Sunteți pe pagina 1din 36

Analize de laborator

Glicemia

 Glucoza este un furnizor indispensabil de energie


care sustine activitatea celulara.
 Glucagonul
 Insulina
Criteriile ADA (American Diabetes
Association) pentru diagnosticul diabetului zaharat
includ:
 Simptome sugestive (poliurie, polidipsie, scadere
ponderala inexplicabila), la care se adauga o
valoare a glucozei „random” >=200 mg/dL (>=11.1
mmol/L) sau
 Valoarea glicemiei bazale >=126 mg/dL (>=6.99
mmol/L) sau
 Valoarea glicemiei >=200 mg/dL la 2 ore dupa
administrarea a 75g glucoza (in cadrul testului de
toleranta la glucoza)

 HbA1c > 6.5%


Screening-ul pentru diabet al persoanelor adulte asimptomatice:
 supraponderale sau obeze (BMI ≥25 kg/m2) indiferent de varsta
 sedentarism;
 rude de gradul 1 cu DZ;
 antecedente de diabet zaharat gestational sau nastere de feti
macrosomi;
 HTA (≥140/90 mmHg);
 nivel scazut de HDL-colesterol (<35 mg/dL) si/sau nivel crescut
de trigliceride (>250 mg/dL);
 femei cu sindromul ovarelor polichistice;
 istoric de afectiuni cardiovasculare;
 scaderea tolerantei la glucoza la teste anterioare;
Valori normale:

NORMAL 60 – 99
GLICEMIE BAZALA MODIFICATA 100 – 125
DIABET ZAHARAT >= 126
Cresteri:

 diabet zaharat,
 boala Cushing,
 acromegalie/gigantism,
 pancreatita acuta/cronica,
 neoplasm de pancreas,
 stres acut emotional sau fizic (infarct miocardic, AVC)
Scaderi:

 insulinoma
 tumori extrapancreatice (ex. hepatom)
 Malabsorbtie
 supradozaj insulinic
 hipoglicemie reactiva (hiperinsulinism indus alimentar,
tulburari endocrine)
 hipoglicemie postprandiala (dupa interventii chirurgicale
gastrointestinale, intoleranta ereditara la fructoza,
galactozemie)
Testul de toleranță la glucoză orală

 pacienti cu glicemie bazala modificata (impaired fasting


glucose, IFG);
 antecedente familiale de diabet zaharat;
 obezitate;
 istoric de infectii recurente (cutanate sau urinare);
 episoade inexplicabile de hipoglicemie;
 paciente cu avorturi spontane, nasteri premature, nasteri
de feti morti sau macrosomi;
 Se vor administra in interval de 5 minute 75g glucoza
anhidra dizolvata in apa rece.
 Se vor recolta 2 probe de sange: imediat inainte de
administrarea glucozei si dupa 120 minute
 Unele persoane pot prezenta greata in cursul efectuarii
testului
Uree

 este principalul produs azotat final al metabolismului


aminoacizilor
 Sediul principal de formare a ureei este ficatul
 Cea mai mare parte a ureei este eliminata prin filtrare
glomerulara;
 40-60% redifuzeaza in sange in functie de fluxul tubular si
de hormonul antidiuretic

 diagnosticul insuficientei renale


Valori normale:
10-40 mg/dl

 o valoare scazuta a ureei, de 6-8 mg/dL, se asociaza


frecvent cu o stare de hiperhidratare;
 o valoare de 10-20 mg/dL indica o functie glomerulara
normala;
 cresterea ureei sanguine la 50-150 mg/dL presupune o
afectare semnificativa a functiei renale;
 o valoare marcat crescuta a ureei, de 150-250 mg/dL,
indica o afectare severa a functiei glomerulare.
Starile asociate cu cresterea ureei serice sunt cunoscute ca
azotemie:

 scaderea perfuziei renale (azotemie prerenala):


insuficienta cardiaca congestiva, hemoragie digestiva,
soc, deshidratare;
 afectiuni renale, acute sau cronice (azotemie renala):
glomerulonefrite, pielonefrite;
 obstructii ale tractului urinar (azotemie postrenala);
 intensificarea catabolismului proteic (valorile creatininei
serice raman neschimbate): arsuri, neoplazii, stari febrile
prelungite, stres, IMA etc.;
 diabet zaharat cu cetoacidoza
Valori scăzute:
 afectiuni hepatice severe (insuficienta hepatica): toxice,
infectioase;
 Malnutritie, malabsorbtie;
 SIADH (sindromul secretiei inadecvate de ADH-hormon
antidiuretic);
 hiperamoniemiile ereditare (ureea este virtual absenta in
sange)
Creatinina

