MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

LICEUL TEHNOLOGIC ,, OVID CALEDONIU,, TECUCI

PROIECT

EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE NIVELUL

5.

DOMENIUL : SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICARE PROFESIONALA:

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR PROIECT:

MAISTRU INSTRUCTOR BEJAN NICOLETA

ABSOLVENT :

DUMITRESCU GABRIELA

2018
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
LICEUL TEHNOLOGIC ,, OVID CALEDONIU,, TECUCI

INGRIJREA PACIENTELOR CU CHIST OVARIAN OPERAT

DOMENIUL : SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICARE PROFESIONALA:

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR PROIECT:

MAISTRU INSTRUCTOR BEJAN NICOLETA

ABSOLVENT :

DUMITRESCU GABRIELA

2018
MOTTO:

,, Scopul final al îngrijirii bolnavului este vindecarea lui ,,

C. Mozes
INGRIJIREA PACIENTELOR CU CHIST OVARIAN OPERAT

CAPITOLUL I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OVARULUI

I.1. Anatomia ovarului

I.1.1.Definitie

Ovarul este glanda sexuala feminina ,organ pereche unul drept si unul stang ,cu dubla functie
secretoare interna si externa ,astfel este glanda endocrina care,prin hormonii produsi determina
caracterele sexuale secundare si joaca rol deosebit in realizarea tipului constitutional feminin.

Ovarele sau gonadele feminine sunt pe de o parte organe ce formeaza ovulele, iar pe de alta
parte, glande cu secretie interna, fiind din acest punct de vedere analoage testiculelor.

Situate in partea superioara a cavitatii pelviene si avand forma ovala, ele masoara 2,5 cm lungime
si 1,2 centimetri latime. Partea exterioara sau cortexul inchide foliculul primar si secreta hormoni;
partea interna sau medulla este bogata in vase de sange si in tesut conjunctiv si muscular.

La fel ca testiculele, ovarele au doua functii principale: maturizarea si eliberarea ovulelor si

producerea de hormoni sexuali. Contrar testiculelor care produc spermatozoizi pe toata durata vietii,
foliculii primordiali sunt deja prezenti in ovare inca de la nastere. Acesti foliculi provin din epiteliul
germinativ situat la suprafata fiecarui ovar. Unele dintre aceste celule migreaza catre interior; ele
sunt atunci inconjurate de o membrana granulata si formeaza, prin urmare, celule mari ce vor deveni
ovule. In jur de 0,75 milioane de astfel de foliculi primordiali sunt prezenti in ovare la nastere, dar
numai 450 dintre ei vor ajunge poate la maturitate in timpul vietii reproductive a femeii. Ei sufera un
proces de degenerare pe intreaga durata a vietii, la pubertate ajungand la aproximativ 400.000, care
nu se mai regasesc dupa menopauza.
Ovarele secreta estrogeni, progesteroni si androgeni masculini.

Estrogenii determina aproape toate caracterele sexuale secundare ce fac distinctia intre femei si
barbati: cresterea elementelor glandulare in sani, depunerile lipidice in zonele caracteristice, precum
coapsele si soldurile, transformarea bazinului care capata o forma ovoida si parul pubian. Actiunea
sa este primordiala in prima faza a ciclului menstrual, pe cand progesteronul controleaza cea de-a
doua faza. Acesta din urma influenteaza activitatea secretoare a glandelor mamare si inhiba
contractiile uterine in timpul graviditatii. Rolul androgenilor este acela de a stimula interesul sexual.

Hormonii ovarieni sunt controlati printr-o retroactiune negativa, la fel ca si hormonii testiculari ,
insa producerea lor este ciclica. Acest principiu retroactiv implica trei grupe diferite de hormoni: a)
substantele neurosecretoare sau factorii relaxanti ai hormonului foliculo- stimulant si ai hormonului
luteinizant provenind din hipotalamus. b) hormonul foliculo-stimulant si hormonal luteinizant
provenind mezovariană este legată prin mezovar de foiţa posterioară a ligamentului larg. Pe aici
elementele vasculo-nervoase abordează ovarul – pe această margine se găseşte deci hilul ovarului.
din adenohipofiza (pituitara) . c) estrogenii si progesteronul provenind din ovare. Forma. Ovarul a
fost comparat cu o migdală verde; el are forma unui ovoid puţin turtit. Este dispus cu axul mare
vertical şi i se descriu: două feţe (medială şi laterală), două margini (liberă şi mezovariană), două
extremităţi (tubaraşi uterină)

Culoarea, aspectul, consistenţa şi dimensiunile ovarelor se modifică în raport cu vârsta şi

perioadele fiziologice ale femeii.

Culoare. Ovarul este albicios la nou născută, roz palid la fetiţă, la femeia adultă are o culoare
roşiatică ce se accentuează în timpul menstruaţiei. După menopauză devine albicios cenuşiu.
Aspectul ovarului este neted şi regulat până la pubertate. De la această epocă capătă un aspect
neregulat, suprafaţa sa fiind presărată cu numeroase depresiuni, cicatrici, unele lineare altele
neregulate. Cicatricile rezultă din involuţia corpilor galbeni.

Consistenţa ovarului la femeia adultă este elastică, dar fermă astfel că el este palpabil la examenul
ginecologic. După menopauză capătă o consistenţă dură, fibroasă.
Numărul ovarelor. În mod normal sunt două. Pot exista ovare supranumerate, după cum poate lipsi
un ovar.

Dimensiunile ovarului cresc cu vârsta până la maturitate. La femeia adultă, are aproximativ
următoarele dimensiuni: 4 cm lungime, 3 cm lăţime, 1 cm grosime. După menopauză el se atrofiază
progresiv.

Greutatea ovarului la femeia adultă este de aproximativ 6-8g.

I.1.2. Structura ovarului

Ovarul este acoperit la suprafaţă de un epiteliu simplu – epiteliul ovarian. Sub acest epiteliu se
găseşte un înveliş conjunctiv – albugineea ovarului. Sub albuginee se află ţesutul
propriu, parenchimul glandular, cu două zone: medulară şi corticală.

1. Zona corticală este localizată la periferia ovarului. În această zonă se află foliculii ovarieni,
aflaţi în diferite faze de evoluţie.
Foliculul ovarian este unitatea morfologică şi funcţională a ovarului. El se poate prezenta în
diferite faze de evoluţie. Stadiul iniţial de dezvoltare este cel de folicul primordial. El e alcătuit
dintr-o celulă centrală, ovocitul de ordinul I (din care se va forma ovulul, celula sexuală feminină),
iar în jurul lui din nişte celule epiteliale, numite celule foliculare.
La naştere există între 40.000 şi 400.000 de foliculi primordiali. Dar, în timp, ei degenerează,
astfel încât în perioada cuprinsă între pubertate şi menopauză (în aproximativ 30 de ani) ajung la
maturitate doar 300-400, câte unul în fiecare lună. Folicul primordial suferă o serie de transformări
în evoluţia sa. Astfel, ovocitul de ordinul I se divide printr-o diviziune reducţională (meioză),
numărul cromozomilor în cele două celule rezultate fiind înjumătăţit (23 de cromozomi). Din el se
formează ovocitul de ordinul II şi primul globul polar.

Foliculul devine treptat un folicul matur, având lichid folicular, ce conţine hormoni estrogeni.
Foliculul matur se apropie de suprafaţa ovarului şi expulzează lichidul folicular şi ovocitul de
ordinul II, fenomen numit ovulaţie, care se produce la mijlocul ciclului menstrual. Partea restantă
din folicul se transformă în corpul galben, care secretă progesteron.

După ovulaţie, ovocitul de ordinul II se divide printr-o diviziune ecuaţională (mitoză) în ovul şi al
doilea globul polar. Dacă ovulul nu este fecundat, corpul galben în câteva zile (11-12 zile)
involuează, transformându-se în corpul galben catamenial (menstrual). Dacă ovulul este fecundat,
corpul galben se dezvoltă, transformându-se în corpul galben de sarcină, secretând o cantitate mare
de progesteron, absolut necesar pentru evoluţia sarcinii. El ajunge la un diametru de 2-3 cm,
rămânând în stare de funcţionare 5-6 luni. În a doua parte a sarcinii el involuează şi se transformă în
corpul alb, corpus albicans.

2. Zona medulară este situată la mijlocul ovarului şi conţine vase sanguine, vase limfatice, fibre
nervoase vegetative şi ţesut conjunctiv. Ea este înconjurată de zona corticală, fiind alcătuită dintr-
un ţesut conjunctiv fibros şi un număr redus de celule endocrine. Rolul zonei medulare este de
susţinere şi nutriţie a ovarului, precum şi de secreţie hormonală

I.1.3.Rolul ovarului

Rolul ovarului este dublu: eliberarea de ovulele maturizate in folicul in fiecare lună începând cu
pubertatea şi până la menopauză si secretia de hormonii sexuali feminini (estrogenii)

I.1.4.Functia ovarului

Functia endocrina a ovarului este realizata de celulele interne a foliculilor ovarieni si de

celulele corpului galben .Foliculii ovarieni secreta, in prima etapa a ciclului ovarian, hormonii
estrogeni (estrona, estradiolul, estriolul, cunoscuti sub numele de foliculina). Corpul galben secreta,
in a doua etapa a ciclului ovarian, dupa ovulatie, progesteronul si inhibina.
Estrogenii:
- determina scaderea secretiei de FSH, urmata de cresterea in dimensiuni a adenohipofizei;
- influenteaza centrii hipotalamici responsabili de reglarea activitatii sexuale;
- la fete, in perioada pubertatii, determina cresterea glandelor mamare si pigmentarea areolei
mamare, precum si aparitia caracterelor sexuale secundare;
- la femei, determina proliferarea mucoasei uterine si a glandelor acesteia, stimuleaza dezvoltarea
stromei si a vaselor uterului, proliferarea musculaturii si a epiteliilor trompelor uterine;
- au efecte metabolice: scad concentratia glucozei in sange, stimuleaza sinteza proteica,
favorizeaza retentia apei si sodiului in organism si depunerea calciului in oase.

Progesteronul:
- pregateste tractul genital feminin pentru nidatia ovulului fecundat si mentinerea sarcinii;

Inhibina:
- inhiba secretia de FSH si LH.
Reglarea secretiei de hormoni ovarieni este realizata de catre adenohipofiza, hipotalamus si
sistemul limbic. FSH initiaza si continua maturatia foliculilor ovarieni, iar LH determina formarea
corpului galben.

Secretia FSH si LH este controlata de hipotalamus prin feed-back.

Aproximativ la fiecare 28 de zile, FSH si LH determina inceputul maturarii foliculilor ovarieni,
dintre care doar unul singur ovuleaza (ovulatia reprezinta procesul de eliberare a folicului matur,
care devine ovul fecundabil) in a 14-a zi a ciclului ovarian. Dupa ovulatie, celulele secretorii ale
foliculului se transforma in corp galben, care secreta cantitati mari de foliculina si progesteron.
Dupa circa 2 saptamani, corpul galben degenereaza, secretia de foliculina si progesteron scade mult
si se instaleaza menstra. Urmeza apoi un nou ciclu ovarian. Asociat productiei ciclice de foliculina si
de progesteron este si ciclul endometrial, cu urmatoarele faze:

- faza proliferativa - sub influenta unor cantitati mari de estrogeni, are loc proliferarea
endometrului (mucoasa uterului);
- faza secretorie- se finalizeaza cu aparitia unor depozite considerabile de substante nutritive la
nivelul endometrului, depozite necesare pentru implantarea si dezvoltarea oului;
- faza menstruala- are loc daca ovulul nu a fost fecundat.
 Fiziologia ovarului

Fiziologia ovarului

I.2. FIZIOLOGIA OVARULUI

Viata genitala a femeii se afla sub dependenta multiplilor factori hormonali si parahormonali,
activitatea normala a aparatului genital feminin presupunand integritatea anatomica si functionala a
sistemului nervos central si a sistemului endocrin.
Pentru o buna functionalitate a acestuia este necesara si o integritate anatomica si functionala a
sa, modificarile anatomo-patologice sau fiziopatologice dand patologia specifica a aparatului genital
feminin.
In desfasurarea normala a functiilor fundamentale ale aparatului genital (functia menstruala,
sexuala si de reproducere), participa componente ale sistemului nervos central.
Reglarea neuroendocrina presupune actiunea unui complex de factori care se desfasoara in
interrelatie, conditionare reciproca, coordonare si armonie asupra unor structuri specializate filo si
ontogenetic cum sunt: cortexul, hipotalamusul hipofizar, ovarul, glandele mamare etc.
Conexat cu acestea, sistemul cortico-diencefalic, formatiunea reticulata mezencefalica si complexul
hipotalamo-hipofizar realizeza integrarea functiei aparatului genital in functionarea unitara a
organismului si la viata de relatie, cu mediul inconjurator.
Hipotalamusul reprezinta organul central de coordonare a activitatii endocrine.
Centrii superiori (neocortexul frontal, parietal, paleocortexul, hipocampul, sistemul amigdalian,
stria terminalis, formatiunea reticulara, tecum etc.) trimit informatii hipotalamusului, care este in
stransa legatura cu acesti centri corticali si subcorticali prin cai aferente si eferente.
La nastere, hipotalamusul nu este diferentiat din punct de vedere al centrilor sexuali, aceasta
diferentiere sexuala aparand intre prima zi si a zecea zi de viata.
Hipotalamusul se dezvolta deci dupa tipul feminin si regleaza secretia de gonadostimuline in mod
ciclic, cu deviatia instinctului sexual in sens feminin.
Centrii responsabili de reglarea secretiei gondotrofinelor sunt repartizati in 3 zone anatomice ale
hipotalamusului (regiunea mediana si doua regiuni laterale).

Nucleii hipotalamici se impart in 3 grupe: grupul anterior, mijlociu si posterior.

I.2.1. Hormonii sexuali feminini estrogeni :

1.) Definitie
Ce sunt hormonii estrogeni?
- hormonii estrogeni, numiţi şi hormoni foliculari, sunt hormoni sexuali feminini ,
- se sintetizează în cea mai mare parte în ovare ( în foliculii ovarieni şi corpul galben) şi într-o
cantitate mai mică în glandele suprarenale. În timpul sarcinii, se sintetizează şi de către placentă,
- aceşti hormoni se sintetizează şi la bărbaţi în cantităţi mici la nivelul testiculului; de asemenea o
anumită cantitate de testosteron ( hormon sexual masculin) se transformă sub acţiunea unei enzime
în estrogen,
- din punct de vedere.chimic, hormonii estrogeni sunt hormoni steroizi care au ca şi precursor
colesterolul.

2.) Clasificarea horminilor estrogeni şi acţiunea lor:

a.) Naturali:
- Estradiol
- Estrona
- Estriol
Dintre aceşti hormoni naturali doar Estriolul poate fi folosit în tratament, pe cale orală. Ceilalţi doi
hormoni administraţi pe cale orală nu au nici un efect iar dacă sunt administraţi pe cale injectabilă se
metabolizează foarte repede, efectul lor fiind ineficient. Din acest motiv, sunt folosiţi estrogeni
sintetici ( fie prin esterificare a hormonului natural, fie prin substituirea lor cu derivaţi care vor fi
metabolizaţi mai încet în organism).

(1) Sinteza hormonilor naturali :

- în organism colesterolul este „cărămida” de construcţie a hormonilor sexuali masculini şi feminini,
- lanţul de sinteză al acestor hormoni este următorul: Colestrol, Pregnenolon, Progesteron, 17 alfa
– Hidroxiprogesteron, 4- 1 Androsten- 3, 17 –dion, Testosteron, 19 Hidroxitestosteron, Estradiol.
Prin oxidarea grupei OH în poziţia 17 se transformă în Estronă.
- în sânge hormonii estrogeni sunt legaţi de o proteină şi transportaţi către diferite organe ( sâni şi
uter ) unde ei sunt direcţionaţi către nucleul celulelor din organul respectiv şi astfel influenţează
activitatea celulară,
- spre deosebire de alţi hormoni ( ex. Adrenalina), aceşti hormoni sexuali (steroizi), nu pot să-şi
exercite acţiunea decât dacă pătrund în interiorul celulei ţintă unde se leagă de un receptor ( proteina
sus menţionată) şi pătrunde astfel în nucleu unde va sintetiza proteine.
- acţiunea hormonilor începe doar după câteva ore după ce a pătruns în celulă, prin intermediul
acestor proteine sintetizate.
Estrogenul natural, după administrare se metabolizează rapid de către ficat şi este inactivat, motiv
pentru care nu este eficient în tratament dar nici ca şi contraceptiv.

(2). Acţiunea hormonilor estrogeni naturali:

- maturarea ovulului, fiind apt pentru fecundare,
- vascularizarea bună a mucoasei uterine,
- dezvoltarea vaginului, uterului, ovarului şi a a trompelor uterine,
- dezvoltarea caracterelor sexuale feminine ( creşterea sânilor, pilozitatea axilară şi pubiană, a
organelor sexuale externe),
- dezvoltarea colului uterin, secreţia lui ( mucusul cervical) devine fluidă şi favorizează înaintarea
spermatozoizilor spre uter,
- „informează” hipofiza când ovulul este matur şi astfel declanşează în mod indirect ovulaţia,
- concentraţia hormonilor estrogeni se modifică de mai multe ori în timpul ciclului menstrual
- ei intervin în timpul ciclului menstrual, în prima fază a acestuia, prin creşterea şi dezvoltarea
mucoasei uterine ( endometrul),
- secreţia de estrogeni este stimulată de către hipofiză prin intermediul unor hormoni: FSH şi LH,
- în timpul sarcinii:
- nivelul estrogenilor creşte de 10-100 de ori ;
-din ziua a 8-a după concepţie placenta va secreta hormonul hCG ( hormon
gonadotrop) şi o cantitate crescută de estrogeni;
-din acest motiv, hipofiza nu mai poate primi „semnalul” (când scade estrogenul) şi
trebuie eliminat ovulul, deci nu mai are loc ovulaţia.
- după menopauză sinteza acestor hormoni cunoaşte o scădere bruscă , importantă.
(3) Acţiunea hormonilor estrogeni sintetici:

- Etinilestradiol
- Mestranolul
- ambii hormoni sunt derivaţi din estrogenul natural, endogen

Estradiolul,
- hormonul sintetic Etinilestradiol este o componentă a pilulei contraceptive sintetice, alături de
hormonul progesteron. Are o activitate mult mai ridicată decât hormonul natural ( Estradiol) şi poate
fi administrat pe cale orală, fără să fie dezactivat,

Mestranolul
-are un efect similar cu Etinilestradiolul, având în plus un grup metil în poziţia C3. El este
metabolizat în organism şi transformat tot în Etinilestradiol - partea sa activă. Se administrează tot
pe cale orală.
(4) - modificările, respectiv conjugările care se fac acestor hormoni, fac însă foarte dificilă
metabolizarea lor de către ficat (!) - doar un procent de 40-60% din hormon va trece în sânge şi va fi
folosit de către organism, restul(40-60%) se depozitează în ficat. Fixarea intensă a etinilestradiolului
în ficat este responsabilă de efectele metabolice ( efecte secundare importante )

(5), - aceşti hormoni nu circulă ca şi estrogenul natural legaţi de proteine, motiv pentru care
difuziunea în organism este foarte rapidă, - după administrare pe cale orală, estrogenii sintetici,
datorită modificărilor chimice din structura lor, au o durată şi un potenţial de acţiune mult mai mare
decât a celor naturali, fiind mult mai greu metabolizaţi de către ficat, motiv pentru care cresc însă
mult şi efectele lor secundare, etabolice.

Acţiunea hormonilor estrogeni sintetici:

Etinilestradolul: - inhibă ovulaţia prin suprimarea ( inhibiţia) hormonilor hipofizari ( FSH şi LH ).

