Sunteți pe pagina 1din 28

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat Bogdan Petriceicu Hasdeu Facultatea: Filologie i Istorie Specialitatea: Pedagogie n nvmntul

Primar i Precolar Cursul: Teoria duca!iei

Organizate n: coala primar Alexandru Donici clasa-IV-a B Or. Cahul, Republica Moldova.

De ctre studenta anului I: Cau Elena Monitorizarea orelor de laborator :Vrabie Silvia, Asistent universitar

2013

Cuprins:
1. Lista elevilor 2. Orarul leciilor 3. Tema 1. Ideal, scop, obiective educaionale 4. Tema 2. Educaia intelectual . Tema 3. Educaia moral !. Tema 4. Educaia te"nolo#ic $i educaia estetic %. Tema . &oile educaii '. Tema !. Educaia elevilor (n cadrul colectivului $colar ). *eniuni 1+. ,ne-e

Lista elevilor clasei a IV-a

nvtoarea: Cultuclu Lilia

1. Babii adi! 2. Ba$an #enis 3. Bo&hean Corina '. Cecan (&or ). Ca*acu +udor ,. Caldare Eu&enia -. Conea /ri&ore 0. Conea %icolai 2. Co$ocari alentin 10. #ob$eanschi 1etru 11./usac Ala

12. "ichii #oina 13. Melnic %icolai 1'. Mocan Cristina 1). Muntean ictoria 1,. O$ovan (na 1-. Osta.ciuc #u!itrita 10. 1ana Andrei 12. Rabei Alina 20. Rusu #iana 21. Rotaru alentin 22. 3ariuc +udor

Proverbe
Dreptatea, Omul este Lumea cinstea i mai slab ca nu-i numai cugetul i o floare ct se curat snt mai tare ca vede cu cele mai o piatr. bune caliti ochii. ale omului.

Minile multe fac sarcina uoar. nirea face puterea.


!oi nu suntem stapnii limbii, ci limba e stapna noastr.

#neleptul nvrtete limba-n gur de apte ori nainte de a vorbi.

!u e nvat cel ce tie s citeasc, ci cel de tie ce citete.

obiectivele educaionale

nde "ine spune coala se multe ivete, spune mai pmntul puin dect secel ce mbogete Tematace. 1. Ideal, scop i

Obiectivul general: Observarea !odalit4ilor de reali*are a, idealului, scopului 5i


obiectivelor educaiei 6n procesul de 6nv44!6nt.

Obiectivele operaionale:
O17 84 deter!in dac4 idealul educaional este direcionat spre de*voltarea liber4, inte&ral4,
ar!onioas4, creativ4 5i responsabil4 a personalit4ii .iec4rui elev.

O27 84 stabilesc cu! sunt alese cuno5tinele, deprinderile, priceperile din di.erite do!enii
propuse pentru a .i asi!ilate de elevi 6n vederea reali*4rii idealului, scopului 5i obiectivelor educaionale.

O37 84 deter!in care sunt unele aciuni educaionale ale cadrului didactic care ar conduce la
reali*area e.icient4 a idealului, scopului 5i obiectivelor educaionale.

Metode de cercetare: !etoda observ4rii, chestionarul, convorbirea, e9peri!entul, anali*a produselor activit4ii 5colare. Metode didactice: de!onstrarea, calcul oral, conversaia, proble!ati*area,
recitarea, sti!ularea, asaltul de idei, $ocul, descoperirea, lucrul independent,etc.

Ob.
O1

Indicatori de observare
(dealul educaional #e*voltarea creativit4ii

Observri
:n cadrul leciei de Educaie !oral7spiritual4, a! avut oca*ia s4 observ 5i s4 pot cerceta idealul educaional 5i anu!e sti!ularea vocaiei, utili*6nduse !etode ca conversaia, de!onstraia, anali*a, lucrul individual, situaie7proble!4, etc. #up4 citirea 5i anali*area te9tului citit 6!preun4 cu toi elevii, 6nv44torul 6i sti!ula pe elevi s475i e9pri!e e!oiile, opiniile .a4 de eroii po*itivi 5i .a4 de cei ne&ativi, ascult6nd opiniile .iec4rui elev, deter!in6ndu7se ast.el de*voltarea liber4, pe care le7o o.er4 ca posibilitate 6nv44torul. 1re*ent6nd citeva i!a&ini cu eroi din alte pove5ti, i!plic6nd totodat4 5i reactuali*area cuno5tinelor anterioare, 6nv44torul 6i sti!ulea*4 pe elevi s4 alea&4 un persona$ cu care ar vrea s4 se ase!ene. O.erindu7le posibilitatea de a5i pre*enta interesele .a4 de un anu!it persona$, 5i

8ti!ularea ocaiei

Vocaia: in.or!aii din interiorul personalit4ii despre interesele lui .a4 de anu!ite valori. Creati itatea: ori&inalitatea e9punerii ideilor 6n e.ectuarea lucr4rilor.

#i!ensiunile idealului educaional

8ocial4

1eda&o&i7 c4

1siholo7 &ic4

Dimensiunea social7 coninutul idealului educaional trebuie s4 corespund4 tuturor cerinelor sociale. Dimensiunea peda!o!ic- pre*int4 posibilit4ile aciunilor educaionale de a transpune 6n practic4 idealul. Dimensiunea psi"olo!icconinutul idealului educaional trebuie s4 corespund4 posibilit4ilor 5i necesit4ilor individului.

s4 ar&u!ente*e !otivul din care 5i7ar dori s4 i se ase!ene persona$ului ales. 1entru a le veri.ica vocaia 6nv44torul le cere la dorin4 elevilor s4 pre*inte 6n .aa clasei persona$ul pre.erat7!odel. #e*volt6ndu7le ast.el creativitatea. 1rin situaia7proble!4 elevii sub rolul persona$ului pre.erat obin posibilitatea de a &asi o soluie ori&inal4, pun6ndu75i 6n !i5care i!a&inaia, de*volt6nd ast.el creativitatea. Corect4rile 6aintate de c4tre 6nv44tor erau orientate spre de*voltarea inte&ral4 5i ar!onioas4 a elevilor. :n .inal 6nv44torul ia preciat pe elevi ce au pre*entat cu creativitate deosebita persona$ul ales, cu note !a9i!e 5i laude.

