Sunteți pe pagina 1din 98

Embriologia este ramura biologiei care se ocup cu studiul embrionului n

toate fazele dezvoltrii lui, de la formarea celulei-ou pn la ecloziune sau


natere. Corespunde etapei intrauterine. Pentru a se vorbi de embriologie
este necesar introducerea termenilor de ontogenez i filogenez.
Ontogeneza reprezint istoria dezvoltrii unui individ de la natere pn la
moarte. Embriologia a fost denumit i anatomia dezvoltrii. n!elegerea
mecanismelor de morfogenez au stat la baza dismorfogenezei, adic a
dezvoltrii anormale la om.
". Caracterizarea perioadei preembrionare# gametogeneza, spermatogeneza,
ovogeneza.
$. Etapele de dezvoltare prenatala#
$.". Perioada embrionara# fecundatia, segmentatia, blastulastulatia,
gastrulatia, organogeneza.
$.$. Perioada fetal
Etapele fiziologice embriologice
%ezvoltarea organismului uman cuprinde urmtoarele etape i perioade#
Etapa prenatal (antepartum) cu urmtoarele perioade#
- perioada preembrionar reprezentat de gametogenez i
nsmn!are&
- perioada de zigot sau prima sptmn de dezvoltare. Cuprinde
fecundarea, segmentarea i formarea discului embrionar unilaminar
'monodermic( &
- perioada embrionar 'embriogeneza( caracterizat de formarea
embrionului i apari!ia primordiilor organelor, este reprezentat de
intervalul cuprins ntre sptmna a $-a i sptmna a )-a &
"
- perioada fetal 'organogeneza( dureaz pn la sfritul lunii a *-a
i este caracterizat de totalitatea proceselor de morfo- i
+istiogenez prin care primordiile de organe dau natere tuturor
sistemelor func!ionale ale nou-nscutului&
,tarea de graviditate presupune un ciclu propriu, denumit ciclul sarcinii#
- concep!ia
- perioada tubar
- perioada uterin - aceast etap are - faze#
o faza de preimplantare
o faza de implantare 'nida!ie(
o faza placentar
o naterea
Etapa postnatal (postpartum), care cuprinde #
- perioada de copilrie
- prima copilrie '.-- ani(#
- perioada perinatal 'prima sptmn postpartum( &
- perioada de nou-nscut 'pn la sfritul primei luni de via!
postpartum( &
- perioada de sugar 'primul an de via! postpartum( &
- perioada de copil mic '"-- ani( &
- a doua copilrie '- / 012 ani( &
$
- a treia copilrie '012 ani / "$ ani pentru fete i 012 ani -"3 ani
pentru bie!i(&
- perioada pubertii 'ntre "$-"0 ani la fete i "3-"0 ani la bie!i( &
- perioada de adolescent 'postpubertal( ntre "2 i $. ani &
- perioada de adult 'maturitate(#
- tinere!e 'ntre $" ani i -. ani( &
- maturitate propriu-zis 'ntre -" i 04 ani( &
- perioada de btrnee i senescen
Gametogeneza cuprinde ansamblul transformrilor prin care trec celulele
germinale ini!iale denumite gonocite primordiale pn ating stadiul de celule
se5uale mature.
Procesul de gametogenez cuprinde# spermatogeneza i ovogeneza i se
desfoar n - faze#
- germinativ 'de multiplicare(
- cretere 'de dezvoltare(
- de maturare.
Gametogeneza
1.Spermatogeneza
,permatogeneza cuprinde totalitatea transformrilor prin care trec
spermatogoniile 'gonocitele primordiale masculine( pn devin celule
se5uale mature 'spermatozoizi(. Procesul se desfoar la nivelul epiteliului
germinativ din tubii seminiferi de la nivelul testiculului.
Perioada germinativ 'sau de multiplicare( este parcurs n timpul
-
prepubert!ii cnd gonocitele primordiale se divid mitotic i produc $
categorii de celule# mici-identice cu gonocitele primordiale i altele mari-
denumite spermatogonii 6prfoase 7 de tipul 8 care ulterior se vor divide
mitotic 'n mod repetat( genernd spermatogoniile 6crustoase7 de tipul 9,
care vor continua linia seminal.
Epiteliul tubului seminal
"-,permatogonie& $- ,permatocit :. & -- ,permatocit ::. , 3, 4, 0 - ,permatide
n evolu!ie& 2- ,permatozoizi& )- Celula ,ertoli& * - ;embran bazal.
Perioada de cretere debuteaz odat cu pubertatea i const n creterea i
dublarea volumului spermatogoniilor i transformarea acestora n
spermatocite de ordinul :.
Perioada de maturare se caracterizeaz prin faptul c, spermatocitele de
ordinul : se divid reduc!ional i produc $ spermatocite de ordinul :: cu set
+aploid 'n( de cromozomi. 8cestea se divid mitotic imediat i rezult n final
3 spermatide.
,permatidele parcurg procesul de metamorfoz celular denumit
spermiogenez, fiecare spermatid se transform ntr-un spermatozoid.
<ransformarea spermatidei n spermatozoid, spermiogeneza, se realizeaz n
patru perioade succesive#
a( perioada =olgi&
b( perioada cap&
c( perioada acrozom&
d( perioada de maturare.
,permiogeneza
"->ucleu& $- Comple5 =olgi& -- ;itocondrii& 3- Centrioli& 4- ?acuol
acrozomal& 0- =tul spermatozoidului& 2- Centriol pro5imal& )- Por!iunea
3
pro5imal a centriolului distal& *- Piesa intermediar& ".- Por!iunea distal a
centriolului distal& "" -Piesa principal a cozii.
2. !ogeneza
PE"#$%$ %E &#G' ',@P<@;A>8 :(
Perioada de zigot se mai numete i faz premorfogenetic i cuprinde
totalitatea transformrilor suferite de zigot 'zigotul-celul rezultat din
unirea a doi game!i ' gameii sunt celule diferen!iate din punct de vedere
se5ual. E5is, astfel, game!i masculini i game!i feminini. Gametul feminin
se numete, de regul, o!ul sau oosfer i este, n general, imobil, n vreme
ce gametul masculin se numete, de cele mai multe ori, spermatozoid i
este, n general, mobil(& zigotul se mai numete ou fecundat&( din momentul
fecunda!iei pn n momentul nida!iei. Cuprinde prima sptmn de via!
antepartum i se caracterizeaz prin procesul de segmentare al zigotului, care
are ca finalitate formarea discului embrionar unilaminar.
Segmentaia
Bertilizarea se produce n treimea distal a ampulei tubei uterine. %up
fertilizare, zigotul tranziteaz tuba uterin n apro5imativ 2$ ore. <impul ct
zigotul tranziteaz tuba uterin este foarte important deoarece asigur
sincronizarea ntre stadiile de dezvoltare ale acestuia i adaptrile
morfologice ale endometrului n vederea nidrii. n timpul tranzitrii tubei
uterine, zigotul rmne nconCurat de zona pellucida i corona radiata.
8cestea dispar la scurt timp dup ptrunderea zigotului n cavitatea uterin.
:mediat dup fecundare se declaneaC procesul de segmenta!ie
'scindare, clivaC( n timpul cruia zigotul sufer o serie de diviziuni mitotice,
4
numite i diviziuni de scindare, n urma crora rezult blastomerele de
dimensiuni apro5imativ egale. 9lastomerele vor avea dimensiuni din ce n
ce mai mici, deoarece n timpul segmentrii nu se produce o cretere celular
ntre ciclurile de diviziune celular, astfel c zigotul i pstreaz volumul
ini!ial.
%iviziunile de clivare nu prezint un sincronism n cea ce privete
timpul de desfurare, se produc ntr-un ritm foarte lent 'una pe zi n primele
--3 zile( i au ca rezultat o cretere a raportului nucleo-citoplasmatic.
ncepnd din stadiul de ) celule, la nivelul zigotului are loc un proces
de compactare, n urma cruia blastomerele se turtesc unele peste altele
pentru a ma5imiza contactul intercelular. Procesul de compactare are ca
rezultat apari!ia unei diversit!i celulare la nivelul zigotului, prin apari!ia
unor celule cu dispozi!ie asimetric a elementelor citoplasmatice 'nucleul
migreaz spre centrul embrionului, iar n citoplasm apare o re!ea de
microfilamente i microtubuli spre fa!a celulei care privete n afara
zigotului(. 8ceste modificri determin o polarizare a blastomerelor, acestea
prezentnd un pol apical ce privete spre e5teriorul zigotului i o fa!
bazolateral ce privete spre interiorul zigotului.
O astfel de celul polar poate da natere unor celule fiice diferite, n
func!ie de orientarea a5ei de diviziune fa! de a5a polar a sa. %ac a5a de
diviziune formeaz un ung+i drept cu a5a polar, una din celulele fiice va
pstra elementele regiunii apicale a celulei mam i va fi la rndul su o
celul polar. Cealalt celul fiic va pstra regiunea bazal a celulei mam
i va fi o celul nepolar.