Astfel aceşti hormoni hipofizari nu mai stimulează ovarul să secrete hormoni estrogeni endogeni,
deci ovarul este practic 3 pus în repaus. Acelaşi lucru se întâmplă de fapt şi în cazul unei sarcini,
motiv pentru care organismul este „păcălit” şi reacţionează asemănător ca într-o sarcină, - inhibă
implantaţia embrionului în uter, prin alterarea mucoasei uterine ( vezi ciclul menstrual), modificări
care vor duce la eliminarea embrionului, deci la avort (!), - accelerează transportul ovocitului prin
trompa uterină.

(6) Acest lucru poate duce la distrugerea lui datorită faptului că ovocitul rezultat după fecundare mai
rămâne în mod normal pe loc câteva ore , timp în care se divizează. Apoi începe migrarea lui prin
trompă către uter. În tot acest timp el se hrăneşte din secreţiile de la nivelul trompei. Dacă
transportul lui este foarte mult accelerat de către estrogenii sintetici, riscă să nu se termine
diviziunea, nu se mai hrăneşte, deci va fi distrus şi eliminat ( avortat !)

- esrtogenii sintetici stimulează sistemul imun, motiv pentru care un tratament estrogenic poate
induce boli autoimune (!) precum Lupus Eritematos Sistemic, Eritem nodos precum şi reacţii
autoimune ca: prurit, eczeme, etc.

- estrogenii sintetici pot avea efecte negative asupra psihicului precum depresii, şi insomnii.

(7) Aspecte particulare :

Hiperandrogenismul
- Sindromul ovarelor polichistice: Un procent de 5-10 % dintre femei suferă de consecinţele unui
deficit, condiţionat genetic, al transformării hormonilor masculini în cei feminini, având ca rezultat
sindromul ovarelor polichistice, însoţit cu obezitate. La aceste femei se află o cantitate crescută de
hormon natural Estrona. Din acest motiv este dereglată activitatea hormonilor hipofizari ( FSH şi
LH) şi întregul lanţ de reglare hormonală a ciclului menstrual.

I.2.2. Hormonii sexuali feminini progesteronii :

1.) Ce este Progeseronul ?

Progesteronul este ca şi estrogenul, un hormon sexual feminin, secretat de către ovar (corpul
galben) în a doua jumătate a ciclului menstrual iar în timpul sarcinii în cantităţi mult mai mari de
către placentă. O mică cantitate este secretată de către glandele suprarenale ( corticosuprarenală ).
Este ca şi estrogenul, un hormon steroid derivat de la colesterol , - secreţia hormonului este reglată
tot de către centrii superiori din creier ( hipotalamus şi hipofiză ) ca şi în cazul estrogenului, -
progesteronul este de asemenea şi un intermediar în sinteza multor altor hormoni, inclusiv
testosteron şi estrogen, (1)( Dr.med. Karlheinz Zellberger), - deoarece există şi preparate sintetice
de progesteron, ei se clasifică în hormoni naturali ( endogeni) secretaţi de către organism şi hormoni
exogeni, sintetici, fiind derivaţi sintetici ai progesteronului natural.

2.) Clasificarea hormonilor Progesteroni :

a.) naturali
b.) sintetici, Hormonii sintetici se numesc Progestative de sinteză, fiind derivaţi sintetici ai
progesteronului natural.

3.)Acţiunea Progesteronului natural:

- activitatea lui cea mai importantă începe după ovulaţie, în a doua parte a ciclului menstrual, deci
în faza secretorie sau luteală ( zilele 15-28 ale unui ciclu regulat);
- odată secretat de către ovar ( corpul galben), progesteronul pregăteşte mucoasa uterină
(endometrul ) pentru o eventuală sarcină, respectiv pentru implantarea ( nidaţia) embrionului în uter
prin dezvoltarea ( proliferarea) endometrului,
- pregăteşte apoi glandele mamare pentru secreţia lactată,
- creşte temperatura bazală
- se opune efectului estrogenilor asupra gandelor mamare şi mucoasei uterine, reglând astfel
acţiunea lor,
- sub influenţa acestui hormon, glandele din mucoasă cresc şi se umple de glicogen ( de care va
avea nevoie embrionul pentru a se hrăni), se dezvoltă vasele sanguine,
- creşte vâscozitatea secreţiilor colului uterin şi volumul secreţiilor vaginale, care nu lasă să
ascensioneze spermatozoizii spre uter,
- progesteronul creşte de asemenea tonusul muscular al colului uterin şi astfel colul se închide şi
devine un real obstacol pentru spermatozoizi,
- modificările locale ale mucoasei uterine sub acţiunea progesteronului, ajung la un maxim în ziua a
24-a a ciclului menstrual, după care, dacă nu a avut loc fecundarea, scade brusc secreţia
progesteronului şi începe involuţia mucoasei uterine prin distrugerea glandelor, a vaselor sanguine
care se rup provocând mici hemoragii. Totalitatea acestor hemoragii constituie menstruaţia. Astfel
se termină un ciclu menstrual şi va începe altul

4.) Progestative sintetice ( progesteronul artificial):

- componenta progesteronică a pilulei contraceptive este un derivat sintetic al progesteronului
natural ,
- modificări ale progestativelor sintetice modifică activitatea lor biologică.
Din acest motiv acţiunea farmacologică a contraceptivelor nu poate fi prevăzută pe baza cantităţii
existente în preparat!
- nu este suficient să fie evaluată doar cantitatea contraceptivului administrat ci şi activitatea
biologică a acestuia!
- au fost imaginate o serie de teste pentru verificarea efectelor farmacologice ale hormonilor
artificiali derivaţi din estrogen şi progesteron:
a) testul Kaufmann determină doza de progestativ necesară pentru transformarea unui
endometru sub influenţă estrogenică într-un endometru în faza secretorie ( progesteronică);
 b) nivelul globuli - d.p.d.v. farmacologic, doar 60% din concentraţia hormonilor intră în sânge
ca să-şi exercite acţiunea, restul se depozitează in ficat ( impregnare hormonală hepatică),
- la nivelul celulelor asupra cărora acţionează, hormonii trec în citoplasmă unde se leagă de o
proteină, apoi pătrunde in nucleu unde se leagă de ADN, sintetizându-se o nouă moleculă.
Proteina nouă părăseşte celula, urmând să-şi exercite acţiunea hormonală
- sunt 3 grupe de progestative sintetice,
- din primul grup cel mai eficient este medroxiprogesteron acetat.

Acţiunea acestui hormoni artificial, alături de ceilalţi din acest grup este următoarea:
- inhibiţia ovulaţiei; acţiune termogenă prin creştrea temperaturii bazale ( ca şi progesteronul
natural);
- sunt mult mai active decât hormonul natural, motiv pentru care se asociază cu estrogeni pentru a
preveni grave tulburări ale ciclului menstrual;
- efectele metabolice sunt minore în comparaţie cu cele ale estrogenilor artificiali;
- acetatul de medroxiprogesteron poate induce însă HTA;

Celelalte două grupe au efecte metabolice (negative ) mai importante :

- cresc insulina putând declanşa un diabet zaharat la cei predispuşi;
- scad fracţiunea „bună” a colesterolului ( HDL-colesterol);
- pot induce HTA ( hipertensiune arterială) ; reţin apa în organism; scad trigliceridele ( grăsimi
dăunătoare );
- au efect termogen şi antiovulator foarte marcat; la nivelul uterului opreşte repede hemoragia,
având un efect hemostatic puternic, degradează glandele care nu se vor mai umple cu glicogen
pentru a putea hrăni embrionul, atrofiază (subţiază) mucoasa uterină făcând-o inaptă implantării
embrionului;
- după administrare prelungită au efect androgenic (de masculinizare), - în funcţie de originea lor (
grupa căreia aparţin) toate progestativele sintetice au şi efecte parţial estrogenice, androgenice(
masculinizare) şi antiandrogenice.

Toate progestativele sintetice au acelaşi efect asupra organelor genitale interne ( ovare, trompe,
uter, col uterin) şi sunt enumerate mai jos:
- inhibă ovulaţia prin suprimarea ( inhibiţia) hormonilor hipofizari ( FSH şi LH ). Astfel aceşti
hormoni hipofizari nu mai stimulează ovarul să secrete hormoni progesteroni naturali, endogeni,
deci ovarul este practic pus în repaus.

- produc o gleră cervicală densă, vâscoasă ( glera fiind secreţia colului uterin) care împiedică
înaintarea spermatozoizilor spre uter,

- împiedică capacitaţia spermei, adică împiedică procesul de maturaţie pe care îl suferă

spermatozoizii în mod normal în 7 ascensiunea lor către trompa uterină ( este un fenomen spontan
dar este mediat şi de cǎtre celulele foliculare din jurul ovulului, celule care au fost stimulate de
hormoni),

- inhibă activitatea enzimelor care permit spermatozoizilor să penetreze ovulul, deci împiedică
fecundarea. Aceste 4 efecte le putem defini ca fiind contraceptive, deoarece îmiedică concepţia!
- creează un endometru nefavorabil implantării embrionului, deci împiedică implantarea
embrionului în uter ( în stadiul de blastocist): mucoasă uterină slab dezvoltată, cu glande atrofiate (
distruse), cu scăderea glicogenului din glande care ar fi trebuit să hrănească embrionul, acest efect
fiind unul avortiv!
- încetinesc transportul ovocitului ( embrionului) prin trompa uterină şi modifică secreţiile di
trompă.

Acest lucru duce la o hrănire insuficientă a embrionului precum şi la imposibilitatea de a ajunla

timp în uter, deci sunt mari şansele de a muri şi de a fi eliminat. Acesta este un alt efect avortiv al
progestativelor sintetice.

5.) Tulburările de sinteză ale Progesteronului :

- niveluri crescute de progesteron găsim în cazul tumorilor ovariene şi în sindromul

adrenogenital,

- niveluri scăzute de progesteron le găsim în tulburări ale ciclului menstrual ( insuficienţa corpului
galben, lipsa ovulaţiei ) şi în insuficienţă ovariană ( hipogonadism).
O insuficientă secreţie de progesteron duce la infertilitate care se tratează prin administrarea de
hormon în a doua jumătate a ciclului menstrual.

III. ) Combinarea estrogenilori sintetici cu cei progestativi:

Prin combinarea celor doi hormoni artificiali se obţine pilula coontraceptivă combinată ( COC).
Acţiunea lor combinată este redată mai jos: 8 9 - suprimarea ovulaţiei, datorită suprimării
secreţiei hormonilor hipofizari FSH şi LH, - blocarea penetrării glerei cervicale de către
spermatozoizi, care nu mai pot pătrunde în uter, - crearea unui endometru nefavorabil implantării
embrionului în uter, care astfel va fi eliminat. Primele două efecte sunt contraceptive, cel de-al
treilea este avortiv.

ATENŢIE!

Ciclul menstrual normal dispare în timpul folosirii contraceptivelor orale combinate! De ce? -
pilula determină o amenoree secundară atâta timp cât este administrată.
Ovarele
- nu mai prezintă activitate foliculară( nu se mai dezvoltă foliculii ovarieni şi nu se mai
maturizează ovule) pe perioada administrării pilulelor, deci se produc cantităţi foarte mici,
ineficiente de hormoni estrogeni şi progesteroni naturali ( endogeni).
- producţia de hormoni hipofizari şi producţia de hormoni estrogen şi progesteron de către ovar
nu este complet anulată, dar nivelurile de hormoni din sânge sunt foarte mici.
- dezvoltarea mucoasei uterine sub acţiunea hormonilor sintetici, este incompletă. Ca urmare
sângerarea ( menstruaţia) NU va fi aceeaşi ca şi o menstruaţie apărută după o dezvoltare completă
a mucoasei uterine sub influenţa hormonilor naturali, ci va fi mai redusă dar suficientă pentru a
simula o menstruaţie normală!
CAPITOLUL II. CHISTURILE

II.1.NOTIUNI GENERALE

II.1.1 Definitie

Chistul este un fel de sac, de punga, delimitat la exterior de un perete celular, in care se gaseste
lichid, gaz sau substante semisolide (dar nu puroi).

Colectiile purulente se numesc abcese. Spre deosebire de chisturi, tumorile sunt aglomerari de
celule, benigne sau maligne (canceroase).

Chisturile sunt frecvente, pot aparea in orice tesut al corpului, practic la orice varsta (din stadiul
embrionar sau fetal, in copilarie, la maturitate sau la varste inaintate). Chisturile pot fi unice sau
multiple, au marimi diferite (de la chisturi mici, microscopice chiar, la unele mari, care dau
simptome prin comprimarea organului gazda, a tesuturilor vecine sau a vaselor de sange).
Chisturile nu sunt maligne, dar tumorile canceroase pot determina uneori formarea de chisturi, de
aceea, pentru siguranta, in cazul in care se decide extirparea lor, urmeaza examinarea microscopica.

II.1.2. Clasificarea chisturilor

Pe piele
Cele mai frecvente chisturi intalnite la nivelul pielii sunt cele epidermoide. Ele se localizeaza cel
mai des la nivelul fetei, pielii capului, gatului, spatelui si sunt de doua ori mai intalnite la barbati
decat la femei. Apar ca mici umflaturi alb-galbui, rotunde, mobile sub piele si nedureroase, care
cresc incet. Pot avea diametrul de la cativa milimetri pana la 5 cm. Central se observa o mica
deschidere, marcata printr-un punct negru, pe unde se poate scurge o materie alba, branzoasa.
Uneori, chisturile se pot infecta, situatie in care zona respectiva devine rosie si dureroasa, iar
scurgerea are un miros patrunzator. Alteori, chisturile se rup, iar continutul lor e iritant pentru
tesuturi, astfel incat zona din jur se inflameaza, fiind de asemenea rosie si dureroasa.

Chistul pilar este frecvent pe pielea capului. Are un aspect asemanator cu cel epidermoid, dar
lipseste punctul negru si zona din jur este marcata de alopecie. Chistul dermoid apare mai ales in
zona capului (frunte, ochi), zona sacrala sau sternala, fiind vizibil deseori de la nastere. Alteori se va
dezvolta in copilarie sau la adulti tineri. Chisturile pot fi unice sau multiple, cu diametrul de 1-4 cm,
au cam acelasi aspect descris anterior, dar uneori printr-un orificiu central iese un fir de par. Chistul
pilonidal se dezvolta in zona sacrala (a osului sacru, in portiunea terminala a coloanei vertebrale),
interfesier si are o evolutie cronica, fiind o reactie generata de firul de par.

Apare mai ales la barbati, in special in cazul ocupatiilor care implica sederea prelungita pe scaun,
fiind agravat de obezitate, transpiratie excesiva, abaterile de la igiena locala. Apare o formatiune
mica, de 1-3 cm, care se mareste treptat si uneori se deschide la exterior printr-un mic orificiu, pe
unde se scurge o secretie. Deseori nu da simptome, alteori insa durerea si secretia determina
bolnavul sa mearga la medic. Uneori chistul se poate infecta, cu formarea abcesului pilonidal,
manifestat prin febra, frison, durere locala intensa, jena la mers si la statul pe scaun. Chisturile vechi
sau infectate pot forma o fistula cronica, adica un canal prin care se scurge secretie purulenta.
Diagnosticul si tratamentul trebuie facute de un specialist chirurg.

Pe corzile vocale
Pe corzile vocale se pot forma de asemenea chisturi. Ele apar la o folosire intensiva, neoptimizata a
vocii, mai ales la profesori, cantareti, persoane care lucreaza cu publicul. Dimensiunile si localizarea
lor (mai aproape de suprafata sau mai profunde) determina gravitatea simptomelor.

Acestea pot fi: raguseala, durere sau greutate la folosirea vocii, oboseala vocala, incapacitatea de a
termina propozitiile sau uneori chiar lipsa totala, pentru o perioada, a vocii (afonie). Simptomele
cresc sau descresc in intensitate, dar nu dispar, ca in cazul unei simple inflamatii. Diagnosticul este
pus de un specialist ORL, iar tratamentul este chirurgical, urmat de o perioada de terapie a vocii.

Pe creier
La nivelul creierului se pot dezvolta mai multe tipuri de chisturi. Arahnoida este una dintre foitele
meningeale, care inveleste creierul si maduva. Uneori intre creier si arahnoida se formeaza un chist,
o punga cu lichid cefalorahidian. Chisturile respective apar cel mai frecvent din perioada fetala,
facandu-se manifeste inca de la nastere sau din copilarie, alteori la tineri pana la 20 de ani. In functie
de marime si localizare prezinta ca simptome: durere de cap, greata, varsaturi, convulsii, tulburari
vizuale sau auditive, vertij, tulburari de echilibru. Daca intereseaza zona medulara pot aparea dureri
de spate sau ale membrelor inferioare, amorteala, furnicaturi la nivelul membrelor. Diagnosticul se
face pe baza unui consult la medicul neurolog si neurochirurg, coroborat cu un examen RMN, iar
tratamentul va fi indicat de specialist.

Chistul coloid apare la nivelul creierului, putand obstructiona circulatia lichidului cefalorahidian, cu
cresterea presiunii intracraniene. Se manifesta prin durere, greata, varsaturi, iar tratamentul este
chirurgical.

Articulatii
Deseori se pot forma chisturi la nivelul articulatiilor, mai ales articulatiilor mainii, pumnului,
piciorului, gleznei. Acestea sunt favorizate de inflamatie, traumatisme, folosirea intensiva, uzura
indusa de varsta. Apar sub forma de noduli mici, nedurerosi (sau durerosi la atingere), ale caror
dimensiuni cresc atunci cand articulatia este mai intens folosita (cand se acumuleaza mai mult
lichid), alteori insa putandu-se micsora sau disparea spontan.

Chistul Baker (sau chistul popliteal) este o umflatura in spatele genunchiului, insotita de durere si
intepenirea articulatiei, cu reducerea miscarilor acesteia. Durerea este mai intensa la extensia sau
flexia genunchiului. Chistul este format dintr-un exces de lichid sinovial (lichidul din interiorul
articulatiei), care se scurge intr-un spatiu (numit bursa) aflat in spatele genunchiului. Diagnosticul
este pus de un specialist, pe baza examenului fizic si a unei ecografii sau RMN. Tratamentul consta
in drenarea chistului, injectarea locala de corticosteroizi sau in ultima instanta tratament chirurgical.

Sani
La nivelul sanului pot aparea chisturi unice sau multiple, de dimensiuni diferite, care devin
dureroase in apropierea menstruatiei.

In jur de 50% dintre femei au sau au avut la un moment dat sani fibrochistici sau mastoza
fibrochistica, in aparitia careia sunt incriminate tulburarile hormonale, in special a estrogenului. Se
manifesta prin existenta unor umflaturi la nivelul sanilor, mai ales in zona superioara-externa, care
cresc in dimensiuni in a doua jumatate a ciclului menstrual (cel mai intens chiar inainte de
menstruatie), insotite de durere si ocazional secretie mamelonara. Modificarile apar la femei intre 20
si 50 de ani, la ambii sani. Sanul fibrochistic nu mai este considerat o boala si daca simptomele sunt
usoare nu necesita tratament. Uneori se apeleaza la antialgice (pentru calmarea durerilor),
contraceptive orale (care reduc nivelul hormonilor feminini), iar pentru chisturile mari se recurge la
aspiratie sau excizie chirurgicala.

Ovare
Si la nivelul ovarului se poate forma un chist, care de multe ori este nedureros. Chistul poate fi
descoperit intamplator, cu ocazia unei ecografii. Alteori se poate asocia cu tulburari menstruale,
hemoragii uterine, dureri pelvine, constipatie sau urinari frecvente, dispareunie (dureri in timpul
actului sexual). Chisturile mari pot produce complicatii ca: torsiune de ovar (durere violenta, aparuta
brusc, insotita de varsaturi) sau hemoragie in urma rupturii chistului (durere cu ameteala sau
slabiciune).
In sindromul ovarului polichistic, afectiune de etiologie neclara, manifestata prin infertilitate,
tulburari metabolice si endocrine, pe ovar se formeaza mai multe chisturi (peste 10) cu dimensiuni
de 2-6 mm.
Chistul glandei Bartholin apare ca o mica formatiune nedureroasa, situata pe labia mica. Daca creste
peste 3 cm produce disconfort la mers, in pozitie sezanda sau in timpul actului sexual. Acest chist
trebuie excizat.