O2 (dealul educaional

Cuno5tine

1riceperi i

#eprinder

Asist6nd la lecia de Educaie tehnolo&ic4, la capitolul ;Brodarea< a! avut oca*ia s4 observ cu! pre*int4 6nv44torul cuno5tinele, cu! .or!ea*4 priceperi 5i deprinderi elevilor 6n vederea reali*4rii idealului, scopului 5i obiectivelor educaionale, utili*6ndu7se pe lar& !etoda e9plicaiei, de!onstraiei 5i a lucrului independent. :nv44torul pre*inta obiectivele 5i scopul acestei lecii, 6nainte de a pre*enta cuno5tinele alese ce ur!au a .i asi!ilate de c4tre elevi, a pre*entat o le&end4 despre un &he! de a4, capt6ndu7le ast.el atenia, de*volt6ndu7le, 5i .or!6ndule ni5te aptitudini po*itive .a4 de valorile naionale. 8ti!ul6ndu7le ast.el interesul pentru lecie. Mai apoi 6nv44torul a adus in.or!aii despre ocupaia ce ur!a a .i asi!ilat4 5i aplicat4 de catre elevi 6n practic4, dup4 care prin de!onstraii 5i e9plicaii 6nv44torul le o.er4 elevilor posibilitatea de c4p4ta priceperi 5i deprinderi de a conduce .irul de a4 cu dib4cie, &ri$ulie 5i cu !ulta creativitate !ai apoi. =oarte i!portant4 era pre*ena 6ncura$4rii per!anente a 6nv44torului .a4 de elevi, susinerea, indru!area, ceea cei sti!ula 5i !ai !ult pe elevi s4 lucre*e in&ri$it, pentru a obine acel .ar!ec al .irului de a4 descris 6n le&end4. Asist6nd la o or4 de #iri&enie, cu te!a>

; irtute<, a! observat pe lar& tendina 6nv44totului de a reali*a 6n !od e.icient idealul, scopul 5i obiectivele educaionale, prin diverse aciuni educaionale. :nv44torul a povestit pentru 6nceput o istorioar4 petrecut4 6n rutier4 di!ineaa 6n dru! spre 5coal4. :n care un copil a p4c4lit 5o.erul c4 a pl4tit pentru deplasare. Capt6ndule atenia ast.el. #up4 care prin !etoda conversaiei au anali*at acea situaie, elevii .iind liberi s47i e9pri!e opiniile proprii. 1rin 6ntreb4rile provocatoare a 6nv44torului acesta a descoperit !ultiple r4spunsuri ce deter!inau cinstea elevilor, cura$ul. :nv44torul aduc6nd !uli!i de situaii7 proble!4 6n lucru 6n &rupuri, unde elevii trebuiau s4 pre*inte prin scenet4 atitudinea lor .a4 de proble!a ap4rut4. #e*volt6ndu7le ast.el atitudini etice, virtui. =iecare scenet4 dup4 pre*entare este anali*at4 cu 6ntrea&a clas4 5i sunt enu!4rate .aptele bune 5i cele rele? :nv46ndu7i ast.el pe elevi !ereu s4 poat4 di.erenia binele de r4u. @i s4 capete c6t !ai !ult, s4 de*volte virtui elevilor? :n .inal a .ost or&ani*at un $oc. :nv44torul a adus 6n clas4 o cutiu4 nea&r4. =iec4rui copil i7au .ost reparti*ate c6te o .oi4, pe care la se!nal trebuiau s4 scrie calitatea sa ne&ativ4 de care 5i7 ar .i dorit s4 se despart4. +oate .oiele sunt puse 6n cutiua nea&r4. "a s.6r5itul leciei acea cutiu4 a .ost ars4 6n curtea 5colii 6n .aa elevilor, .4r4 a .i citite? 1rin care ia sti!ulat pe elevi 6n acea clip4 s4 se despart4 de calitatea ne&ativ4, s4 devin4 elevi virtuo5i.

O3

Virtute: =or4 !oral4 prin care o!ul tinde c4tre bine 5i .ru!os, 6nsu5ire de caracter care ur!4re5te 6n !od consant idealul etic, binele, inte&ritatea !oral4.

Virtuile omului
Credina, sperana, cunoa5terea, 6nelepciunea, cinstea, u!ilina, supunerea, r4bdarea, cura$ul, .idelitatea, !ila, dra&ostea,respectul etc.

Tema 2. Educaia intelectual

Obiectivul general: 8tabilirea aciunilor didactice care conduc la .or!area la


elevi a deprinderilor cu !etode 5i tehnici de !unc4 intelectual4.

Obiectivele operaionale:
O17 84 observ care sunt obiectivele educaiei intelectuale care au .ost reali*ate 6n cadrul
leciei.

O27 84 deter!in care au .ost deprinderile de !unc4 intelectual4 .or!ate elevilor Adeprinderea
de a utili*a !anualul, enciclopediile, deprinderea de a asculta atent, de a lua notieB

O37 84 caracteri*e* cu a$utorul c4ror !etode 5i tehnici sunt .or!ate deprinderile de !unc4
intelectual4.

O'7 84 deter!in care sunt unele aciuni educaionale ale cadrului didactic care ar conduce la
reali*area e.icient4 a educaiei intelectuale.

!etoda observ4rii, chestionarul, convorbirea, e9peri!entul, anali*a produselor activit4ii 5colare.

Metode de cercetare:

Metode didactice: proble!ati*area, lucrul independent, de!onstrarea, calcul


oral, conversaia, recitarea, sti!ularea, asaltul de idei, $ocul, descoperirea, etc.

Ob. O1

Indicatori de observare
Obiectivele Obiectivele &enerale &enerale ale ale educaiei educaiei intelectuale intelectuale

Observri
:n ceea ce prive5te educaia intelectual4, au .ost observate orient4ri spre de*voltarea acesteia de c4tre 6nv44toare prin diverse !etodeA6n special7 conversaia, e9plicaia, de!onstrarea, aplicarea 6n practic4.B, 5i la !a$oritatea leciilor asistate. #intre care una este lecia de 5tiine cu te!a > ;=or!ele apei 6n natur4<. "a 6nceputul leciei 6nv44toarea a captat atenia elevilor cu un &hicitoare> Cine alear! i nu o$osete i natura %n er&ete' (Apa) Ast.el descoperind te!a noua. Au .acut printr7

