru producția de aminoacizi. Corynebacterium glutamicum este una dintre cele mai importante
specii de bacterii, producând anual mai mult de două milioane de tone de aminoacizi.[1]
• Microorganismele produc biopolimeri cum ar fi polizaharidele, poliesterii sau poliamidele.[2]
• Microorganismele contribuie la biodegradarea deșeurilor casnice, industriale sau din agricultură. Potențialul de biodegradare
al unui microb depinde de natura deșeurilor. Deoarece deșeurile sunt deseori amestecate, pentru a elimina contaminarea sunt
folosite amestecuri din mai multe specii de bacterii și fungi, fiecare specifice unui tip de deșeu. [3]
• Unele comunități de microbi sunt benefice în digestie, producerea unor vitamine sau aminoacizi sau elimină agenți patogeni.[4]
[5]

• Studiile de cercetare au arătat că microbii ar putea fi utili în tratamentul cancerului. Tipuri diferite ale bacteria Clostridia pot
trăi și se pot reproduce într-o tumoare. Clostridia poate în felul acesta “administra” medicamente direct în interiorul tumorii
 Bibliografie
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Microbiologie
• https://
www.google.com/search?q=Louis+Pasteur&rlz=1C1EJFC_enMD902MD902&sxsrf=ALiCzsbzkqWAVm77TG164pEWAl7HT
H3WSA:1672756124761&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiyxfKUzqv8AhWHl4sKHX-