Ficat
Chisturile hepatice simple se pot localiza in tesutul hepatic sau pe canalele biliare. Uneori sunt
asimptomatice si nu necesita nici un tratament, alteori se manifesta prin durere in partea superioara
dreapta a abdomenului sau balonare. In ficatul polichistic exista mai multe chisturi, care devin
manifeste dupa pubertate. Boala se caracterizeaza prin hepatomegalie (ficat marit) si durere
abdominala, putand evolua uneori spre fibroza hepatica. Afectiunea este mai frecventa la femei, un
numar crescut de chisturi fiind corelat cu un nivel ridicat de estrogen. Chistul hidatic hepatic este
produs prin infestarea cu un parazit – Tenia echinoccocus. Si acesta poate da hepatomegalie sau jena
abdominala, dar daca nu este descoperit la timp se poate rupe si determina soc anafilactic urmat de
un deces rapid.

Rinichi
Chisturile renale simple sunt destul de frecvente. Se apreciaza ca o treime dintre adulti are cel putin
un chist renal, fara ca acesta sa determine in mod curent complicatii. De obicei, chisturile sunt
asimptomatice. Cele de mari dimensiuni pot determina durere in partea laterala a abdomenului sau
in spate, iar uneori (nu se stie prin ce mecanism) se asociaza si cu hipertensiunea arteriala. Boala
rinichiului polichistic insa este o afectiune cu determinism genetic, in care exista numeroase chisturi
pe ambii rinichi, maladia evoluand spre insuficienta renala si hipertensiune arteriala, din cauza
inlocuirii tesutului functional, normal renal. Boala este asociata cu aparitia de chisturi in ficat, dar si
cu anomalii ale valvelor inimii si aparitia de diverticuli in colon.

Pancreas.

Chisturile pancreatice sunt destul de rare. Mai intalnite sunt insa pseudochisturile de pancreas, care
apar de cele mai multe ori dupa o pancreatita acuta. In acest caz, colectia lichida nu are un perete
propriu-zis, structurat, asa-zisul perete fiind rezultatul unui proces inflamator care tinde sa limiteze
revarsatul lichidian. Se manifesta prin durere abdominala iradiata in spate, formarea unei mase in
partea superioara a abdomenului, greata, varsaturi, diaree.

Tiroida.

Chisturile tiroidiene sunt de obicei mici, dar pot determina manifestari ca: durere, disfagie
(dificultati sau durere la inghitire), raguseala. Chisturile pot fi descoperite fie prin palpare, fie prin
examen ecografic, tomografic sau RMN.
La spate.

Chistul Tarlov comprima radacina nervilor din zona sacrata, producand durere intensa in partea
inferioara a spatelui, fese, coapse si in jos pe membrul inferior, cu slabiciune musculara si scaderea
sensibilitatii membrului respectiv, incontinenta urinara, constipatie cronica, disfunctie sexuala.
Apare mai frecvent la femei decat la barbati, iar tratamentul este conservator (drenarea sau suntarea
chistului) sau chirurgical.

Testicule.

Spermatocelul este un chist mic (de obicei sub 1 cm), nedureros, situat in partea superioara a
testiculului. Nu afecteaza fertilitatea si in majoritatea cazurilor nu necesita tratament. Totusi,
descoperirea unei astfel de formatiuni trebuie semnalata medicului, pentru a exclude alte formatiuni
periculoase, de exemplu, cancerul testicular.

Descoperire.

Chisturile sunt descoperite fie prin autoexaminare (de exemplu: chisturi ale pielii, testiculelor,
sanului), fie prin examene de specialitate (chisturi ale ovarelor prin examenul facut de un medic
ginecolog sau chisturile vocale printr-un examen ORL), fie prin diferite metode imagistice (examen
radiologic, ecografic, tomografie computerizata sau rezonanta magnetica nucleara). Investigatiile
pot fi facute in mod intamplator sau in urma unor simptome si manifestari diverse dictate de
localizarea chistului.

Cauze.

Etiologia chisturilor este diversa: deteriorare prin uzura (prin folosirea intensa a organului respectiv,
de exemplu, o articulatie sau corzile vocale), obstructie in evacuarea unui lichid, infectii, inflamatii,
boli genetice etc.

II.2.Chisturile ovariene

II.2.1.Definitie

Chisturile ovariene sunt pungi cu lichid care apar pe suprafata sau in interiorul unui ovar. Femeile au
cate doua ovare, care in mod normal au dimensiunea si forma unei migdale si sunt localizate de o
parte si de alta a uterului. In ovare se dezvolta si se maturizeaza in fiecare luna oua (ovule), care se
elibereaza in cursul ciclului menstrual in toata perioada de viata reproductiva a femeii.

Majoritatea femeilor dezvolta chisturi ovariene in cursul vietii. Majoritatea chisturilor ovariene nu
produc disconfort si sunt inofensive. Majoritatea chisturilor ovariene dispar fara tratament in decurs
de cateva luni.
Insa exista si chisturi ovariene – in special cele care se rup - care pot produce o simptomatologie
semnificativa. Cea mai buna cale de a te mentine sanatoasa este sa cunosti simptomele care pot
semnala o problema serioasa si sa efectuezi controale ginecologice periodice.
II.2.2.Simptome
Majoritatea chisturilor ovariene nu cauzeaza simptome si dispar fara tratament. Un chist ovarian
voluminos poate cauza disconfort sau durere abdominala sau pelvina. Daca un chist ovarian
voluminos comprima vezica urinara, apare senzatia de urinare frecventa, deoarece se reduce
capacitatea vezicii.
Semnele si simptomele chisturilor ovariene, daca sunt prezente, pot fi:

- durere pelvina — o durere surda care poate iradia in spate sau coapse
- durere pelvina inainte de aparitia menstruatiei sau inainte de terminarea ei
- durere pelvina in cursul contactului sexual (dispareunie)
- durere abdominala
- greata, varsaturi sau tensiune in sani
- senzatie de abdomen plin sau greu
- mictiuni frecvente sau dificultate in golirea completa a vezicii urinare

Cand sa te prezinti urgent la medic

Este recomandat sa te prezinti imediat la medic, daca ai:

- durere pelvina sau abdominala brusca si severa

- durere pelvina sau abdominala insotita de febra sau varsaturi
- frisoane, ameteli

II.2.3. Mecanism fiziopatologic

Majoritatea chisturilor ovariene functionale sunt asimptomatice si dispar fara tratament in una sau
doua luni sau dupa unul sau doua cicluri menstruale periodice (normale). Unele chisturi se maresc in
diametru pana la 10.2 cm (4 in) inainte sa se micsoreze si sa se rupa. Ruptura unui chist functional
cauzeaza disconfort si durere temporara.

Chistul ovarian functional nu cauzeaza cancer ovarian. In orice caz trebuiesc excluse alte cauze
de chist ovarian sau mariri de volum ale ovarului inainte de a se pune diagnosticul de chist ovarian
functional. Acest lucru poate insemna reexaminari la fiecare 6-8 saptamani, ecografie pelvina sau
posibil o procedura laparoscopica pentru o examinare mai indeaproape a chistului si a ovarului.

Chisturi ovariene postmenopauza. Dupa menopauza creste riscul de aparitie a cancerului ovarian.
Din acest motiv toate cresterile ovariene post menopauza trebuiesc examinate pentru a evidentia
semne de cancer. Uneori se recomanda extirparea ovarelor cand apare un chist pe ovar
post menopauza. In unele cazuri, unele chisturile ovariene post menopauza, numite chisturi
uniloculare, care au pereti subtiri si un singur compartiment, foarte rar pot degenera in cancer.

II.2.4. Factori de risc

Uneori un chist ovarian functional apare in ultima perioada a ciclului menstual, cand foliculul
ovarian se umple de lichid.

Factorii care cresc riscul de aparitie a chistului ovarian functional sunt:

- istoric de chist ovarian functional;
- administrarea in mod curent de clomiphene citrate, cum sunt Clomidul si Serophenul, pentru a
produce ovulatia;
- folosirea de implanturi de levonorgestrel (sistem Norplast) ca anticonceptionale. Daca se folosesc
aceste implanturi se recomanda prezentarea la medic si scoaterea implantului;
- sterilizarea tubara (legarea trompelor) poate creste riscul de chist ovarian functional.

Se recomanda prezentarea urgenta la medic in urmatoarele situatii:

- durere pelvina severa aparuta brusc insotita de greata si varsaturi
- sangerare vaginala abundenta
- lipotimie brusca sau slabiciune
- ameteala brusca insotita de disconfort abdominal care dureaza mai mult de 2 ore.

II.2.5.Cauze
Chisturile functionale
Majoritatea chisturilor ovariene se dezvolta in cadrul unor cicluluri menstruale normale. Acestea se
numesc chisturi functionale si de regula sunt inofensive, nu produc dureri si cel mai frecvent dispar
de la sine in urmatoarele 2-3 cicluri menstruale.
Alte chisturi
Unele chisturi ovariene nu au legatura cu functia normala a unui ciclu menstrual. Astfel de chisturi
pot fi:

- Chisturi dermoide. Aceste chisturi pot contine tesuturi cum sunt par, piele sau dinti, deoarece ele
se formeaza din celulele care produc structurile embrionului. Aceste chisturi sunt rareori maligne.
- Chistadenoame. Aceste chisturi se dezvolta din tesut ovarian si pot fi umplute cu lichid apos sau
material mucos.
- Endometrioame. Aceste chisturi se dezvolta ca rezultat al endometriozei, o afectiune in care
celule ale endometrului (mucoasa uterului) cresc in afara uterului, inclusiv pe ovar, unde pot
forma tumori.

Chisturile dermoide si chistadenoamele pot deveni voluminoase, deplasand uneori ovarul din pozitia
sa normala. Aceste chisturi predispun la torsiuni dureroase de ovar.

II.2.6.Complicatii
Unele chisturi ovariene nu produc simptome, ci sunt descoperite intamplator in cursul unui examen
genital. Chisturile ovariene care se dezvolta in menopauza pot fi maligne (canceroase). De aceea
este important a efectua controale ginecologice regulate.
In cele mai multe dintre cazuri, chisturile ovariene sunt functionale, adica nu prezinta niciun risc,
nu sufera modificari importante. Uneori insa, exista riscul ca acestea sa se mareasca in volum si sa
produca complicatii.

Chiar daca femeia are chisturi functionale, examinarea si monitorizarea lor constanta este
obligatorie, tocmai pentru a se depista eventualele modificari si pentru a preveni complicatiile.

Periodicitatea examinarilor se stabileste impreuna cu medicul, in functie de particularitatile pe care

le prezinta organismul tau si de felul in care s-au dezvoltat chisturile.
Torsiunea pediculului
Torsiunea pedicului este una dintre complicatiile chisturilor ovariene. Femeia poate recunoaste
producerea acestei complicatii prin faptul ca resimte o durere acuta si brusca in abdomenul inferior.
Desi se incearca calmarea ei cu tot felul de calmante, aceasta este extrem de rezistenta si trimite
pacienta la medic.

Torsiunea de ovar in jurul propriului pedicul poate produce:

- obstruarea drenajului venos al ovarului;
- congestia ovarului;
- cresterea in volum a ovarului;
- ingrosarea capsulei ovariene;
- infarct ovarian.

Simptomatologia acestei complicatii cuprinde:

- in primul rand o durere abdominala severa si persistenta;
- greata;
- varsaturi;
- agitatie;
- febra
.
Tratamentul torsiunii de ovar nu se poate face decat prin interventie chirurgicala, cel mai adesea
folosindu-se procedura laparoscopica.

Chistul ovarian hemoragic

O alta complicatie care poate surveni este chistul ovarian hemoragic. Acesta apare cand un vas de
sange din peretele chistului ovarian se rupe, inundandu-l cu sange.
Simptomul dominant al acestei complicatii este durerea abdominala puternica. Aceasta este
localizata pe una dintre partile laterale ale abdomenului (in zona ovarului care are chistul
hemoragic).
Un alt simptom si o complicatie aparuta in urma sangerarii unui chist este anemia impreuna cu
semnele si simptomatologia specifica.
In cazul chisturilor hemoragice cel mai adesea se prescriu narcotice, calmante sau alte masuri care
ajuta la stimularea circulatiei sanguine: prosoape calde, sticle cu apa calda sau pachete de gheata
aplicate local.
Interventia chirurgicala este ultimul resort la care apeleaza medicii pentru a trata aceasta afectiune.
Se foloseste laparoscopia pentru a indeparta chistul problematic.

Ruptura chistului ovarian

Ruptura unui chist ovarian este o conditie care nu trebuie neglijata de femei. Este greu de
recunoscut in urma unei simptomatologii, pentru ca in multe cazuri acesta poate fi la fel de
asimptomatic precum un chist ovarian normal.
Primul simptom care poate aparea este durerea resimtita in zona abdomenului inferior, ca si in
celelalte cazuri. Aceasta durere persista nu numai in timpul menstruatiei, ci si in afara ei. Mai pot
aparea:
- senzatii de greata;
- varsaturi;
- febra;
- hemoragie intraperitoneala (aceasta poate conduce si la deces).
Apelul la medic este inevitabil in urma acestor simptome. Scanarea cu ajutorul computerului
tomograf poate identifica cel mai bine un chist ovarian rupt.

Patologistul va face un set de analize, atat de sange, cat si de urina pentru a depista prezenta
chistului spart, dar mai ales efectele pe care acesta le-a lasat in organism: infectii, anemii, nivel
hematocrit etc.
Se apeleaza la interventie chirurgicala pentru a stopa hemoragia si pentru a extirpa ovarul
problematic. Si in acest caz, laparoscopia este metoda indicata, fiind cea mai putin invaziva din
punct de vedere chirurgical.

Infectia
Infectiile pot surveni in urma aparitiei oricaror complicatii ale chisturile si reprezinta un pericol
pentru sanatatea femeii. Nedepistata sau prost diagnosticata aceasta poate costa viata unei persoane
in urma aparitiei septicemiei. Primele simptome ale unei infectii sunt:
- febra;
- stare generala alterata;
- frisoane;
- dureri pelvine.
Mai exista cateva complicatii ale chisturilor ovariene la femei, dar care sunt foarte rare:

Chistul dermoid
Chistul dermoid este un tip organic de chist format dintr-o structura celulara foarte asemanatoare
pielii. Este o formatiune ciudata si rara compusa in mare din grasime, dar poate contine si un
amestec de tesuturi diverse: par, dinti, cartilaje, oase etc. Acesta este in general de dimensiuni mici,
devenind problematic doar daca marimea lui creste, putand ajunge si la 45 de cm.

Chistadenoul
Este o formatiune care se dezvolta din tesut ovarian si contine un lichid limpede, apos. Reprezinta o
problema atunci cand se mareste, putand ajunge la 30 de cm in diametru si putand provoca torsiunea
ovarului.

Chistul endometriozic
Este un rezultat al afectiunii numite endometrioza (celulele mucoasei uterine se regasesc in
exteriorul uterului si nu in interior, asa cum ar trebui). Acestea determina o acumulare de tesut care
se fixeaza pe ovar, provocand chisturi.

Complicatiile chisturilor ovariene nu sunt frecvente, dar ele pot fi:

- Torsiunea ovariana. Chisturile voluminoase pot deplasa ovarul din pozitia sa normala. Aceste
chisturi predispun la torsiuni dureroase de ovar. Este cazul chisturilor dermoide si
chistadenoamelor.
- Ruptura. Un chist ovarian care se rupe poate produce durere severa si hemoragie interna.
II.2.7.Consultul medical de specialitate

Se recomanda in urmatoarele situatii:

- durere ce interfera cu activitatile zilnice obisnuite
- perioadele de ciclu menstrual au devenit dureroase in ultimele 3-6 luni
- menstrele au devenit neregulate in ultimele 3-6 luni mult inainte de perioada de menopauza
- dureri in timpul contactului sexual.

Expectativa (supravegherea pacientului pana la momentul instituirii terapiei)

Majoritatea chisturilor ovariene functionale sunt inofensive, nu produc simptome si dispar fara
tratament. Expectativa se practica cel mai frecvent in cazul acestui diagnostic.

Chisturile ovariene sunt diagnosticate si tratate de :

- medic de familie
- medic internist
- ginecolog
Este nevoie de prezentarea la ginecolog pentru mai multe teste si tratament.

II.2.7.Investigatii
Examinarea de catre medicul specialist se face pentru mai multe afectiuni ce produc aceste
simptome inclusiv chistul ovarian. Evaluarea cuprinde un examen pelvin, anamneza despre istoricul
simptomelor si ciclurilor menstruale, istoric familial si o ecografie transvaginala (care se realizeaza
cu o "bagheta" ingusta ce se introduce in vagin).

In cazul suspiciunii unui chist ovarian, sunt recomandate de obicei investigatii suplimentare pentru a
se determina tipul chistului si necesitatea unui tratament.
Pentru a putea orienta diagnosticul si a decide conduita, medicul va trebui sa aiba informatii legate
de:

- marimea chistului
- compozitia chistului : lichida, solida

Chisturile lichide nu sunt de regula canceroase. Cele solide sau mixte (fluid|solid), de regula necesita
investigatii suplimentare pentru cancer.
Pentru a identifica tipul unui chist, medicul poate recomanda urmatoarele teste sau proceduri:

- Test de sarcina. Un test de sarcina pozitiv sugereaza un chist functional.

- Ecografie pelvina. Poate preciza detalii legate de uter si ovare, poate confirma prezenta unui
chist, identifica localizarea sa precum si compozitia (lichida, solida, mixta).
- Laparoscopie. Cu ajutorul laparoscopului – un instrument subtire introdus in cavitatea
abdominala – medicul poate vizualiza direct ovarele si indeparta chistul ovarian. Aceasta este o
interventie chirurgicala care necesita anestezie.
- Test de sange CA 125. La femeile cu cancer ovarian, antigenul pentru cancer numit CA 125 este
de multe ori crescut. Acest test este recomandat in cazul in care chistul ovarian are compozitie
partial solida si|sau esti la risc crescut pentru cancer ovarian. De precizat este faptul ca nivelele
CA 125 pot fi crescute si in afectiuni necanceroase, cum sunt fibromul uterin, endometrioza sau
boala inflamatorie pelvina.
 Diagnosticul de chist ovarian se pune pe baza examinării pelviene sau a ecografiei. Examinarea
pelviană presupune introducerea a două degete în interiorul vaginului şi folosirea celeilalte mâini
pentru a preda partea externă a abdomenului inferior. În acest mod, medicul ginecolog poate simţi
dacă ovarele sau uterele sunt de dimensiuni normale şi nu prezintă chisturi sau fibroame.
În cazul în care medicul suspectează că aţi avea un chist ovarian, acesta va recomanda ecografia,
care constă într-o scanare pelviană cu ultrasunete. Prin trecerea unui dispozitiv cu ultrasunete peste
abdomenul dumneavoastră sau prin inserarea acestuia în vagin, medicul va putea descoperi unde se
află localizate chisturile, numărul lor şi dacă acestea sunt umplute cu fluid sau material solid
(chisturi care, foarte probabil, sunt canceroase).

Balonarea, constipaţia, menstruaţia neregulată – simptome ale cancerului ovarian Cancerul ovarian
este a 7-a cauză de cancer la nivel mondial şi are o rată de supravieţuire cu 5 ani mai mică decât
cancerul de sân, motiv pentru care depistarea bolii în stadii incipiente este foarte importantă, scrie
Asociaţia Dăruieşte Viaţă.
Dacă sunteţi atente la primele semne de alarmă, acest lucru vă poate ajuta la descoperirea din timp
a cancerului ovarian, îmbunătăţindu-vă şansele unei recuperări totale.