(n.or!ative (n.or!ative =or!ative =or!ative In#ormati e: - Asi!ilarea cuno5tinelor 5tiini.ice .unda!entale, 7 #ob6ndirea deprinderilor 5i strate&iilor intelectualeC .unda!entale, 7 Cultivarea atitudinilor intelectuale superioare, 7 (nte&rarea cuno5tinelor, deprinderilor, strate&iilor 5i

atitudinilor intelectuale dob6ndite. *ormati e: 7 Asi&urarea de*volt4rii atitudinii co&nitive, 7 #e*voltarea capacit4ilor intelectuale cu valoare de aplicare peda&o&ic4 5i social4, 7 #e*voltarea capacit4ilor creative inte&rativ 6n plan episte!ic.

un rebus recapitulare la te!a anterioar4. Ast.el de*volt6nd la elevi capacitatea de a reactuali*a, de a aplica cuno5tinele dob6ndite anterior, d6ndu7le posibilitatea de a observa str6nsa le&4tur4 dintre te!e 5i o.erinduli7se o !otivaie a!pl4 de a 6nv4a !ereu, de a nu sc4pa .irul, pentru c4 o te!4 ne studiat4 va aduce neclarit4i 5i di.icult4i 6n studierea te!elor noi. :nv44torul aduc6nd la vi*iunea elevilor apa 6n diversele ei .or!e le per!ite elevilor s4 descopere , s4 deduc4 ei in5i5i cuno5tine dup4 cele observate. Ast.el elevii sesi*ea*4 , percep 5i 6nsu5esc te!a nou4 !ult !ai u5or. #e*volt6nduli7se pe lar& capacit4ile intelectuale. :ntreb4ri ca Cum putem #ace ca apa sa treaca dintr-o stare in alta' De ce materiale am a ea ne oie', "e per!ite elevilor atit de*voltare 6n libera e9pri!are, cit 5i a capacit4ilor creative inte&rative intelectuale , a i!a&inaiei,etc. 1rin $ocul de dialo& dintre picatur4 5i bobul de &hea4, elevii au dat dovad4 de creativitate, cura$, e9presivitate, artisti*!, de*volt6nduli7se creativitatea prin orientarea per!anent4 a activit4ii spre ceva nou. Elevii sunt bine !otivai s4 6nvee, .iind corect !otivat4 necesitatea studierii te!elor de c4tre 6nv44toare,A1entru ce ave! nevoie de diversele .or!e de ap4D,Ende se utili*ea*4D Care este cel !ai des utili*at4DB, din nou pun6nd 6n !i5care &6ndirea elevilor. Ace5tea !edit6nd dup4 cele observate 6n viaa de *i cu *i o.er4 ni5te r4spunsuri corecte, cele !ai puin corecte sunt corectate de 6nv44tor 5i e9plicate,ar&u!entate. :n .inal elevii pri!esc note, iar5i o sti!ulare, o !otivaie de a 6nv4a pentru elevi. :n ceea ce prive5te deprinderile de !unc4 intelectual4 precu!, lucrul cu !anualul, enciclopediile, vi*ual, etc., pot !eniona c4 au bine .or!ate aceste deprinderi ins4 pentru unii, 6n ur!a celor cercetate, deprinderea de !unc4 intelectual4 este !ai bine de*voltat4 ascult6nd, privind cele pre*entate pentru asi!ilarea te!ei noi, alii !ai bine de*voltat au deprinderea de !unc4 intelectual4 utili*6nd !anualul, lucr6nd individual !ai !ult. Alii au ni5te capacit4i intelectuale .oarte bine .or!ate pe ba*a studierii

Obiectivele operaionale ale educaiei intelectuale (n.or!ative =or!ative

In#ormati e: 7 #ob6ndirea deprinderilor, strate&iilor intelectuale speci.ice unor do!enii, 7 8tap6nirea cuno5tinelor .unda!entale de cultur4 &eneral4, 7 Cultivarea atitudinilor co&nitive superioare, 7 (nte&rarea cuno5tinelor, deprinderilor,strate&iilor 5i atitudinilor 6n structuri co&nitive superioare. *ormati e: 7 #e*voltarea capacit4ilor co&nitive, 7 #e*voltarea resurselor a.ectiv7 !otivaionale ale 6nv44rii, 7 #e*voltarea creativit4ii prin orientarea per!anent4 a activit4ii spre ceva nou.

O2

Deprinderi de munc intelectual: 7 #eprinderea de a .i atent, 7 #eprinderea de a lua notie, 7 #ep. #e a utili*a !anualul, 7 #ep.de a lucra cu dicionarul, 7 #ep. #e a utili*a enciclopediile, etc.

avansate a enciclopediilor, prin ur!are deprinderea de !unc4 intelectual4 este de*voltat4 pe ba*a deprinderii de a utili*a enciclopediile, alii i5i au bine de*voltate deprinderi de a lua notie, .4c6ndu75i 6nse!n4ri pentru a nu sc4pa ceva din predarea te!ei.
Folosirea specializat i critic a

+etode ,i te"nici de #ormare a deprinderilor de munc intelectual:

Ena dintre !etodele 5i tehnicile adesea utili*ate la lecii de c4tre 6nv44toare este stabilirea per!anent4 a i!pactului creator dintre teorie 5i !etod4, dintre teorie 5i practic4. :n .iece etapa de per.or!an4, de antrenare pe ba*a cuno5tinelor acu!ulate recent 5i pe ba*a cuno5tinelor acu!ulate la leciile precedente respect6nd ast.el pe lar& 5i principiul siste!ati*4rii 5i continuit4ii. :ntreb4rile adresate de c4tre 6nv44tor 6nainte de a preda te!a nou4, sunt !ereu produc4toare de creaie, de liber4 e9pri!areACu! credeiD Ce parere avetiDCu! ai proceda tuDetcB, ast.el de*volt6nduli7se pe lar& capacitatea de a opera cu cuno5tinele acu!ulate anterior 6ntr7un !od critic. O alt4 !etod4 este deschiderea 5i capacitatea de inovare 6n !unca 5tiini.ic4, de cercetare 5i proiectare 6n viaa social7artistic4. Aici 6nv44torul le o.er4 posibilitatea 5i deprinderea de a .i deschi5i 6n conversaie, de a .i activi, de al vedea pe 6nv44tor pe lin&4 peda&o&, un prieten, p4rinte, susin4tor. Ceea ce deter!in4 !ult .or!area deprinderilor de !unc4 intelectual4. #e5i unde este tea!a e9a&erat4 a elevilor .a4 de 6nv44tor deprinderea de !unc4 intelectual4 este !ai &reu de*voltat4, de5i e9ist4 tea!a de a r4spunde, de a5i e9pri!a opiniile, ceea ce pun o !are .r6n4 6n de*voltarea acestora c6t 5i a creativit4ii, a capacit4ilor intelectuale 6n &eneral. :nv44toarea utili*ea*4 adesea la lecii ca !etod4> capacitatea de a lua deci*ii 6n co!un, de a opta, de evalua situaii 5i oa!eni. #e5i sunt !ai !ici elevii, 6nv44torul nu !ereu este diri$orul, uneori ia deci*iile ce prive5te 6ntre&a clas4 6!preun4 cu clasa A rei s4...DCu! credei s4 .ace! a.ar4 educaia .i*ic4 sau 6n sal4D Betc.