0
%ac a5ul de diviziune este paralel cu a5ul de polarizare a celulei, cele
dou celule fiice rezultate vor fi la rndul lor polare.
Da - zile de la fecundare, cnd zigotul ptrunde n cavitatea uterin,
este format din "0 blastomere i poart numele de morul. ;orula este
format din celule distincte din punct de vedere al fenotipului 'polare i
nepolare( i al localizrii 'superficiale i profunde(. n stadiul de "0 celule
raportul dintre cele dou tipuri celulare 'polare i nepolare( poate varia ntre
"0#. i )#).
(lastomerele nepolare se divid mult mai lent i au un nalt poten!ial de
dezvoltare dnd natere celulelor formative sau masei interne, care vor
forma embrioblastul. 9lastomerele periferice polare se divid mult mai rapid
i vor forma masa celular e5tern sau trofoblastul, care la rndul su va
contribui la formarea placentei.
n ziua a 3-a de la fecundare, nainte de dispari!ia zonei pellucida,
ncepe s se acumuleze lic+id 'fie secretat de celulele trofoblastice, fie
transportat de acestea din cavitatea uterin( n interiorul morulei. Dic+idul
acumulat determin o lrgire a spa!iilor intercelulare, care n final se vor uni
i vor forma o cavitate unic plin cu lic+id, numit cavitatea blastocistului.
8ceast cavitate este mrginit de celulele trofoblastice cu e5cep!ia unei
zone unde se afl masa celular intern alctuit din celule formative
'embrioblastul, butonul embrionar(, care proiemin n cavitatea
blastocistului. 9lastocistul unilaminar format la sfritul zilei a 3-a este liber
n cavitatea uterin. Eona pellucida din Curul blastocistului dispare n ziua a
4-a, cnd blastocistul are o dimensiune de cca. "3. Fm.
2
Celulele trofoblastice care acoper embrioblastul formeaz trofoblastul
polar, iar cele care delimiteaz cavitatea blastocistului formeaz trofoblastul
mural.
n ziua a 0-a de la fecundare se produce o rearanCare celular la nivelul
masei interne, care are ca rezultat apari!ia a dou straturi celulare, dispuse
sub forma unui disc aplatizat#
- epiblastul alctuit de celule columnare&
- +ipoblastul, alctuit din celule cuboidale mici i dispus ntre
epiblast si cavitatea blastocistului.
,pre sfritul zilei a 0-a blastocistul ader de mucoasa uterin cu zona
corespunztoare trofoblastului polar, care e5ercit o ac!iune +istiolitic
asupra endometrului i declaneaz procesul de implantare 'nidare(. Docul
de implantare este situat de obicei la nivelul mucoasei uterine care tapeteaz
peretele posterior al uterului.
Pe msur ce blastocistul ptrunde n mucoasa uterin, trofoblastul din
zona de contact prolifereaz rapid, iar celulele care rezult sufer un proces
de fuzionare, astfel nct limita dintre celule este dificil de identificat,
rezultnd o mas citoplasmatic cu nuclei dispersa!i n ea, care poart
numele de sinci!iotrofoblast. ;asa de sinci!iotrofoblast acoper treptat toat
suprafa!a blastocistului odat ce acesta se afund n stratul compact al
mucoasei uterine. Prin urmare, peretele blastocistului va fi format din dou
straturi celulare#
- o mas celular sinci!ial la e5terior / sinci!iotrofoblastul, care este
mai gros la nivelul polului de implantare al blastocistului&
)
- un strat celular intern cu o intens activitate proliferativ /
citotrofoblastul.
Pe msur ce sinci!iotrofoblastul crete cantitativ, la nivelul su apar o
serie de mici cavit!i care vor conflua pentru a forma lacunele
sinci!iotrofoblastului 'stadiul lacunar de dezvoltare a trofoblastului(. 8ceste
lacune se vor umple cu snge matern prin erodarea capilarelor sinusoide din
mucoasa uterin, moment n care se stabilete circula!ia utero-placentar.
PE"#$%$ E)("#*$"+ ',@P<@;A>:DE :: / ?:::(
,@P<@;A>8 8 ::-8
,ormarea discului embrionar didermic
n ziua a 2-a, pe msur ce blastocistul se implanteaz, la nivelul
epiblastului se produce un fenomen de cavita!ie care are ca rezultat formarea
cavit!ii amniotice primordiale. Prin dispari!ia celulelor care formeaz
tavanul cavit!ii amniotice primordiale se formeaz o cavitate trofo-
epiblastic, delimitat inferior de discul embrionar i superior de
citotrofoblastul polar.
n ziua a *-a de la fecundare se definitiveaz formarea cavit!ii
amniotice definitive prin proliferarea i evaginarea celulelor epiblastice de la
nivelul marginii discului embrionar, celule care vor forma tavanul cavit!ii
amniotice i o va separa de citotrofoblastul polar. 8ceste celule poart
numele de amnioblaste.
<ot n acest timp, de la nivelul marginilor discului embrionar ncepe s
se formeze prin proliferarea celulelor +ipoblastului 'epiblastului dup unii
autori( o membran fin format dinr-un singur strat de celule turtite, numit
*
membran e5ocelomic 'Geuser(. 8ceasta va nconCura cavitatea
blastocistului i o va separa de citotrofoblast transformnd-o n cavitate
e5ocelomic sau vezicul ombilical primitiv.
n acest stadiu al dezvoltrii blastocistul a ptruns n totalitate n
mucoasa uterin, iar locul de perforare al endometrului este acoperit printr-
un dop de fibrin. Celulele endometriale devin poliedrice i se ncarc cu
glicogen i lipide, spa!iile intercelulare sunt lrgite de un con!inut lic+idian
e5travazat din celule, iar submucoasa este edema!iat. <oate aceste
modificri caracterizeaz transformarea decidual a endometrului, care are
loc ini!ial la locul de implantare, iar ulterior cuprinde endometrul n
totalitate.
<otodat, celulele trofoblastului ncep s prolifereze local i s formeze
coloane celulare nconCurate de sinci!iotrofoblast. 8ceste structuri poart
numele de vilozit!i primare.
ntre membrana e5ocelomic i stratul citotrofoblastic se formeaz un
spa!iu reticular n care vor migra celule rezultate prin proliferarea
epiblastului de la nivelul marginilor discului embrionar. 8ceste celule vor
forma mezoblastul e5traembrionar care va separa discul embrionar i cele
dou cavit!i ale sale de stratul profund al trofoblastului. Prin delaminarea
celulelor mezoblastului e5traembrionar se formeaz o serie de cavit!i la
nivelul acestuia care vor conflua i vor da natere unei cavit!i unice numite
celom e5traembrionar sau cavitate corionic. Celomul e5traembrionar
nconCoar discul embrionar i cele dou cavit!i ale sale mai pu!in o zon
ingust, care leag discul embrionar de stratul citotrofoblastic. ;ezoblastul
".
e5traembrionar din aceast zon formeaz pediculul de fi5a!ie sau pediculul
embrionar, iar mai trziu va contribui la formarea cordonului ombilical.
Pe msur ce cavitatea corionic crete n volum, va gtui vezicula
ombilical primitiv care, printr-un proces de reducere a volumului se va
transforma n vezicul ombilical secundar sau definitiv. Partea eliminat
din vezicula ombilical primitiv poate persista n cavitatea corionic sub
forma c+isturilor e5ocelomice. ;ezoblastul care tapeteaz cavitatea
amniotic formeaz somatopleura e5traembrionar, iar cel care tapeteaz
vezicula ombilical formeaz spla+nopleura e5traembrionar. 8ceste dou
foi!e mezoblastice se continu una cu alta la nivelul marginii discului
embrionar unde formeaz o zon de Conc!iune.
n acest stadiu de dezvoltare, discul embrionar didermic este simetric i
rotund, fr a avea trsturi care s permit identificarea viitoarelor
e5termit!i 'cefalic, respectiv caudal(. Prima modificare la nivelul discului
embrionar este reprezentat de apari!ia unei ngrori regionale la nivelul
+ipoblastului, care va forma mpreun cu epiblastul supraiacent placa
precordal. Placa precordal se diferen!iaz n viitoarea regiune cefalic a
discului embrionar i mpreun cu pediculul de fi5a!ie, permite trasarea
a5ului cranio-caudal al discului embrionar. Odat cu apari!ia plcii
precordale discul embrionar capt o form ovalar cu a5ul lung cranio-
caudal.
9lastocistul se implanteaz n mod normal n mucoasa uterin de la
nivelul corpului uterin, n special la nivelul peretelui posterior al acestuia.