Dacă prezentaţi oricare dintre simptomele de mai jos, mergeţi imediat la doctor: Disconfort
abdominal general sau pelvian, durere, gaze, indigestie, vărsături, presiune, inflamare, balonare,
crampe Diareee constantă, constipaţie Urinarea frecventă sau urgentă Pierderea apetitului Pierdere
în greutate inexplicabilă sau creştere în greutate Durere în timpul actului sexual Menstruaţie
neregulată Stare de oboseală generală Durere în partea inferioară a spatelui Reţineţi că simptomele
cancerului ovarian sunt asemănătoare celor determinate de afecţiunile digestive. Cu toate acestea, în
cazul afecţiunilor digestive, simptomele nu persistă, în timp ce în cazul cancerului ovarian, acestea
rămân severe, înrăutăţindu-se cu timpul.

II.2.8.Tratament
Tratament - generalitati

Majoritatea chisturilor ovariene functionale sunt inofensive, asimptomatice si dispar fara tratament.
Cand tratamentul este necesar acesta se realizeaza astfel:
- tratarea simptomelor - durere sau presiune pelvina
- prevenirea aparitiei altor chisturi prin prevenirea ovulatiei.

Tratamentul cu anticonceptionale previne ovulatia.

Tratament initial
Tinand cont ca in mod normal chistul ovarian functional dispare fara tratament de-a lungul a 1-2
menstre, se recomanda o perioada de urmarire fara tratament (expectativa) pentru a se observa
evolutia sa. Se recomanda o examinare pelvina dupa 1-2 luni pentru a se observa daca si-a schimbat
dimensiunea.
Daca chistul ovarian nu se amelioreaza dupa 1-2 mentruatii, se recomanda mai multe teste pentru a
se depista alte cauze ale maririi ovarine. Tratamentul la domiciliu poate ameliora simptomele in
acest timp cu caldura locala sau antialgice (calmeaza durerea).

Tratament de intretinere
Chistul ovarian functional care dureaza de-a lungul a 2-3 cicluri menstruale, are un aspect anormal
la ecografie, sau cauzeaza simptome necesita tratament medical sau chirurgical.
Se recomanda tratament cu anticonceptionale timp de cateva luni pentru a se observa daca
simptomele se amelioreaza sau dispar.
Daca simptomele severe persista in ciuda tratamentului anticonceptional, se pot folosi agonisti ai
eliberarii de gonadotropine (GnRH-agonisti) pentru a se scadea producerea de hormoni care
stimuleaza secretia de ovule (deci nu este vorba despre un chist functional). Acestia scad si
productia de estrogeni si progesteroni pana la un nivel de menopauza. Tratamentul cu agonisti de
GnRH are efecte secundare semnificative si de aceea se administreaza doar cateva luni.
Extirparea chirurgicala a chistului (chistectomie) printr-o incizie mica (laparoscopie) se foloseste
daca un chist ovarian functional dureros nu dispare cu tratament medicamentos. Daca
la ecografie chistul are un aspect anormal sau daca exista si alti factori de risc pentru cancerul
ovarian, se recomanda interventia chirurgicala printr-o incizie mai larga (laparotomie) in locul
laparoscopiei.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Tratamentul la domiciliu ajuta la scaderea disconfortului produs de chistul ovarian.
Utilizarea caldurii locale, sticla cu apa incalzita, bai fierbinti, relaxeaza musculatura si reduc
crampele.
Ceaiurile de plante ca menta, zmeura, mure pot alina tensiunea musculara si starile anxioase.
Se recomanda golirea vezicii urinare la fiecare senzatie de mictiune.
Se evita constipatia. Constipatia nu cauzeaza sau trateaza chistul ovarian dar poate preveni
disconfortul pelvin.

Medicatia pentru controlul durerii consta in:

Acetaminofen cum sunt Tylenol sau Panadol
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
- Ibuprofen
- Naproxen
- Ketoprofen
- Aspirina.

De retinut!

Utilizarea dar nu in exces a dozei maxime recomandate.

Se recomanda citirea cu atentie a prospectului.
Daca a fost recomandata evitarea tratamentului cu AINS se recomanda prezentarea la medic.
Nu se utilizeaza aspirina la persoane sub 20 de ani decat daca a fost prescrisa de medic.
In cazul sarcinii se recomanda prezentarea la medic inaintea utilizarii oricarui tratament
inclusiv AINS (Utilizarea AINS in timpul contraceptiei sau la inceputul sarcinii creste riscul de
intrerupere a sarcinii).

Optiuni de medicamente
Tratamentul medicamentos poate fi util in cazul chistului ovarian functional recurent (care reapare)
si dureros.
Anticonceptionalele orale sunt folosite pentru prevenirea ovulatiei.
In absenta ovulatiei, modificarile chistului ovarian sunt minime si simptomele se amelioreaza.
In timp ce anticonceptionalele nu fac sa dispara chistul mai rapid, anticonceptionalele cu doza mare
de hormoni pot chiar sa previna aparitia de noi chisturi.

Agonistii de GnRH pot fi utilizati pentru a scadea nivelurile serice de estrogeni si progesteron care
cauzeaza un status temporar de menopauza. In acest stadiu ovulatia este suprimata si aparitia
chisturilor ovariene legate de productia de hormoni este prevenita. Efectele secundare sunt
semnificative.
Anticonceptionale orale sunt recomandate pentru oprirea ovulatiei si controlul nivelului de hormoni
in organism.
Agonisti de GnRH sunt recomandati pentru oprirea ovulatiei, prin oprirea productiei de hormoni,
punand ovarele intr-un status temporar de menopauza.
Multi experti sunt impotriva utilizarii anticonceptionalelor pentru a micsora sau a elimina chisturile
ovariene care sunt deja formate. Unele studii arata ca micsorarea chisturilor apare cu sau fara
folosirea anticonceptionalelor.
Agonistii de GnRH nu sunt recomandati pe termen lung datorita efectului de rarefiere a matricei
osoase (osteopenie).

Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical este folosit pentru a confirma diagnosticul de chist ovarian sau de a evalua
maririle de volum ale ovarului cand exista riscul de cancer ovarian. Chirurgia nu previne regresia
chisturilor ovariene decat daca se extirpa ovarele.

Tratamentul chirurgical este necesar in urmatoarele situatii:

- un ovar sau un chist s-au rasucit (torsionat) sau s-a rupt;
- dureri severe si sangerari;
- dimensiune mai mare de 7.6 cm (3 in) sau comprima alte organe abdominale;
- nu a disparut dupa 2-3 luni de expectativa (observare, fara tratament), mai ales daca au existat 1-2
menstre in aceasta perioada;
- cand se suspecteaza cancer ovarian bazandu-se pe existenta factorilor de risc si a ecografieice
depisteaza un chist anormal.

Tintele tratamentului chirurgical sunt:

- confirmarea diagnosticului de chist ovarian;
- excluderea diagnosticului de cancer ovarian;
- extirparea chisturilor care provocau durere;
- scaderea presiunii pe care o produc chisturile mai mari de 7.6 cm pe vezica urinara sau organele
pelvine.

Tratamentul chirurgical pentru chistele sau maririle de volum ovariene, se realizeaza cu incizie mica
(laparoscopie) sau cu o incizie mai mare (laparotomie).
Laparoscopia se foloseste pentru confirmarea diagnosticului de chist ovarian la o femeie de varsta
tanara. Chisturile ovariene persistente, mari sau dureroase care nu prezinta semne de cancer ovarian,
pot fi extirpate prin laparoscopie, lasand ovarul intact.
Laparotomia se foloseste cand chistul ovarian este foarte mare, cand se suspecteaza cancer ovarian,
sau atunci cand apar probleme la nivelul organelor pelvine sau abdominale. Daca se depisteaza
cancer, o incizie mai mare permite chirurgilor o examinare a intregii suprafete si o extirpare in
siguranta a tumorii.

Chisturile ovariene dureroase dispar la menopauza (foarte rar un chist functional persista la
menopauza). Combaterea simptomelor cu medicatie pana la menopauza este o optiune.
Unele femei prefera sa isi asume riscurile interventiei chirurgicale contra simptomelor care le scad
calitatea vietii. Daca este recomandat tratamentul chirurgical se analizeaza care este optiunea -
laparoscopie sau laparotomie.

Chirurgia nu previne formarea de noi chisturi decat daca ovarul a fost extirpat.

II.2.9. Chisturi ovariene: terapii naturale

Dieta de echilibrare hormonală
Chisturile funcţionale sunt rezultatul unor dezechilibre hormonale, deci este crucial să urmaţi un
regim alimentar special. O astfel de dietă ajută, de asemenea, şi la accelerarea proceselor naturale de
eliminare a toxinelor, dar şi la un control mai eficient al organismului în raport cu creşterile
anormale ale celulelor.
Eliminaţi pe cât posibil zahărul, alimentele cu numeroşi aditivi, conservanţi şi îndulcitori
artificiali, băuturile care suprasolicită ficatul (alcoolul, cafeaua), consumaţi cât mai multe fructe şi
legume proaspete, alimente bogate în fitoestrogeni (soia, linte, năut), cereale integrale şi alimente
care au în compoziţie grăsimi sănătoase (peşte gras, nuci, avocado, seminţe, uleiuri presate la rece).
În completare, depuneţi un efort deosebit pentru stimularea consumului de antioxidanţi, care vă
vor ajuta să scăpaţi de radicalii liberi din organism. Radicalii liberi sunt atomi instabili ce pot cauza
creşteri anormale ale celulelor, ceea ce poate duce la mutaţii celulare şi cancer. Alimentele bogate în
antioxidanţi includ legumele cu frunze verzi şi toate alimentele care conţin cantităţi importante de
vitamina C, cum ar fi citricele, kiwi şi fasolea verde.
Suplimentele din complexul de vitamine B, cele cu bioflavonoide şi zincul pot ajuta, de asemenea,
la protejarea corpului de acţiunea radicalilor liberi şi duce la o echilibrare hormonală.
Şi plantele medicinale pot juca un rol important în reglarea hormonilor, echinacea, armurariul şi
extractul de usturoi fiind recomandate în scop preventiv sau ca adjuvante în tratamentul clasic al
chisturilor ovariene.
Acupunctura este o altă soluţie pentru restabilirea echilibrului hormonal, precum şi aromaterapia,
care accelerează vindecarea şi reduce cicatricile în urma unei intervenţii chirurgicale de îndepărare
a chisturilor ovariene. Amestecaţi uleiuri esenţiale de levănţică, salvie şi rozmarin, diluate într-un
ulei de bază, cum ar fi cel de migdale dulci, şi aplicaţi o dată pe zi, timp de două săptămâni.

II.2.10. Preventie
Cu toate ca nu exista o metoda clara de a preveni dezvoltarea si cresterea unui chist ovarian,
controalele genitale periodice reprezinta o modalitate de a depista cat mai precoce orice modificare
in ovare. In plus, fii atenta la schimbarile ciclului menstrual precum si la simptomele care insotesc
menstruatia, si informeaza medicul despre aceste schimbari, in special daca ele te ingrijoreaza.
Nu folosiţi pudră de talc – aceasta se aplică în special pentru zona sau în jurul organelor genitale.
Tot ce puneţi pe organele genitale poate ajunge în vagin, uter, trompe uterine şi ovare. Unii experţi
cred că pudra de talc poate mări riscul de dezvoltare a cancerului ovarian.

Renunţaţi la fumat – cercetările arată că femeile care fumează sunt de aproape două ori mai
expuse riscului de dezvoltare a cancerului ovarian decât nefumătoarele.

Evitaţi sau reduceţi cantitatea de alcool – toate toxinele sunt dăunătoare nivelurilor de hormoni,
iar alcoolul este o toxină. Menţineţi consumul scăzut, adică nu mai mult de un pahar de vin sau de
bere pe zi.
II. 3. SINDROMUL OVARULUI POLICHISTIC (PCOS)?

Sindromul ovarului polichistic (pah-lee-SIS-tik) este o problema de sanatate care poate afecta:

- ciclul menstrual
- capacitatea de a avea copii
- hormonii
- inima
- vasele de sange
- infatisarea

Femeile cu PCOS au de obicei:

- niveluri ridicate de androgeni (AN-druh-junz). Acestia sunt uneori numiti hormoni de sex
masculin, cu toate ca femeile, de asemenea, ii produc
- menstruatii lipsa sau neregulate
- multe chisturi mici (sists) (saci plini cu lichid) in ovare
Cate femei sufera de sindromul ovarelor polichistice?

Intre 1 din 10 si 1 din 20 de femei de varsta fertila au acest sindrom. Acesta poate sa apara si la fete
tinere de numai 11 ani.

Ce cauzeaza PCOS?

Cauza sindromului este necunoscuta. Dar cei mai multi experti cred ca mai multi factori, inclusiv
genetica, ar putea juca un rol important. Femeile cu acest sindrom sunt mai susceptibile de a avea o
mama sau sora cu acest sindrom.

O problema principala care sta la baza acestui sindrom este dezechilibrul hormonal. La femeile cu
PCOS, ovarele produc mai multi androgeni decat in mod normal. Dupa cum am spus, androgenii
sunt hormoni de sex masculin, pe care si femeile ii produc. Nivelurile ridicate ale acestui hormon
afecteaza dezvoltarea si eliberarea ovulelor in timpul ovulatiei.

Cercetatorii, de asemenea, cred ca insulina poate fi legata de acest sindrom al ovarelor polichistice.
Insulina este un hormon care controleaza schimbarea zaharului, amidonul si alte produse alimentare
in energie pentru organism, pentru utilizare sau stocare. Multe femei cu acest sindrom au prea multa
insulina in corp. Excesul de insulina pare sa creasca productia de androgen. Nivelurile ridicate de
androgeni poate duce la:
- acnee
- cresterea excesiva a parului
- crestere in greutate
- Probleme cu ovulatia

Care sunt simptomele PCOS?

Simptomele pot varia de la o femeie la alta. Unele dintre simptome includ:

- Infertilitatea (nu reusesc sa ramana insarcinate), deoarece nu ovuleaza. De fapt, acest sindrom este
cea mai frecventa cauza a infertilitatii feminine
- Perioadele menstruale rare, absente si/sau neregulate
- Hirsutism (HER-Suh-tiz-um) - cresterea excesiva a parului pe fata, piept, stomac, spate, degete,
sau degete de la picioare
- Chisturi pe ovare
- Acnee, ten gras sau matreata
- Crestere in greutate sau obezitate, de obicei, cu greutate in plus in jurul taliei
- Chelie sau subtierea parului
- Zone de piele de pe gat, brate, sani sau coapse, care sunt groase, maro sau negre
- Piele in exces la axile sau zona gatului
- Dureri pelviene
- Anxietate sau depresie
- Apneea - atunci cand se opreste respiratia pentru perioade scurte de timp in timpul somnului

De ce femeile cu PCOS au probleme cu ciclul menstrual si fertilitatea?

Ovarele unei femei, in care se produc ovule, au saci mici plini cu lichid numiti foliculi sau chisturi.
Odata cu cresterea ovulului, foliculul acumuleaza lichid. Atunci cand ovulul se maturizeaza,
foliculul se sparge, ovulul este eliberat si calatoreste prin trompa uterina catre uter (uter) pentru
fertilizare. Aceasta se numeste ovulatie.

La femeile cu sindromul ovarului polichistic, ovarul nu produce toti hormonii de care are nevoie
pentru un ovul pe deplin matur. Foliculii pot incepe sa creasca si sa acumuleze fluid, dar ovulatia nu
se va produce. In schimb, unii foliculi pot ramane chisturi. Din aceste motive, ovulatia nu se
produce si progesteronul nu se produce. Fara progesteron, ciclul menstrual al femeii este neregulat
sau absent. Plus, ovarele produc hormoni de sex masculin, care impiedica, de asemenea, ovulatia.

Cum se trateaza sindromul ovarului polichistic?

Deoarece nu exista nici un tratament pentru acest sindrom, acesta trebuie sa fie gestionat pentru a
preveni problemele. Obiectivele tratamentului sunt bazate pe simptome, daca doriti sau nu sa
ramaneti gravida, si reducerea sansele de dezvolta boli de inima si diabet. Unele tratamente pentru
acest sindrom includ:

1. Modificarea stilului de viata

Multe femei cu acest sindrom sunt supraponderale sau obeze, lucru care poate cauza probleme de
sanatate. Puteti ajuta la gestionarea sindromului cu o alimentatie sanatoasa si mentinerea greutatii la
un nivel sanatos. Sfaturi alimentare sanatoase includ:
- Limitarea alimentelor cu adaos de zahar
- Adaugarea in dieta zilnica a mai multor produse din cereale integrale, fructe, legume, carne slaba

Chiar si o pierdere de 10 la suta din greutate corporala poate restabili o menstruatie normala si
regulata.

2. Anticonceptionalele

Pentru femeile care nu doresc sa ramana insarcinate, pilulele contraceptive pot:

- Controla ciclurile menstruale

- Reduce nivelul de hormoni de sex masculin
- Ajuta la disparitia acneei

Tineti minte ca ciclul menstrual va deveni din nou anormal daca nu mai luati pilula.

3. Medicamente pentru diabet zaharat

Medicamentul metformin (Glucophage) este utilizat pentru tratarea diabetului de tip 2. Acesta a
fost, de asemenea, gasit ca ajuta femeile cu sindromul ovarului polichistic, desi NU este aprobat de
US Food and Drug Administration (FDA) pentru această utilizare. Cercetarile recente au aratat ca
metformina are alte efecte pozitive, cum ar fi scaderea masei corporale si imbunatatirea nivelului de
colesterol. Metformina nu va determina o persoana sa devina diabetica.

4. Medicamente pentru fertilitate

Lipsa ovulatiei este de obicei motivul pentru problemele de fertilitate ale femeilor cu acest
sindrom. Mai multe medicamente care stimuleaza ovulatia pot ajuta femeile cu acest sindrom sa
ramana gravide. Chiar si asa, inainte de asta trebuie excluse si alte motive pentru infertilitate. Unele
medicamente pentru fertilitate cresc riscul nasterilor multiple (gemeni,tripleti).

5. O alta optiune este fertilizarea in vitro (FIV)

FIV ofera cea mai buna sansa de a ramane insarcinata. De asemenea, ofera medicilor un control
mai bun asupra sansei nasterilor multiple. Dar, FIV este inca foarte costisitor.

6. Interventii chirurgicale

"Forajul ovarian" este o operatie care poate creste riscul ovulatiei. Uneori este folosit atunci cand
o femeie nu raspunde la medicamentele de fertilitate. Doctorul face o taietura foarte mica deasupra
sau sub ombilic (buric) si introduce un mic instrument care actioneaza ca un telescop in abdomen
(stomac). Aceasta se numeste laparoscopie (lap-uh-RAHS-Kuh-pipi). Medicul strapunge apoi ovarul
cu un ac mic care transporta un curent electric pentru a distruge o mica parte din ovar. Aceasta
procedura implica un risc de a dezvolta tesut cicatricial pe ovar. Aceasta operatie poate reduce
nivelurile de hormoni de sex masculin si de a ajuta ovulatia. Dar, aceste efecte pot dura doar cateva
luni.
Cum afecteaza acest sindrom o femeie in timpul sarcinii?

Femeile cu acest sindrom par a avea rate mai mari de:

- avort
- diabet gestational
- preeclampsie
- nastere prematura

Copiii nascuti din femeile cu acest sindrom au un risc mai mare de a-si petrece timpul intr-o
unitate de terapie intensiva neonatala sau de a muri inainte, in timpul sau la scurt timp dupa nastere.
De cele mai multe ori, aceste probleme apar la nasteri multiple (gemeni, tripleti).
CAPITOLUL III. INGRIJIRI ACORDATE PACIENTEI CU CHIST OVARIAN OPERAT

III.1. Ingrijirea in sectia de terapie intensiva

Sectia de terapie intensiva (STI) este organizata fie pe spital, fie in sectia pe care o deserveste
(chirurgie, ortopedie, genicologiE). In Serviciul de Terapie Intensiva bolnavul este supraveghiat
continuu de catre personalul medical specializat si de catre un numar mare de cadre medii (fata de
celelalte saloane ale sectieI). Aici sunt supraveghiate activ functiile aparatului respirator,
cardiocirculator, urinar si digestiv.
In STI moderne supravegherea este efectuata dintr-un punct central pentru toti bolnavii cuplati la
sistemul de control.
Prin monitorizare (moneo= a supravegheA) se intelege determinarea continua a unor parametri a
functiilor vitale. Avantajele monitorizarii sunt:
- permite adaptarea continua a tratamentului administrat la starea biologica a bolnavului;
- permite depistarea precoce a unor complicatii si luarea de masuri terapeutice imediate;
- permite aprecierea corectitudinii tratamentului aplicat si eventualele compli-catii legate de terapia
administrata.

