NOTIUNI GENERALE DE EMBRIOLOGIE

EMBRIOLOGIA ESTE RAMURA BIOLOGIEI CARE

SE OCUPĂ CU STUDIUL EMBRIONULUI ÎN TOATE
FAZELE DEZVOLTĂRII LUI, DE LA FORMAREA
CELULEI-OU PÂNĂ LA ECLOZIUNE SAU NAŞTERE.
 Corespunde etapei intrauterine.
 Pentru a se vorbi de embriologie este necesară introducerea termenilor de ontogeneză
şi filogeneză.
 Ontogeneza reprezintă istoria dezvoltării unui individ de la naştere până la moarte.
Embriologia a fost denumită şi anatomia dezvoltării. Înţelegerea mecanismelor de
morfogeneză au stat la baza dismorfogenezei, adică a dezvoltării anormale la om.
 Ontogeneza cuprinde doua etape principale de dezvoltare ale individului. Prima etapa
se desfasoara intrauterin (la mamiferele placentare) sau in interiorul oului si se
numeste ontogeneza prenatala, iar a doua etapa se desfasoara in mediul exterior si se
numeste ontogeneza postnatala.
 Prima parte a ontogenezei prenatale, pana la diferentierea completa a organelor
constituie perioada embrionara. Aceasta perioada este urmata de o perioada
fetala, care dureaza pana la nastere si in care procesul de organogeneza se
completeaza si avanseaza.
 In procesul de dezvoltare ontogenica se disting mai multe faze: gametogeneza
(spermatogeneza si ovogeneza), fecundatia, segmentarea, blastulatia, gastrulatia,
histogeneza si cresterea.
ETAPELE FIZIOLOGICE EMBRIOLOGICE
DEZVOLTAREA ORGANISMULUI UMAN CUPRINDE
URMĂTOARELE ETAPE ŞI PERIOADE:
 Etapa prenatală (antepartum) cu următoarele perioade:
 perioada preembrionară reprezentată de gametogeneză şi însămânţare;
 perioada de zigot sau prima săptîmână de dezvoltare. Cuprinde fecundarea, segmentarea şi
formarea discului embrionar unilaminar (monodermic) ;
 perioada embrionară (embriogeneza) caracterizată de formarea embrionului şi apariţia
primordiilor organelor, este reprezentată de intervalul cuprins între săptămâna a 2-a şi
săptămâna a 8-a ;
 perioada fetală (organogeneza) durează până la sfârşitul lunii a 9-a şi este caracterizată de
totalitatea proceselor de morfo- şi histiogeneză prin care primordiile de organe dau naştere
tuturor sistemelor funcţionale ale nou-născutului;
 Starea de graviditate presupune un ciclu propriu, denumit ciclul sarcinii:
 concepţia
 perioada tubară
 perioada uterină - această etapă are 3 faze:
 faza de preimplantare
 faza de implantare (nidaţie)
 faza placentară
 naşterea
ETAPA POSTNATALĂ (POSTPARTUM), CARE
CUPRINDE :
PERIOADA DE COPILĂRIE
 prima copilărie (0-3 ani):
 perioada perinatală (prima săptămână postpartum) ;
 perioada de nou-născut (până la sfârşitul primei luni de viaţă
postpartum) ;
 perioada de sugar (primul an de viaţă postpartum) ;
 perioada de copil mic (1-3 ani) ;
 a doua copilărie (3 – 6/7 ani) ;
 a treia copilărie (6/7 ani – 12 ani pentru fete şi 6/7 ani -14 ani pentru
băieţi);
 perioada pubertăţii (între 12-16 ani la fete şi 14-16 ani la băieţi) ;
 perioada de adolescent (postpubertală) între 17 şi 20 ani ;
 perioada de adult (maturitate):
 tinereţe (între 21 ani şi 30 ani) ;
 maturitate propriu-zisă (între 31 şi 65 ani) ;
 - perioada de bătrâneţe şi senescenţă
GAMETOGENEZA

 Gametogeneza cuprinde
ansamblul transformărilor prin
care trec celulele germinale
iniţiale denumite gonocite
primordiale până ating stadiul
de celule sexuale mature.
Procesul de gametogeneză
cuprinde: spermatogeneza şi
ovogeneza şi se desfăşoară în
3 faze:
- germinativă (de multiplicare)
 - creştere (de dezvoltare)
 - de maturare.
1.SPERMATOGENEZA