:mplantarea blastocistului n vecintatea orificiului intern al colului uterin
constituie cauza apari!iei placentei praevia, n evolu!ia sarcinii e5istnd
""
posibilitatea producerii unor +emoragii severe. :mplantarea se poate produce
i n alte zone dect mucoasa uterin, situa!ii ntlnite n cazul sarcinilor
ectopice sau e5trauterine. 8stfel, implantarea se poate produce la nivelul
tubelor uterine sau cavit!ii abdominale 'e5cava!ia recto-uterin, ovar, anse
intestinale(.
,@P<@;A>8 8 :::-8
Gastrulaia
n sptmna a treia de dezvoltare la nivelul discului embrionar au loc o
serie de deplasri celulare. 8cestea au ca rezultat transformarea discului
embrionar didermic 'format din epiblast i +ipoblast( n disc embrionar
tridermic 'format din ectoderm, mezoderm i endoderm(, prin apari!ia unei
noi foi!e embrionare- mezodermul intraembrionar. <otalitatea acestor
transformri i migrri celulare poart numele de gastrula!ie, iar n urma
acesteia discul embrionar tridermic capt un aspect piriform cu e5tremitatea
cefalic mai voluminoas.
,c+imbarea formei discului embrionar este nso!it de apari!ia unei
zone proliferative a ectoblastului embrionar n regiunea caudal a acestuia,
zon care formeaz linia primitiv. Dinia primitiv se termin la e5tremitatea
cefalic cu o proeminen! numit nod primitiv 'Gensen(.
Celulele epiblastului embrionar de la nivelul liniei primitive ncep s
prolifereze intens i s migreze ntre cele dou foi!e ale embrionului
didermic, proces numit invaginare. Celulele epiblastice de la nivelul liniei
primitive migreaz lateral, posterior i anterior la nivelul discului embrionar
formnd mezodermul intraembrionar, foi!a miClocie a discului embrionar
tridermic.
"$
n acelai timp, o parte din celulele migrate de la nivelul liniei primitive
nlocuiesc celulele +ipoblastice prin mpingerea acestora ctre pere!ii
veziculei ombilicale i formeaz astfel endodermul embrionar. Celulele
epiblastice rmase vor forma ectodermul embrionar.
,e observ c, n urma procesului de gastrula!ie, epiblastul d natere
celor trei foi!e germinale i prin urmare, tuturor !esuturilor i organelor
embrionului.
Concomitent cu aceste transformri, de la nivelul nodului primitiv ia
natere procesul notocordal, un cordon celular care aCunge pn la nivelul
marginii caudale a plcii precordale. 8Cuns n vecintatea plcii precordale,
procesul notocordal sufer un proces de tunelizare formndu-se astfel
canalul notocordal care comunic ini!ial cu cavitatea amniotic la nivelul
nodului primitiv. Hlterior, prin dispari!ia celulelor care formeaz podeaua
canalului notocordal i a celulelor endodermice subiacente, restul canalului
notocordal devine parte constituent a tavanului vezicii ombilicale. ,e
stabilete asfel o comunicare ntre cavitatea amniotic i vezicula ombilical
la nivelul nodului primitiv, numit canal neurenteric. Prin proliferarea
celulelor endodermice se reface tavanul veziculei ombilicale la nivelul
notocordului i se va nc+ide canalul neurenteric.
>otocordul devine astfel un cordon celular situat n a5ul discului
embrionar, ntre ectoderm i endoderm, flancat de celulele mezodermice
migrate de la nivelul liniei primitive. ndeprtarea e5perimental a nodului
primitiv are ca efect absen!a formrii notocordului i declanrii neurula!iei.
;ezodermul intraembrionar se e5tinde pn la marginile discului
embrionar unde vine n contact cu zona de Conc!iune a mezodermului
"-
e5traembrionar 'locul de unire al somato- i spla+nopleurei
e5traembrionare(. %iscul embrionar rmne format din dou foi!e 'ecto- i
endoderm( doar la nivelul plcii precordale 'viitoarea membran
orofaringan( i caudal de linia primitiv, ntr-o zon care va forma
membrana cloacal. ;ezodermul migrat cranial de placa precordal va
forma aria cardiogen care va da natere cordului i pericardului. <ot acum,
vezicula ombilical trimite un diverticul mic care ptrunde n grosimea
pediculului de fi5a!ie pentru a forma alantoida.
Odat cu formarea notocordului, mezodermul intraembrionic se
organizeaz n trei zone distincte# mezodermul para5ial situat imediat lateral
de notocord i placa neural& mezodermul intermediar situat lateral de
precedentul& mezodermul lateral situat ntre mezodermul intermediar i zona
Conc!ional a mezodermului e5traembrionar.
;ezodermul e5traembrionar care tapeteaz citotrofoblastul ptrunde n
centrul vilozit!ilor primare ale trofoblastului i le transform n vilozit!i
secundare. Da sfritul sptmnii a treia, celulele mezodermale de la nivelul
vilozit!ilor secundare dau natere vaselor capilare vilozitare. Odat cu
apari!ia acestor vase, vilozit!ile secundare se transform n vilozit!i
placentare ter!iare. Capilarele vilozitare stabilesc contact cu cele de la
nivelul pediculului de fi5a!ie, peretelui veziculei viteline, iar prin acestea cu
sistemul circulator intraembrionar.
,ormarea celulelor germinale primordiale
Celulele germinale primordiale se formeaz n perioada gastrula!iei din
por!iunea caudal a liniei primitive 'pn acum se considera c celulele
germinale primordiale iau natere din +ipoblastul veziculei ombilicale i
"3
alantoidei(. ,e pare c celulele germinale primordiale rmn sec+estrate la
nivelul mezoblastului e5traembrionar al e5tremit!ii caudale a embrionului
pn la definitivarea procesului de gastrula!ie. Cnd discul embrionar ncepe
s se plicatureze, aceste celule vor migra dealungul alantoidei i intestinului
posterior, n formare, pn la nivelul crestelor genitale.
*eurulaia
%up formarea notocordului, linie primitiv sufer un proces de
regresie care are ca efect dispari!ia complet a sa. Persisten!a por!iunii
caudale a liniei terminale are ca rezultat apari!ia unei anomalii congenitale a
nou-nscutului numit teratom sacrococcigian. %eoarece linia primitiv d
natere la cele trei tipuri celulare embrionare 'ecto-, mezo-, endoderm(,
teratomul sacrococcigian este o tumor benign care con!ine derivate ale
celor trei tipuri celulare. Este ntlnit frecvent la feti!e '24I din cazuri( i se
poate transforma malign dac nu este diagnosticat i tratat n timp util.
>otocordul are influen! inductoare asupra ectodermului supraiacent,
care sufer o serie de transformri celulare avnd ca rezultat apari!ia
neuroblastelor. 8ceste celule cu nl!imea mai mare vor formea placa
neural, sc+i!a viitorului sistem nervos central.
Diteratura clasic consider c nodul primitiv i derivatul su,
notocordul, au rol inductor al transformrii neurale a ectodermului. ,tudiile
recente au artat c evolu!ia normal a ectodermului este spre diferen!ierea
neural, nu ctre diferen!ierea epidermal. Prin urmare, aa zisa 6induc!ie
neuralJ e5ercitat de nodul primitiv i notocord este de fapt o supresie a
diferen!ierii neurale a ectodermului.
"4
Celulele de la nivelul Conc!iunii dintre placa neural i restul
ectodermului vor da natere crestelor neurale. Pe msur ce crete, marginile
plcii neurale se evagineaz i formeaz plicile neurale, care delimiteaz
an!ul neural. Prin adncirea an!ului neural, plicile neurale vin n contact
unele cu altele i ncep s fuzioneze dnd natere astfel tubului neural.
Bormarea tubului neural ncepe din viitoarea regiune cervical a
embrionului i continu ctre ambele e5tremit!i ale an!ului neural. <ubul
neural comunic cu cavitatea amniotic prin dou orificii# neuroporul rostral
i neuroporul caudal. Prin unirea plicilor neurale, celulele Conc!iunii
neuroectodermice vor forma creasta neural.
Hrmeaz un proces de proliferare a celulelor ectodermice din
vecintate, n urma cruia creasta neural i tubul neural vor fi separate de
cavitatea amnitic printr-un strat de celule ectodermice. >europorul anterior
se nc+ide n ziua a $4-a, iar neuroporul caudal n ziua a $2-a. %up
nc+iderea neuroporilor, sistemul nervos are aspectul unui tub cu o por!iune
caudal efilat 'cordonul medular( i o por!iune rostral voluminoas,
datorat unor dilata!ii 'veziculele cerebrale primare(. 8ceste vezicule
formeaz rombencefalul, mezencefalul i prozencefalul i reprezint prima
sc+i! a viitorului encefal.