O3 O'

7 reali*area i!pactului creator 6ntre teorie 5i !etodF, 6ntre teorie 5i practicFG 7 capacitatea operaionalF, 6nsu5itF critic, de educaie per!anentF prin autoactivitate 5i creativitate. H :nsu5irea unei !unci pro.esionale prin stFpInirea creatoare a pro&ra!elor 5tiini.ice necesare. H #eschiderea 5i capacitatea de inovare 6n !unca 5tiini.icF, de cercetare 5i proiectare, 6n viaa social7 culturalF, artisticF. H Capacitatea de a lua deci*ii 6n co!un, de a opta 5i evalua lucruri, situaii 5i oa!eni> 7 cunoa5terea de sine 5i !etodele per.ecionFrii pro.esionale, ale desFvIr5irii culturii.

Tema 3. Educaia moral

Obiectivul general: 8tabilirea aciunilor didactice care deter!in4 reali*area scopului 5i obiectivelor educaiei !orale.

Obiectivele operaionale:

O17 84 observ care este scopul 5i obiectivele educaiei !orale reali*ate 6n cadrul leciilor
asistate.

O27 84 stabilesc dac4 elevii cunosc noiunile de co!porta!ent !oral, co!porta!ent i!oral, co!porta!ent a!oral. O37 84 &enerali*e* cele observate 5i s4 elabore* un proiect al !odelului personalit4ii elevului cu con5tiin4 !oral4 6nalt4.

Metode de cercetare: !etoda interviului, !etoda observ4rii, chestionarul,


convorbirea, e9peri!entul, anali*a produselor activit4ii 5colare.

Metode didactice: E9e!plul, e9erciiul, povaa, proble!ati*area, lucrul


independent, de!onstrarea, e9punerea p4rerii, conversaia, povestirea, sti!ularea, asaltul de idei, $ocul, descoperirea, lucrul 6n &rup etc.

Ob.

Indicatori de observare

Observri
Reali*area scopului 5i obiectivelor educaiei !orale s7a observat 6n cadrul leciei de educaei !oral7spiritual4 la predarea76nv4area te!ei ;Acul Albinei<. :ns45i aceast4 disciplin4 are ca scop educarea !oral4 5i spiritual4. #e5i nu poate un copil aciona !oral, ci s4 5i &6ndeasc4 !oral, s4 si!t4 !oral. Acest spirit de educaie !oral4 o .or!ea*4 5i o de*volt4 6nv44torul prin diversele !etode utili*ate. Ca !etode 6nv44torul a utili*at> 6n pri! plan !etoda conversaiei Aadresind 6ntreb4ri 5i ascult6nd opiniile,r4spunsurile elvilorB, !etoda povestirii A6nv44toarea poveste5te diverse istorioare din viaa de *i cu *i le&ate de te!a dat4B7ceea ce contribuie !ult la .or!area con5tiinei !orale, unul dintre obiectivele educaiei !orale.

O1 -$iecti ele educaiei morale

=or!area con5tiinei !orale

=or!area conduitei !orale

:nv44toarea cere de la elevi s4 co!pare persona$ele, s4 deter!ine care persona$ este ne&ativ 5i care e po*itiv 5i de ceD :nv44toarea evidenia*4 c4 r4ul este r4spl4tit cu r4u, 6nde!n6ndu7i pe elevi s4 nu .ac4 r4u, de5i r4ul .4cut cuiva se va 6ntoarce. :nv. e9plic4 5i !otivea*4 necesitatea de a avea o conduit4 !oral4, de a .i bun, bine.4c4tor,etc. #up4 e9plicarea te!ei, .or!6ndu7le o con5tiin4 !oral4, aceasta este condus4 spre .or!area conduitei !orale printr7un $oc de &rup. =iec4rui &rup 6i este dat4 o 6ns4rcinare, de a pre*enta ca scenet4 soluia proble!ei indicate pe .oi4. 8cenetele sunt anali*ate de 6ntrea&a clas4, evideniindu7se 6n care este redat binele 5i 6n care r4ul, inclusiv 5i consecinele acestora. 1rin ur!are elevii v4d 5i si!t 6n !od teatral necesitatea de a avea o con5tiin4 5i o conduit4 !oral4. +ot 6n cadrul acstei lecii de educaie !oral spiritual4 a! cercetat dac4 elevii cunosc noiunea de co!porta!ent !oral, a!oral, i!oral, prin si!pla 6ntrebare > Ce .el de co!porta!ent avea albina 6n le&enda noastr4DC elevii au raspuns c4 are un co!porta!ent a!oral, de5i era rea, .4r4 !il4, e&oist4, se &6ndea doar la ea, dorea !oartea o!ului atunci c6nd 6l va 6!pun&e. 1rin ur!are a! deter!inat c4 elevilor le sunt cunoscute aceste noiuni, 5i v4d di.erena dintre acestea. 1entru a con.ir!a cele observate ia! ru&at pe elevi s47!i nu!easc4 un persona$ cu co!porta!ent !oral, altul cu co!porta!ent i!oral, 5i altul cu co!porta!ent a!oral."a care elevii s7au descurcat bine. Educaia !oral4 are ca ideal .or!area pro.ilului !oral al personalit4ii 5i al co!porta!entului socio7!oral al o!ului 5i este reali*at4 6n principal de c4tre !ediul .a!ilial 5i 5colar. Cuno5tinele !orale sunt repre*entate de o serie de concepte 5i principii ale de!ocraiei, de stat de drept, de patriotis!, de u!anis!, de disciplin4 con5tient4, de dra&oste .a4 de !ediu,etc. Ele se ba*ea*4 pe principiul cooper4rii, al respectului reciproc, al co!port4rii civili*ate. 1e ba*a cuno5tinelor !orale se .or!ea*4 convin&erile 5i senti!entele !orale proprii. Acestea presupun la r6ndul s4u, trans.or!area noiunilor 5i nor!elor !orale 6n tr4iri 6nalte, de!ne, care s4 se .ocali*e*e 6n $urul binelui, av6nd la ba*4 6!binarea dintre tr4irea a.ectiv4 5i raiune.

