Pragul senzorial este un concept teoretic utilizat n psihofizic .

Un stimul care este mai puin intens dect pragul senzorial nu va provoca nici o senzaie. Metode au fost dezvoltate pentru a msura praguri, n oricare dintre simuri. Mai multe praguri diferite senzoriale au fost definite; Pragul absolut : cel mai mic nivel de la care un stimul poate fi detectat. Pragul de recunoatere: nivelul la care un stimul nu poate fi detectat, dar numai de asemenea, recunoscute. Pragul diferenial : nivelul la care o cretere a detectat un stimul poate fi perceput. Pragul Terminal: nivel dincolo de care un stimul nu mai este detectat.

Aviaie folosi. Cnd legate de micare, n orice posibile ase grade de libertate (6-DOF), faptul c pragurile senzoriale exista aceea, este esenial ca aeronavele au orb-zburatoare instrumente. Zbor susinut n nor, nu este posibil de `scaunelor-of-the-'pantaloni de repere numai din erori construi din cauza micrilor de aeronave sub pragul de pilot senzorial, n cele din urm duce la pierderea controlului. n simulatoare de zbor, cu platforme de micare, pragurile de micare senzoriale sunt utilizate n tehnica cunoscut sub numele de `accelerare-debut cueing". Aceasta este n cazul n care o platform de micare, care a fcut accelerare iniial, care este simtit de catre echipajul simulator, platforma este re-stabilit la aproximativ poziia neutr de a fi mutat la o rat sub pragul senzorial i apoi este gata s rspund la urmtoarea accelerare a cerut de calculator simulator.

Teorie de detectare, sau semnal de detectare teorie, este un mijloc de a cuantifica capacitatea de a discerne ntre modelele de energie purttoare de informaii (numit stimul la om, de semnal n maini) i modele aleatoare de energie care distrage atenia de la informaii (numite zgomot , constnd de stimuli de fond i activitatea aleatorie a mainii de detectare i a sistemului nervos a operatorului). Conform teoriei, exist un numr de determiners de modul n care un sistem de detectare va detecta un semnal, i n cazul n care nivelurile de prag va fi. Teoria poate explica modul in care schimbarea pragului va afecta capacitatea de a discerne, de multe ori expunerea cum a adaptat sistemul este sarcina, scopul sau obiectiv la care se urmrete. Atunci cnd sistemul de detectare este o fiin uman, experiena, ateptrile, starea fiziologic (de exemplu, oboseal), i ali factori pot afecta pragul aplicat. De exemplu, o santinel n timp de rzboi se va detecta probabil stimuli putin stralucitoare decat Sentry n acelai timp de pace. O mare parte din activitatea de detectare precoce n teorie a fost fcut de radar cercettori. Prin 1954, teoria a fost pe deplin dezvoltat pe partea teoretic aa cum este descris de ctre Peterson , [2] Birdsall i Fox i Fundaia pentru teoria psihologic a fost fcut de ctre Wilson P. Tanner, David [3], M. Green, i Swets John A. , de asemenea, n 1954. teoria de detectare a fost folosit n 1966 de [4], ctre John Swets A. i David Green M. pentru Psihofizic . verde i Swets criticat tradiional metode de Psihofizic pentru incapacitatea lor de a discrimina ntre sensibilitatea real a subiecilor i a [5] acestora (potenial) prejudecati de rspuns . Teoria de detectare are aplicaii n multe domenii, cum ar fi diagnosticul de orice fel, controlul calitii , de telecomunicaii , i psihologie . Conceptul este similar cu raportul semnal zgomot utilizate n domeniul tiinelor i matrice de confuzie utilizate n inteligena artificial . Acesta este, de asemenea, utilizabile n managementul de alarm , n cazul n care este important s se separe de la evenimente importante de fond de zgomot .
[1]

Teoria semnal de detectare (TSD) este utilizat atunci cnd dorii psihologi pentru a msura modul in care ia decizii n condiii de incertitudine, cum ar fi modul n care ne-ar percepe distanele n condiii de cea. SDT presupune c factorul de decizie nu este un receptor pasiv de informaii, ci un activ de decizie, care face dificil de percepie hotrrilor n condiii de incertitudine. n condiii de cea, suntem forai s decid ct de departe de noi un obiect este, bazata doar pe stimul vizual care este afectat de cea. Deoarece luminozitatea obiectului, cum ar fi un semafor, este folosit de creier pentru a discrimina distanta de un obiect, iar ceata reduce luminozitatea de obiecte, noi percepem obiectul s fie mult mai departe dect este n realitate (a se vedea de asemenea, decizia de teorie ). Pentru a aplica teoria de detectare a semnalului de la un set de date n cazul n care stimulii au fost fie prezente sau absente, iar observator clasificate ca avnd fiecare studiu stimul prezent sau absent, studiile sunt sortate n una din cele patru categorii: Rspunde "absent" Rspunde "Prezent"