8tta timp ct neuroporii sunt prezen!i, +rnirea celulelor nervoase ale
tubului neural este realizat de lic+idul amniotic. nc+iderea neuroporilor
coincide cu stabilirea unei circula!ii sanguine la nivelul tubului neural.
%efectele de nc+idere a neuroporilor au ca rezultat apari!ia unor
anomalii congenitale. 8stfel, spina bifida este o anomalie congenital
datorat defectului de nc+idere a neuroporului caudal. ,everitatea acestei
"0
anomalii depinde de lungimea i pozi!ia defectului de nc+idere a tubului
neural 'spina bifida ocult, meningocelul, mielomeningocelul(. %efectul de
nc+idere a neuroporului rostral duce la apari!ia anencefaliei, anomalie
congenital letal datorat degenerrii encefalului, care rmne n contact cu
lic+idul amniotic.
,ormarea somitelor
%up formarea notocordului i mezodermului intraembrionar para5ial,
la nivelul acestuia din urm are loc un proces de segmentare prin apari!ia
unor an!uri transversale care l separ n blocuri prismatice numite somite.
Procesul de segmentare a mezodermului para5ial debuteaz la sfritul
sptmnii a treia i nceputul sptmnii a patra n dreptul veziculei
rombencefalice i se continuu att n sens cranial ct i n sens caudal odat
cu creterea n lungime a embrionului, n final formndu-se 3$-34 perec+i de
somite. Primele 3-4 perec+i de somite vor participa la formarea craniului
osos i poart numele de somite occipitale. Hrmeaz apoi ) somite cervicale,
"$ somite toracale, 4 somite lombare, 4 somite sacrale i )-". somite
coccigiene.
,omitele con!in ini!ial o cavitate central tranzitorie 'miocelul( care se
oblitereaz rapid prin proliferare celulelor din peretele su. Por!iunea
ventromedial a somitei formeaz sclerotomul, care st la baza formrii
sc+eletului a5ial. Por!iunea dorsolateral a somitei formeaz dermomiotomul
care va da natere miotomului i dermatomului. %in miotoame se vor forma
maCoritatea muc+ilor stria!i ai corpului.
,ormarea celomului intraembrionar
"2
Odat cu formarea somitelor, n mezodermul din regiunea precordial
se diferen!iaz o serie de cavit!i care vor conflua pentru a forma sc+i!a
celomului intraembrionar. Pe msur ce se formeaz somitele, n dreptul lor
apar o serie de cavit!i n mezodermul lateral. 8cestea cresc n volum i se
unesc unele cu altele pentru a forma o cavitate unic n grosimea
mezodermului lateral. Prin formarea acestei cavit!i, mezodermul lateral este
mpr!it ntr-un strat acoperit de ectoderm 'numit somatopleur
intraembrionar( i un strat ce acoper endodermul 'numit spla+nopleur
intraembrionar(. ,omatopleura i spla+nopleura intraembrionar se
continu la nivelul zonei de Conc!iune cu corespondentele lor
e5traembrionare. Prin mrirea cavit!ii din regiunea precordial i unirea cu
cele dou cavit!i de la nivelul mezodermului lateral se formeaz celomul
intraembrionar, cavitate n form de potcoav cu por!iunea central n
regiunea precordial i bra!ele pe pr!ile laterale ale discului embrionar.
Celomul intraembrionar va sta la baza formrii cavit!ilor pericardice,
pleurale i peritoneale.
Eona Conc!ional de la nivelul mezodermului lateral va fi strpuns prin
mrirea de volum a celomului intraembrionar, iar n urma acestui proces se
stabilete o comunicare ntre celomul intra- i e5traembrionar la nivelul
marginilor laterale ale discului embrionar. Prin urmare, celomul
intraembrionar va avea o cavitate pericardic primitiv situat n regiunea
cardiogen, care comunic cu celomul e5traembrionar prin dou canale
pleuroperitoneale 'ducte celomice( situate de-o parte i de alta a discului
embrionar n mezodermul lateral. Con!inutul lic+idian al celomului
e5traembrionar ptrunde n interiorul discului embrionar n urma stabilirii
")
comunicrii dintre celomul intra- i e5traembrionar i contribuie la +rnirea
embrionului pn la stabilirea circula!iei sanguine.
Procesele de curbare ale discului embrionar
%iscul embrionar, ini!ial plat i oval n stadiul bilaminar, iar apoi
piriform n stadiul trilaminar, ncepe s-i sc+imbe forma datorit
diferen!elor ntre ratele de cretere a diferitelor zone embrionare. 8ceste
diferen!e ntre ratele de cretere au ca rezultat plicaturarea discului
embrionar n sens cranio-caudal, n special datorit dezvoltrii sistemului
nervos central i n sens lateral, datorat apari!iei somitelor. :nfle5iunea
discului embrionar n sens cranio-caudal are ca rezultat apari!ia plicii
amniotice cefalice i plicii amniotice caudale, iar infle5iunea lateral duce la
formarea plicilor amniotice laterale. Prin creterea acestor plici, o parte din
vezicula ombilical este incorporat ntre acestea i apoi n interiorul
embrionului i va contribui la formarea tubului digestiv.
Partea cranial a vezicii ombilicale, ncorporat ntre plica amniotic
cefalic i discul embrionar va forma intestinul anterior sau cefalic, care se
termin n fund de sac la nivelul membranei orofaringiene. Partea caudal a
vezicii ombilicale este incorporat n corpul embrionului prin creterea plicii
amniotice caudale i va forma intestinul posterior sau caudal. 8cesta se
termin n fund de sac dilatat 'cloac( la nivelul membranei cloacale.
Prin creterea plicilor amniotice laterale, marginile discului embrionar
se apropie i fuzioneaz, formnd pere!ii laterali i ventrali ai corpului
embrionului. Por!iunea din vezicula ombilical incorporat de corpul
embrionar n timpul acestui proces va da natere intestinului miClociu, care
"*
rmne n continuare n comunicare cu vezicula ombilical prin canalul
ombilical.
;ezoblastul migrat cranial de membrana orofaringian va forma zona
cardiogen i septul transvers. n urma plicaturrii cranio-caudale,
membrana orofaringian, zona cardiogen i septul transvers vor aCunge
ventral i vor contribui la formarea fe!ei ventrale a capului, gtului i
torcelui. Eona cardiogen va aCunge n regiunea toracic a embrionului, iar
caudal de aceasta va aCunge septul transvers, forma!iune mezodermal care
va participa la separarea cavit!ii toracice de cavitatea abdominal.
%eri!atele foielor embrionare
n stadiile timpurii ale dezvoltrii embrionare, celulele embrionare
alctuiesc dou tipuri fundamentale de !esuturi# epitelial i mezenc+imatos.
Kesutul epitelial formeaz cele trei foi!e embrionare# ectodermul,
endodermul i mezodermul.
Ectodermul va da natere#
- ectodermului general al corpului&
- plcii neurale&
- crestelor neurale&
- placodelor ectodermale.
%in ectodermul general al corpului se vor forma#
- stratul epidermic al tegumentului& celulele secretoare, celulele care
tapeteaz ductele i celulele mioepiteliale ale glandelor sudoripare,
sebacee i mamare& foliculii piloi i ung+iile&
$.
- epiteliile corneei, conCunctivei i glandelor lacrimale&
- epiteliul cavit!ii nazale i sinusurilor paranazale&
- epiteliul cavit!ii orale i al glandelor salivare&
- epiteliul por!iunii terminale a canalului anal i uretei&
- adeno+ipofiza.
%in placa neural se vor forma#
- neuronii sistemului nervos central&
- celulele gliale&
- celulele ependimare i ale ple5urilor coroidiene&
- celulele sistemului 8PH%&
- celulele retinei, irisului, corpul i procesele ciliare&
- neuro+ipofiza&
Ectodermul crestelor neurale va da natere#
- ganglionilor nervilor spinali i cranieni ':::,?,?:::,:L,L(&
- ganglionilor simpatici i parasimpatici&
- o parte din celulele sistemului 8PH%&
- emailului dentar&
- celulelor ,cMann i leptomeningelui 'pia mater i ara+noida(&
$"
- medulosuprarenalei& celulelor secretore de calcitonin, celulelor de tip
: la nivelul glomusului carotic&
- celulelor pigmentare de la nivelul epidermului&
- !esutului adipos, muc+ilor netezi i dermului de la nivelul capului i
gtului&
- !esutului conCunctiv al glandelor salivare, lacrimale, timusului, tiroidei
i epifizei.
Placodele ectodermale vor da natere epiteliului olfactiv, urec+ii interne i
cristalinului.
Endodermul va da natere#
- epiteliului tractului digestiv i respirator&
- amigdalei palatine, tiroidei, paratiroidelor, timusului, ficatului,
pancreasului&
- epiteliului vezicii urinare, uretrei i par!ial al vaginei&
- epiteliul cavit!ii timpanice, tubei auditive, glandelor salivare
submandibular i sublingual.
