UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT BUCUREŞTI

FACULTATEA DE KINETOTERAPIE
PROGRAMUL DE STUDII KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

LP 11 – SEMESTRUL 2

MUŞCHII TRUNCHIULUI
 MUŞCHII TRUNCHIULUI

Au fost grupaţi în:

A. muşchii regiunii anterioare (ai toracelui)

• muşchii regiunii posterioare (ai spatelui şi ai cefei)

• muşchii abdomenului
 TORACELE

Toracele constituie porţiunea superioară a trunchiului.

El conţine cavitatea toracică în care sunt situate: cea mai
mare parte a organelor aparatului respirator, o parte a tubului
digestiv, organul central al aparatului circulator şi vasele
mari din imediata sa apropiere, noduri limfatice, marile
colectoare limfatice şi nervi importanţi. Scheletul toracelui
este reprezentat de coloana vertebrală toracică, stern şi
coaste, articulate între ele pentru a forma toracele osos .
 TORACELE
Limitele toracelui
-Superior: limita de suprafaţă porneşte de la incizura jugulară
a sternului, trece de o parte şi de cealaltă de-a lungul
claviculelor până la articulaţiile acromioclaviculare; se
continuă apoi prin linia orizontală ce trece prin procesul
spinos C7

-Inferior: baza procesului xifoid, arcul costal până la coasta

X-a, vârful coastelor XI şi XII, marginea inferioară a acesteia
din urmă şi discul intervertebral T12-L1
Linii convenţionale de orientare:
- linia mediosternală - linia
mediană anterioară;
- linia parasternală - de-a lungul
marginii sternului;
- linia mamelonară - verticala
care coboară prin papila mamară
(locul de unire a treimii mediale
cu cele două treimi laterale ale
claviculei) Din cauza situaţiei
variabile a mamelonului, mai
ales la femeie, este folosită de
obicei
- linia medioclaviculară -
verticala care coboară prin
mijlocul claviculei
Linii convenţionale de orientare:
- linia axilară anterioară - verticala
coborâtă prin marginea anterioară
a şanţului axilar; când braţul este
în abducţie sau ridicat vertical,
corespunde marginii anterioare a
muşchiului pectoral mare
- linia medioaxilară - verticala
coborâtă din vârful axilei;
- linia axilară posterioară - este
verticala coborâtă prin marginea
posterioară a şanţului axilar; ea
corespunde marginii laterale a
muşchiului dorsal mare;
Linii convenţionale de orientare:
- linia scapulară - verticala
coborâtă prin unghiul inferior
al scapulei;
- linia paravertebrală -
verticala coborâtă prin vârful
proceselor transverse; se
poate preciza doar pe
radiografii;
- linia mediană posterioară -
verticala coborâtă pe linia
mediană a spatelui, de-a
lungul proceselor spinoase.
 Muşchii trunchiului

A. MUŞCHII TORACELUI
B. muşchii toracelui - se leagă de oasele cutiei toracice
- 2 grupe:
- muşchi extrinseci - leagă membrul superior de torace:
- vertebrohumerali – muşchiul latissim
- costoscapulari – m. dinţat ant şi pectoralul mic
- toracohumerali – muşchiul pectoral mare

- muşchi intrinseci - formaţi din materialul muscular propriu

al peretelui toracic,
- sunt situaţi în acelaşi plan cu scheletul costal al toracelui,
pe care se şi inseră
 Muşchii trunchiului

a. Muşchii extrinseci
1.Muşchiul pectoral mare
- muşchi lat, voluminos, triunghiular
- în partea ant-sup. a toracelui
- ORIGINE: 3 fascicule musculare
- sup. - clavicular → jumătatea medială
marg ant claviculă
- mijl. - sternocostal → faţa ant stern şi
cartilajele primelor 6 coaste
- inf. - abdominal → teaca m. drept
abdominal
- INSERŢIE: → creasta tuberculului mare
 Muşchii trunchiului

2. Muşchiul pectoral mic

- ORIGINE: pe feţele antero-laterale

ale coastelor III, IV şi V,

- INSERŢIE: pe marginea medială a

procesului coracoid al scapulei
 Muşchii trunchiului

3. Muşchiul dinţat anterior

- muşchi lat, în formă de evantai, - în
partea superioară şi laterală a toracelui

- ORIGINE: faţa exterioară a primelor 10

coaste

- INSERŢIE: marginea medială a scapulei

 Muschii intercostali
• Mm. intercostali ext. ocupă
spaţiile intercostale, de la
nivelul col. vertebrale până în
dreptul art. condrocostale
•Se continuă până la stern cu
membrana intercostală ext.
• Mm. intercostali int. se
întind de la unghiul costal
până la marginea sternului
• La extremitatea posterioară
a spaţiilor intercostale, ei se
continuă cu membrana
intercostală internă
 Muschii intercostali