Spermatogeneza cuprinde totalitatea transformărilor prin care trec spermatogoniile
(gonocitele primordiale masculine) până devin celule sexuale mature (spermatozoizi).
Procesul se desfăşoară la nivelul epiteliului germinativ din tubii seminiferi de la nivelul
testiculului. Perioada germinativă (sau de multiplicare) este parcursă în timpul
prepubertăţii când gonocitele primordiale se divid mitotic şi produc 2 categorii de
celule: mici-identice cu gonocitele primordiale şi altele mari-denumite spermatogonii
„prăfoase " de tipul A care ulterior se vor divide mitotic (în mod repetat) generând
spermatogoniile „crustoase" de tipul B, care vor continua linia seminală.
 Perioada de creştere debutează odată cu pubertatea şi constă în creşterea şi dublarea
volumului spermatogoniilor şi transformarea acestora în spermatocite de ordinul I.
Perioada de maturare se caracterizează prin faptul că, spermatocitele de ordinul I se
divid reducţional şi produc 2 spermatocite de ordinul II cu set haploid (n) de
cromozomi. Acestea se divid mitotic imediat şi rezultă în final 4 spermatide.
Spermatidele parcurg procesul de metamorfoză celulară denumit spermiogeneză, fiecare
spermatidă se transformă într-un spermatozoid. Transformarea spermatidei în
spermatozoid, spermiogeneza, se realizează în patru perioade succesive:
 a) perioada Golgi;
 b) perioada cap;
 c) perioada acrozom;
 d) perioada de maturare
2. OVOGENEZA
 Ovulul trece prin aceleasi etape ca si spermia, cu cateva
particularitati care insa nu altereaza sensul procesului general, care este
acelasi.
 Inceputul ovogenezei se face in timpul perioadei embrionare. Celula susa
se numeste ovogonie primara. Proliferarea lor se termina inainte de
pubertate, perioada la care femela are un numar limitat de oocite. Epiteliul
germinal al ovarului, prolifereaza formand o serie de cordoane (ale lui
Pflüger), care patrund in stroma corticalei ovariene.
 Aceste cordoane se rup si ovogoniile primare in numar de 70000-100000,
inconjurate de un rand de celule epiteliale plate,cu care alcatuiesc foliculul
primordial, se separa unele de altele si se raspandesc in stroma corticalei.
 Inainte de nastere, toate ovogoniile dispar, pentru ca dupa expulzie,o noua
generatie de ovogonii sa se formeze pe seama epitreliului ovarian.
 Deci invers ca la testicul, unde spermatogoniile apar e seama medularei, la
ovar ovogoniile apar pe seama corticalei. Numarul foliculilor primordiali
noi formati, se ridica la 40000- 300000. Dintre acestia, o mare parte
degenereaza pana la pubertate, ramanand cam 15000.

 In perioada de viata genitala activa a femeii, nu ajung sa se
maturizeze decat cateva sute. La pubertate, ovulul se afla in stadiul
de oocit I. El si-a terminat profaza primei diviziuni de maturatie si
nucleul sau este in stare de repaus.
Dupa unii autori ar exista o activitate ritmica a epiteliului
de invelis ovarian, in tot timpul vietii, care asigura continuu noi
generatii de ovule si nu un singur puseu in perioada embrionara
sau dupa nastere.
La inceputul ovogenezei, celula susa a liniei seminale
feminine, ovogonia, are dimnsiuni mici ( la om 20 microni) si
impreuna cu celulele epiteliale turtite de invelis formeaza foliculii
primordiali, asezati in satratul cel mai profund al stromei corticale
a ovarului, adica mai aproape de medulara ovarului.
Dupa ce a suferit cateva diviziuni, celulele rezultate,
ovogoniile secundare intra intr-o perioada de crestere care are 2
faze:
 Faza mica in care se pregateste diviziunea de maturatie si care prezinta la
randul ei doua perioade:
 A) o perioada in care sporirea protoplasmei se face concomitent cu modificari
in nucleu.
 B) o perioada in care sporeste numai protoplasma.
 Faza mare in care oocitul isi elaboreaza vitelusul sau deutoplasma ; el nu-si
mai consuma complet proteinele si lipidele, depozitandu-le sub forma de
granule viteline. Aceasta perioada in care se face vitelosinteza variaza, ca
timp, dupa felul ovulului. In aceasta perioada apare si condriomul care
reprezinta se pare, forme de trecere intre protoplasma pura si elementele
figurate ale deutoplasmei. Perioada de vitelogeneza ( vitelosinteza) dupa van
Durme-Mirza are mai multe faze:
I. FAZA PREVITELINA CU DOUA
ETAPE:
 - etapa corpului paranuclear ( Balbiani) , care este o
formatiune compusa din unu sau doi corpusculi centrali,
inconjurati de protoplasma radiara. El se gaseste la unul
din polii nucleului in centrul unui grup de mitocondrii
dispuse in forma de semiluna; zona marginala a corpului
lui Balbiani contine acid ribonucleic, spre deosebire de
zona centrala in care se gasesc proteine. Acidul ribonucleic
se afla sub controlul nucleolului sau maculei germinative
(Heyden si Casperson). Acidul ribonucleic la randul lui
contribuie la sinteza proteinelor plasmatice. Corpul lui
Balbiani are acelasi rol ca si mitocondriile;
 etapa stratului de globule grase si organite. Acest strat
este situat la periferia protoplasmei.

II. FAZA VITELINA, BOGATA IN KALIU, A
VITELUSULUI INTRAVACUOLAR CU DOUA ETAPE:
 A)in stratul profund (central) al protoplasmei apar vacuole clare, de
provenienta externa, care contin o nucleoproteina. Acest strat este
bogat in substante hidrofile. La periferia ovulului este un strat bogat
in mitocondrii, steroli, grasimi si fosfatide;
 B) in interiorul vacuolelor apar noi proteine sub forma de globule
rotunde, globule de vitelus primordial (aceste proteine provin din
mediul intern al animalului si trec prin invelisurile ovulului).