Stimul Prezent Rata

Lovit

Absent stimul Respingerea corect

Alarm fals

Pe baza proporiilor de aceste tipuri de studii, estimrile numerice de sensibilitate pot fi obinute [ necesit citare ] cu statistici, cum ar fi indicele de sensibilitate d ' i A ', i prejudecat de rspuns [ necesit citare ] poate fi estimat cu statistici, cum ar fi . Detectare teorie semnal poate fi, de asemenea, aplicate la experimente de memorie, n cazul n care elementele sunt prezentate pe o list de studiu pentru testarea mai trziu. O list de testare este creat prin combinarea acestor elemente "vechi" cu romanul, "noi" elemente care nu apar pe lista de studiu. La fiecare proces de testare subiectul va rspunde "da, aceasta a fost pe lista de studiu" sau "nu, acest lucru nu a fost pe lista de studiu". Elementele prezentate pe lista de studiu sunt numite tinte, iar elemente noi sunt numite Distractors. A spune "Da" la un obiectiv constituie un rezultat pozitiv, n timp ce spune "Da" la un distractorului constituie o alarm fals. Rspunde "Nu" Rspunde "Da"

int

Rata

Lovit

Ajutoare Respingerea corect Alarm fals [ modific ]Aplicaii Teoria de detectare a semnalului are o aplicabilitate larg, att n oameni i alte animale . Subiectele includ de memorie , characterists de stimulare de programe de consolidare, etc [ edit ]Sensibilitate

sau discriminability

Conceptual, sensibilitate se refera la cat de greu sau de uor este de a detecta faptul c un stimul int este prezent la evenimente de fond. De exemplu, ntr-o paradigm de memorie de

recunoatere, avnd mai mult pentru a studia cuvinte pentru a-fi-amintit face mai uor s recunoasc cuvinte anterior vzut sau auzit. n schimb, s v amintii de 30 de cuvinte, mai degrab dect 5 face discriminare mai greu. Una dintre statisticile cele mai frecvent utilizate pentru sensibilitate de calcul este aa-numitul indice de sensibilitate , sau d ' . Exist, de [5] asemenea, non-parametrice msuri, cum ar fi zona de sub curba ROC- . [ edit ]Bias Prejudecat este msura n care un singur rspuns este mai probabil dect alta. Asta este, un receptor poate fi mult mai probabil sa raspunda ca un stimul este prezent sau mai multe sanse de a raspunde ca un stimul nu este prezent. Bias este independent de sensibilitate. De exemplu, dac exist o pedeaps pentru alarme false, fie sau lipsete, acest lucru poate influena prtinire. Dac stimulul este un bombardier, apoi un dor (incapacitatea de a detecta avion) poate crete de decese, deci o prejudecat liberal este probabil. n schimb, strignd lupul (o alarma falsa), de prea multe ori poate face pe oameni mai puin probabil s rspund, motive pentru o prejudecat conservatoare. Pragul de detectare a mirosului este cel mai sczut concentraia de un anumit miros compus care este perceput de om simul mirosului . Pragurile de un compus chimic este determinat n parte de a forma , polaritate , taxe pariale i mas molecular . Mecanismele olfactive responsabile de pragul de un compus de detectare diferite, nu este bine neleas, ca atare, aceste praguri nu pot fi nc prezis cu exactitate. Mai degrab, acestea trebuie s fie msurat prin teste extensive folosind subieci umani n setrile de laborator. Izomeri optice pot avea diferite praguri de detectii, deoarece poate cauza conformaiei lor s fie mai puin perceptibil pentru nas uman. Acesta este doar n ultimii ani, c astfel de compui au fost separate pe cromatografe de gaze . Valoare de prag este concentraia o arom sau gust poate fi detectat (aer, ap i grsime). Pragul de recunoatere este concentraia de la care se poate identifica un miros (aer, ap i grsime). Unitatea miros este mprit concentraia de prag. Impactul aroma este valoarea de rata de schimbare in perceptia cu concentrare. Contribuia aroma de componente arom ntr-un amestec de profil total poate fi calculat din unitile de miros totale i numrul de pe care a contribuit arom chimic.