O2

Conceptele eseniale ale !oralei Co!7 portare i!oral4 Co!7 portare a!oral4

Co!7 portare !oral4

O3

.tadiile de& oltrii con,tiinei morale: 7 Orientare pri!itiv4 i supunere .a4 de autoritate, 7 8tabilirea paralelis!ului 6ntre de*voltarea inteli&enei 5i a.ectivitatea !oral4, 7 Orientare naiv7hedonic4 5i instru!ental4, 7 Orientare 6n .uncie de relaiile interpersonale, 7 Moralitatea autorit4ii 5i

!eninerii ordinii sociale, Moralitatea contractului social,a drepturilor individuale 5i a le&ii de!ocratic acceptate, Orientarea dup4 principiile etice universale.

#e5i su.letul copilului se cere sensibili*at cu privire la aspectele !orale, trebuie .or!at 6n acest sens, nu doar $udecata trebuie s47l 6nde!ne pe copil s4 acione*e !oral, dar 5i ini!a sa. Aici intervine educaia a.ectiv4, care nu se poate reali*a .4r4 o atitudine a.ectiv4 corespun*4toare din partea p4rinilorC6nv44torului, nu7l vo! predispune pe copil spre bun4tate, !il4, .4r4 a le ar4ta prin propria noastr4 atitudine e9act aceste senti!ente. 1rin ur!are .or!area 5i de*voltarea personalit4ii elevului cu con5tiin4 !oral4 6nalt4 depinde nu doar de peda&o&, ci 6n !are !4sur4 5i de p4rini, !ediul 6n care se a.l4. +odelul personalitii ele ului cu con,tiin moral %nalt: 7 are un co!porta!ent socio7!oral, 7 cunoa5te drepturile copilului 5i respect4 obli&aiunile .a4 de societate, 7 posed4 si!ul patriotis!ului, 7 are spirit de cooperare, de convin&ere, 7 are o atitudine po*itiv4 .a4 de !unca .i*ic4 5i intelectual4, 7 deine senti!entul dra&ostei .a4 de !ediu, 7 este principial, !odest, 7 se orientea*4 dup4 principiile etice universale 7 !enine ordinea social4 7 6!bin4 tr4irile a.ective 5i raiunea, 7 se orientea*4 u5or 6n relaii interpersonale

Tema . Educaia te!nolo"ic i educaia estetic

Obiectivul general: 8tabilirea aciunilor didactice care deter!in4 reali*area obiectivelor educaiei tehnolo&ice 5i ale educaiei estetice.

Obiectivele operaionale:
O17 84 observ 5i s4 deter!in care sunt obiectivele educaiei tehnolo&ice 5i ale educaiei estetice reali*ate 6n cadrul leciilor asistate.

O27 84 stabilesc care sunt priceperile, deprinderile, co!petenele practice .or!ate elevilor 6n
cadrul leciilor de educaie tehnolo&ic4.

O37 84 deter!in prin ce activit4i didactice s7a contribuit la de*voltarea &ustului estetic al
elevilor.

Metode de cercetare: !etoda observ4rii, convorbirea, e9peri!entul, anali*a


produselor activit4ii 5colare.

Metode didactice: E9e!plul, de!onstrarea, conversaia, e9erciiul, lucrul practic


, lucrul independent, sti!ularea, $ocul, aprecierea.

Ob.

Indicatori de observare

Observri

O1

:n ur!a e.ectu4rii cercet4rii 6n ceea ce prive5te reali*area obiectivelor educaiei tehnolo&ice 5i a educaiei estetice, pot !eniona ca dein valori estetice prin inter!ediul !ai !ultor discipline> "i!ba ro!In4, !u*ica, -$iecti ele educaiei te"nolo!ice: educaia plastic4, lucrul !anual, 5tiine ale naturii, istorie,etc. H asi!ilarea cuno5tinelor eseniale 1rin ur!are nu doar prin disciplina de despre tehnolo&iile !oderne Aconcepte educaie tehnolo&ic4 sau educaie estetic4 se pot de ba*4, principii de construire 5i reali*a obiectivele acestora, 5i nu doar de c4tre .uncionare a unor !a5ini, instalaii, 6nv44tor, ci 5i de p4rini,!ediu. aparate etc., !odalit4i de utili*are 6n En ast.el de !o!ent 6n care s7au atins condiii opti!e .or!area deprinderilor obiectivele educaiei tehnolo&ice 5i a educaiei de utili*are a tehnolo&iilor din diverse estetice este lecia de limba rom.n. Atunci c6nd do!eniiApro.esional, casnic, public au pre*entat scenete,tre*induli7se elevilor diverse etc.B, sub aspectul !anevr4rii, senti!ente 5i idei esteticeA li!ba$ul artisticB. 6ntreinerii 5i re&l4rii diverselor Atunci c6nd 6nv44toarea a pre*entat prin aparate, !a5ini 5i instalaiiG poJer point te!a nou4, elevii au dat dovad4 c4 dein careva priceperi, deprinderi despre aceast4 H .or!area unei atitudini corecte .a4 pro&ra!4, .or!6ndu75i ast.el atitudini corecte de tehnic4, tehnolo&ii, ca 5i .a4 de .a4 de tehnic4, tehnolo&ii. lu!ea de or&ani*are 5i a celui de ordine, disciplin4 5i responsabilitate, O alt4 disciplin4 unde a! depistat reali*area educaia tehnolo&ic4 65i asu!4 o obiectivelor ed. +ehn. @i a ed. Estetice, este sea!4 de obiective noi lecia de mu/ic. Aceasta ocup4 o bun4 parte din ti!pul re*ervat procesului instructiv7educativ 5i H de*voltarea capacit4ii de proiectare, activit4ilor e9tra5colare.Ea aran$ea*4 viaa reali*are 5i evaluare a produselorG psihic4 a elevului sub toate aspectele ei, cu e.ecte ad6nci asupra 6ntre&ii personalit4i. H 6nele&erea de*volt4rii "a lecia de !u*ic4 a! depistat c4 la elevi societ4iiGde*voltarea capacit4ii de cre5te voio5ia, buna dispo*iie, elanul de !unc4, cooperare 6n scopul reali*4rii u!ui spiritul de colectiv. 1rin c6ntec, dans, $oc copiii produsG percep .ru!osul, de5i se rela9ea*4, se si!t liberi. :n ceea ce prive5te tehnolo&iile aduse la H orientarea pro.esional4 6n raport cu aceast4 disciplin4, elevii le recunosc, ceea ce evoluia tehnolo&iilor 5i cu dina!ica 6nsea!n4 c4 dein in.or!aii,priceperi 5i careva pieei !unciiG deprinderi de utili*are a instru!entelor, tehnolo&iilor utili*ate la lecie. H sti!ulareC.or!area 5i de*voltarea responsabilit4ii .a4 de asi&urarea O alt4 disciplin4 este arta0plastic. Aceasta calit4ii serviciilor 5i produselor contribuie !ult la educaia estetic4 dar 5i la cea tehnolo&ic4. :n ceea ce prive5te educaia estetic4, H !ani.estarea interesului pentru prin arta plastic4 la elevi se de*volt4 !ult spiritul tehnolo&iile audio7vi*uale 6n viaa de observaie, atenia, i!a&inea creatoare, privat4 5i public4 interesul, pl4cerea de a desena, de a colora,de a !odela, de a aplica, &ustul estetic, senti!ente estetice, !ai ales atunci c6nd 65i v4d ca re*ultat !unca sa. :n ca*ul 6n care co!po*iia nu este at6t de satis.4c4toare, 6nv44toarul susine elevul pentru a nu per!ite o descura$are co!plet4 a elevului. :n ceea ce prive5te educaia tehnolo&ic4, elevii au priceperi, deprinderi 5i co!petene de a utili*a tehnolo&iile, instru!etele necesare pentru a t4ia, a plasa, a !enin, a desena, a colora, a aplica, a !odela, etc 5i sunt 6n curs de de*voltare 6nc4. 8unt bine sti!ulai de responsabilitatea de a 1riceperile, deprinderile, asi&ura calitate co!po*iiilor, de a obine ceva competentele practice.