 Creatinina este cel mai fix constituent azotat al sangelui,


neinfluentat de majoritatea alimentelor, de efort, ritmul
circadian sau de alte constante biologice si este corelata
cu metabolismul muscular
 O perturbare a functiei renale reduce excretia de
creatinina, determinand cresterea creatininei serice.
Astfel, concentratiile de creatinina ofera o aproximare a
ratei filtrarii glomerulare.
 Principala utilitate a determinarii creatininei serice este
diagnosticarea insuficientei renale.
Valori normale:

Femei < 1 mg/dl


Barbati < 1.2 mg/dl
Creșteri:
 Scăderea perfuziei renale (azotemie prerenala):
insuficiență cardiacă congestivă, șoc, deshidratare
 Afecțiuni renale acute sau cronice de cauză glomerulară
sau tubulo-interstițială
 Obstrucții ale tractului urinar (azotemie postrenala)
 Afecțiuni musculare: miastenia gravis, distrofii musculare,
poliomielită
 Rabdomioliză
Scăderea:

 sarcina (valori normale: 0.4-0.6 mg/dL; un nivel de peste


0.8 mg/dL este considerat patologic si impune solicitarea
unor investigatii suplimentare);
 scaderea masei musculare
 carente proteice in dieta
 afectiuni hepatice severe
Clearance-ul de creatinină

 Rata filtrării glomerulare constituie o componentă a


funcţiei excretorii, însă, în acelaşi timp, este recunoscut
ca cel mai bun indicator global al funcţiei renale,
deoarece este redus în general după o alterare structurală
importantă şi aproape toate celelalte funcţii ale rinichiul
scad în paralel cu RFG în afecţiunile renale cronice.

 Boala cronică de rinichi este definită prin prezenţa unor


anomalii în structura sau funcţia rinichiului care persistă >
3 luni şi care au implicaţii asupra sănătăţii indivizilor.
 MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)

 CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration)


 concentraţia creatininei serice
 Vârstă

 Sex

 Rasă

 şi ajustează RFG la suprafaţa corporală (mil/min/1.73 m2)


G1 ≥ 90 mil/min/1.73 m2: GFR normal sau crescut
G2 60-89 mil/min/1.73 m2: Scădere uşoară
G3a 45-59 mil/min/1.73 m2: Scădere uşoară până la moderată
G3b 30-44 mil/min/1.73 m2: Scădere moderată până la severă
G4 15-29 mil/min/1.73 m2: Scădere severă
G5 <15 mil/min/1.73 m2: Insuficienţă renală
Acidul uric

 Acidul uric rezulta din degradarea acizilor nucleici,


reprezentand produsul final al metabolismului purinelor

 Supraproductia de acid uric are loc in urmatoarele


situatii: catabolism excesiv al acizilor nucleici (guta),
produceri si distrugeri masive de celule (leucemie) sau
incapacitate de excretie a produsului final (insuficienta
renala)
Recomandari pentru determinarea acidului uric seric

 evaluarea insuficientei renale;


 monitorizarea tratamentului gutei;
 monitorizarea tratamentului cytostatic

Scăderea:
 Administrarea de medicamente
Creșteri:
 Insuficienta renala
 Guta
 Hiperuricemie asimptomatica (trebuie evaluata periodic pentru guta)
 cresterea distructiei de nucleoproteine: leucemii si sindroame
mieloproliferative cronice, mielom multiplu, limfoame (mai ales
postiradiere), alte neoplasme diseminate, chimioterapie
antineoplazica, anemie hemolitica)
 intoxicatii (barbiturice, alcool metilic, amoniac, monoxid de carbon)
 acidoza metabolica, cetoacidoza diabetica hipertrigliceridemie (80%
din pacienti);
 regim alimentar: dieta cu scaderea proteinelor cu greutate moleculara
mare, nucleoproteine in exces, consumul de alcool
TGO