Principalii parametri monitorizati sunt:

1) Aparatul cardiovascular: puls, tensiunea arteriala, alura ventriculara, presiunea venoasa centrala,
ECG.
2) Aparatul respirator: frecventa si ritmul respiratiei, amplitudinea miscarilor respiratorii.
3) Aparatul urinar: curba diurezei cu debitul urinar, densitatea urinei, ureea sangvina si urinara.
4) Aparatul digestiv: starea abdomenului, staza gastrica (cantitate, calitatE).
5) Curba febrila.
6) Sistemul nervos central: EEG, presiunea intracraniana.
7) Probe de coagulare: timpul de coagulare, timpul Howell, tipul de protrombina
8) Echilibrul acido-bazic: pH sangvin, PO2, PCO2.
9) Ionograma: Na, K, Cl,Ca.
10) Hematocritul, hemograma.

III.1.2.Ingrijirea postoperatorie generala

Indiferent de amploarea operatiei, bolavii beneficiaza de ingrijiri speciale:

A) Patul trebuie sa fie curat si incalzit. In sectia de terapie intensiva cand pacientul este inca sub
efectul anesteziei este indicat ca patul sa fie dotat cu bare de protectielaterala care sa impiedice
caderea.

In apropierea patului trebuie sa se gaseasca: tensiometru, stetoscop, aspirator, apasator de

limba, pipa impotriva inghitirii limbii, tavita renala, set de traheotomie, sursa de oxigen.

Pozitia bolnavului in pat trebuie sa permita miscarile respiratorii si eliminarea secretiilor.

Pentru bolnavii inca adormiti dupa operatie este recomandabil decubitul lateral cu membrul pelvin
flectatsi gura orientata in jos astfel incat sa se evite aspiratia secretiilor si varsaturilor. Decubitul
lateraleste recomandat si pentru cei cu supuratii drenate.

Pozitia bolnavului in pat este de regula in decubit dorsal. Dupa anumite interventii, pozitia
poate fi modificata: decubit ventral (interventii pe coloanA), decubit lateral (interventii pe rinichI),
pozitie Trendelenberg (circulatie cerebrala deficitarA), pozitie Fowler (drenaje
pleurale, insuficienta respiratoriE).

Pozitia Trendelenburg este adoptata in caz de ciculatie cerebrala deficitara sau in caz dc extensii
ortopedice. Pozitia Fowller, semisezanda cu spatele sprijinit si cu un sul trecut pe sub genunchi
flectati poate fi adoptata din seara zilei de operatie. Este o pozitie odihnitoare a membrelor
inferioare.

B) Calmarea durerii postoperatorii. Intensitatea durerii postoperatorii urmeaza o curba ascendenta

cu un maxim in noaptea de dupa operatie, apoi diminuiaza progresiv.
C) Mobilizarea bolnavului trebuie inceputa cat mai repede: pentru operatiile mici si mijlocii, chiar in
ziua operatiei; pentru cele ample, in functie de starea generala a bolnavului. Astfel se previn:
tromboflebitele, bronhopneumoniile, escarele.
D) Reluarea alimentatiei se va face in functie de tipul operatiei, cat mai repede posibil. La inceput i
se permite bolnavului sa bea lichide (apa, ceai putin indulciT), apoi se prescrie supa de zarzavat
strecurata, sarata normal, dupa care se pot adauga iaurtul, laptele, piureul de legume, carnea fiarta, in
functie de reluarea tranzitului.

E) Reluarea tranzitului intestinal este un parametru al evolutiei postoperatorii favorabile. In mod

normal la 48-72 ore de la operatie bolnavul va emite gaze, apoi are primul scaun. Pentru combaterea
parezei postoperatorii se folosesc: amestec alfa-blocant +colinagonist, ulei de ricin sau parafina,
clisme usoare (contraindicate in suturile digestive joasE), supozitoare emoliente.

F) Prevenirea si combaterea complicatiilor inflamatorii:

- Complicatiile pulmonare se previn prin aspirarea secretiilor, gimnasticarespiratorie, masaj toracic,
mucolitice, tuse asistata, antibiotice.

- Complicatiile trombo-embolice se previn prin mobilizare precoce dar supravegheata,

anticoagulante.
- Complicatiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical, medicatie de stimulare a mictiunii
(alfa si beta blocantE)

G) Supravegherea evolutiei plagii si a drenajului.

III.1.3. Ingrijirea postoperatorie a plagii chirurgicale

Orice interventie chirurgicala se incheie cu sutura plagii operatorii. Scoaterea firelor de la nivelul
plagii constituie actul final al vindecarii, care permite externarea bolnavului chirurgical.
De la punerea firelor si pana la scoaterea lor, plaga trece printr-o serie de faze. Daca plaga evoluiaza
fara nici o problema, firele se scot in a 5-a zi la operatiile mici, in a 8-a zi la operatiile mijlocii si in a
10-12 zi la neoplazici, varstnici, denutriti.
Plaga va fi controlata zilnic la vizita. Daca evolutia este normala, ea este supla, nedureroasa, iar
pansamentul este curat. In acest caz pansamentul se schimba la doua zile.

Pansamentul imbibat cu secretii se schimba zilnic, iar daca secretia este abundenta, se schimba de
mai multe ori pe zi, pentru a evita iritarea pielii prin stagnarea secretiilor.
In cazul unei evolutii nefavorabile a plagii, in a treia sau a patra zi de la operatie, apare febra insotita
de senzatia de tensiune, durere, usturime la nivelul plagii.

La ridicarea pansamentului se constata o zona congestionata (rosie, bombata cu tegu-mente locale

calde ). Uneori printre fire se scurge lichid seropurulent.

Explorarea plagii se face cu un stilet sau cu pensa, constatandu-se aparitia unei serozitati, sange sau
puroi.
 Aparitia puroiului impune scoaterea firelor, debridarea plagii, spalarea cu apa oxigenata si
cloramina, si eventual drenarea ei. Se va recolta puroi intr-o eprubeta sterila pentru examenul
bacteriologic si antibiograma.

Plagile supurate pot conduce la complicatii severe (septicemii, gangrene, evisceratii etc.).
Plagile drenate din timpul operatiei, vor fi controlate zilnic pentru a se urmari eficacitatea si calitatea
drenajului, permeabilitatea tubului, cantitatea secretiilor drenate.

Cand secretiile se reduc, tuburile vor fi mobilizate, scurte si fixate cu ace de siguranta.

In perioada postoperatorie ingrijirile acordate de asistentele medicale joaca un rol foarte important in
evolutia favorabila a pacientului.

III.1.4. Ingrijiri postoperatorii simple

Acestea sunt acordate in cazul unei evolutii postoperatorii fara complicatii.

Dupa operatie, pacientul va fi transportat, fie in salonul de trezire, fie in sectia de terapie
intensiva sau la salon, in functie de tipul de interventie chirurgicala si de anestezie la care a fost
supus si de tarele asociate de care sufera.

Transportul pacientului din sala de operatie se face cu brancardul. Este indicat ca pe timpul
transportului pacientul sa fie insotit de medicul anestezist care sa-i asigure o venrilatie optima.

Asistenta din sectia in care este adus pacientul trebuie sa ceara informatii despre: tipul de
operatie, pierderea de sange estimata, tuburile de dren, diagnosticul postoperatorsi complicatiile
intraoperatorii.

Inregistrarea dalelor despre bolnav. Asistenta trebuie sa fie pregatita sa dea datele despre
starea pacientului, valorile pulsului, tensiunii arteriale, temperaturii, drenajului. aspiratieinasogastrice,
diurezei, precum si despre eventualele alterari ale semnelor vitale.
Odata cu depasirea perioadei critice postoperatorii imediale, riscul aparitiei complicatiilor
scade, iar pacientul este transferat din ATI in sectia de chirurgie.

Asigurarea necesarului de lichide se realizeaza prin perfuzii intravenoase in perioada imediat

postoperatorie. Administrarea lichidelor per-os se face indata ce toleranta digestiva o permite.

In prima zi postoperator se poate da apa, ceai neindulcit, limonada, zeama de compot. A doua zi se
poate da supa de legume strecurata si apoi lapte.

Asigurarea aportului alimentar. Reluarea alimentatiei trebuie facuta gradat avand

in vedere ca in primele 72 ore postoperator pacientul se gaseste in ileus paralitic
postoperator. Din ziua a doua postoperator pacientul poate primi piureuri de legume,
carne rasol pasata, ou fiert. Odata cu reluarea tranzitului intestinal, alimentatia poate fi
facuta fara restrictii cu exceptia celor operati pe tubul digestiv la care trebuie
respectate scheme speciale de alimenlare.
 Pacientii operati pe stomac trebuie sa manance mese mici si respectate la intevale scurte.

Restabilirea tranzitului intestinal. Primul semn al reluarii peristaltismului

intestinal il reprezintareluarea tranzitului pentru gaze.

Primul scaun trebuie sa apara la 48-72 ore postoperator. Daca acesta nu apare spontan se pot
folosi purgative usoare si clisme evacuatorii. La pacientii operati pe colon, rect si anus se recomanda
intarzierea primului scaun pana la 5-6 zile prin administrarea unui regim hidric si a constipantelor.
La acesti pacienti nu se fac clisme pentru a nu pune in tensiune anastomozele.

Retentia de urina poate aparea in perioada postoperatorie datorita clinostatismului prelungit,

durerilor locale exacerbate de miscari, unei hidratari deficitate sau a unor complicatii postoperatorii.

Mictiunea poate fi obtinuta uneori prin masuri simple cum ar fi conducerea pacientului la
toaletaasigurandu-i astfel intimitatea, lasarea unui robinet deschis etc. Barbatii urineaza mai usor in
ortostatism. Daca dupa aceste masuri pacientul (corect hidratat) nu urineaza el va fi sondat de catre
medic.

Asigurarea confortului psihologic este benefic pentru o evolutie postoperatorie raspunzandu-i

la intrebari legate de operatie, pierderea unei parti a corpului, viitorului sau etc.

III.2. Rolul asistentului medical

Calitatea vieţii este dată de percepţiile indivizilor asupra situaţilor lor sociale, în contextul sistemelor
de valori culturale în care trăiesc şi în dependenţă de propriile trebuinţe, standarde şi aspiraţii (OMS,
1998). Mai specific, prin calitatea vieţii în medicina se înţelege bunăstarea fizică, psihică şi socială,
precum şi capacitatea pacienţilor de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite, în existenţa lor cotidiană. O
definiţie utilitaristă este propusă de Revicki & Kaplan (1993): calitatea vieţii reflectă preferinţele
pentru anumite stări ale sănătăţii ce permit ameliorări ale morbidităţii şi mortalităţii. Este vorba de
următoarele dimensiuni ale calităţii vieţii:

Bunăstarea emoţionala sau psihică, ilustrată prin indicatori precum: fericirea, mulţumirea de sine,
sentimentul identităţii personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine (self-esteem), bogăţia vieţii
spirituale, sentimentul de siguranţă.

Relaţiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate, afecţiune, prieteni
şi prietenii, contacte sociale, suport social.

Bunăstarea materiala, ilustrată prin indicatori precum: proprietate, siguranţa locului de muncă,
venituri adecvate, hrană potrivită, loc de muncă, posesie de bunuri (mobile – imobile), locuinţe,
status social.
Afirmarea personala, care însemnă: competenţă profesională, promovare profesională, activităţi
intelectuale captivante, abilităţi/deprinderi profesionale solide, împlinire profesională, niveluri de
educaţie adecvat profesiei.

Bunăstarea fizica, concretizată în sănătate, mobilitate fizică, alimentaţie adecvată, disponibilitatea

timpului liber, asigurarea asistenţei medicale de bună calitate, asigurări de sănătate, activităţi
preferate interesante în timpul liber, formă fizică optimă sau fitness, concretizată în cei patru S,
Strenght – forţă fizică, Stamina – vigoare sau rezistenţă fizică, Suppleness – supleţe fizică şi Skills –
îndemânare sau abilitate fizica.

Independenta, care însemnă autonomie în viaţă, posibilitatea de a face alegeri personale, capacitatea
de a lua decizii, autocontrolul personal, prezenţa unor valori şi scopuri clar definite, auto-conducerea
în viaţă.

Integrarea sociala, care se referă la prezenţa unui status şi rol social, acceptarea în diferite grupuri
sociale, accesibilitatea suportului social, climat de muncă stimulativ, participarea la activităţi
comunitare, activitatea în organizaţii ne guvernamentale, apartenenţa la o comunitatea spiritual-
religioasă.

Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la vot, dreptul la
proprietate, la intimitate, accesul la învăţătură şi cultură, dreptul la un proces rapid şi echitabil etc. În
contextul activităţii din domeniul medical, se impune găsirea unor criterii operaţionale pentru
măsurarea calităţii vieţii pacienţilor.

Printre modelele existente, se pot aminti: modulul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului,
sistematizate de Virginia Henderson (Henderson, 1996, 1977) şi cele12 activităţi cotidiene Roper
Nancy (1990) esenţiale pentru un pacient (menţinerea unui mediu de viaţă sigur şi sănătos,
comunicarea cu semenii, respiraţia, hrana şi băutura / satisfacerea minimului de hrană şi apă,
eliminarea excreţiilor, imbrăcarea şi curăţenia corporală, controlul temperaturii corporale,
mobilitatea corporală, munca şi jocul, exprimarea sexualităţii, somnul, moartea/decesul).

Procesul de nursing este o metodă organizată şi sistematică, care permite acordarea de îngrijiri
individualizate. Aplicaţia să permite identificarea necesitaţilor persoanei îngrijite şi de a răspunde de
îngrijiri adaptate în scopul de a ajuta persoană să-şi recapete autonomia.

Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson în procesul de îngrijire uşurează identificarea

nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural şi spiritual şi găsirea surselor de dificultate
care împiedică satisfacerea nevoilor. De asemenea, permite stabilirea intervenţiilor capabile să
reducă influenta acestor surse de dificultate, în scopul de a ajuta persoană să-şi recapete autonomia
(pe cât posibil).

Una din sarcinile importante ale asistenţei medicale este colaborarea şi la examinarea clinică a
bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obligaţie profesională. Ajutând medicul şi
bolnavul, asistenta crează un climat favorabil pentru relaţia medic–pacient–asistentă.

Pentru aceasta, asistenta trebuie să ţină cont de următoarele sarcini:

- să pregătească fizic şi psihic pacientul;

- să pregătească materialele şi instrumentele necesare examinării;

- să asigure condiţiile de desfăşurare a examinării;

- să pregătească documentele medicale (fişa de consultaţii, foaia de observaţie clinică, rezultatele

examinării);

- asigură iluminaţia necesară examinării unor segmente ale organismului;

- fereşte pacientul de traumatisme, curenţi de aer (securitate);

- asigura liniştea necesară desfăşurării examenului;

- pregăteşte produse biologice ale pacientului, pentru a le arăta medicului la vizită.

CAPITOLUL IV. STUDII DE CAZ
Prezentarea cazurilor

3.1.Cazul I

Date de identificare

Nume: A.

Prenume: C.

Vârsta: 50 ani

Sex: feminin

Naţionalitatea: română

Domiciliu: Tecuci, jud. Galaţi

Ocupaţia: îngrijitoare

Data internării: 22.03.2017 la Spitalul Municipal Tecuci

Data externării: 31.03.2017

Diagnostic de internare: In observatie chist ovarian ne hemoragic, uter coborât, fără evidențierea
colului la vulva.

Motivele internării: Pacienta se prezintă la spitalul Anton Cincu Tecuci pentru buze uscate,
amețeli, paliditate, dureri lombare, senzație de intindere (tracțiune) în regiunea hipogastrica, cefalee,
dureri care se qccentuiaza la efort in zona pelvina.

Antecedente Personale Patologice: prima menstruaţie la 13 ani.

A avut toate bolile infectocontagioase ale copilăriei.

A prezentat infecţii urinare repetate cu Escherichia Colli

Antecedente heredo- colaterale: nu este cazul.

Condiţii de viaţă: satisfăcătoare, locuieste cu sotul, nefumătoare, nu consumă alcool

Istoricul bolii Pacienta se prezintă la un consult ginecologic (la care se supune o data pe an), în
urma căruia i se pune diagnosticul de chist ovarian drept , fiind îndrumata să se prezinte la un
consult de specialitate în spital. Se prezintă în secția de ginecologie și obstetrică a spitalului
municipal Tecuci, cu stare relativ bună, acuzând dureri lombare de intensitate medie, dureri in zona
pelvina care se accentuiaza la efort,dureri accentuate in timpul actului sexual, palidă, cu buzele
uscate, cu amețeli și cefalee, acuzând că ar avea o senzație de tragere în jos a regiunii hipogastrice.
Se internează pentru investigații și tratament.

Observare iniţială

Pacientă în stare de conştienţă, T=36.5o C, TA = 140/80 mmHg,, P = 88 / min torace normal

conformat, splină nepalpabilă, este irascibilă, greutate 78 kg, înălţime 1.68 m.

Pacienta are senzaţii de micţiune dar nu reuşeşte să urineze decât câteva picături de urină
concentrată.

Prezintă:

- disurie (dificultate sau durere la micţiune),

- polakiurie
- greţuri, vărsături, inapetenţă ce apare la începutul meselor,
- spasme musculare şi contracţie involuntară, puternică şi bruscă in zona pelvina cu
accentuarea durerii la efort fizic
- insomnie.

Analize de laborator

Examen sumar de urină:

Volum din 24 h - 800ml; densitate-1025; ph- acid; albumina - urme foarte fine; glucoza –
absenţa; urobilinogen - normal; nitriţi - pozitivi;
 Sediment urinar:

Epitelii plate rare; leucocite foarte frecvente; hematii relativ frecvente, frecvent oxalat de
calciu

Urocultura:

Cantitate – peste 100.000 g/ml germeni enterobacter

Sensibil la fluorochinolone

Rezistent – restul antibioticelor uzuale.

Alte analize:

EXAMEN OBIECTIV:
- stare generala: influențată
- stare de nutriție: bună
- stare de conștiență: prezenta
- facies: palid
- tegumente: uscate, normal colorate
- mucoase: buze uscate, mucoasa vaginala ușor iritata

- fanere: aspect normal, curate

- țesut conjunctiv-adipos: normal conformat
- sistem ganglionar: nepalpabil
- sistem muscular: normoton
- sistem osteo-articular: normochinetic
- aparat respirator: R = 18 r/pe minut, respirații fiziologice
- aparat cardio-vascular: cord in limite normale, cu bătăi ritmice si normale, T.A. = 130/65 mm/Hg,
P = 82b/minut
- aparat digestiv: abdomen suplu, normal conformat
- ficat, cai biliare, splina: in limite normale, nepalpabile
- aparat uro-genital:, uter coborât, colul uterin nu este evidențiat la vulva, mucoasa vaginala ușor
edemațiata, ușor tumefiata și roșiatică
- sistem nervos, endocrine, organe de simt: nu prezintă semene meningiale, orientata temporo-spațial
EXAMEN DE SPECIALITATE:

La examenul ginecologic, aparatul genital extern al pacientei, prezintă pilozitate pubiana normal
conformata, cu labile mari si labile mici nemodificate patologic, evidentiindu-se prin examinarea cu
valve, o ușoară culoare roșiatică a mucoasei vaginale, fiind ușor edemațiată și tumefiată. Se constată
că uterul este ușor coborât in cavitatea vaginala.

