32 SOCIOLOGIE GENERAL;,.
RAMURI $1 ME'IODE DE CERCETARE 33
Sursa: Mihăilescu, I. (2003). Sociologie generală. Polirom. pp. 32-35
2. Etapele cercetarii sociologice
Nu orice discurs despre societate poate fi calificat drept sociologie. Despre viata
sociala pot vorbi §i politicianul, §i filosoful, eseistul sau jurnalistul.
Discursurile acestora pot fi corecte, frumoase, convingatoare, dar nu sunt
analize sociologice. Pentru ca o analiza sli poatli fi calificatli drept sociologica,
este necesar ca ea sa se conformeze unei metode §tiintifice, adica sli se integreze
intr-un proces sistematic §i formal de colectare a faptelor §i de cautare a
explicapilor logice ale acestora.
Ca §i in cazul altor §tiinte, metoda utilizata de sociologie consta in
respectarea riguroasa a unor etape. in esenta, aceste etape sunt:
1. Stabilirea problemei de studiat. Realitatea socialli este practic
inepuizabila; ea nu poate fi abordata de catre un cercetator decat in unul sau in unele
aspecte ale ei. Din multitudinea de posibilitati, cercetatorul selecteaza un
aspect pe care ii considera a fi important din punct de vedere fie teoretic, fie
practic; altfel spus, apreciaza ca acest aspect constituie o problemli sociala.
in aceastli etapa, rolul cercetatorului este de a formula problema socialli in termeni
sociologi, astfel incat sa poata fi abordata in mod §tiintific. in acest fel, problema
socialli este transformata intr-o problemli sociologica.
Aceea§i realitate socialli privita din perspective diferite sau de cercetatori
diferiti genereaza probleme sociologice diferite. Problemele sociologice nu exista
deci ca atare, in realitate; ele sunt rezultatul decuparii facute in aceasta realitate
de clitre sociolog, rezultatul unei operatii §tiintifice. De aici nu deducem insa ca
problemele
§tiintifice sunt pure speculatii sau fictiuni fara leglitura cu realitatea. Din punct de
vedere epistemologic, sunt importante in acest context diferentierile conceptuale
intre faptul social, probletna socialli §i problema sociologica.
2. Studiul bibliografiei problemei. Realitatea sociala fiind vasta, practic
exista mereu posibilitatea formularii unor probleme sociologice complet noi. Dar §i
aceste
probleme au conexiuni cu altele, care au fost deja studiate. Parcurgerea literaturii de
specialitate referitoare la problema sau domeniul de care ne ocupam este o
etapli obligatorie in orice cercetare sociologica, din mai multe motive. Fiind
infomiati asupra rezultatelor c�rcetarilor anterioare, putem evita redescoperirea a
ceea ce se
§tia deja §i putem economisi astfel resurse intelectuale §i materiale. Literatura
de specialitate ne permite sa evitam impasurile, adicli sli mergem pe cai care
anterior s-au dpvedit a fi impracticabile din punct de vedere §tiintific.
Cunoa§terea rezultatelor Ia care au ajuns predecesorii ofera idei noi pentru
cercetarea pe care o intreprindem.
Aceasta etapa consta in principal intr-o activitate de bibliotecli sau de arhiva.
Rezultatele cercetarilor anterioare sunt prezentate in carti, articole de
revista, rapoarte de c;ercetare aflate in arhivele insdtutelor §tiintifice, banci de
date. Este foarte utilli §i purtarea unor discutii teoretice §i metodologice cu
cercetatorii care s-au ocupat de aceea§i problema.
3. Formularea ipotezelor. Pornind de la experienta sa §i de la studiul
literaturii de specialitate, sociologul stabile§te anumite legaturi intre faptele sociale,
legaturi ce urmeaza a fi demonstrate prin cercetarea pe care o intreprinde. in
acest scop, el separa din realitatea sociala doua serii de fapte, douli variabile, dintre
care una este considerata variabila-cauza (independenta) §i cealalta, variabila-efect
(dependenta). Leglitura, afirmata, dar nedemonstrata inca, intre doua variabile
poartli numele de ipoteza.
Pentru a se putea realiza demonstratia sau transformarea ipotezei in teza
este necesar ca variabilele sli fie definite operational, adica exprimate intr-o
formli care sli permitli mlisurarea. Sa luam ca ex:emplu ipoteza : ,,lntensitatea
nationalismului este invers proporponalli cu nivelul de instructie". Avem aici variabila
independenta - nivelul de instructie - masurabilli cu ajutorul unei scale (durata
formelor de invlita mant parcurse complet, diplome de studii, doctorate etc.) §i
variabila dependenta - intensitatea nationalismului - mlisurabilli, de·asemenea, cu
ajutorul unei scale (cum at fl, de pilda, scafa distantei sociale elaborata de sociologii
americani). Ambele variabile putand fi mlisurate, se poate stabili gradul de corelatie
(de determinare) intre ele.
lpotezele pot fi formulate pe mai multe clii : pe baza propriei experiente de viata
§i a propriei experiente de cercetare ; in mod deductiv, din alte teze sau ipoteze
prezente in literatura de specialitate ; in niod analogic, adicli prin transfer din
alte domenii §tiintifice sau alte domenii ale realitatii (in sociologie au fost
frecvent utilizate ipoteze analogice organiciste sau mecaniciste).
· Nu toate ipotezele sunt confirmate prin cercetare. Neconfirmarea unei ipoteze nu
trebuie sli fie un1 lucru jenant pentru cercetator. Chiar §i in acest caz,
cunoa§terea sociologica inregistreazli un avans, arlitandu-se ca o anumita cale duce
la impas §i, in consecintli, trebuie evitatli de. alti cercetatori. Din acest motiv,
cercetatorul trebuie sli prezinte toate ipotezele cercetarii sale, atat pe cele
confirmate, cat §i pe cele neconfirmate.