UMORUL

CARACTERUL LUDIC
CIRLAN Mihaela
NICULESCU Ana

Definiii:

Umorul este mai usor de descris decat de definit,

dar printre cele mai uzuale sensuri gsim:
a) O viziune vesel asupra dificulttilor, care
permite individului s vad partea bun a
lucrurilor, astfel sustinand o dispozitie bun;
b) Abilitatea de a-i face pe ceilalti s zambeasc
sau s rad.

Mai degrab, exist dou sisteme

terminologice diferite i
contradictorii.
Primul vine din domeniul esteticii, n
care comicul este definit ca ceva care face
pe cineva s rd sau s se amuze
A doua utilizare a termenului umorului
este ca o umbrela pentru toate
fenomenele amuzante, in care sunt
incluse capacitile de a percepe,
interpreta, bucura, si de a crea. n aceast
utilizare, umorul a nlocuit termenul
general de comic.

Istoria teoretic:
Termenul are o istorie lung, cu toate c nu a intrat in domeniul
comicului si amuzamentului pana in secolul al 16-lea. Timp de cateva
secole, umorile faceau referire la fluidele corporale: snge, flegma,
bila neagr i bila galben. Amestecul din aceste patru umori n
oameni, a fost exprimat n predispozitie catre boli. Optim, umorile
erau echilibrate in cantitati, dar o preponderen a uneia fa de
celelalte a produs un presupus temperament al individului. Patologii
de toate tipurile au fost explicate de dezechilibrele intre umori. Pe
msur ce tiina medical a progresat, teoria umoral a fost
abandonat, cu toate c a supravieuit n teoria popular. Umorile au
fost folosite pentru a explica comportamentul labil i starea de spirit
n general, iar termenul umor a ajuns s se refere mai mult sau mai
puin la o stare de spirit, fie pozitiva (umor bun) fie negativa (umor
ru).

Exista un acord privind cel puin dou

dimensiuni: cea cognitiva care reflect
capacitatea cuiva de a pune lucrurile ntr-un
context amuzant (simtul umorului in sens
tradiional) i una afectiv, dimensiunea
emoional care ii arata unei persoane
binevointa.

Instrumente de masurare:

Unul dintre instrumente este Situational Humor

Response Questionnaire (SRQ), care definete
umorul ca fiind "frecvena cu care o persoan zmbete,
rde i afieaz veselie ntr-o varietate mare de situaii
de via. (Kuiper, Martin & Olinger, 1993; R. A. Martin,
1996; R. A. Martin & Lefcourt, 1983, 1984)

 Scala Comportamentului Umoristic (HBAD) este un

instrument de evaluare a stilului de umor al unei persoane.
Un set de 100 de afirmaii neredundante a fost generat pentru a
cuprinde cinci stiluri de umor bipolare:
(a) prietenos versus rece;
(B) contemplator versus plictisitor;
(C) competent versus inapt;
(D) pmntesc versus reprimat; i (e) blnd fa de mediu/mediocru.

Craik (1996) a artat c simul umorului ( aa cum a fost

interpretat de ctre participanii la cercetare) reflect n principal
stilurile calde i competente.

Corelaii

Umorul si starea de bine, amortizarea efectelor stresului

Umorul si sanatatea fizica
Umorul si trasaturile de personalitate

Modele teoretice

Dezvoltarea umorului pe parcursul diferitelor etape din

viata (MgGhee 1999)
Umorul in functie de caracteristicile de personalitate si
antecedentele familiale ( Fisher & Fisher 1999)

Aplicatii in organizatii

Umorul pentru imbunatatirea productivitatii (Candron 1992)

Umorul pentru a dizolva conflictele (Duncan et. Al, 1990; Frey
1992)
Umorul ca si factorul de coeziune (Holdway; 1988)
Umorul si leadershipul (Schnurr 2005;2009)
Umorul si genul (Mullany 2004;2009)