• Ambele categorii de muşchi

intercostali se insera pe
marginile adiacente ale
coastelor alăturate.
• Din planul profund al
muşchilor intercostali interni
se desprind muşchii
intercostali intimi, care se
insera pe buza internă a
şanţului costal supraiacent
ACŢIUNE:
• Mm. intercostali externi sînt
inspiratori (ridicători ai
coastelor)
• Mm. intecostalii interni sînt
expiratori (coborâtori ai
coastelor)
• Ei prezintă un rol important
în constituirea pereţilor
toracici; datorită elasticităţii
lor, toracele se poate mări şi
micşora
 Planul muscular toracic profund

• Muşchii subcostali

• în partea anterioară inserţiile

costale ale muşchiului
transvers al toracelui şi
inserţiile porţiunii costale a
diafragmei
 MUSCHII TORACELUI

superficial:
m.pectoral mare

m.subclavicular
m.dintat mare

m.pectoral mic
profund:

M. INTERCOSTALI EXTERNI

M. INTERCOSTALI INTERNI

M. RIDIC~TORI AI COASTELOR

M. SUBCOSTALI

M. INTERCOSTALI INTIMI

M. TRANSVERS TORACIC
 M. PECTORAL MARE
Originea se realizeaz` prin trei p`r]i:
-clavicular`, \n jum`tatea medial` a marginii anterioare a
claviculei;
-sternocostal`, pe fa]a anterioar` a sternului;
-abdominal`, pe teaca dreptului abdominal.
Inser]ia se realizeaz` printr-un tendon comun pe creasta tuberculului mare
al humerusului.
Ac]iune:
-coboar` [i proiecteaz` anterior um`rul; aceast` ac]iune are
loc c#nd punctul fix este pe torace;
-adduc]ie, rota]ie medial`, flexie a bra]ului; aceast`
ac]iune are loc c#nd punctul fix este pe torace;
-intervine \n c`]`rare; ac]iunea are loc c#nd punctul fix este
pe humerus;
-este inspirator auxiliar.

M. PECTORAL MIC

Originea este pe fe]ele anterolaterale ale costelor 3 - 5.

Inser]ia este pe procesul coracoid.
Ac]iune:
-proiecteaz` anterior um`rul [i coboar` unghiul lateral al
scapulei; ac]iunea se realizeaz` c#nd ia punct fix pe coaste.
-ridic` coastele, fiind mu[chi inspirator auxiliar; ac]iunea are
loc c#nd ia punct fix pe procesul coracoid
 Pectoral mic

deltoid

coracobrahial Pectoral mare

Pectoral mic

brahial
 M. DIN}AT MARE
Originea este pe fe]ele laterale [i marginile superioare ale primelor 10
coaste.
Inser]ia este pe marginea medial` a scapulei.
Ac]iune :
-coboar` coastele; ac]iunea are loc c#nd ac]ioneaz` fibrele sale
superioare ce iau punct fix pe scapul`;
-ridic` coastele; ac]iunea are loc c#nd ac]ioneaz` fibrele sale
inferioare ce iau punct fix pe scapul`;
-ajut` mu[chiul deltoid \n ridicarea bra]ului;
-particip` la proiec]ia anterioar` a scapulei (aceast`
ac]iune este realizat` \mpreun` cu mu[chiul pectoral mic);
-intervine \n bascula scapulei, ac]iune realizat` de fibrele sale
inferioare \mpreun` cu fibrele ascendente ale mu[chiului
trapez.

M. SUBCLAVICULAR
Originea este pe fa]a superioar` a primei coaste (medial).
Inser]ia este pe fa]a inferioar` a claviculei.
Ac]iune:
-coboar` clavicula, \n cazul \n care ia punct fix pe coaste.
-ridic` prima coast`, fiind mu[chi inspirator; ac]iunea se
realizeaz` c#nd ia punct fix pe clavicul`.
 Mu[chii profunzi ai toracelui

Mu[chii profunzi intervin \n mecanica respira]iei, fiind mu[chi proprii ai toracelui

(intrinseci). Ei ocup` spa]iile intercostale, fiind dispu[i \n trei straturi:

extern: mu[chii intercostali externi

mijlociu: mu[chii intercostali interni
intern:
- mu[chii ridic`tori ai coastelor
- mu[chii subcostali
- mu[chii intercostali intimi
- mu[chiul transvers toracic

M. INTERCOSTALI EXTERNI
Au originea pe marginea inferioar` a coastei superioare, inser]ia pe marginea superioar` a coastei inferioare, iar ca
ac]iune sunt mu[chi inspiratori, deci ridic` coastele.

