Extrasensibilitatea si extrasensorii

Este una dintre cele mai complexe, dar i controversate forme de percepie. Ea coast in abilitatea de a prind informatii despre lume prin alte canale dect simurile normale. Sunt cunoscute mai multe forme de percepii extrateritoriale, dintre care mai rspndite sunt : telepatia (abilitatea de a citi gndurile altei persoane sau de a transfera gndul de la o persoan la alta): precogniia (abilitatea de a vedea sau de a prezice evenimentul viitoare): clarviziunea (abilitatea de a obine cunotine despre evenimente care nu sunt detectabile prin simurile uzuale); psihokinezia (abilitatea de a mica obiectele puterea voinei fr a le atinge). Recent. pentru denumirea lor -a, propus termenul de fenomene .PSI". Unii oameni dein ntr-o msur mai mare o asemenea capacitate. Frecvent americanii se refer la cazul lui Uri Geller, iar francezii la cel al lui Edgar Coyce, persoane la care capacitile extrasenzoriale erau deosebit de dezvoltate. Printre oameni, mai ales printre americani, exist i credina c aceast abilitate este deinut de muli dintre ei. Se apreciaz, de exemplu. c 58% dintre americani cred c ar dispune de capaciti parapsihologice (Isfyerr, 1981; Hadden i Swann, 1981). Este interesant dc stabilit cum s-a ajuns i cum se ajunge, de obicei, la o asemenea credin. Scarr i Vander Zanden (1987) arat c aceast convingere a posedrii unor abiliti extrasenzoriale se sdete in oameni in urma tririi unor experiene personale intense, mai ales de ordin afectiv, care nu pot fi validate La fel dc important este i coincidena unor evenimente. De pild, arat ei. nainte de clitorii oamenii au tendina de a-i imagina tot ce-i mai ru (prbuirea avionului, deraierea trenului, scufundarea vaporului etc.). Cum. de obicei, aceste previziuni" nu sc ndeplinesc, oamenii uit repede temerile pe care i le-au fcut. Dac ns asemenea evenimente se produc, premoniiile lor sunt luate drept argumente pentru existenta fenomenelor de percepie extrasenzorial. Are loc in acest caz o inversare a relaiilor dintre cauz i efect. Dup cum se tie, cauza preced efectul, relaia dintre cauz i efect producndu-se in decursul evoluiei. Cnd ntmplare din via produc coincidene naturale, oamenii sunt tentai s le caute o cauz, aa nct coincidenta devine uneori suport pentru argumentarea fenomenelor paranormale. Oamenii uit ns uor toate celelalte in care premoniiile lor s-au dovedit a fi eronate. Se susine i ideea c fenomenele dc percepie extrasenzorial ar fi un exemplu tipic de "autoprofeie" : se ntmpl ceva numai pentru c ,ai prezis" sau te-ai ateptat" s se ntmple. Cercetrile au artat c atunci cnd in experimentele de percepie extrasenzorial sunt folosii oameni care cred in existena acestor fenomene. rezultatele sunt pozitive ; cnd se folosesc sceptici, rezultatele sunt negative. n ciuda ncrederii sau nencrederii oamenilor i exigenta unor asemenea muli cercettori s-au strduit si demonstreze att realitatea, ct i efectele lor. Merit a n amintit numele lui Rhine, cel mai celebru investigator al acestor fenomene. la ale crui cercetri ne-am referit in alt parte (vezi Zlate. 1996, pp. 202-203). de aceea nu mai revenim. Cercetrile experimentale cu "ghicirea" crilor de joc (Tart. 1976; Child, 1985) au artat prezena la unii oameni a capacitilor de percepie extrasenzoriale.

Aa se explic si interesul practic suscitat de aceste cercetri, mai ales in anumite sectoare ale vieii sociale. Pentagonul, de exemplu. a cheltuit milioane de dolari pentru investigarea percepiei extrasenzoriale, cu scopul dc a afla dac mintea uman este capabil de a efectua acte de spionaj, de a localiza submarine, de a penetra secrete (Targ. Harary. 1984). De asemenea, armata sovietic a artat interes pentru aceste fenomene in timpul rzboiului (Ebon, 1983, apud Scarr i Vander Zanden, 1987, P. 181). Cu toate acestea, se manifest nc o foarte mare rezerv fa de percepia extrasenzorial. Marca majoritate a psihologilor care au scris despre n (Marks i Kammanon. 1980; Gardncr. 1981 ; etc.) i manifest scepticismul in ceea ce privete exigenta unor asemenea fenomene. " Psihologii se mndresc cu faptul c am o minte deschis, dar atunci cnd vine vorba despre percepia extrasenzorial, marea lor majoritate sunt sceptici. Se pare c pentru acetia exist trei motive principale : 1. nu se cunoate mecanismul fizic al senzaiei i percepiei care faciliteaz transferul gndurilor de la o persoan la alta ; 2. nu exist nici o eviden obiectiv verificabil a ESP; 3. psihologii se tem de rul pe care l-ar putea produce ce1or care cred orbete" (Halonen i Santrock. 1996, p. 127). Se consider chiar c s-a ajuns la afirmarea lor prin neltorie. Randi (1978) aprecia ca Uri Geller nu era nimic altceva dect un bun iluzionist. Verificrile experimentale mai riguroase asupra clarviziunii au artat c repetarea probelor cu "ghicirea" crilor dc joc se soldeaz cu varierea performanelor, fapt care ar demonstra caracterul particular, specific al fenomenului. Diferenele de concentrare ale subiecilor sunt, de asemenea, factori importani care explic prezenta sau absena capacitilor extrasenzoriale. Constatarea manifestrii fenomenelor de percepie extrasenzorial cu precdere in situaiile cu mare ncrctura emoional i-a condus pe unii cercettori spre susinerea punctului de vedere potrivit cruia cele care se manifesta n condiii artificiale de laborator ar fi irelevante. Probabil ca dezvoltarea tehnicilor corespunztoare de testare a prezentei unor asemenea fenomene va aduce noi lmuriri i totodat va determina progresul cunoaterii in acest domeniu. De altfel, i In legtur cu alte fenomene, oamenii, chiar ai cei de tilm.t, s-au dovedit sceptici. Scarr i Vander Zanden se refer la susinerea de ctre Pasteur a existenei unor microorganisme care produc mbolnviri, idee respins la nceput, dar accept mai trziu, cnd mijloacele tehnice au facilitat descoperita microorganismelor i a rolului lor n viam omului. N-ar fi exclus ca i scepticismul manifestat vizavi de fenomenele de percepie extrasenzoriala s fie depit o dat cu progresul tehnic ai, fr cu cel al cunoaterii n general. Rathus arat ei datorit ne1ncrederii In fenomenele percepiei extrasenzoriale, marea majoritate a psihologilor a preferat studiul percepiilor care implici senzaii.