Tema #. $oile educaii

Obiectivul general: 8tabilirea aciunilor didactice care deter!in4 reali*area scopului 5i obiectivelor noilor educaii.

Obiectivele operaionale:
O17 84 observ care dintre noile educaii sunt reali*ate 6n cadrul leciilor asistate. O27 84 stabilesc care sunt coninuturile 5i !i$loacele de reali*are a obiectivelor noilor
educaii.

O37 84 &enerali*e* cele observate 5i s4 elabore* un plan de aciuni ale cadrelor didactice
pentru pro!ovarea noilor educaii 6n procesul instructiv7educativ.

Co!ponentele ed.estetice
/ustul estetic Kudec. estetic. (dealul estetic 8ent.5i conv.

Metode de cercetare: !etoda observ4rii, convorbirea, e9peri!entul peda&o&ic,


anali*a produselor activit4ii 5colare.

Metode didactice: e9plicaia, e9cursia, e9po*iie de c4ri, de!onstrarea,


conversaia, e9erciiul, lucrul practic, lucrul independent, sti!ularea, $ocul, aprecierea.

Ob.

Indicatori de observare

Observri
Ca discipline noile educaii nu sunt pre*ente 6n toate instituiile 5colare, 5i chiar de sunt, sunt pre*ente doar una7dou4 ca disciplin4 opional4, la ale&ere, sub acordul co!itetului p4rintesc.

Tema %. Educaia elevilor &n noilor educaii se :ns4 obiectivele acestor reali*ea*4 conco!itent cu predarea obiectelor de cadrul colectivului colar
O1

&oile educaii
Ed. 1entru pace Ed. de!o&ra.ic4 Ed. 1entru de!ocraie Ed. nutriional4 Ed.pCu respectarea drepturilor o!ului Ed. Econo! 5i casnic4 Ed. ecolo&ic4 Ed.pCu co!unic. 5i !ass7!edia Ed.pCu ti!pul liber Ed. pentru schi!bare

studii precu!> li!ba ro!In4, 5tiine, diri&enie, educaia !oral7spiritual4, ed. tehnolo&ic4, etc. Ca e9e!plu pot !eniona, dup4 cele cercetate, c4 educaia pentru respectarea drepturilor #undamentale ale omului s7a reali*at la lecia de li!b4 ro!In4, la te!a> ;#repturile !ele<, prin inter!ediul c4reia obiectivele au .ost atinse. Elevii s7au .a!iliari*at cu noiunea de drept 5i obli&aie, 5i7au .or!at atitudini, priceperi de a respecta drepturile 5i obli&aiile, percep6ndu7 le drept7le&e, re&uli ce strict trebuie respectate. :n ceea ce prive5te educaia pentru pace, obiectivele acesteia sunt atinse la !ai !ulte discipline chiar 5i 6n ti!pul pau*ei. Adesea la clasele pri!are apar con.licte 6ntre eleviAde la un pi9, creion, etcB, aici 6nv44torul intervenind cu intenia de ai 6!p4ca, aduce !ereu !otivaii, ar&u!ente, pentru ca elevii s4 nu prind4 ur4, ci c6t !ai rapid s4 se ierte unul pe cel4lalt, 5i s4 se 6!pace. #espre educaia ecolo!ic pot !eniona c4 aceasta 65i are obiectivele atinse 6n disciplini ca> educaia tehnolo&ic4 Aatunci c6nd au .acut curat pe teren cu 6ntrea&a clas4, obin6nd priceperi, deprinderi ecolo&iceB, la lecia de 5tiine Aunde la diverse te!e se red4 in.luena ne&ativ4 a lipsei de educaiei ecolo&ic4, aduc6nd doar la dispariia !ultor plante 5i ani!ale, .ru!osului din $ur,etc, prin care elevii sunt bine !otivai de necesitatea educaiei ecolo&iceB. :n ceea ce prive5te educaia nutriional/ obiectivele acesteia sunt atinse la leciile de 5tiine A;Ali!entaia<etcB. Obiectivele educaiei pentru sc"im$are sunt reali*ate nu doar la disciplin4 ci chiar 5i 6n ti!pul pau*ei, ca pova4,etc. Educaia p0u democraie la .el se reali*ea*4 at6t la ore c6t 5i 6n pau*e A.iind liberi !ereu de a se e9pri!a liber, de a75i e9pri!a opiniile,etcB #intre !i$loacele enu!4rate nu toate sunt utili*ate 6n reli*area obiectivelor noilor educaii, de5i nu toate instituiile dispun de posibilitatea de a le deine, 6ns4 ar .i de dorit. #intre aceste !i$loace utili*area c4rora deter!in4 reali*area obiectivelor noilor educaii Acare continuu i5i va schi!ba coninuturile prin dispariia unor educaii sau prin i!punerea unor noi cerine 5i

O2

Obiectivul general: 8tabilirea caracterului relaiilor dintre pro.esor7levi 5i elevi7 elevi 6n cadrul leciilor precu! 5i 6n a.ara acestora.