La examenul cu bagheta se confirma prezenta formatiunilor chistice cu preponderenta pe ovarul

drept.

EXAMEN DE LABORATOR:
Leucocite: 3450
Hb: 13,7 g/dl
HCT: 35,4%
Examen de urina: albumina frecventa, urme de glucoza
UBG: relative crescut, pigmenți biliari absenți, leucocite frecvente, mucus relativ frecvent, relativ
oxalate de Ca
TC: 9 minute
TS: 3 minute
VSH: 7,3 mm/1h
VDRL: negative
Tiroxina: 5 micrograme/100 ml sange. Cantitatea de iod optima 5 ug/100 ml plasma.

TRATAMENT:

Tratament chirurgical pentru indepartarea chistului ovarian

Tratament medicamentos conform Rp :

Algocalmin 1f la nevoie, se administrează IM sau IV

Tramadol 50mg/ml, 2fl./zi, se administrează IM sau IV 1-0-1
No-Spa 40mg/2ml, 1fl./zi, se administrează IM 0-0-1
Diazepam 10mg/2ml, la nevoie, se administrează IM sau IV
Scobutil 0.001g/1ml, 3fl./zi, se administrează IM 1-1-1
Betadina (soluție) – la nevoie, se administrează local
Septovag (solutie) – la nevoie, se administrează local
Buscopan (compus din 1g Algocalmin si 0.001 Scobutil) supozitor, 3sup./zi, se administrează local
1-1-1

Nevoi fundamentale afectate

Nevoia de a respira este uşor influenţată de emoţia şi teama generate de necunoaşterea bolii si a
metodelor de recuperare dupa interventia chirurgicala.

Nevoia de a bea şi a mânca este afectată de oarece bolnavă trebuie să urmeze o alimentaţie săracă
în proteine, glucide, lipide şi trebuie să bea foarte puţine lichide in urma interventiei chirurgicale.

Nevoia de a elimina prezinta sonda urinara.

Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură : adinamia şi astenia provocate de interventia

chirurgicala, limitează mult posibilitatea de a se mişca şi a avea o bună postură. După combaterea
durerii şi ameliorarea stării generale am planificat împreună cu pacienta: plimbări scurte în salon,
mişcări active ale mâinilor şi picioarelor.

Nevoia de a dormi şi odihni este alterată manifestată prin somn perturbat datorităsondei si
interventiei chirurgicale, somn întrerupt şi superficial.

Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale este uşor perturbată de
temperatura mediului ambiant care este crescută şi provoacă pacientei o transpiraţie abundentă.

Nevoia de a evita pericolele: pacienta beneficiază de un mediu de siguranţă fără accidente şi

infecţii.

Nevoia de a comunica este perturbată datorită uscaciunii gurii si neîncrederii în cei din jur.

Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea: odată cu ameliorarea bolii am urmărit ca:

- pacienta să dobândească cunoştinţele necesare pentru menţinerea stării de sănătate.

- să fie capabilă de-a folosi aceste cunoştinţe pentru obţinerea unei stări de bine fizic şi psihic.
Plan de îngrijire in perioada 22. 03. 2018 - 31.03.2018

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE

ROL PROPRIU ROL

DELEGAT

NEVOIA DE A - să prezinte ritm - amplasez - administrează - respiraţie şi

RESPIRA ŞI A cardiac cu o bolnava într-un tratamentul circulaţie
frecvenţă echilibrate
AVEA O BUNĂ salon călduros, indicat de medic,
normală.
CIRCULAŢIE luminos,asigur o notează în foaia - pulsul se
- pacienta să menţine la 80
ventilaţie bună de observaţie
alterarea funcţiei respire cu minim bătăi/minut;
de dificultate
respiratorii - învăţ pacienta - Antialgic: - pacienta este
manifestat prin tehnici de echilibrată psihic,
relaxare, sa evite Algocalmin fiole a trecut peste
dispnee de tip
efortul fizic, 2x1 f/zi im anxietate.
tahipneic cauzată stresul;
- urocultura este
de relatarea despre - Antispastic:
- asigur repaos la pozitiva
debutul şi evoluţia pat al pacientei
No-spa fiole 2x1
bolii actuale dar si
- masor şi notez f/zi im;
datorita funcţiile vitale în
imobilizarii la pat F.O. - pregătirea
pentru
din cauza - pregătesc
interventiei materialele efectuarea
chirurgicale. investigațiilor și
necesare pentru
recoltarea
recoltarea probelor de
probelor de laborator.
laborator şi a unei -efectuez toaleta
uroculturi plagii

NEVOIA DE A - Pacienta să nu - Educ pacienta - La indicaţia - în urma

SE ALIMENTA în abordarea medicului intervenţiilor
ŞI HIDRATA mai prezinte unei respiraţii administrez: întreprinse
greţuri; ample pentru Metoclopramid pacienta nu mai
alimentaţie
- Pacienta să atenuarea 2x1f/zi prezintă senzaţie
insuficientă în
redobândească senzaţiei de de greaţă
cantitate
pofta de mâncare gerata
- pacienta şi-a
- senzaţia de
- Pacienta să - Asigur redobândit pofta
greaţă şi vărsături
respecte regimului alimentaţie şi de mâncare
- inapetenţă alimentar prescris hidratare
- bolnava a
adecvată şi
respectat regimul
echilibrată
alimentar
- Seara repaus
- pacienta simte o
alimentar,
ameliorare a
administrez
durerii,
lichide în
cantităţi mici
(ceaiuri)

NEVOIA DE A - pacienta să - asigur aport - La recomandarea - Pacienta nu mai

ELIMINA prezinte micţiuni suficient de medicului acuză micţiuni
spontane, lichide şi regim administrez I.V - durerose
- alterarea nevoii
nedureroase, să nu igieno-dietetic în perfuzie ser
de a elimina - Pacienta mai
prezinte glucozat 5 %+ 1 fl
manifestată prin - asigur prezintă
complicaţii vitamina B1 şi 1 fl
usturime, micţiuni pacientei eliminare
cutanate, B6
frecvente şi în repausul la pat. insuficientă
respiratorii,
cantitate redusă, Tramadol
urinare, să - aplic comprese
durere iradiată pe 50mg/ml, 2fl./zi,
evacueze o urină de calde pe
uretră se administrează
limpede fără sânge regiunea
IM sau IV 1-0-1
şi puroi să fie lombară.
echilibrată psihic
NEVOIA DE A - pacienta să - asigurarea unor - La indicaţia - pacienta a avut
DORMI, DE A reuşească să condiţii adecvate medicului un somn liniştit.
SE ODIHNI dobândească un fără poluare fonică, favorizez starea de 4 ore în urma
somn odihnitor chimică sau de bine prin căruia este
- dificultate în
microbiană administrarea de: vizibil mai
nevoia de a - pacienta să
Sedative odihnită,
dormi şi a se beneficieze de un - temperatura
odihni cauzată somn cuprinsă între 18- Diazepam - nu mai este
de stare corespunzător 20°C 10mg/2ml, la anxioasă
depresivă, cantitativ şi nevoie, se
- plasarea pacientei
manifestată prin calitativ administrează IM
într-un salon
ore insuficiente
suferind de aceeaşi Antialgice
de odihnă,
afecţiune pentru a Algocalmin f. IM
epuizare,
evita contactarea
descurajare,
bolilor infecţioase
iritabilitate, ochi
încercănaţi

NEVOIA DE A - asigurarea - Asigur poziţia - administrarea - pacienta are o

SE MIŞCA ŞI materialelor corespunzătoare a medicației postură bună;
A AVEA O necesare pacientei în pat; antibacteriene
- îşi poate
BUNĂ satisfacerii conform
- Asigur ajutor şi satisface singură
POSTURĂ nevoilor antibiogramei
materiale necesare nevoile
fiziologice la pat;
- problemă de a în satisfacerea fiziologice;
avea o bună - asigurarea nevoilor
postură - durerile
poziţiei bolnavei fiziologice.
lombare s-au
- dureri lombare în pat.
diminuat în
datorate
- realizarea intensitate.
imobilizarii
independentă a
Jena la miscare acestei nevoi;
datorata
interventiei
chirurgicale

NEVOIA DE A - am efectuat toaleta - La indicaţia medicului - pacie

MENŢINE în ordinea următoare: efectu
-administrarea de
TEMPERATURA toaleta fetei, a corpor
antispastice, analgezice,
CORPULUI ÎN membrelor
antiinflamatoare, sedative
LIMITE NORMALE superioare, a
toracelui, a Indometacin sup.
- alterarea nevoii de a
membrelor inferioare Il/zi,
menţine temperatura
şi toaletă organelor
corpului în limite
Scobutil f. I/zi,
genitale.
normale, manifestată
Septovag (solutie) – la nevoie, se
prin transpiraţii - impunerea
administrează local
abundente cauzată de - menţinerea schimbării hainelor
Buscopan (compus din 1g
creşterea temperaturii transpirate sau
temperaturii Algocalmin si 0.001 Scobutil)
mediului ambiant murdare;
supozitor, 3sup./zi, se administrează
corpului în
- asigur lenjerie curată local 1-1-1
limite normale
- efectuez îngrijirea - la indicaţia medicului se repetă
fanerelor (spălarea urocultura
parului, tăierea
unghiilor, etc.)

NEVOIA DE A - Pacienta să nu - Am aşezat la Medicamente - În urma

EVITA mai prezinte îndemână pentru calmarea intervenţiilor
PERICOLELE durere pacientei durerii: întreprinse pacienta
obiecte uzuale nu mai este
- alterarea - pacienta să nu - Scobutil
pentru a o scuti neliniştită
capacităţii de a mai fie anxioasă supozitoare
de mişcări
evita pericolele şi să nu mai - Nu mai este
inutile care să-i - No-spa 3x1f/zi
prezinte o stare prezentă starea de
- durere şi de teamă şi provoace dureri i.m. vulnerabilitate
anxietate nelinişte
- Am asigurat - Algocalmin - Pacienta nu mai
- teamă, nelinişte - instalarea condiţiile de fiole 2ml i.m. prezintă dureri şi
şi vulnerabilitate calmului şi mediu: nu mai este
- Negram
siguranţei; umiditate anxioasă
1tb/12h
adecvată,
- prevenirea În urma discuţiilor
camera aerisita,
apariţiei avute cu pacienta
curată,
complicaţiilor. acesta înţelege
dezinfectata)
cauza durerii şi
- Am asigurat starea de
mediul de nelinişte/anxietate
securitate (patul este şi ea diminuată
plasat la distanţă
- urocultura -
de căldură)
negativa
- Am investigat
caracterul
durerii,
frecvenţă şi
direcţia în care
iradiază pentru a
raporta
medicului

NEVOIA DE A - Pacienta să fie - Stimulez dorinţa - medicul - pacienta a

ÎNVĂŢA încurajată şi de cunoaştere a decide înţeles importanţa
PENTRU A-ŞI informată modului de externarea respectării stricte
PĂSTRA păstrare a a tratamentului
- Asigurarea
SĂNĂTATEA curăţeniei zonei
educaţiei pentru - Pacienta a fost
uro-genitale
- insuficientă sănătate; informată şi şi-a
cunoaştere de - conştientizarea - Motivez însuşit
igienă a zonei uro- bolnavavei de importanta recomandările
genitale necesitatea acumulării de noi
- pacienta îşi
respectării cunoştinţe
- lipsa manifestă
regimului
cunoştinţelor - Educ pacienta să interesul pentru
alimentar.
pacientului privind urmeze corect îngrijirile
boala tratamentul şi să acordate şi
abordeze o obţinându-se un
- pacienta prezintă
alimentaţie / regim răspuns favorabil
interes sa cunoască
de viaţă care să o din partea
elemente de
ajute să evite acesteia
educaţie sanitară
recidive ale
afecţiunii

- modul de
administrarea al
medicamentelor
(doza, orar, efecte
secundare, reacţii
adverse) la
domiciliul
Epicriza

Pacienta s-a externat cu starea generală - bună;

Simptomele sau ameliorat încă din primele zile de spitalizare.

Nu mai este prezenta starea de vulnerabilitate, este mai relaxată, acţionează în cunoştinţă de cauză.

În urma intervenţiilor întreprinse pacienta nu mai prezintă senzaţie de greaţă, prezintă o respiraţie şi o
circulaţie echilibrată, cu o temperatură corporală ce se încadrează în limitele normale;

Pacienta a fost informată şi-a însuşit recomandările privind respectarea strictă a tratamentului

La vizita efectuată împreună cu medicul de salon, acesta a hotărât externarea pacientei urmând a reveni
la control după 14 zile, timp în care va continua un tratament cu:

- Biseptol 2 tablete dimineaţa, 2 seara

- se va feri de expunere la frig şi umezeală

- regim hidric 2-3 l pe zi .

- repaus la pat

- recomandăm pacientei să-şi asigure o igienă riguroasă

- control bacteriologic al urinei la 14-21-28 zile de la externare;

- evitarea relațiilor sexuale timp de 6 – 8 săptămâni

- asistenta îi comunică pacientei să evite ortostatismul și poziția șezând

CAZUL II

Date de identificare

Nume: U.

Prenume: A.

Vârsta: 42 ani

Sex: feminin

Naţionalitatea: română

Domiciliu: Com. Iveşti, jud. Galaţi

Ocupaţia: profesor

Data internării: 02.04.2018 – Spitalul Municipal Tecuci

Data externării: 11.04.2018

Diagnostic de internare: chist ovarian bilataral, in observatie de 8 luni varice hidrostatice membru
inferior drept

Motivele internării: pacienta s-a prezentat la spitalul Anton Cincu Tecuci cu: disurie, febră moderată,
stare generală moderată, senzație de greutate pelvina accentuata la efort sau exagerare in pozitia
ortostatica si miscare.

Bolnava se internează prin serviciul ambulatoriu de specialitate. Am condus pacienta pe secţie în

salonul indicat de medic, am ajutat-o să se instaleze şi să facă cunoştinţă cu ceilalţi bolnavi din salon.
Conform procesului de îngrijire ce are ca primă etapă culegerea de date de la pacientă, am explicat
necesitatea şi scopul unui interviu şi de asemenea importanţa răspunsurilor sale care îmi vor permite să-
i cunosc mai bine problemele şi ca atare să-i pot asigura o bună îngrijire.

Antecedente Personale Patologice:

- bolnava se afla in observatie de opt luni cu chist ovarian drept functional

- bolnava a prezentat infecţii urinare repetate cu colibacili în urmă cu trei luni

- nu a fost supusă nici unei intervenţii chirurgicale

Antecedente heredo-colaterale: colici renale repetate, durere pelvina, menstruatii hemoragice

Condiţii de viaţă: bune, locuieşte împreună cu soţul la casă, nefumătoare, nu consumă alcool.

Istoricul bolii pacienta s-a prezentat la internare cu o stare generală alterată, acuză de aproximativ o
săptămână disurie, febră moderată însoţită de dureri în regiunea lombară, durere pelvina accentuata la
efort,

În momentul actual pacienta prezintă dureri , transpiraţii reci şi o stare de disconfort general.

Analize de laborator

Ex. Urină, A, P, Z - absente - rar epiteliu, rar leucocite.

V.S.H. = 30 mm/1h

H = 4.490.000;

Hb = 12,98;

L = 5.200;

Creatinină - 1,86 mg%;

Uree - 145 mg /dl

Glicemie - 90 mg %;

Transaminaze - TGP - 95 UI;

Lipide - 84 mg%.
Examen radiologic - Eco abdominal - ficat aspect normal, colecist neocult, CBP - liberă. Rinichi
drept, splină, pancreas, relaţii normale. Rinichiul stâng cu dilataţii mici, imagini reflectogene. Urografia
- evidenţiază infecţie a vezicii urinare

– ovarul drept prezinta formatiuni chistice regulate cu dimensiuni intre 4 si 10 mm fara lichid sau
mucus.

Nevoi fundamentale alterate

Nevoia de a respira este uşor afectată datorită frisoanelor şi de prezenţa tenesmelor abdominale.

Nevoia de a bea şi a mânca este nesatisfăcută în întregime deoarece bolnavă refuză să bea lichide
pentru că are dureri vii la micţiune si pelvine.

Nevoia de a elimina este nesatisfăcută, pacienta avand aplicata sonda urinara

Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură este afectată, pacienta este în repaus la pat din
cauza durerilor lombare, durerilor în regiune pelvină datorita interventiei chirurgicale si a sondei

Nevoia de a dormi şi a se odihni este alterată, pacienta nu se odihneşte corespunzător , se trezeşte de

3-4 ori pe noapte datorita interventiei chirurgicale si a sondei

Nevoia de aşi menţine temperatura corpului în limite normale, este afectată de prezenţa febrei
moderate 37,4°C.

Nevoia de a evita pericolele pacienta nu prezintă risc de complicaţii

Nevoia de a comunica este afectată, pacienta este anxioasă datorită necunoaşterii evoluţiei bolii şi se
gândeşte la familia s-a care se confruntă cu unele probleme de ordin material.

Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea am urmărit ca pacientă să dobândească minimul de
cunoştinţe necesare stării de sănătate.