III. NUMAI LA OVULELE TELOLECITE, DEASEMENEA
CU DOUA ETAPE:
A. VITELUSULUI EXTRAVACUOLAR, CARE ARE O FORMA
INPERFECTA ( VITELUS ALB);
A VITELUSULUI EVOLUAT ( VITELUS GALBEN).
 La finele acestei perioade oocitul I a crescut in volum ( la om
ajunge la 0,14 mm) si dupa cantitatea de vitelus acumulata si dupa
modul de repartizare oocitele si deci oualele de mai tarziu se
impart in mai multe categorii:
 oligolecite, izolecite sau mezolecite, care contin vitelus in
cantitate mica , repartizat in mod uniform in protoplasma, cu
exceptia unei zone in jurul nucleului unde nu exista. Nucleul este
asezat aproape central. Aceste ovule sunt mici ( echinoderme,
amfioxus, mamifere, deci si om) ;
 lecitioce, cu o mai mare cantitate de vitelus, localizat cu
predilectie spre unul din polii ovulului (polul vegetal) , ocupand o
emisfera. Ovulele sunt mai mari si cu nucleul asezat in emisfera
cu protoplasma pura in centrul ei, deci in centrul ovulului si
periferia lui (amfibiene) ;
 teleocite, ovule voluminoase, cu cantitate mare de
vitelus care umple toata masa lor, si cu protoplasma pura
impinsa la polul animal, deci excentrica, redusa ca
volum in forma de disc si continand in centrul ei nucleul
(pesti, sauropside, monotreme) ;
 centrolecite,mijlocii ca marime,cu vitelus abundent,dar
care ocupa centrul ovulului,protoplasma fiind asezata la
periferie (artropode, insecte).Tot in aceasta
perioada,cocitele isi formeaza un invelis primar , numit
membrana vitelina;pe seama ovarului, ca o dependinta a
celulelor foliculare, se formeaza o membrana secundara
numita membrana pelucida. Numai la acele
animale ,care isi elimina ouale in mediul exterior,apare si
un invelis tertiar, format pe seama oviductelor, in timpul
trecerii, invelis de protectie (albumen) si la unele chiar o
coaja calcaroasa..
 Dupa terminarea perioadei de crestere, in care timp oocitul I si-a
termina profaza primei diviziuni si nucleul se gaseste in stare de
repaus, cromosomii reapar sub forma de tetrade.
 Acestea se aseaza pe ecvatorul unui fus de diviziune, mic, excentric
fara centrozomi sau cu centozomi rudimentari, deci fara aster. Acest
fus este asezat radiar sau tangent la suprafata oocitului I.
 Aparitia lui marcheaza finele stadiului de oocit I rmeaza diviziunea
reductionala care da doua celule diferite in ce priveste continutul si
marimea; pe de o parte,un oocit II cu numar haploid de
cromosomi,care pastreaza aproae intreaga cantitate de protoplasma,
deci o celula mare; pe de alta parte o celula mica, de asemenea pe
jumatate de cromosomi, dar aproape lipsita de protoplasma, asezata
intre oocit II si membrana pellucida (colema).aceasta celula mica
este numita polocit sau globul polar din cauza ca marcheza polul
animal al viitorului ou ,unde apare primul sant de segmentare.
Fara pauza incepe a doua diviziune de maturatie (ecvationala) si
in metafaza acestei diviziuni ovulul este expulzat in tuba.
Daca este fecundat, el isi continua dviziunea pana la capat si
elimina al doilea globul primar, ootida rezulta astfel impreuna cu
spermia fecundata va forma oul.Primul globul primar incearca o
diviziune care poate sau nu poate reusi.
Deci un oocit I dupa diviziunile de maturatie da un ootid si 2-3
globuli polari.
In caz de nefecundare , oocitul II nu-si mai termina diviziunea a
doua si degenereaza.
Raportul existent intre fecundare si terminarea diviziunii de
maturatie este o consecinta a legii economiei de efort (daca nu
este posibila formarea unui ou, este inutila cheltuiala de energie
pentru maturarea ovulului).
La randul ei, legea aceasta este o consecinta a selectiei naturale .
Din cele aratate pana acum se pot desprinde o serie de
deosebiri intre spermatogeneza si ovogeneza.
•Fiecare spermatocit I da 4 spermii; oocitul I formeaza un
ootid si trei globuli polari care nu au nici o semnificatie
functionala.
•Spermia se produce si se matureaza in glanda
sexuala;oocitul incepe numai in glanda,pentru a o termina
in afara ei.
•Spermia este o celula modificata,ca forma ,neavand nici
o contingenta cu celula de origine ,chiar unul din
componentele celulare lipsindu-I aproape in totalitate
(protoplasma);ovulul matur are o forma sferica continand
in afara tutror elementelor celulei si material de
rezerva(la om nu a putut fi pus in evidenta dar trebuie sa
existe ); are o polaritate. Numarul de cromosomi este
haploid atat la spermii cat si la ovule.