M. INTERCOSTALI INTERNI
Au originea [i inser]ia invers ca preceden]ii, iar ca ac]iune sunt mu[chi expiratori, deci coboar` coastele.
M. RIDIC~TORI AI
COASTELOR

Au originea pe procesele transverse C7 - T11,

inser]ia pe fa]a lateral` a coastei inferioare, iar
ac]iunea este de a ridica coastele.

M. SUBCOSTALI
Au originea pe fa]a medial` a unei coaste, inser]ia
pe a doua, a treia coast` supraiacent`, iar ca ac]iune
sunt mu[chi expiratori.

M. INTERCOSTALI INTIMI
Sunt situa]i \n treimea lateral` a spa]iilor intercostale
inferioare.

M. TRANSVERS TORACIC
Originea este pe fa]a posterioar` a procesului xifoid [i
pe cartilajele costale 3 - 7.
Inser]ia este pe cartilajele costale 2- 6, pe marginea
lor inferioar`.
Ac]iune: este mu[chi expirator.
Regiunea diafragmatică
Este regiunea parietală inferioară a toracelui, constituită de un
singur plan, cel al muşchiului diafragma.
Ea separă cavitatea toracică de cea abdominală, astfel încât
reprezintă în acelaşi timp şi peretele superior al abdomenului.
Forma regiunii este cea a diafragmei: ea prezintă pe linia mediană
o puternică boltire cu convexitatea în sus, în timp ce periferia
regiunii corespunzând inserţiilor musculare, rămâne fixată mult
mai jos. În acest fel, conţinutul abdominal se ridică mult în
torace în porţiunea mijlocie, în timp ce cavitatea şi viscerele
toracice se insinuează spre abdomen la nivelul circumferinţei
bolţii diafragmatice.
Pe o secţiune transversală trecând prin baza toracelui, vom întâlni
atât organe toracice cât şi organe abdominale, deşi cele două
cavităţi sunt separate prin diafragmă.
Muşchiul diafragma
prezintă două porţiuni
distincte, una centrală -
aponevrotică, şi una
periferică - musculoasă
Centrul tendinos al
diafragmei este
porţiunea aponevrotică,
în formă de trifoi
 Orificiile diaframei
Hiatul aortic este delimitat
între vertebra T12, cei doi
stâlpi ai diafragmei şi
ligamentul arcuat median.
Hiatul esofagian, situat pe
un plan anterior şi superior
faţă de precedentul (în
dreptul vertebrei T10), este
cuprins de cele mai multe
ori în grosimea stâlpului
drept al diafragmei.
Orificiul venei cave
inferioare este situat în
centrul tendinos, la unirea
foliolei anterioare cu cea
dreaptă. Pereţii venei aderă
de marginile orificiului
 Raporturi
Faţa superioară:
•în partea centrală - pericardul
care aderă de foliola anterioară,
iar de o parte şi de cealaltă -
pleura diafragmatică şi baza
plămânilor
Faţa inferioară:
• tapetată de peritoneul parietal
• corespunde - de la dreapta la
stânga - feţei diafragmatice a
ficatului, fundului stomacului şi
feţei diafragmatice a splinei
• în partea posterioară este în
raport cu rinichii şi glandele
suprarenale.
 BIBLIOGRAFIE
Nr
Anul
.
Autor (i) Titlul Editură/Oraş apariţi
cr
ei
t.
1
Buzescu A. Note de curs UNEFS 2018
Bucureşti
2
Buzescu A. Anatomie şi biomecanică - Lp - UNEFS 2018
CD Bucureşti
3 Buzescu A Anatomie şi biomecanică Ed. Bren, 2014
Bucureşti
4 Buzescu A. Caiet de lucrări practice – Ed. Alexandru 2004
Scurtu L. osteologie, 27,
artrologie, miologie – vol.I Bucureşti
5 Buzescu A. Anatomia omului Litografie 2001
ANEFS,
Bucureşti
6 Buzescu A. Anatomie şi biomecanică Litografie 2002
ANEFS,
Bucureşti
7 Buzescu A. Lucrări practice anatomie Litografie 1996
Scurtu L. ANEFS,
Bucureşti
8 Kamina P. Bazele anatomiei- Ed. Litera, 2015
organogeneză, morfologie, București
anatomie funcționlă.
9 Netter H. F. Atlas de anatomie a omului Ed. Callisto, 2013
Netter București
(ediția a 5-a)
10 Papilian V. Anatomia Omului. Aparatul Ed. All, 2008
locomotor. Vol I (editia a XII-a) București
Vă mulțumesc
pentru atenție!