Obiectivele operaionale:
O17 84 observ care sunt aspectele po*itive 5i cele ne&ative 6n relaiile dintre pro.esori 5i elevi 5i elevi7elevi. O27 84 stabilesc care sunt !etodele or&ani*4rii 5i conducerii colectivului de elevi. O37 84 .or!ule* un 5ir de su&estii care ar a$uta cadrele didactice s4 .or!e*e un colectiv unit
5i ar!onios 6n cadrul c4ruia ar do!ina doar relaii po*itive.

Metode de cercetare: !etoda chestionarul, observ4rii, convorbirea,


e9peri!entul, anali*a produselor activit4ii 5colare.

Metode didactice: conversaia, povestirea, co!pararea, aprobarea, de*aprobarea,


povaa.

Ob.

Indicatori de observare

Observri
:n ceea ce privesc relaiile dintre 6nv44tor7 elev, elev7elev, acestea depind 6n .oarte !are !4sur4 de c4tre !etodele or&ani*4rii 5i conducerii colectivului de elevi. 1elaia pro#esor-ele depinde 6n !are !4sur4 de autoritatea real4 a pro.esorului 6n ochii elevilor s4i. Aceast4 autoritate se cI5ti&4 prin co!peten4, !oralitate, .le9ibilitate 6n &Indire 5i consecvent4 6n ceea ce prive5te valorile pro!ovate 5i cerinele adresate. Relaia pro.esor7 elevi are un caracter dina!ic 5i evolutiv, 6ntrucIt dobInde5te .or!e speci .ice 6n .uncie de vIrsta elevil or care co!pun clasa, dar 5i 6n .uncie de natura obiectivelor educative care sunt prioritare la un !o!ent dat. :n vederea cercet4rii aspectelor po*itive cu privire la relaiile pro.esor7 elev a! constatat c4> 7 :nv44torul pledea*4 ca structura colectivului de elevi s4 se ba*e*e pe relaii interpersonale, de interco!unicare, socio7a.ective. 7 Colectivul este diri$at 5i condus corect, 6n44torul cre6nd !ereu o at!os.er4 cal!4, ar!onioas4 6n colectivul de elevi. 7 :ntre 6nv44tor 5i elevi !ereu se !enine 6ncrederea, susinerea reciproc4, respectul reciproc. 7 "i!ba$ul este co!un, clar pentru toi. 8e 6nele& din $u!4tate de cuv6nt. Cercet6nd aspectele po*itive 6n relaiile elev7 elev a! constatat c4> 7 :ntre !a$oritatea elevilor se !enin relaii socio7a.ective, de prietenie, spri$in, susinere,etc 7 +oi elevii au o atitudine cooperant4, participativ4. 7 O.er4 a$utor reciproc unui altuia. 7 :ntre !e!brii colectivului 5i liderul clasei e9ist4 o !ultitudine de relaii, etc. :n ceea ce prive5te aspectele ne&ative pot !eniona> (nterrelaiile dintre !e!brii clasei conduc spre o or&ani*are structural4 intern4 a acestuia,6n care .iecare in.luenea*4 5i este in.luenat de ceilali. Aceste relaii pot .i !ai intense sau !ai puin intense, !ai stabile sau !ai puin stabile, punIndu75i a!prenta asupra reali*4rii obiectivelor ur!4rite. #ina!ica clasei de elevi surprinde totalitatea trans.or!arilor care au loc 6n interiorul colectivului, trans.or!4ri care7i i!pri!4 acestuia o anu!it4 traiectorie.

O1

#elaii
ro!esor"elev

$lev"elev

Ob.

Observri Atunci cInd cole&ii de clas4 au senti!entul c4 alc4tuiesc o !ic4 co!unitate A,,.a!ilie,,B,ei sunt predispu5i 6n !ai !are !4sur4 s4 lucre*e pentru 6ndeplinirea sarcinilor de lucru, s4 participe cu entu*ias! la activi4ile clasei 5i s4 65i propun4 s4 atin&4 niveluri !ai inalte de pre&4tire. En ase!enea senti!ent se asocia*4, 6n plus, cu o sc4dere a .recveneico!porta!entelor indisciplinate, violente. Este vorba despre senti!entul &enerat de convin&ereac4 toi au de 6!p4rit acelea5i 6ndatoriri, se respect4 5i se susin reciproc 6n ceea ce au de .4cut 5i cred c4 .iecare dintre ei contribuie la ceea ce se 6nva4 6n sala de clas4. Coe*iunea unei clase deelevi e9pri!4 !4sura 6n care !e!brii ei sunt dispu5i s4 renune la o parte din &rati.ic4rile,opiniile 5i conduitele personale 6n .avoarea &rupului ca 6ntre&. Ea presupune con5tienti*area.aptului c4 aciunile 5i co!porta!entele .iec4rui !e!bru au consecine directe sau indirecte,!ani.este sau latente, pentru toi ceilali. Meninerea unit4ii &rupului cere ca .iecare !e!bru al clasei s4 acorde o oarecare prioritate &rupului ca 6ntre&, dincolo de dorinele, atitudinile 5iopiniile proprii. Coe*iunea clasei depinde de !4sura 6n care &rupul are obiective unitare, posed4un set de valori 5i nor!e proprii care re&lea*4 conduita !e!brilor 6n con.or!itate cu &rupul,dispune de o conducere unitar4 6n reali*area obiectivelor co!une, iar !e!brii 65i asu!4 roluri reciproc &rati.icante. Alt.el, viaa de &rup se des.4soar4 dis.uncional, c4ci pot ap4readisensiunile, con.lictele, iar participarea la activit4ile &rupului se &ole5te de orice satis.acie.