 AST (TGO) – aspartataminotransferaza este o enzima ce


face parte din clasa transaminazelor

 Spre deosebire de TGP care se gaseste in principal la


nivelul ficatului, TGO este intalnita in mai multe tesuturi:
miocard, ficat, muschi scheletici, rinichi, pancreas, tesut
cerebral, splina, fiind astfel un indicator mai putin
specific al functiei hepatice.
Valori normale:
 Femei < 35 U/L
 Bărbați < 45 U/L
Creșteri:

 cele mai ridicate valori (de 10 – 100 ori valorile normale)


sunt intalnite in afectiunile insotite de necroza hepatica
extinsa, hepatita virala, hepatita toxica
 o crestere si o scadere rapida sugereaza obstructia biliara
extrahepatica
 cresteri marcate (peste 3000 U/l) pot aparea in infarctul
miocardic acut, stari septice, interventii pe cord
 in cazul infarctului miocardic eliberarea enzimei din
celule are loc la 6-12 ore; valorile maxime se obtin la 48
de ore, dupa care se revine la normal in 3-5 zile;
 traumatismelor hepatice, metastazelor hepatice si
rabdomiolizei
Scăderi:

 Azotemie
 dializa renala cronica
 malnutritie, consum de alcool
TGP

 ALT (ALAT), alaninaminotransferaza sau transaminaza


glutampiruvica (TGP) este o enzima ce face parte din
clasa transferazelor

Valori normale:
 Femei < 35 U/L
 Bărbați < 50 U/L
Creșteri:

 cresterile cele mai mari ale valorilor ALT (de 20 – 100 ori
valoarea normala) au fost decelate in cazul hepatitelor
acute virale si toxice
 cresterea rapida si marcata (>600 U/l) urmata de o
scadere abrupta in decurs de 12-72 ore este considerata
caracteristica pentru obstructia acuta a ductelor bilare
 in metastazele hepatice se observa cresteri moderate
 in ciroza hepatica valorile ALT sunt normale sau usor
crescute (de 1-5 ori normalul)
Scăderi:

 infectii urinare
 Neoplazii
 malnutritie, consum de alcool
GGT

 GGT – gama-glutamiltranspeptidaza
 GGT din ser provine in special din ficat.
 Cea mai mare parte este legata de lipoproteine, in special
HDL, dar si de LDL.
 Sinteza GGT poate fi indusa in ficat de colestaza,
consumul cronic de alcool si de dozele terapeutice ale
unor medicamente
Valori normale:
 Femei < 35 U/L
 Bărbați < 60 U/L
 Creșteri:
 in hepatita cronica activa, virala sau autoimuna –
cresterile pot depasi de 7 ori limita superioara a
normalului
 in hepatita alcoolica acuta – GGT/TGO >6;
 in ciroza hepatica – cresterile sunt in medie de 2 ori in
ciroza posthepatitica si in jur de 10 ori in ciroza alcoolica;
 in ciroza biliara primitiva – GGT creste paralel cu
fosfataza alcalina, inaintea aparitiei icterului, cresterile
putand ajunge pana la de 13 ori limita superioara a
normalului;
 in sindromul de colestaza – GGT si fosfataza alcalina cresc
aproximativ in aceeasi proportie in colestaza mecanica si
virala; in medie cresterile depasesc de 6 ori normalul
 in tumorile hepatice primitive, metastazele hepatice –
evolutia este paralela cu cea a fosfatazei alcaline si
cresterile pot depasi de 14 ori valoarea normala
 Medicație anticonvulsivantă
 pancreatite acute (de 5 ori mai mari decat valorile
normale)
 infarct miocardic acut
Scăderi:

 Medicamente precum azatioprina, estrogeni conjugati,


metotrexat
 Hemoliza intensa poate genera valori fals scazute ale GGT

Copy protected with Online-PDF-No-Copy.com