[ edit ]detectare

valoare de miros

Valoarea pragului miros (OTV) (de asemenea, pragul de valoare aroma (ATV), pragul de arom) este definit ca cel mai minim concentraiei de o substan care poate fi detectat de un nas uman . Unele substane pot fi detectate atunci cnd concentraia lor este de numai cteva miligrame per 1000 de tone , care este mai puin dect o pictur ntr-un bazin de not olimpic . Valoarea pragului miros poate fi exprimat ca o concentrare n ap, sau concentraie n aer. Dou tipuri majore de praguri de arome pot fi distinse: absolut i pragul de diferenta. Pragul de detectare miros i recunoaterea pragul de miros sunt pragurile absolute; primul este concentraia minim la care un miros poate fi detectat fr cerine pentru a identifica sau recunoaste stimul, n timp [1] ce al doilea este concentraia minim la care un stimul poate fi identificat sau recunoscut. Valoarea pragului miros a unui odorizant este influenat de mediu. Exemple de substane cu mirosuri puternice: (Z) -8 - tetradecenal (OTV = 0,009 ppb n ap)
[2]

p- vinylguaiacol (OTV = 10 ppb )

[3]

[ edit ]Variabile Prag ntr-un produs alimentar este dependent de: Pragul de aroma in aer. Concentraia n produsele alimentare Solubilitate n ulei i ap Coeficientul de partiie ntre aer i alimentare PH-ul de alimentare, unii compusi aromatici sunt afectate de pH-ul - acizi organici slabi sunt portionated la pH sczut a le face mai puin solubil i, prin urmare, mult mai volatile.

Concentraia de un miros mai sus, un produs alimentar este dependent de solubilitate n care produsele alimentare i de presiunea de vapori i de concentrare n care produsele alimentare. Un Olfactometru este un instrument utilizat de obicei pentru a detecta si masura nconjurtor miros de diluare. Olfactometers sunt folosite n combinaie cu subiecti umani in setarile de laborator, cel mai adesea n cercetarea de pia , s cuantifice i s califice [1] umane olfactive . Olfactometers sunt utilizate pentru a evalua pragul de detectare a miros de substane. Pentru a msura intensitatea, olfactometers introduce un gaz mirositoare ca o referin fa de care alte mirosuri sunt comparate. Muli om de stiinta folosesc termenul de "Olfactometru" pentru a se referi la un dispozitiv folosit pentru a studia comportamentul insectelor in prezenta unui stimul olfactiv. Se compune dintr-un tub cu o bifurcaie (cu "T" sau "Y", forma), n cazul n care o insect merge i decide ntre dou opiuni, de aer curat, de obicei, fa de care un miros de aer. Aceasta este motivul pentru care acest dispozitiv este, [2] [3] de asemenea, numit Olfactometru alegere dual. Alternativ, un Olfactometru este un dispozitiv folosit pentru producerea de arome ntr-o manier precis i controlat.

Descriere
Un flux-Olfactometru este un instrument complex pentru crearea de bine definit, miros reproductibile sau stimuli de durere, n nas, fr stimulare tactil sau termic. Timp de cretere de stimulare este suficient de rapid pentru a permite nregistrarea de potentiale evocate olfactive (OEPS). [ edit ]Cum

funcioneaz un flux-Olfactometru

Un flux-Olfactometru produce un flux constant nclzit i umidificat de aer curat. Acest flux de aer funcioneaz continuu la nas subiecte. Pentru lungimea impulsului de stimulare fluxul de aer continuu este nlocuit cu un bloc de odorized aer. Analiza senzorial (sau de evaluare senzorial) este o stiintifica disciplina care se aplic principiile de design experimental i de analiz statistic a utilizrii a omului simurilor ( vedere , miros ,gust , tactil i auzul ), n scopul de evaluare a produselor de consum. Disciplina necesit panouri de evaluatori umane, pe care produsele sunt testate, i de nregistrare a rspunsurilor formulate de acestea. Prin aplicarea unor tehnici statistice la rezultate, este posibil s se fac deducii i a cunotinelor legate de produsele supuse testului. Cele mai mari de bunuri de larg consum companii au departamente dedicate pentru analiza senzorial. Analiza senzorial pot fi defalcate n principal, n trei sub-seciuni: Testarea efectiv (care se ocup cu fapte obiective despre produse)

Testarea afectiv (care se ocup cu fapte subiective, cum ar fi preferine) Percepia (aspectele biochimice i psihologice ale senzatie)

testare efectiv
Acest tip de testare este preocupat de obtinerea de fapte obiective despre produse. Acest lucru ar putea varia de la baz testarea discriminrii (de exemplu, face dou sau mai multe produse diferite unele de altele?) la profil descriptiv (de exemplu, Care sunt caracteristicile de dou sau mai multe produse?). Tip de panou este necesar pentru acest tip de testare ar fi n mod normal, un panou instruit.

estare afective
De asemenea, cunoscut sub numele de testare a consumatorilor, acest tip de testare este preocupat de obtinerea de date subiective, ct de bine sau de produse sunt susceptibile de a fi acceptate.De obicei, mari (50 sau mai mult), panouri de personal neinstruit sunt recrutai pentru acest tip de testare, dei mai mici, focus-grupurile pot fi utilizate pentru a obine perspective n produse. Gama de testare poate varia de la testarea comparativ simpl (de exemplu, care nu preferai, A sau B?), La interogatoriu structurat n ceea ce privete magnitudinea de acceptare a caracteristicilor individuale (de exemplu, V rugm s rata de "aroma de fructe": antipatie | nici | ca).