O3

3u#estii care ar a2uta cadrele didactice s 4orme/e un colectiv unit $i armonios (n cadrul cruia ar domina doar relaii po/itive:
crearea unui cli!at 6n care elevii s4 .ie convin5i c4 pot s4 65i e9pri!e opiniile 5isenti!entele lor 6n !od deschis 5i sincerG pentru aceasta pro.esorul 6i va solicita siste!atics4 65i e9pri!e ideile 5i opiniile, pe care le va 6ncorpora 6n discuiile 5i activit4ile claseiG crearea unor !ecanis!e prin care elevii pot s4 a$ute la buna des.45urare a Metode de Ade organizare %i 6ncredinarea unor roluri de 6ntra$utorare a unor cole&i, activit4ilor clasei e9e!plu, conducere a colectivului de prin rotaieBG elevi pro!ovarea unor valori sociale .avorabile cooper4rii, 6!p4ririi echitabile a sarcinilorG crearea unor oportunit4i elevilor clasei de a se a$uta unul pe altul Ade e9e!plu, 6ntrebIndLCine are vreo proble!4 5i crede c4 altcineva din clasa noastr4 ar putea s47l a$ute s4 ore*olve<DBG

recuno5terea 5i !enionarea public4, de .iecare dat4, a celor care au contribuit cu ceva7 oricIt de puin M la de.45urarea cu succes a unor activit4i ale clasei.

Anexe

Anexa 1. Formele apei n natur


:n natur4, apa se &4se5te 6n stare lichid4, solid4 5i &a*oas4. +recerea apei dintr7o stare 6n alta .ace s4 apar4> norii, ceaa, ploaia, &rindina, roua, bru!a, *4pada, poleiul.

%orii se .or!ea*4 ca ur!are a evapor4rii apei din sol 5i de la supra.aa apelor, 5i a ridic4rii vaporilor 6n straturile superioare ale aerului. Acolo, vaporii, dInd de straturi reci de aer, se condensea*4, .or!Ind pic4turi .ine de ap4. Ceaa se .or!ea*4 6n *ilele reci, cInd vaporii de ap4 se condensea*4 .oarte aproape de p4!Int. :n *ilele cu cea4, circulaia oa!enilor 5i a vehiculelor este 6n&reunat4. 1loaia se .or!ea*4 cInd norii trec prin straturile reci de aer, iar vaporii se condensea*4 5i cad pe p4!Int sub .or!a de pic4turi. 1loile sunt necesare vieii plantelor. Ele cur44 aerul de pra. 5i 6l r4coresc. /rindina apare vara, cInd pic4turile de ploaie trec prin straturile .oarte reci de aer 5i se trans.or!4 6n boabe de &hea4. /rindina este d4un4toare culturilor a&ricole. Roua. :n nopile senine de var4, vaporii de aer, 6n atin&ere cu corpurile reci de pe p4!Int, se condensea*4 5i .or!ea*4 stropi !ici de ap4.

Anexa 2. *otto

Anexa3. Natura prietena mea

Meniuni

Orele de laborator au evoluat cu succes. Obiectivele operaionale ale orelor de laborator au .ost atinse, au .ost cercetate 6n cadrul activit4ilor didactice 5i e9tradidactice. Reali*area obiectivelor la te!a nr.1 ;(deal, scop, obiective educaionale<,s7a e.ectuat prin inter!ediul utili*4rii diverselor !etode de cercetare, precu!> observaii, e9peri!ent, conversaia, proble!ati*area, descoperirea, etc. Observ4rile erau con.ir!ate la diverse lecii A"i!ba ro!In4, 5tiine, ed. tehnolo&ic4, co!petiii sportive, activit4i educaionale, etcB. Reali*area obiectivelor la te!a nr.2 ; Educaia intelectual4<, s7a e.ectuat prin inter!ediul diverselor !etode AObservarea, convorbirea, e9peri!entul peda&o&ic, anali*a produselor activit4ii 5colare, etcB 5i la diverse lecii unde se observa reali*area obiectivelor educaiei intelectuale A5e*4toare, lecia de 5tiine, !ate!atica, etcB. Reali*area obiectivelor la te!a de laborator nr.3 ; Educaia !oral4<, s7a e.ectuat prin inter!ediul utili*4rii !etodelor de cercetare> !etoda interviului, observarea, anali*a produselor activit4ilor 5colare, conversaiaG la leciile de educaie !oral spiritual4, li!ba ro!In4, diri&enie, !iracolul te9telor literare, etc. "a te!a de laborator nr. ' ; Educaia tehnolo&ic4 5i educaia estetic4<obiectivele s7au reali*at prin inter!ediul utili*4rii diverselor !etode ce cercetare 5i 6n special observarea, conversaia, anali*a produselor activit4ilor 5colareG la leciile de arte plastice, educaie tehnolo&ic4, !u*ic4, li!ba ro!In4,etc. "a cercetarea te!ei de laborator nr. ) cu denu!irea te!ei ; %oile educaii<, s7au reali*at obiectivele prin inter!ediul !etodelor de cercetare> observarea, convorbirea, e9peri!entul peda&o&ic, anali*a produselor activit4ilor 5colareG "a leciile de li!ba ro!In4, educaie !oral7 spiritual4, activit4i e9tradidactice, e9tra5colare, educaia tehnolo&ic4, !u*ic4, educaia .i*ic4, etc. Reali*area obiectivelor la ulti!a te!4 de laborator, te!a nr., ; Educaia elevilor 6n cadrul colectivului 5colar<, s7a reali*at prin utili*area !etodelor de cercetare> observarea, chestionarul, convorbirea, anali*a produselor activit4ilor 5colare. :n cadrul tuturor leciilor, prin or&ani$area 5i conducerea colectivului de elevi, c6t 5i 6n ti!pul pau*ei. 1ropun incadrarea !ai a!pl4 a tuturor elevilor 6n toate tipurile de activit4i, at6t activit4ilor 5colare, c6t 5i e9tra5colare. Ast.el elevii 65i vor l4r&i ori*ontul de cuno5tine, stabilindu75i ast.el verticalitatea 6n societate. "a .el a5 propune s4 .ie utili*ate !ai a!plu instru!entele au9iliare pentru 6nbo&4irea cuno5tinelor 5i re*olvarea detaliat4 a sarcinilor de 6nv4are la elevi, cu un &rad de pre&atire intelectual4 !ai slab."a .el 5i incadrarea !ai a!pl4 a p4rinilor 6n activit4ile 5colare 5i e9tra5colare cu elevii.

S-ar putea să vă placă și