)ezodermul va da natere#
- !esuturilor conCunctive, cartilaginoase i osoase&
- !esutului muscular striat i neted&
- elementelor figurate ale sngelui, vaselor de snge, vaselor limfatice&
$$
- cordului, rinic+iului, glandelor genitale, corticosuprarenalei, dentinei
i cementului dentar&
- seroaselor pericardic, pleural i peritoneal.
Perioada fetala sau de organogeneza care dureaza pana la nastere& se
caracterizeaza prin procese de +istio- si morfogeneza prin care primordiile
de organe se transforma in aparatele si sistemele noului nascut.
Perioada fetala, care se intinde de la saptamana a *-a a dezvoltarii pana la
nastere prezinta o serie de caracteristici principale#
". cresterea in lungime a corpului, in special pana in saptamana a $.-a&
$. cresterea in greutate in ultimele saptamani&
-. maturarea tesuturilor si organelor&
3. definitivarea infatisarii umane.
Da inceputul saptamanii a *-a capul fetusului reprezinta o Cumatate din
lungimea totala a corpului. Bata este larga, oc+ii lateralizati cu pleoapele
fuzionate iar urec+ile sunt Cos implantate. ;embrele sunt scurte, cu degetele
mici iar pana la sfarsitul saptaminii a "$-a membrele superioare capata
proportii definitive, in timp ce membrele inferioare isi capata proportiile
definitive cu o saptamana mai tarziu. Bicatul este principala sursa de
elemente figurate sangvine, dar spre finele saptamanii a "$-a, activitatea sa
incepe sa scada si splina preia acest rol. Betusul reactioneaza la stimuli, dar
miscarile sale nu sunt percepute de catre mama. Da sfarsitul saptamanii a "$-
a este prezent refle5ul palpebral si cel de suctiune la atingereabuzelor.
:ntre saptamanile $0-$* fetusul este viabil, c+iar daca se naste prematur,
datorita dezvoltarii suficiente a plamanilor si vaselor sale& sistemul nervos
$-
central este suficient de matur pentru a controla miscarile respiratorii ritmice
precum si temperatura corpului. - $ndronescu $.- $natomia dez!oltarii
omului. Embriologie medicala. Ed. )edicala- (ucuresti 1./0- p. 1/21.3
Embriologia este ramura biologiei care se ocup cu studiul embrionului n
toate fazele dezvoltrii lui, de la formarea celulei-ou pn la ecloziune sau
natere. Corespunde etapei intrauterine. Pentru a se vorbi de embriologie
este necesar introducerea termenilor de ontogenez i filogenez.
Ontogeneza reprezint istoria dezvoltrii unui individ de la natere pn la
moarte. Embriologia a fost denumit i anatomia dezvoltrii. n!elegerea
mecanismelor de morfogenez au stat la baza dismorfogenezei, adic a
dezvoltrii anormale la om. ". Caracterizarea perioadei preembrionare#
gametogeneza, spermatogeneza, ovogeneza. $. Etapele de dezvoltare
prenatala# $.". Perioada embrionara# fecundatia, segmentatia,
blastulastulatia, gastrulatia, organogeneza. $.$. Perioada fetal Etapele
fiziologice embriologice %ezvoltarea organismului uman cuprinde
urmtoarele etape i perioade# Etapa prenatal 'antepartum( cu urmtoarele
perioade# - perioada preembrionar reprezentat de gametogenez i
nsmn!are& - perioada de zigot sau prima sptmn de dezvoltare.
Cuprinde fecundarea, segmentarea i formarea discului embrionar
unilaminar 'monodermic( & - perioada embrionar 'embriogeneza(
caracterizat de formarea embrionului i apari!ia primordiilor organelor, este
reprezentat de intervalul cuprins ntre sptmna a $-a i sptmna a )-a & -
perioada fetal 'organogeneza( dureaz pn la sfritul lunii a *-a i este
caracterizat de totalitatea proceselor de morfo- i +istiogenez prin care
primordiile de organe dau natere tuturor sistemelor func!ionale ale nou-
nscutului& ,tarea de graviditate presupune un ciclu propriu, denumit ciclul
sarcinii# - concep!ia - perioada tubar - perioada uterin - aceast etap are -
faze# o faza de preimplantare o faza de implantare 'nida!ie( o faza placentar
o naterea Etapa postnatal 'postpartum(, care cuprinde # - perioada de
copilrie - prima copilrie '.-- ani(# - perioada perinatal 'prima sptmn
postpartum( & - perioada de nou-nscut 'pn la sfritul primei luni de via!
postp did not matc+ Mit+ anN Oeb results.
,earc+ ,uggestions#
$3
;itoza. ;eioza. ,permatogeneza. Ovogeneza.
)#'&$
reprezint diviziunea celulelor somatice diploide n urma creia rezult dou
celule diploide perfect identice. >u prezint conCugarea cromozomilor sau
procesul de crossing-over
.Prezint cinci faze# interfaz, profaz, metafaz, anafaz, i telofaz.Da final
are loc procesul numit citocinez'scindarea citoplasmei n doupentru a
forma dou celule fiic(.
#nterfaza
este faza ce are loc ntre dou diviziuni mitotice propriu-zise&se sintetizeaz
8%>, 8P> i proteine ce determina structura bicromatidic acromozomilor.
Cromozomii nu sunt vizibili deoarece sunt alungi!i n filamente sub!iri,
despiralizate. Baza mitotic este relativ scurt fa! de interfaza.
Profaza
/ faza de pregtire a mitozei. Caracterizat prin mrirea nucleului, formarea
de filamente lungi din granulele de cromatin care formeaz un spirem, se
condenseaz, se ngroa, se scurteaz, i se fragmenteaz ntr-un numr
diploid de segmente. ;embrana celular se dizolv, segmentele se
individualizeaz formnd cromozomi liberi. ,e dubleaz numrul de
cromatide astfel nct se transmit informa!ii genetice complete la celulele
fiice.
)etafaza
se caracterizeaz prin formarea plcii ecuatoriale& cromozomii se orienteaz
spre aceasta. Cromozomii bicromatidici se fi5eaz cu aCutorul centromerului
pe filamentele fusului de diviziune, ntr-un singur plan n zona medial. 'prin
tratarea cu colc+inin, metafaza poate fi blocat& astfel sepoate alctui o
+art cromozomial numit cariogram(. Ctre sfritul metafazei fiecare
cromozom cliveaz longitudinal, se separ cromozomii surori,i apoi se
divide centromerul.
$nafaza
reprezint faza n care cromatidele surori se orienteaz de oparte i de alta a
plcii& devin cromozomi de sine stttori i formeaz la fiecare pol un set
diploid. 8nafaza se nc+eie cnd to!i cromozomii au aCuns la cei doi poli.
%eplasarea se face datorita contrac!iei fusului de diviziune.
'elofaza
se caracterizeaz prin proceese opuse interfazei. Busul dediviziune dispare,
se refac nucleul i membrana celular, cromozomii se regrupeaz n dou
$4
nuclee la poli, se sub!iaz i se despiraleaz. 8re loc decondensarea lor i apare
peretele de separare a celulei.
4itocineza
este despr!irea celulelor fiice, n care s-a mpr!i! n mod egal citoplasma cu
organitele i aparatele celulare ale celulei mam. 8ceste celule sunt identice
ntre ele i cu celula mam, i intr imediat dup nc+eierea telofazei n
propriile interfaze.Erori n mitoz pot duce la moartea celulei prin apoptoz
'moartecelular programat( sau pot duce la muta!ii ce dau natere la cancer.
-!oparitate5
fecundatia Q dezvoltarea au loc in afara tractului genital 'pesti(.
!o!i!iparitate 5
fecundatia Q primele etape de dezvoltare au loc in tractul
genital'pasari(.
2 6i !i pari t at e #
f ecundat i a Q dezvol t ar ea au l oc i n t r act ul geni t al ' om( . Bata de
celulele somatice, gametii difera genetic.O celula somatica are 33 CP si o
celula se5uala are $$ CP.Originea gametilor / =ametii provin din celulele
germinale primordiale care trec prin gametogeneza 'proces de
evolutie(. CEDHDEDE =EP;:>8DE PP:;OP%:8DE / au origine
endodermala apar in sapt. a --asi provin din vecinatatea sacului
vitelin.8ceste celule migreaza trecand prin mezenter ' ligamentul
intestinuluisubtire(,invadeaza gonada primitiva populand cordoanele
germinale.Cel germinale primordiale au 30 CP. Ele isi reduc garnitura
cromozomiala prin;E:OE8 ' tip de diviziune specifica gametilor ce reduce
nr. de CP de la 30
.)eioza#-Etapa reductionala cuprinde # profaza 'cea mai lunga(,
metafaza, anafaza si telofaza. - Et apa ecuat i onal a # cel . f i i ce au
acel asi nr de CP ca cel mama.