Probleme de dependenţă

- Alterarea respirației și circulației

- Dificultate în a se mișca

- Comunicare ineficienta
- Disconfort

- Anxietate

Obiective

Pacienta: Să beneficieze de condiții optime de îngrijire și microclimate

Să prezinte funcții vitale în limite fiziologice

Să fie alimentată conform nevoilor organismului și boli

Să beneficieze de tratament adecvat

Să-și recapete starea de confort psihic și fizic

Să prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn

Să fie ferită de complicații

 Plan de îngrijire 2. 04. 2018 - 11. 03. 2018

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE

ROL PROPRIU ROL DELEGAT

NEVOIA DE A - să respire cu minim de Mă prezint pacientei şi Particip la investigaţiile - stare generală alterată
RESPIRA ŞI A AVEA dificultate asigur un microclimat clinice si paraclinice prin - TA =140/90 mm Hg
O BUNĂ CIRCULAŢIE
favorabil recoltarea sângelui pentru
t =38,2°C
determinarea analizelor
- repaus la pat r = 16 respiraţii pe minut
- alterarea nevoii de a de laborator
respira manifestată prin - am măsurat funcţiile VSH = 30 mm/1h
- recoltez produse de
dispnee expiratorie vitale şi le-am notat în Acid uric = 3mg%
urină pentru examen
cauzată de interventia foaia de temperatură
sumar urină şi urocultură Uree = 145mg/dl
chirurgicala
- aerisesc salonul
- La indicaţia medicului Creatinină = 1,86mg%

- transport probele de administrez: calmante K =5 Eq /l

laborator în sectorul clinic
- algocalmin1f Cl = 90 Eq /l

Ca=8,4/ Eq /l
- piafen 1f
Glucoza=90 mg

Diureză = 400 ml / 24h

NEVOIA DE A BEA - pacienta să-și recapete - diversificarea - la indicația medicului pacienta este echilibrată
ŞI A MÂNCA echilibrul hidric și alimentelor în funcție de hidric și nutrițional
Vit. B12, metoclopramid 1f
nutrițional în 1-2 zile regimul alimentar
- alterarea nevoii de a nu mai prezintă greață
prescris de medic ținând - pe cale parenterală se
bea şi de a mânca - pacienta să fie
cont de interventia administrează soluții se poate alimenta pe cale
manifestată prin refuzul alimentată și hidratata
chirurgicala perfuzabile pentru o naturală
pacientei de a bea cantitativ și calitativ și
hidratare cât mai bună
lichide şi de a mânca să se respecte regimul
(250 ml /zi cu strictă
cauzate de dureri alimentar impus
evidenţă a intrărilor –
abdominale.
ieşirilor)

- piafen 1f

NEVOIA DE A - să aibă o diureză - am învăţat pacient - la indicația medicului - pacienta prezintă o

ELIMINA normală şi să prezinte poziţia corectă pentru urină tulbure
spălături cu soluţie slab
- alterarea nevoi de a micţiuni spontane uşurarea micţiunii şi
antiseptică: Nitrat de - diureza = 300 ml
elimina manifestată prin nedureroase golirea complectă a
argint 2 la mie
urini în cantitate mică vezicii urinare (şezând
prin sonda vezicala, aplecat în faţă)in functie
transpiraţii, deshidratare de cum ii permite sonda
cauzată de interventia si plaga operata
chirurgicala

NEVOIA DE A SE - realizarea independentă - Învăţ pacienta care este - la indicaţia medicului - durerile lombare s-au
MIŞCA ŞI A AVEA O a acestei nevoi; poziţia adecvată diminuat în intensitate.
- administrarea de
BUNĂ POSTURĂ
- asigurarea materialelor - Schimb poziţia pacientei pacienta a obţinut
antispastice la
- alterarea nevoii de a se necesare satisfacerii la fiecare 2 ore independenţă în realizarea
mişca şi de a avea o bună nevoilor fiziologice la pat; nevoie, antiinflamatoare, nevoii
- asigur poziţia
postură manifestată prin
corespunzătoare a antibacteriene
repaus la pat cauzată de
pacientei în pat;
prezenţa durerilor (Indometacin sup. 1/zi),
lombare şi de dureri în - asigur ajutor şi materiale
- piafen 1f
regiunea pelvină, plagii necesare în satisfacerea
operate si sondei urinare. nevoilor fiziologice

- face plimbări scurte în

salon

- măsoară funcţiile vitale

şi notarea în foaia de
temperatură
NEVOIA DE A - realizarea - asigurarea unui mediu - la indicaţia medicului - după trei zile de la
DORMI, DE A SE independentă a acestei confortabil administrez 1 cp interventia chirurgicala
ODIHNI nevoi; diazepam seara înainte durerile scad în
- am învăţat pacienta să
de culcare intensitate, starea
- alterarea nevoii de a - asigurarea unui somn stea în poziţia
pacientei se ameliorează
dormi şi a se odihni odihnitor corespunzătoare pentru
iar aceasta devine mai
menifestat prin aplicarea golirea complectă a
liniştită şi beneficiază
sondei vezicale vezicii urinare
- pacienta trebuie să fie de un somn odihnitor

echilibrată şi să - observ şi notez

Diureza = 1200 ml /24 h
beneficieze de un somn calitatea somnului

bun calitativ şi cantitativ - aerisesc întotdeauna

salonul înaintea orelor
de culcare

- asigur linişte bolnavei

pentru odihnă
NEVOIA DE AŞI
MENŢINE
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
LIMITE NORMALE
- deficit în nevoia de a-şi
menţine temperatura
corpului în limite
normale manifestat prin
febre moderată cauzată
de infecţia cu Escherichia
Colli la nivelul vezicii
urinare
- restabilirea temperaturii
corpului
- scăderea febrei şi
menţinerea temperaturii
în limite normale
- pacienta să fie afebrila
în termen de 24 de ore
Măsoară temperatura din
oră în oră , notez în foaia
de temperatură
T= 37,8 -38 C
T = 37,8 – 38 C
T = 37,3 – 37,8 C
T = 37,2 – 37,5C
T = 36,8 – 37C
- aierisesc salonul
- asigur lenjerie curată şi
comodă ori de câte ori
este nevoie
Administrează la - După 24 de ore
indicaţia medicului
pacientul este afebril
Hidratare perfuzabilă
36,5C
- Tratamentul cauzei
stare generală ameliorată
declanşatoare
TA=125/65 mmHg
- Algocalmin
AV = 80 b/ min
- Nolicin 4oo mg 1 cp /12
T = 36,8 C
h
Diureză = 700 ml/24 h
NEVOIA DE A EVITA
PERICOLELE complicaţiilor
- deficit în nevoia de a
evita pericolele
manifestate prin risc de
complicaţii prin
ascensiunea infecţiei prin
ureter spre rinichi
- prevenirea apariţiei - am asigurat măsurile
igieno-dietetice
- am efectuat toaleta
regiunii perineală pentru a
evita pătrunderea
microbilor în tractul
vaginal
- am asigurat lenjerie de
pat şi de corp curată
- am administrat - pacienta cooperează
tratamentul cu antibiotice bine cu personalul
conform antibiogramei la medical
recomandarea medicului G = 78 mg%
- Nolicin 4oo mg 1 cp /12 VSH = 17 mm/2 ore
h
UREE = 40 mg%
Algocalmin f 1/zi;
CREATININĂ S = 0,68
Piafen f 1/zi; mg %

- toaleta regiuni perineale

zilnic cu apă şi săpun

NEVOIA DE A - pacienta să poată - am explicat pacientei - Administrez - pacienta a început sǎ fie

COMUNICA comunica toate intervenţiile ce i se medicamente la indicaţia comunicativǎ, a înteles
vor efectua şi rolul lor medicului: importanta comunicǎrii cu
- alterarea nevoii de a Pacienta sa comunice cu
echipa de îngrijire
comunica manifestată alte persoane să - am încurajat pacienta - Nolicin 4oo mg 1 cp /12
prin anxietate cauzată de colaboreze cu echipa de h
- dau posiblitatea
necunoaşterea evoluţiei îngrijire şi cu familia
pacientei sǎ-si exprime Piafen f 1/zi;
bolii
nevoile , sentimentele,
NEVOIA DE A - Pacienta să fie încurajată - Educ pacienta să urmeze - medicul decide - pacienta a înţeles
ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI şi informată asigurarea corect tratamentul şi să externarea importanţa respectării
PĂSTRA SĂNĂTATEA educaţiei pentru sănătate; abordeze o stricte a tratamentului
alimentaţie/regim de viaţă
- cunoaştere insuficientă - conştientizarea - pacienta îşi manifestă
care să o ajute să evite
bolnavuei de necesitatea interesul pentru îngrijirile
- lipsa cunoştinţelor recidive ale afecţiunii
respectării regimului acordate şi obţinându-se
pacientei
alimentar. - Motivez importanta un răspuns favorabil din
- pacienta este interesată acumulării de noi partea acesteia.
să cunoască notiuni cunoştinţe
- la externare pacienta are
despre chisturi si
- conștientizez pacienta cunoștinte suficiente
complicatiile acestora
asupra responsabilitǎți despre afecțiune
privind sǎnǎtatea

- organizez activitǎți
educative și aduc pacienta
în legǎturǎ cu alți pacienți
cu aceeași afecțiune
EPICRIZA

Pacienta s-a externat cu starea generală – bună:

Pe perioada spitalizării în urma tratamentului chirurgcal aplicat am făcut pacientei spălături

cu soluţie slab antiseptică: Nitrat de argint 2 la mie care are rol de a detaşa depozitele de pe mucoasa
vezicală si vaginala si am efectuat toaleta plagii.

- s-a îmbunătăţit starea pacientei, iar durerile s-au diminuat;

- diureza este normală şi nu mai prezintă micţiuni dureroase.

- nu mai este prezenta starea de vulnerabilitate, este mai relaxată, acţionează în cunoştinţă de
cauză.

- pacienta a fost informată si şi-a însuşit recomandările privind respectarea strictă a

tratamentului,

- evitarea frigului, umezelii, căldura excesivă, repaus la pat şi evitarea ortostatismului

prelungit,

- i se recomandă cure balneare, iar în cazul în care vor apărea complicaţii se va prezenta la
control la medic înainte de data stabilită.

- va consuma lichide în cantitate mare, 2l/zi şi un regim hiposodat

- va repeta periodic sumarul de urină, urocultura,

- revine la control dupa o luna sau la nevoie.

CAZUL III

Date de identificare

Nume: G.

Prenume: D.

Vârsta: 35 ani

Sex: feminin

Naţionalitatea: română

Domiciliu: Cosmeşti, jud. Galaţi

Ocupaţia: / agricultor

Data internării: 05.04.2018 – Spitalul Municipal Tecuci

Data externării:15.04.2018

Diagnostic de internare: sindrom de ovar polichistic, obezitate gr. II

Motivele internării: dereglarea ciclului menstrual cu hemoragii in afara acestuia, usturimi

micţionale, urină tulbure, dureri hipogastrice, tenesme vezicale, anorexie, constipatie.

Antecedente Personale Patologice: apendicectomie în adolescenţă,

- a avut toate bolile infecto contagioase

- infecţii urinare repetate

Antecedente heredo-colaterale: fără legătură cu cazul

Condiţii de viaţă: normale, locuieşte împreună cu soţul la casă, nefumătoare, consumă ocazional
alcool.
Istoricul bolii Pacienta în vârsta de 35 ani acuză durere în zona pelvina atat la statul prelungit în
picioare cat si in repaos, hemoragii repetate atat in timpul ciclului menstrual cat si in afara acestuia
este intermitenta in serviciul de obstetrică- ginecologie pentru investigații și tratament de specialitate

Analize de laborator

H = 4.490.000;

Hb = 11,78;

L - 8.000

VSH-35mm /1h

Creatinină - 1,26 mg%;

Uree - 0,4 g%

Tymol - 3UML;

Glicemie - 98 mg %;

Transaminaze - TGP - 95 UI;

Lipide - 84 mg%.

Nevoi fundamentale alterate

Nevoia de a respira este uşor perturbată datorită emoţiilor şi de teama generate de necunoaşterea
evoluţiei bolii dar si a greutatii excesive

Nevoia de a bea şi a mânca este afectată prin refuz de lichide datorită dureri şi inapetenţei dar si a
constipatiei.

Nevoia de a elimina este afectată, pacienta prezintă micţiuni dese şi în cantităţi mici dar si a
constipatiei

Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură pacienta este în repaus la pat deoarece prezintă
dureri vi în regiunea pelvină, dureri lombare hemoragii.
Nevoia de a dormi şi a se odihni pacienta se trezeşte frecvent noaptea pentru a urină deoarece
vezica urinară nu se goleşte în întregime dar si pentru toaleta reginii pelvine datorita hemoragiilor.

Nevoia de aşi menţine temperatura corpului în limite normale este afectată pacienta este usor
febrilă.

Nevoia de a evita pericolele pacienta prezintă risc de complicaţii prin aparitia unei anemii datorate
hemoragiilor.

Nevoia de a comunica pacienta este comunicativă sociabilă, pune multe întrebări cu privire la boala
să pacienta este echilibrată psihic.

Nevoia de a se recrea pacienta este mai mult în repaus la pat, nu este suficient de relaxată.

Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea, pacienta este interesată să acumuleze cât mai multe
noţiuni pentru boala.

Probleme de dependență

- Alterarea volumului lichidian

- Potenţial de complicaţii

- Alimentație inadecvată

- Eliminare inadecvată

- Disconfort

- Anxietate

- Deficit de cunoștințe

Obiectiv

Să beneficieze de condiții optime de îngrijire și microclimate

Să prezinte funcții vitale în limite fiziologice

Să fie alimentată conform nevoilor organismului și boli

Să beneficieze de tratament adecvat

Să-și recapete starea de confort psihic și fizic

Să prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn

Să fie ferită de complicații

Plan de îngrijire prima zi de spitalizare 5. 04. 2018 - 16. 04. 2018

PROBLEMA OBIECTIV INTERVENŢII EVALUARE

ROL PROPRIU ROL DELEGAT

NEVOIA DE A - pacientul să prezinte Mă prezint pacientei şi Particip la investigaţiile - respiraţie şi circulaţie

RESPIRA ŞI A AVEA ritm cardiac cu o asigur un microclimat clinice si paraclinice prin echilibrate
O BUNĂ CIRCULAŢIE frecvenţă normală favorabil(temperatura recoltarea sângelui pentru
pulsul se menţine la 80
camerei de aproximativ determinarea analizelor
- alterarea funcţiei - menţinerea pulsului la bătăi/minut;
20o C, umiditate, salonul de laborator
respiratorii manifestata valori situate sub 80
să fie aerisit, lenjerie de - tegumentele şi-au
prin dispnee expiratorie bătăi/min; - administrarea
pat şi de corp curată recăpătat culoarea roz,
tratamentului indicat de
- dureri la nivelul lombar sunt calde în extremităţi.
- masor şi notez funcţiile medic: Algocalmin f 1/zi,
- creşterea intensităţii vitale în F.O. Piafen f 1/zi T.A.=130/80 mmHg
durerii
- suplinesc pacienta în Dz = 1000 ml
- supraponderabilitatea satisfacerea altor nevoi,

- pregătesc materialele
necesare pentru recoltarea
probelor de laborator
NEVOIA DE A SE - Pacientq să nu mai - supraveghez alimentaţia - la indicaţia medicului - în urma intervenţiilor
ALIMENTA ŞI prezinte senzaţie de graţă şi evoluţia pacientului, administrez întreprinse pacienta şi-a
HIDRATA şi vărsături informând medicul asupra redobândit pofta de
- rehidratarea abordez
eventualelor modificări mâncare
- Alterarea stării de - Pacienta să calea venoasa pentru
pozitive sau negative în
nutriţie manifestata prin redobândească pofta de perfuzia cu ser glucozat bolnava a respectat
ceea ce priveşte starea
refuzul pacientei de a bea mâncare 5% 250ml, algocalmin1f regimul alimentar
pacientului şi intervine;
lichide si de a manca
- Pacienta să respecte Metoclopramid 1 fiolă
cauzate de interventia - am administrat pacientei
regimului alimentar
chirurgicala o alimentaţie săracă in - la indicaţia medicului
prescris
proteine, lipide, si glucide recoltez uree, creatinină zilnic
- senzaţia de greaţă şi
vărsături - am măsurat pulsul,
respiraţia si tensiunea
- inapetenţă
arteriala si le-am notat in
foaia de temperatura

- monitorizare ingesta
/excreta.
NEVOIA DE A - Pacienta să nu mai -Recomand pacientei să
ELIMINA prezinte durere la se hidrateze ca cantitatea
micţiune şi durere la nivel de lichide ingerate să
Alterarea eliminării
lombar - renal ajungă la 2. litri
manifestata prin aplicarea
- Urmăresc efectul
sondei urinare
medicamentelor
Cântăresc zilnic pacienta
monitorizez şi notez în
foaia de observaţie
raportul ingesta/excreta;
La indicaţiile medicului - pacienta cunoaşte
administrez recomandările privind
alimentaţia şi regimul
- Antispastice la
hidric.
nevoie, antiinflamatoare,
Urocultura pozitivă
- am recoltat urina pentru
examenul bacteriologic si
examenul sumar de urina

- asigur aport suficient de

lichide şi regim igieno-
dietetic

- am explicat pacientei
cum sǎ recolteze urocultura,
sumarul de urinǎ

- Recoltez urina pentru

examen sumar de urină,
urocultura
NEVOIA DE A SE - pacienta sa-si poată - pacienta a făcut plimbări - am administrat - pacienta are starea
MIŞCA ŞI A AVEA O satisface aceasta nevoie scurte in salon medicaţia prescrisa de generala asemănătoare
trebuie sa mai scada in medic zilei anterioare
BUNĂ POSTURĂ - am ajutat pacienta sa
greutate
facă mişcări ale mâinilor
- alterarea nevoii de a se si picioarelor
mişca si de a avea o buna
postura manifestata prin
repaus la pat cauzat de
prezenta durerilor si
interventiei chirurgicale

NEVOIA DE A - pacienta să reuşeacă să - Am asigurat condiţiile - La indicaţia medicului - Pacienta a avut un somn
DORMI, DE A SE dobândească un somn de mediu care constau în: administrez: liniştit în urma căruia este
ODIHNI odihnitor curăţenia salonului şi vizibil mai odihnită
Sedative Fenobarbital
dezinfecţia lui, umiditate
- alterarea nevoii de-a 1tableta seara la culcare,
adecvată,
dormi si a se odihnii este Antialgice Algocalmin
manifestata prin treziri - un microclimat cu fiole IM
dese in timpul nopţii condiţiilor necesare
cauzat de prezenta sondei pentru odihnă.
urinare si disconfotului
creat de plaga operata
NEVOIA DE AŞI - înlăturarea febrei - am asigurat pacientei o - am administrat -educ pacienta sa se
MENŢINE îmbrăcăminte lejeră medicaţia prescrisă imbrace corespunzator
- satisfacerea acestei
TEMPERATURA
nevoi - nu am putut aplica
CORPULUI ÎN
comprese reci pacientei
LIMITE NORMALE
dar am asigurat un climat
- alterarea nevoii de aşi corespunzător
menţine temperatura în
limite normale manifestat
prin temperatura corpului
crescută cauzată de
obezitate

NEVOIA DE A EVITA - prevenirea - am efectuat toaleta - am administrat - pacienta este ferită de

PERICOLELE complicaţiilor pacientei zilnic cu apă şi tratamentul prescris aparitia complicatiilor
săpun
- alterarea nevoii de a
evita pericolele - am ajutat pacienta la
manifestate prin risc de toaleta regiunii perineale
complicaţii cauzat de
- am efectuat zilnic
supraponderabilitate
toaleta plagii operate
NEVOIA DE A Pacienta sa prezinte - ofer suport - administrez la Pacienta prezintă
COMUNICA recomandarea medicului
comunicare familiala psihologic Comunicare familiala
Perturbarea comunicării tratamentul
îmbunătăţită - discuta cu familia îmbunătăţita
Neadaptarea la rolul de medicamentos
bolnav - inducerea ideii de problemele pacientei
sănătate optimă
- încearcă îmbunătăţirea
educaţie pentru sănătate
întrucât pacienta va fi comunicării
externată - măsor funcţiile vitale
şi le notez în foaia de
temperatură

NEVOIA DE A SE - ameliorarea - port discuţii cu privire Pacienta este mai

RECREEA simptomelor, la prognosticul favorabil relaxată, acţionează în
cunoştinţă de cauză şi a
îmbunătăţirea stării de al bolii;
- problemă de a se recrea devenit mult mai
sănătate pacienta să-şi încrezătoare vis-a-vis de
- organizez activităţi
- astenie poată satisfacă singură problema sa de sănătate.
recreative specifice
nevoia Participă la activităţi
- apatie vârstei;
recreative cu ceilalţ

pacienţi
NEVOIA DE A - educaţia pentru sănătate; - Îi explic necesitatea - intervin dacă este nevoie - bolnava a învăţat să se
ÎNVĂŢA PENTRU A-ŞI respectării tuturor la indicaţia medicului; protejeze de factorii
- pacienta să aibă
PĂSTRA SĂNĂTATEA indicaţiilor şi favorizanţi căpătării
cunoştinţe despre
prescripţiilor date de către sindromului de ovar
- Deficit de cunoştinţe afecţiune
medic atât în ceea ce polichistic
- lipsa cunoştinţelor - conştientizarea bolnavei priveşte tratamentul
pacienta a înţeles
pacientei privind boala de necesitatea respectării medicamentos cât şi
importanţa respectării
regimului alimentar. modul de viaţă.
- pacientul este interesat stricte a tratamentului
sa cunoască elemente de - Educ pacienta să urmeze
pacienta îşi manifestă
educaţie sanitară corect tratamentul şi să
interesul pentru îngrijirile
abordeze o
acordate şi obţinându-se
alimentaţie/regim de viaţă
un răspuns favorabil din
care să îl ajute să evite
partea acesteia.
recidive ale afecţiunii
Epicriza

- În urma intervenţiilor întreprinse pacienta prezintă o respiraţie şi o circulaţie echilibrată, cu o

temperatură corporală ce se încadrează în limitele normale

- În urma intervenţiilor întreprinse pacienta şi-a redobândit pofta de mâncare,

- Şi-a redobândit starea de bine

- Nu mai prezintă micţiuni dureroase nici dureri pelvine

- Pacienta cunoaşte recomandările privind alimentaţia şi regimul hidric

- Înţelege cauza durerii şi starea de nelinişte, de anxietate este şi ea diminuată nu mai este
agitata

- Pacienta se externează cu stare generală bună şi nu prezintă complicaţii.

