Sociologie și teorie

Cunoașterea științifică în disciplinele

socio-umane
Cunoașterea
 Cunoașterea umană este o relație
mentală care se stabilește între:
 un SUBIECT cunoscător (omul, cu
capacitățile sale cognitive – senzații,
percepții, gândire)
 Și un OBIECT de cunoscut (lumea,
realitatea, anumite aspecte ale
realității)
Subiectiv și obiectiv – două concepte
care se presupun reciproc
SUBIECTIV OBIECTIV
 Ceea ce ține de  Ceea ce ține de lumea
subiect, de capacitățile așa cum este ea,
sale de a se raporta la exterioară și
lume. indiferentă față de om
(subiect) și
sensibilitatea sa
Subiectiv și obiectiv – două concepte
care se presupun reciproc
SUBIECTIVITATE OBIECTIVITATE
 Fragmentele de  Caracteristică a unei
cunoaștere care țin de judecăți sau forme de
structurile subiectului, cunoaștere care se
de emoții, procese bazează pe date din
cognitive etc., fără a lumea obiectivă
se raporta neapărat la (fapte, măsurători,
lumea obiectivă. experimente) și nu pe
Cunoașterea așteptări subiective
subiectivă poate fi despre relalitate
iluzorie falsă, chiar dictate de sentimente
dacă este uneori sau dorințe umane.
confortabilă
Sensuri ale termenului de
“SOCIOLOGIE”
 Sociologia este o ŞTIINŢĂ = o formă specială de
cunoaștere (sociologul este un savant-cercetător, care
produce cunoaștere - legătură cu piaţa ideilor)
 Sociologia este o MESERIE = un mod de a pune în
practică (a aplica) această cunoaştere, utilizînd proceduri
învăţate (sociologul este un practician – legătură cu piaţa
muncii)
 Cele două sensuri ale termenului sunt legate între ele:
 - Nu poți fi cercetător fără să știi “cum se face”
cercetare
 - nu poţi fi practician fără să ai o ştiinţă în spate;

 - între piaţa muncii sociologilor şi piaţa ideilor există

interdependenţă
Cunoaşterea ştiinţifică
 Poate ajunge la concluzii care contrazic
„bunul simț” (cunoașterea comună);
 Exemple:
 „Pământul este plat” vs. „Pământul este
rotund”;
 modelul geocentric al lui Ptolemeu vs.

modelul heliocentric al lui Copernic

Cunoașterea științifică este un
proces
 Este o formă complexă de activitate care
presupune:
 producerea de date de observație și
informații pertinente pentru un domeniu de
cercetare
 elaborarea de ipoteze și teorii științifice
cu privire la natura și modul de funcționare a
fenomenelor studiate
 activitate experimentală de testare a
raporturilor dintre fenomene și de verificare
a ipotezelor avansate
Ce este cunoașterea științifică?

- Cunoaștere rațională (pe bază de argumente) vs.

cunoaștere bazată pe credință sau convingeri
(religioasă)
o Filosofică (opoziția : contemplativ vs. Practic –

theoria vs praxis); speculație filosofică

o Științifică : opoziție între speculativ (ceva ce nu

poate fi testat) și verificabil prin raportare la fapte

(= testabil, producător de dovezi)
Raţionalitatea ştiinţei
 Fundamentul cunoaşterii ştiinţifice
este RAŢIUNEA

 Raţiunea ≠ sentimente şi pasiuni

 Raţiunea ≠ dorinţe (wishful thinking)
 Raţiunea ≠ viziune mistică sau
revelație
Raţiunea şi raţionalitatea
 Raţiunea este un mod de a utiliza
inteligenţa pentru a produce cunoaştere în
mod argumentat
 Raţiunea este de asemenea fundamentul
acestei argumentări (ceea ce conferă temei
argumentării)
 Presupune existenţa unor legături necesare
între idei = temei logic
 Presupune existenţa unei similitudini,
corespondenţe sau suprapuneri între
ordinea gândirii şi ordinea realităţii
Raţionalitatea ştiinţei
 Structura logica – determină rationalitatea
argumentării Dezvoltarea argumentarii rationale – a
tehnicilor de sporire a rationalitatii – face parte din
stiinta (logica, matematica).
 O componentă a cunoaşterii ştiinţifice ţine astfel de
structura ei logică-matematică – în sociologie:
statistica matematică
 O altă componentă a cunoaşterii ştiinţifice ţine de
legătura conoştinţelor cu realitatea = dimensiunea
empirică
Concluzie provizorie:
 Ştiinţa este o formă raţională şi
sistematică de producere de
cunoştinte valide sau in curs de
validare
Ce este o teorie științifică?
Știință și opinie
- O teorie este o formă articulată (organizată) de
cunoaștere savantă (deosebită de cunoașterea
comună);
- Filosofii grecii: opoziția între știință (episteme)
și opinie (doxa)
Opinie vs. știință:
 „Everybody has the right to express an
opinion, but this not means that he is
necessary right”. (Oricine are dreptul la
opinie, dar acest drept nu înseamnă și că
are întotdeauna dreptate.)
 A avea dreptate presupune o muncă de
argumentare și demonstrare rațională pe
care o dă demersul teoretic sau științific.
Opinie vs. știință:

 Dreptul egal al fiecăruia la opinie – un sofism

(=argument fals, dar cu aparență de adevăr) prin
care se justifică conduita agresivă în polemici, poate
implica două lucruri, care indică două alunecări spre
populism caracterizate prin:
 devalorizarea științei : spunând că o afirmație bazată pe
cunoaștere științifică nu e decât o opinie, se reduce știința la
opinie (ori știința nu e opinie)
 ridică opinia la valoarea cunoașterii științifice : așa cum tu,
savant, ai dreptul să te exprimi și să îți spui părerea, și eu
Olivia Stehr ( de pildă) am dreptul să mă exprim, deci părerea
mea și a ta sunt echivalente.
Opinie vs. știință:

 În ambele cazuri diferențele dintre știință și opinie

sunt șterse cu scopul de a promova o anumită
opinie, delegitimându-le pe celelalte.
 Manipularea adevărului prin recursul la ”dreptul la o
opinie” implică:
 A folosi ideea dreptului egal la opinie ca modalitate de a
cenzura contra-argumentele celorlalți;
 A folosi dreptul la opinie pentru a bloca critica propriei tale
opinii; a folosi dreptul al opinie pentru a răstălmăci raportul
dintre adevăr și fals.
Ce este o teorie științifică?
 Teorie științifică – set de propoziții (principii
generale și consecințe), organizate într-o
structură logică, ce reunește de o manieră
coerentă rezultatele dintr-un domeniu al
cercetării empirice, propunându-și să
sintetizeze și să explice fenomene și procese
derulate în interiorul acestuia (teorie – gr.
Theoria)
Ce este o teorie științifică?
Video:
https://www.youtube.com/watch?v=lqk3TKuGNBA
Sociologia ca ştiinţă
 Cunoaşterea comună ≠ cunoaştere
ştiintifica
 Cunoaşterea comună =
 Cunoaştere rezultată din experienţa proprie sau a
celor din jur
 Cunoaştere rezultată din opinia /părerea celorlalţi

 Cunoaştere neorganizată
 Nu are drept scop cunoaşterea pentru
cunoaştere, ci doar rezolvarea de probleme
practice
Sociologia ca ştiinţă
Pretenţia sociologiei de a fi o ştiinţă se întemeiază
pe aspiraţia către un discurs argumentat,
sistematic, cu un anume grad de certitudine.

Ştiinţa :
 face apel la argumentaţie, ca sistem raţional de
producere a cunoştinţelor, care nu se bazează pe
revelaţie, ci pe conexiuni logice;
 se constituie pornind implicit de la ideea
existenţei unei ordini imanente a lucrurilor,
implică ideea de determinare (necesitate);
 presupune adoptarea unui set de metode şi
tehnici de cercetare specifice ştiinţelor
Ce este o teorie științifică?
Teoria sociologică

 Teorii sociale – teorii referitoare la procesele sociale

 Teorie sociologică = teorie științifică
 Construcție conceptuală coerentă
 fondată pe baze metodologice
 testabilă empiric
 cu privire la fenomene sau procesele sociale.
Ce este o teorie științifică?
Teoria sociologică
https://www.youtube.com/watch?v=de5X-SVlr4Q
Ce este o teorie științifică?
Teoria sociologică

Exemple curente de teorii sociologice:

 Teoria claselor
 Teoria alegerii raționale
 Teoria etichetării
 Teoria anomiei (dezorganizării sociale)
 Teoria rețelelor sociale
Ce este o teorie științifică?
Modele
Modele de știință:
 inductiv- empirist – teoria e o generalizare a

observațiilor științifice; conceptele și

generalizările sunt bazate pe observații, care le
preced;
 ipotetic deductiv – teoria pornește de la o

ipoteză explicativă, formulată abstract, a unui

fenomen sau proces, iar consecințele teoriei
formulate sunt confirmabile prin testare
empirică
Cunoasterea este o relaţie între
subiect şi obiect
 Subiectul - cel care cunoaşte (intelectul
cercetătorului)
 Obiectul – ceea ce este cunoscut sau supus
examinării de către subiect
 Adecvare a produselor cunoasterii la obiect –
problema adevărului. Problema verificarii – a
validarii cunostintelor: cunoaşterea ştiinţifică
este cunoaştere verificată sau verificabilă
 Imaginea despre realitate si realitatea insasi – o
problema epistemologica:
 adevarul este copie, sau imagine fidelă, a realitatii?
 Sau adevărul este un produs al unui proces cognitiv care
trebuie confruntat cu realitatea?
Rolul metodelor în cunoaştere
 Metoda de cunoastere – de producere a
cunoştinţelor valide ştiinţific.
 Metode de argumentare
 Metode de producere a observaţiilor şi datelor
 Metode de verificare a rezultatelor obţinute

 Cunoasterea prin scheme si modele – nevoia

functionala de a reduce cunostintele, de a reduce
datele, pentru a le putea da un sens şi pentru a
putea opera cu ele (= a le putea întrebuinţa).