$0
Da barbat aceste celule aCunse in cordoanele genitale prolifereaza pana in
sapt.$", apoi prolifererea se opreste pana in perioada prepubertara. Cand
proliferarease reia, aceste celule devin spematogonii primare si populeaza
tubii contorti din testicul ' formatoare de spermatozoizi( avand loc
spermatogeneza.
Da femeie celulele germinale primordiale aCng in gonada primitiva si
populeazaviitoarea corticala a ovarului. 8ici ele se inmultesc pana in luna a
:::-a cand devinovogonii primare. Ovogeneza incepe in luna a :::-a prin
debutul meiozei sicontinua pana inainte de nastere cand meioza se opreste in
profaza. Ovogeneza sereia la pubertate in fiecare luna in cate un ovar pe
rand, o ovogonie iese din profaza suspendata si continua meioza pana la
stadiul de ovul. 8stefel se creeazao diferenta semnificativa intre ovogonia
ce-si inc+eie profaza in adolescenta si ceace-si inc+eie profaza la 3. de ani
' creste probabilitate anomaliilor cormozomiale(.
:at cteva lucruri despre spermR
". ?iteza
,perma uman se deplaseaz cu o vitez de pn la 3 milimetri pe minut i
cu o vitez minim de un milimetru pe minut.
$. Probabilitatea de a concepe un copil este de $4I
C+iar i cuplurile sntoase care practic se5ul neproteCat au doar $4I anse
de a concepe un copil. ansele scad dac purta i pantaloni mula i. Cre terea
temperaturii din zon scrotului diminueaz viteza de deplasare a spermei.
-. ?itez de zbor
n timpul eCaculrii, spermatozoizii se deplaseaz cu o vitez de pn la 2.
de Silometri pe or.
3. ?ia a
%up eCaculare, spermatozoizii pot supravie ui, n func ie de condi ii
'lumina, temperatur, umiditate( pn la $3 de ore. n vagin, spermatozoizii
mor n cteva ore. n cervi5, uter sau tubul falopian, spermatozoizii triesc
pn la trei zile.
4. Capacitatea de eCaculare
$2
9rbatul adult poate elimin, la o eCaculare, pn la 3 ml de spermatozoizi.
,pre deosebire, porcul mistre poate elimin, la o eCaculare, pn la $4. ml
de spermatozoizi.
0. ;rimea conteaz
Hnul dintre cei mai mari spermatozoizi gsi i vreodat avea o lungime de
"2. de microni. <otu i, un spermatozoid de brbat dep e te rareori 3. de
microni n lungime.
2. <impul de dezvoltare
Hn spermatozoid are nevoie de dou luni i Cumtate pentru a se dezvolt. Ei
sunt depozita i, cte "4.-$.. de milioane, n vezicule seminale.
). ,perm, surs de nutrien i
%in lic+idul seminal, doar 4I reprezint sperm. Pestul este o combina ie
de nutrien i i substan e protective care au rolul de a sus ine spermatozoizii
n drumul spre ovul.
*. ;ncare sntoas
,e poate mbunt!i calitatea spermei, consumnd fructe proaspete i
legume, lund vitamine i renun nd la fumat i alcool.
8P8P8<HD =E>:<8D ;8,CHD:>
Este format din#
gonada 'glanda genitala( T testiculul care are secretie mi5ta#
e5ocrina - spermatozoizii
endocrina - +. testosteron
caile genitale - cu rol de depozitare si transport al spermatozoizilor
glandele genitale accesorii#
doua vezicule seminale
prostata
doua glande bulbouretrale
organul copulator
<esticulul
$)
,e dezvolta in cavitatea abdominala si apoi coboara in bursele
scrotale, acest lucru fiind esential pentru generarea spermatozoizilor 'este
necesara o temperatura cu $--UC mai mica decat tenperatura corpului(. Cand
acestea nu coboara, spermatozoizii nu sunt generati si apare sterilitatea 'la
om(. ,pre e5emplu, la om testiculele coboara doar in perioada imperec+erii.
Ele ou forma ovoidala, diametrul longitudinal de 4 cm, latimea de $,4
cm iar lungimea a5ului antero-posterior este de - cm. =reutatea medie este
de "3 g dar e5ista variatii, in functie de talia individului etc.
Cei doi poli, fata anterioara si fetele laterale sun acoperite de tunica
vaginala 'foita viscerala a peritoneului(. %eci tunica vaginala este alcatuita
dintr-un mezoteliu si o membrana bazala. Boita viscerala se muleaza si pe
capul epididimului.
%upa tunica vaginala urmeaza albugineea care este o capsula fibroasa,
ine5tensibila, formata din tesut conCunctiv, fibre de colagen si elastina cu
dispozitie lamelara si fibre musculare netede rare. Posterior, tunica albuginee
formeaza o ingrosare numita mediastinum testis (corpul Highmore) din care
pornesc septuri conCunctive care devin incomplete in partea opusa
mediastinului si care delimiteaza niste camarute, lobulii testiculari, ca niste
trunc+iuri de piramida cu baza mare spre tunica albuginee.
Biecare testicul are apro5. $4. lobuli. :n fiecare lobul e5ista tubii
seminiferi '"-3 1 lobul(. Ei au traseu foarte sinuos si intre ei e5ista tesut
interstitial care reprezinta pro5. -4I din volumul testicular. <esutul
interstitial este format dintr-o retea de tesut conCunctiv la5 cu putine fibre de
colagen si reticulina, fibroblasti si rare macrofage si mastocite. Prin acest
tesut patrund vase de sange, capilare fenestrate cu diafragme. ;ai e5ista
vase limfatice, nervi si grupuri de celule endocrine 'celulele DeNdig( care
secreta testosteron.
,ub albuginee se vede tunica vasculosa care contine vase de sange cu
calibru mult mai mare. 8ceste vase trec de la un lobul la altul prin zona unde
septurile conCunctive sunt incomplete.
Celulele DeNdig
8u forma poligonala, diametrul de "4-$. m, sunt grupate si sunt
inconCurate de o bogata retea de capilare sangvine. 8u nucelul mare,
eucromatic, in general e5centric. Pareori pot fi binucleate. Citoplasma este
acidofila si poate avea aspect spongios, vacuolar, datorita picaturilor lipidice
din interior.
$*
Da ;E se observa ca aceste celule au caracteristici comune cu cele ale
celulelor secretoare de +ormoni steroizi# PE> abundent, aparat =olgi bine
dezvoltat, mitocondrii cu criste tubulo- veziculare, picaturi lipidice. Da om
se intalnisc si niste formatiuni cristaloide de natura proteica, numite cristale
Reinke care cresc o data cu inaintarea in varsta. E5ista si incluziuni de
lipofuscina.
,ecretia celulelor DeNdig este stimulata de#
DG care se mai numeste si interstitial cell stimulating +ormone - :C,G.
prolactina
Celulele DeNdug incep sa se diferentieze in viata fetala si incep sa
secrete testosteron, cu rol in dezvoltarea aparatului genital masculin. %in D3
incep sa involueze, pana in D) iar la nastere nu mai e5ista 'nu se pot
diferentia de fibroblaste(. Da pubertate se diferentiaza din nou si vor ramane
toata viata. 8ici se elibereaza *4I din testosteron iar 4I se elibereaza la
nivelul corticosuprarenalei. :n fiecare i se secreta 2 mg de testosteron din
care#
O parte trece in circulatie si devine testosteron circulant. El aCuta la#
diferentierea aparatului genital masculin
diferentierea si dezvoltarea ,>C
imprimarea caracterele se5uale secundare
intervine in procesele anabolice
determina comportamentul de tip masculin
8lta parte intra in epiteliul tubilor seminiferi si aCuta la diferentierea si
proliferarea celulelor liniei seminale. Pentru aceasta este necesar ca
testosteronul sa fie foarte concentrat in epiteliul seminifer ' de $.. de ori
mai concentrat ca in sange.(. Concentrarea testosteronului se face cu aCutorul
celulelor de sustinere ,ertoli prin proteina 89P 'androgen binding protein(.
<ubul seminifer contort
Biecare tub are o lungime de 3.-0. cm si un diametru de $..--.. m.
:n fiecare testicul e5ista 3.... - 0.... de tubi seminiferi. Prin urmare,
lungime totala a tubilor seminiferi este de $4. m in fiecare testicul. 8mbele
capete ale tubului sunt orientate spre mediastinum testis. Hnul din capete
este orb 'in deget de manusa( iar celalalt capat se continua cu o portiune
scurta, tubii drepti.
Organizare generala 'dinspre periferie spre lumen(#
<unica de tesut conCunctiv format din fibroblaste si celule mioide 'cu
capacitate de contractie( dar la om predomina fibroblastele. <oate celulele
sunt dispuse pe $-- randuri.