Recomandări:

- Repaus la pat şi evitarea ortostatismului prelungit

- Respectarea regimului alimentar hipoproteic şi desodat
- Recomandăm pacientei să-şi asigure o igienă riguroasă
- Să efectueze plimbări în aer liber
- Evitarea expunerii prelungite la frig şi umezeala;
- Control peste o luna
Am explicat bolnavei necesitatea respectării recomandărilor medicale pentru a evita
prelungirea perioadei de convalescenţă sau apariţia recidivelor.
CAPITOLUL V. CONCLUZII
Etiologia chisturilor este diversa: deteriorare prin uzura (prin folosirea intensa a organului
respectiv, de exemplu, o articulatie sau corzile vocale), obstructie in evacuarea unui lichid,
infectii, inflamatii, boli genetice etc.

Descoperirea unei umflaturi, simtita la palpare sau identificata in urma unor investigatii
imagistice, este aproape intotdeauna un prilej de anxietate. Totusi, sa privim lucrurile
optimist: nu toate aceste anomalii sunt de natura tumorala si chiar dintre ele nu toate sunt
canceroase! Exista de exemplu chisturile.

Chisturile mici nu sunt deranjante. Daca insa ele au dimensiuni mari, sunt situate in zone
expuse la frecare sau se infecteaza ori se rup, este mai bine ca persoana in cauza sa se prezinte
la un medic specialist, chirurg sau dermatolog, fara a incerca sa le trateze acasa.

Nu există încă unanimitate din partea medicilor în ceea ce priveşte cauza principală a apariţiei
chisturilor ovariene, însă se cunosc anumiţi factori de risc, în special în privinţa chisturilor
funcţionale. Chisturile sunt un produs natural al ovulaţiei lunare şi fiecare femei are
potenţialul să le dezvolte. Dacă întârziaţi fertilizarea, aveţi mai mule cicluri menstruale şi,
astfel, sunt şanse mai mari ca ovarele dumneavoastră să dezvolte chisturi funcţionale. Sarcina,
alăptarea şi chiar pilulele contraceptive înseamnă că organismul dumneavoastră ia o mică
pauză de la ovulaţie, ceea ce reduce probabilitatea de a apărea chisturile funcţionale. Sunteţi
expusă unui risc şi mai mare dacă sunteţi fumătoare.

Dacă sunteţi atente la primele semne de alarmă, acest lucru vă poate ajuta la descoperirea din
timp a cancerului ovarian, îmbunătăţindu-vă şansele unei recuperări totale.
Dacă prezentaţi oricare dintre urmatoarele simptome mergeţi imediat la doctor: disconfort
abdominal general sau pelvian, durere, gaze, indigestie, vărsături, presiune, inflamare,
balonare, crampe, diareee constantă, constipaţie urinarea frecventă sau urgentă, pierderea
apetitului, ,ierdere în greutate inexplicabilă sau creştere în greutate, durere în timpul actului
sexual, menstruaţie neregulată, stare de oboseală generală, durere în partea inferioară a
spatelui.

Tratamentul depinde de varsta, tipul si marimea chistului, si simptomatologia prezenta. Pot

intra in discutie:

- Monitorizarea atenta. In multe cazuri, vei fi chemata pentru reexaminare pentru a se

observa daca chistul dispare sau nu in cateva luni. Aceasta este de regula conduita,
indiferent de varsta, daca nu exista simptome si ecografia arata un chist mic lichidian. Se
vor face controale si ecografii regulate, pentru a monitoriza evolutia chistului.

- Pilulele anticonceptionale. Aceasta este o optiune pentru a reduce riscul de a dezvolta noi
chisturi ovariene in viitor. In plus, pilulele anticonceptionale ofera beneficiul de a reduce
riscul de cancer ovarian, proportional cu durata administrarii pilulelor.

Chisturile se formează ca rezultat al procesului natural de ovulaţie. Dacă puteţi preveni

ovulaţia, prin administrarea pilulei contraceptive, organismul nu va forma chisturi. Cu toate
 acestea, reţineţi că întreruperea temporară a ciclului nu va vindeca problema.

- Chirurgia. Daca chistul ovarian este voluminos, nu are aspect de chist functional,
evolueaza in continuare prin crestere, persista dupa 2-3 cicluri menstruale, produce dureri
sau alte simptome, atunci medicul va opta cel mai probabil pentru extirparea chirurgicala a
chistului.

Unele chisturi pot fi extirpate fara a se extirpa si ovarul – aceasta interventie se numeste
chistectomie. In alte situatii insa, se va recurge si la extirparea ovarului aferent, lasand intact
ovarul celalalt – aceasta interventie se numeste ovarectomie.
Daca un chist este malign (canceros), se va indica cel mai probabil extirparea ambelor ovare
si a trompelor uterine, plus extirparea uterului in totalitate.
De asemeni, un chist ovarian dezvoltat in menopauza, cel mai probabil va fi suspus unui
tratament chirurgical.
Reţineţi că simptomele cancerului ovarian sunt asemănătoare celor determinate de
afecţiunile digestive.

Cu toate acestea, în cazul afecţiunilor digestive, simptomele nu persistă, în timp ce în cazul

cancerului ovarian, acestea rămân severe, înrăutăţindu-se cu timpul.

Complicatiile chisturilor ovariene nu sunt frecvente, dar ele pot fi:

- Torsiunea ovariana. Chisturile voluminoase pot deplasa ovarul din pozitia sa normala.
Aceste chisturi predispun la torsiuni dureroase de ovar. Este cazul chisturilor dermoide si
chistadenoamelor.
- Ruptura. Un chist ovarian care se rupe poate produce durere severa si hemoragie interna.

Chistul ovarian functional nu poate fi prevenit daca exista ovulatie.

Tot ceea ce scade frecventa ovulatiei, scade riscul de producere a chistului
ovarian. Anticonceptionalele, sarcina, alaptarea la san in primele 6 luni previn ovulatia.
Ovulatia inceteaza complet la menopauza.
Femeile care folosesc anticonceptionale cu doze mari de hormoni au un risc mai scazut de
a dezvolta chist ovarian, anticonceptionalele cu doze mici de hormoni, au o preventie
scazuta.
Utilizarea dar nu in exces a dozei maxime recomandate.
Se recomanda citirea cu atentie a prospectului.
Daca a fost recomandata evitarea tratamentului cu AINS se recomanda prezentarea la
medic.
Nu se utilizeaza aspirina la persoane sub 20 de ani decat daca a fost prescrisa de medic.
In cazul sarcinii se recomanda prezentarea la medic inaintea utilizarii oricarui tratament
inclusiv AINS (Utilizarea AINS in timpul contraceptiei sau la inceputul sarcinii creste
riscul de intrerupere a sarcinii).

In concluzie am sindromul ovarului polichistic. Ce pot face pentru a preveni

complicatiile?

Discut cu medicul despre tratarea simptomelor, mai degraba decat sa ma concentrez doar pe
un aspect al sindromului, cum ar fi problema ca nu pot ramane insarcinata. De asemenea,
discut cu medicul despre obtinerea testarii pentru diabet zaharat. Alte masuri pe care le pot
lua:

- o alimentatie sanatoasa
- exercitii fizice
- renunt la fumat
BIBLIOGRAFIE

Aburel E. Obstetrica si Ginecologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971.

Balta G. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

1988.

Crisan N., Nanu D. Ginecologie, Editura Societatea Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1971.

Lemnete I., Radulescu I. Manual de obstetrica si ginecologie pentru cadre medii, Editura
Medicala Bucuresti, 1975.

Luca V. Diagnostic de conduita in sarcina cu risc crescut, Editura Medicala, Bucuresti, 1983.

Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului, editia a IV-a, Vol. I, II, Editura Medicala Bucuresti,
1978.

Raca N. Curs de obstetrica-ginecologie, Editura Medicala, Craiova, 1996.

Savulescu D. Notiuni de teorie si clinica obstetricala, 1988.

Titirca L. Dictionar de termeni pentru asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca,
Bucuresti, 2000.

Titirca L. Ghid de nursing, Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 1996.

Titirca L. Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistenti medicali, Editura Medicala,

Bucuresti, 1997.

Titirca L. Urgente medico-chirurgicale - Sinteze pentru asistentii medicali, Editura Medicala,

Bucuresti, 1999.

Vartej P. Obsterica fiziologica si patologica, Editura All, Bucuresti, 1997.

ANEXE
I. TEHNICI DE ÎNGRIJIRE

I.1. Tratamentul plăgii după intervenție chirurgicală

Definitie.

Plaga este leziunea traumatica caracterizata prin întreruperea continuitatii tegumentului (solutie de
continuitate cutanata).

Tratamentul plagilor suturate

În cazul plagilor suturate obiectivul tratamentului este vindecarea per primam.

În cazul unei evolutii simple, necomplicate tratamentul consta doar în badijonarea cu

antiseptice (alcool, betadina, tinctura de iod) si pansamentul plagii zilnic sau la 2-3 zile. Dupa
câteva zile plaga suturata poate fi lasata si nepansata (vindecare deschisa).

Scoaterea firelor de sutura se face în functie de vascularizatia regiunii anatomice în care se

afla plaga (o vascularizatie bogata determina o vindecare mai rapida) si de starea biologica a
pacientului (care poate întârzia vindecarea). În general firele se scot dupa cum urmeaza:

-dupa 5 zile în cazul plagilor gâtului, fetei si craniului

-dupa 7-8 zile în cazul plaglor abdominale si ale membrelor

-dupa 8-10 zile în cazul plagilor de pe fata posterioara a toracelui

În cazul pacientilor tarati (neoplazici, diabetici etc.) e recomandabil sa se aiba în vedere

intervale cu 1-2 zile mai lungi decât cele mentionate mai sus.

În cazul în care în evolutia unei plagi suturate survine inflamatia, aceasta poate evolua în doua
faze: faza congestiva (presupurativa) si faza supurativa.

În faza congestiva plaga este eritematoasa, dureroasa (spontan, la miscari si la palpare),

tumefiata, cu tegumentul adiacent indurat.

Pot aparea si semne generale precum febra si frisoanele.

Tratamentul cuprinde masuri generale (antibioticoterapie, tratament antiinflamator) si masuri

locale (aplicatii locale cu alcool, rivanol sau unguente antiinflamatorii – de ex. unguent
bismutat).

Faza supurativa se caracterizeaza din punct de vedere morfopatologic prin aparitia puroiului.

Clinic se manifesta prin dureri intense la nivelul plagii, accentuate la palpare, tumefierea
(bombarea) plagii, eritem, febra si frisoane; la palpare se evidentiaza fluctuenta (semn
caracteristic al colectiei lichidiene), induratia si edemul tegumentului adiacent. În cazul
fistulizarii se constata eliminarea puroiului prin unul sau mai multe orificii fistuloase.

Tratamentul în aceasta situatie consta în deschiderea larga a plagii si evacuarea puroiului; în

zilele urmatoare se va face tratamentul local antiseptic de 1-2 ori pe zi, urmând ca plaga sa se
vindece per secundam; la acestea se asociaza tratamentul; general antibiotic.

Evolutia unei plagi suturate poate fi complicata si de formarea unui serom (colectie sero-
limfatica) sau a unui hematom (colectie sanguina). În primul caz se evidentiaza tumefierea si
induratia plagii; în al doilea caz la acestea se adauga si coloratia violacee.

Tratamentul consta în deschiderea plagii pe o portiune a ei (prin scoaterea câtorva fire de

sutura) si evacuarea colectiei lichidiene; antibioticoprofilaxia este o masura generala utila în
acest caz.
 Operația chirurgicală este o disecție largă a plăgii, oprirea sângerării, excizia țesuturilor
neviabile, îndepărtarea corpurilor străine, cheagurile de sânge și fragmentele osoase pentru a
preveni infectarea plăgilor, precum și crearea condițiilor favorabile pentru cicatrizare și
vindecare a plăgii.

După tratamentul chirurgical, sutura este suprapusă pe rana proaspătă. Trebuie remarcat
faptul că rana postoperatorie trebuie să fie complet sterilă, deoarece aceasta este o garanție a
vindecării sale prin tensiune primară. Atunci când suturile sunt aplicate la plăgi postoperatorii
proaspete, chirurgii realizează o asamblare excepțională a marginilor ranilor pentru a evita
formarea de cavități.
Trebuie remarcat faptul că rănile postoperatorii neinfectate sunt tratate cu antiseptice.
Acestea includ peroxidul de hidrogen, clorhexidina, alcoolul, iodul etc. Mai multe detalii sunt
indicate în secțiune decât pentru tratarea unei plăgi purulente . Materialul de îmbrăcăminte se
schimbă până când cusăturile sunt îndepărtate. Pansamentele trebuie efectuate în camere
special amenajate, disponibile atât în departamentele chirurgicale, cât și în policlinici.
În procesul de vindecare a plăgii postoperatorii, trebuie avut grijă ca pansamentul să nu ștergă
și să izoleze bine rana. Trebuie să se înțeleagă că orice contaminare a bandajului, fie că este
vorba de fecale, urină sau apă, poate provoca un proces infecțios inflamator și poate provoca o
supurație. Prin urmare, în cazul contaminării pansamentului postoperator, acesta trebuie
schimbat imediat.
Indiferent de operația efectuată și indiferent de starea dressingului, dressingul se efectuează în
a doua zi după operație.
Toate șervețelele aderente la rana postoperatorie sunt înmuiate cu soluție fiziologică, peroxid
de hidrogen sau furacilin, după care marginile rănilor sunt lubrifiate cu o soluție de iod 5%
sau alcool de 70 de grade, rana este uscată și se aplică un nou pansament antiseptic.
Suturile postoperatorii sunt, de obicei, îndepărtate în a noua sau a douăsprezecea zi. Timpul
exact al îndepărtării articulațiilor depinde de natura cursului procesului postoperator și de
locul plăgii. De regulă, îndepărtarea cusăturilor este un proces fără durere care nu necesită
anestezie. Cu vindecarea normală a rănii, la câteva zile după îndepărtarea cusăturilor, aceasta
nu mai poate fi acoperită cu un bandaj. Există creme pentru vindecarea rănilor și a altor
ajutoare.
Dacă nu sunt aplicate cusături pe rana postoperatorie, marginile plăgii sunt lubrifiate cu
soluție de iod în timpul procesului de îmbrăcare, tampoanele sunt schimbate și, dacă este
necesar, drenate, după care se aplică un pansament antiseptic.
Principala sarcină a personalului medical în perioada postoperatorie este de a preveni
supurarea ranii. Dacă procesul neinfectat rănit are loc cu o blotare semnificativă a
pansamentului, vata de bumbac este aplicată și înfășurată, deoarece în acest caz nu se
recomandă o schimbare frecventă a pansamentelor. Cu toate acestea, atunci când există o
supurație a plăgii, se fac pansamente, pe măsură ce materialul de îmbrăcăminte se înmoaie.
Desigur, perioada postoperatorie nu se face fără antibiotice și medicamente pentru durere,
precum și, dacă este necesar, sedative, substituenți plasmatici sau soluții hemodinamice.
Cu pierderi semnificative de sânge, transfuzii de sânge și administrarea picăturilor de
preparate proteice, sunt prescrise soluții reologice și detoxifiante.
De asemenea, o atenție deosebită în perioada postoperatorie este acordată tratamentului
igienic, gimnaziului de exerciții și alimentației cu calorii înalte.
I.2 Recoltarea urinei
Examen

- sumar de urină - pentru examinarea sedimentului urinar

- urocultura – pentru examenul bacteriologic (stabileşte prezenta bacteriilor în urină)

Materiale necesare: se folosesc următoarele materiale:

- urinar,

- plosca,

- alezǎ,

- materiale pentru igiena organelor externe,

- recipiente sterile.

Recoltarea urinei pentru sumarul de urină

Recoltarea se face în recipiente de sticlă absolut curate, clătite cu apa distilată, ca să

nu-i schimbe compoziţia.

Pentru examenul curent se trimit 100-150 ml, din care se va determina şi densitatea şi
se va examina şi sedimentul urinar.

Recoltarea urinei pentru urocultura

Se pregăteşte pacientul psihic informându-l asupra tehnicii.

Se recoltează urină de dimineaţă. Recoltarea se face direct din jetul urinar după toaletarea
riguroasă a meatului urinar, respectiv a vulvei, cu apa şi săpun şi limpezit cu ser fiziologic.
Pentru a elimina şi germanii care s-ar găsi eventual în uretra, recoltarea se va face din urina
după ce prima parte a jetului a spălat canalul, deci din ultima parte a jetului urinar. Acest
examen este indicat a se face înaintea începerii tratamentului cu antibiotice.
I.3. Tehnica injecţiei intramusculare

Injecția intramusculară reprezintă introducerea unor soluții izotonice, uleioase sau

substanțe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac atașat la seringa.

Scopul – terapeutic

Locul de elecție – regiunea supero - externă a fesei

- Faţa externă a coapsei, în treimea mijlocie

- Faţa externă a brațului în mușchiul deltoid.

Pentru injecția în regiunea fesieră, cea mai des utilizată, se reperează următoarele puncte:

- Punctul Smirnov care este la un laț de deget deasupra marelui trohanter și înapoia lui;

- Punctul Barthelemy – la unirea treimii externe cu cele două treimi interne, pe linia care
unește spina iliacă anteroposterioară cu extremitatea superioară a șanțului interfesier;

- Zonă situată deasupra liniei care unește spina iliacă posterioara cu marele trohanter.

Dacă bolnavul este obligat să ia poziția șezândă, injecția se efectuează în toată regiunea
fesieră, deasupra punctului de sprijin.

Materiale necesare

- Ace lungi – 40-70 mm, cu diametrul de 0,7 – 1 mm;

- Soluții dezinfectante, tampoane sterile;

- Seringi de unică folosință;

- Soluția de injectat.

Etape și timpi de execuție

1. Pregătire materialelor

Se pregătesc materialele, se așează pe o tăviță sterilă și se aduc lângă bolnav.

 2. Pregătirea psihică și fizică a bolnavului

Se anunța bolnavul și i se explica necesitatea tehnicii.

Se așează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziția șezândă sau chiar în picioare.

Se descoperă locul unde se va efectua injecția.

3. Tehnica propriu-zisă

Spălarea pe mâini cu apă și săpun. Dezinfectarea cu alcool.

Se montează seringa și se încarcă. Se schimbă acul. Se reperează locul, se degresează și

se dezinfectează cu alcool. Se invita bolnavul să stea liniștit, să-și relaxeze musculatura, se
întinde pielea intre indexul și policele mâinii stângi.

Cu seringa în mâna dreaptă se înțeapă perpendicular pielea, mergând până la o adâncime

intre 4-7 cm, rapid și sigur. Se verifică poziția acului prin aspirare. Dacă acul a pătruns într-un
vas de sânge, la aspirare va apărea în seringa sânge. Se va scoate acul și se efectua injecția în
alt loc. Dacă acul nu a pătruns într-un vas de sânge, se injectează lent lichidul din seringă.

După injectare se scoate brusc acul. Se masează locul cu tampon cu alcool pentru a
disocia planurile, țesuturile străpunse, favorizând circulația pentru o absorbție mai rapidă.

Se așează bolnavul în poziție comodă.

Spălarea pe mâini.

4. Reorganizarea locului de muncă

Se strâng materialele folosite, seringile de unică folosință se aruncă în recipiente speciale

pentru materiale cu pericol biologic.

Spălarea pe mâini cu apă și săpun.

Incidente și accidente

- Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. Se impune
întotdeauna retragerea acului și efectuarea injecției în altă regiune;
 - Paralizia nervului sciatic;

- Supurația aseptică datorită unor substanțe care nu sunt resorbabile;

- Ruperea acului din cauza contracturii musculare a bolnavului sau a manevrei greșite.
Extragerea este chirurgicală;

- Emboliile – prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a substanțelor uleioase

sau în suspensie;

- Abces local și flegmon fesier – prin nerespectarea regulilor de asepsie

ANEXA II.1.
ANEXA II. 2.
ANEXA II.3.
ANEXA II.4.

Vindecarea primara (per primam sau per primam intentionem) a plagilor superficiale si
plagilor suturate
ANEXA II.5.
ANEXA II.6.

Ovar polichistic