-.
;embrana bazala bine definita. E5ista cazuri cand aceasta ;9 se ingroasa,
cazuri in care apare infertilitatea.
Epiteliul seminifer, germinativ, care contine mai multe randuri de celule '3-
)(. Da nivelul lumenului se observa spermatozoizii care au flagel. Celulele
epiteliului seminifer sunt#
celule germinative 'proliferative( - apartin liniei spermatogenetice
'spermatogonii 8 1 spermatogonii 9 spermatocite : spermatocite ::
spermatide spermatozoizi imaturi.
celule de sustinere 'neproliferative( - celulele ,ertoli, care nu apartin liniei
seminale.
O spermatogonie produce in final apro5. "0 spermatozoizi. :n testicul,
in 23 de zile, iau nastere spermatozoizii imaturi. Ei nu au capacitate
fecundanta si nici motilitate proprie. ;ai urmeaza inca ". - "$ zile de
maturare la nivelul cozii epididimului.
,permatogoniile sunt de doua feluri# 8 si 9. Ele sunt situate la baza
epiteliului germinativ, deasupra ;9. Celulele germinative se gasesc intre
faldurile de sustinere ale celulelor ,ertoli care sunt ca niste buzunare.
,permatogoniile 8 alcatuiesc compartimentul susa pentru celulele
germinative si nu sunt diferentiate. ,permatogoniile 8 au nucleul ovalar si,
in functie de cromatina, se impart in#
spermatogonii 8 darS, care au cromatina fin granulara dar mai condensata la
periferie. 8u si doi nucleoli atasati la membrana nucleara.
spermatogonii 8 pale, care au cromatina tot fin granulara dar nucleul este
mai desc+is la culoare decat in cazul spermatogoniilor 8 darS.
,permatogoniile 8, prin diviziune, dau nastere spermatogoniilor 8 darS sau
8 pale care prin
diviziune, mai departe '3-) diviziuni(, dau nastere spermatogoniilor 9.
,permatogoniile 9 sunt celule diferentiate si prin diviziune dau nastere
spermatocitelor :. Ele au nucleul rotund, cromatina este grunCoasa, mai
condensata, mai ales in celulele de la periferia lobulului. >ucleolul este
central.
,permatogoniile 9 cau initial "$ m, apoi ele cresc in dimensiuni si
prin diviziune mitotica dau nastere spermatocitelor :. 8cestea sunt cele mai
mari celule din seria seminala, avand diametrul de "0 m. Ele au un set
diploid de cromozomi '30 cromozomi bicromatidici(.
,permatocitele intra apoi in prima diviziune meiotica. Profaza dureaza
$$ de zile si deci ea se intalneste frecvent in preparatele +istologice. %intr-un
spermatocit : rezulta $ spermatocite ::, fiecare cu cate $- de cromozomi
-"
bicromatidici. %upa o perioada scurta ' de cateva ore( spermatocitele :: intra
in a doua diviziune meiotica in care nu se mai dubleaza cantitatea de 8%>.
8stfel, spermatocitele :: se intalnesc rar pentru ca ele traiesc putin. Ele au
diametrul de * m si in final, din cele doua spermatocite :: rezulta 3
spermatide care au cate $- de cromozomi monocromatidici. ,permatidele
vor da nastere apoi la 3 spermatozoizi fara a se mai divide.
,permatogeneza
,permatogeneza cuprinde trei etape#
".spermatocitogeneza 'formarea spermatocitelor(
$.spermiogeneza 'formarea spermatozoizilor(
-.spermiere 'eliberarea spermatozoizilor in lumenul tubului seminifer(
:n timpul etapelor spermatogenezei e5ista o cariokineza completa 'de
la o etapa la alta, nucleii celulelor se separa complet( dar e5ista o citokineza
incompleta 'intre celulele de un fel e5ista punti de citoplasma(. 8ceste punti
au rolul de a sincroniza diferentierea celulelor care are loc in valuri de
aceeasi generatie. Da om diferentierea in valuri se face pe generatii diferite
in acelasi tub seminifer. O spermatogonie 8 intra in procesul de diferentiere
si diviziune la un moment dat. <oate celulele ce rezulta din aceasta
spermatogonie se vor divide toate in acelasi moment datorita prezentei
puntilor citoplasmatice. :nsa nu toate spermatogoniile 8 intra in acelasi
moment in diviziune. ?or e5ista prin urmare valuri de celule aflate in diferite
etape de diferentiere in acelasi tub seminifer.
spermiogeneza reprezinta transformarea spermatidelor in
spermatozoizi. :nitial, spermatidele sunt rotunde, cu diametrul de 0 m,fiind
cele mai mici celule din linia seminala. ;odificarile care urmeaza au loc
concomitent dar, din motive didactice, le impartim in etape#
".Bormarea acrozomului
8paratul =olgi este bine dezvoltat. El da nastere la macrovezicule care vor
fuziona si vor da
nastere unei vezicule mai mari care se ataseaza la suprafata dinspre aparatul
=olgi a nucleului. 8ceasta vezicula se numeste vezicula acrozomala. :n
continuare, aparatul =olgi sintetizeaza macrovezicule care se ataseaza la
vezicula acrozomala. Ea va creste si va incepe sa se muleze pe suprafata
nucleuluui. :n final va acoperi $1- din supraafata nucleului si se va numi
acrozom. 8crozomul contine enzime +idrolitice care au rolu de a digera
zona pellucida si de a patrunde in nucleul ovulului spre a fuziona cu
materialul genetic feminin.
$.Bormarea flagelului
-$
:nitial centriolii migreaza in partea opusa aparatului =olgi. Centriolii vor
sintetiza microtubuli care se vor asambla si vor forma in final flagelul.
-.;odificarea nucleului
:nitial nucleul este central si rotund. 8poi el va deveni e5centric, de
forma discoidala 'turtit antero-posterior( iar cromatina se va condensa foarte
mult. %in nucleul initial, eucromatic, se obtine un nucleu ta+icromatic, care
contine numai +eterocromatina si, uneori, niste vacuole interne.
3.;itocondriile migreaza si se dispun in portiunea initiala a flagelului. Ele se
dispun intr-un singur rand, cap la cap, +elicoidal.
4.%upa aceea, e5cesul de citoplasma este indepartat, spermatozoizii formati
fiind eliberati in lumen iar din e5cesul de citoplasma formandu-se corpii
reziduali Reynolds care vor fi fagocitati de celulele ,ertoli.
Da inceput, spermatozoidul este imatur. El are 04-2. m lungime. El are
urmatoarea structura#
cap - contine#
nucleul foarte condensat, avand forma in functie de specie
acrozomul
membrana plasmalemala
gatul - contine " centriol
flagelul - are trei parti#
piesa miClocie - are aceeasi lungime ca si capul 'apro5 4 m(
piesa rpincipala - are apro5. 4. m, fiind cea mai mare
piesa terminala - are apro5. 4 m.
Pe toata lungimea flagelului e5ista a5onema alcatuita din * perec+i de
microtubuli periferice si o perec+e centrala. Da partea terminala, peste
a5onema vine membrana plasmatica. Peste piesa principala vine un invelis
fibros format din mai multe coloane 'ca niste coaste(. Da piesa miClocie, se
gaseste mai intai a5onema, apoi invelisul fibros, teaca mitocondriala si apoi
plasmalema.
:n sindromul VartagenaWW apar defecte la nivelul microtubulilor. 8par
spermatozoizi imobili
si apare sterilitatea. %ar microtubulii intra si in structura cililor, deci
persoana va avea si afectiuni respiratorii.
Celulele de sustinere ,ertoli
--
,unt celule inalte, asezate pe un strat continuu pe ;9 iar polul apical
aCunge pana in lumen. Baldurile laterale patrund intre celulele liniei
germinative. Prin urmare este greu de urmarit conturul unei celule ,ertoli.
:ntre doua celule ,ertoli vecine se stabilesc Conctiuni nepermeabile
care vor determina doua compartimente in care se gasesc celule germinative#
compartimentul bazal 'in care e5ista doar spermatogonii(
compartimentul adluminal - spre lumen, in care se afla restul celulelor liniei
seminale.
Polul celulelor ,ertoli este de a constitui bariera sange-testicul.
8ceasta bariera este necesara pentru a proteCa celulele +aploide de sistemul
imun intrucat aceste celule prezinta pe suprafata alte antigene decat cele
proprii organismului respectiv si ar putea fi distruse de componentele
sistemului imun.
8spectul celulelor la ;O#
nucleul este in treimea bazala a celulei, are forma ovalara, triung+iulara sau
neregulata si este eucromatic, cu nucleol evident.
citoplasma este abundenta, acidofila, cateodata usor vacuolara.
8spectul la ;E#
in Curul nucleolului se vad doua mase de +eterocromatina.
citoplasma contine PE> si PEP bine dezvoltat, mitocondrii numeroase,
alungite. E5ista incluziuni lipidice, multi lizozomi, pigment de imbatranire -
de lipofuscina. ;ai e5ista niste
formatiuni cristaloide, corpii C+arcot-9ottc+er. Da polul apical, citosc+eletul
este bine dezvoltat si se vad multe mmicrofilamente de actina si miozina.
Da polul apical, e5ista Conctiuni intre celulele ,ertoli si spermatide
care tin strans legate spermatidele de celulele ,ertoli pana cand se
diferentiaza in spermatozoizi imaturi. Cand diferentierea s-a terminat,
Conctiunea se desface si, prin miscarile polului apical 'format din
microfilamente de actina si de miozina( spermatozoizii sunt eliminati in
lumen. %ar corpii PeNnolds 'e5cesul de citoplasma al spermatidei ( raman
legati de celula ,ertoli si vor fi fagocitati.
Polu celulelor ,ertoli#
".8u rol de suport si nutritie pentru celulele germinative. Celula ,ertoli mai
este numita si Xnursing cellJ deoarece prin intermediul ei aCung substantele
nutritive din sange la celulele liniei seminale.
$.,ecreta fluidul din tubii seminiferi, necesar pentru mobilitatea si nutritia
spermatozoizilor.
-3
-.,ecreta 89P care are rol in concentrarea testosteronului in epiteliul seminifer.
8cesta secretie este influentata de B,G.
3.Bagociteaza corpii reziduali si celulele germinative moarte.
4.8sigura eliberarea spermatozoizilor in lumen.
0.,ecreta mici cantitati de +ormoni estrogeni.
Celulele ,ertoli nu se divid in perioada reproductiva. Ele confera rezistenta
la infectii, iradiere
etc.
E5ista si tubi seminiferi aspermatogeni, mai numerosi o data cu
inaintarea in varsta. Ei predomina la batrani. 8cesti tubi sunt alcatuiti numai
din celule ,ertoli. Celulele ,ertoli si in partea distala a tubului seminifer
unde acesta se ingusteaza si apoi se continua cu tubii drepti.
Caile genitale
Caile genitale sunt#
tubii seminiferi
tubii drepti
rete testis
tubii eferenti
canalul epididimal
canalul deferent care se uneste cu#
canalul eCaculator si impreuna se varsa in#
uretra prostatica
uretra membranoasa
uretra peniana
Tubii drepti contin un epiteliu simplu cubic asezat pe o ;9 si tesut
conCunctiv dens. Ei au un traiect scurt.
Rete testis se gaseste in mediastinum testis. Este o retea de tubi ce
Yrezinta epiteliu simplu cu celule turtite, cubice sau columnare 'cu umai
multi microvili si un cil(. Polul cililor si microvililor este de a
impingefluidul testicular mai departe, in ductii eferenti.
Tubii eferenti sunt ".-$. de tubi care pornesc din partea superioara a
mediastinumului. :nitial au un traict rectiliniu, apoi vor avea un traiect foarte
sinuos, formand capul epididimului. Ei au un epiteliu simplu cu celule
cubice si columnare care au mai multi cili. ,ub ;9 a epiteliului e5ista un
strat de fibre musculare netede. <ubii eferenti au doua roluri#
asigura mobilitatea fluidului, impingandu-l spre epididim
absoarbe fluidul seminal 'in mai mica masura(
-4
Canalul epididimal se formeaza prin unirea tubilor eferenti intr-unul
singur. El are traiect foarte intortoc+eat. El formeaza corpul si coada
epididimului. :ntins, ar avea o lungime de 4 m.
%iametrul tubului creste spre coada epididimului# initial are un diametru de
"4. m iar in final are diametrul de 3.. m. Este captusit de un epiteliu
pseudostratificat care contine celule bazale mici (celule de inlocuire) si
celule principale care sunt inalte in partea initiala '). m( iar in partea finala
sunt mai scunde '3. m(. Da polul apical ei prezinta stereocili. Canalul
epididimal are mai multe roluri#
asigura absorbtia fluidului testicular 'absorbindu-se aici *.I din fluidul
testicular(
secreta glicoproteine cu rol nutritiv pentru spermatozoizi.
:n partea initiala a canalului e5ista "-- randuri de fibre musculare
netede care au contractii ritmice. :n partea finala a canalului contractia este
redusa. 8ici se depoziteaza spermatozoizii apro5. "$ zile si se matureaza
pana devin fertili.
Canalul (ductul) deferent este continuarea epididimului si el intra in
alcatuirea cordonului spermatic. El aCunge in veciantatea prostatei si in
partea terminala are o dilatatie numita ampula ductului deferent.

Peproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se
realizeaza prin participarea a doua organisme de se5 diferit. Ea este
rezultatul fecundarii gametului feminin 'ovul( de catre gametul masculin
'spermatozoid(. Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua
sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este e5pulzat din uter
prin actul nasterii.

%iferentierea se5uala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar
diferentierea interse5uala somatopsi+ica are loc lent in timpul copilariei si se
realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. :n copilarie,
+ormonii se5uali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti
+ormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa
-0
pubertate, acesti +ormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite
caracteristici ciclice, intretin functia se5uala.
$paratul genital feminin
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele se5e este
e5trem de comple5a, gonadele avand atat functia de a produce gameti 'ovule
si spermatozoizi( cat si pe cea de a secreta +ormoni se5uali, care prin
diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului
organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
8paratul genital feminin este format dintr-o parte e5terna - vulva - si un grup
de organe interne localizate in pelvis# vaginul, uterul, trompele Baloppe
'salpinge( si ovarele. =landele mamare constituie ane5e ale aparatului
genital. Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa
interdependenta cu starea +ormonala, diferita in fiecare din perioadele de
dezvoltare.
?HD?8 / reprezinta desc+iderea in afara organelor genitale .
Este constituita din# - muntele lui ?enus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- +imenul
- glandele 9ert+olin
- glandele ,Sene
- bulbii vestibulari
- glandele ane5e regionale
- perineul
Da nivelul vulvei se afla si orificiul e5tern al uretrei 'meatul urinar( cu
glandele ,Sene. ;untele lui ?enus #Pegiunea anatomica dinaintea simfizei
puluiene, acoperita, de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos,
fibroconCuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale de
6perinitaJ.
Dabiile mari # sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si
tesut grasos si conCunctiv. Ele sunt acoperite pe fata e5terna de piele, iar pe
partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta
foliculi polisebatici pe fata e5terna si glande sudoripare a caror functie
-2
debuteaza la pubertate. 8natomic se unesc si formeaza comisura anterioara,
e5tremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura
posterioara 'furculita(. Contin un bogat ple5 venos care in cazuri de
traumatisme produce +emoragie profuza si +ematoame e5tinse.
Dabiile mici # ,unt formate din tesut conCunctiv si fibre musculare, printre
care se gasesc rare fibre de tip erectil. ,unt acoperite de o mucoasa
prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual
glande sudoripare.
Clitorisul# Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept
incomplet. ,e termina cu o e5tremitate proeminenta denumita gland,
prevazuta cu un fren.
Gimenul# Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut
conCunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Borma orificiului +imenal poate fi#
- semilunara
- circulara
- cribiforma
- septata
- fibriata

Peproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se
realizeaza prin participarea a doua organisme de se5 diferit. Ea este
rezultatul fecundarii gametului feminin 'ovul( de catre gametul masculin
'spermatozoid(. Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua
sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este e5pulzat din uter
prin actul nasteri.

%iferentierea se5uala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar
diferentierea interse5uala somatopsi+ica are loc lent in timpul copilariei si se
realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. :n copilarie,
+ormonii se5uali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti
+ormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa
-)
pubertate, acesti +ormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite
caracteristici ciclice, intretin functia se5uala.
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele se5e este
e5trem de comple5a, gonadele avand atat functia de a produce gameti 'ovule
si spermatozoizi( cat si pe cea de a secreta +ormoni se5uali, care prin
diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului
organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
8paratul genital feminin este format dintr-o parte e5terna - vulva - si un grup
de organe interne localizate in pelvis# vaginul, uterul, trompele Baloppe
'salpinge( si ovarele. =landele mamare constituie ane5e ale aparatului
genital. Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa
interdependenta cu starea +ormonala, diferita in fiecare din perioadele de
dezvoltare.
?HD?8 / reprezinta desc+iderea in afara organelor genitale .
Este constituita din# - muntele lui ?enus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- +imenul
- glandele 9ert+olin
- glandele ,Sene
- bulbii vestibulari
- glandele ane5e regionale
- perineul
Da nivelul vulvei se afla si orificiul e5tern al uretrei 'meatul urinar( cu
glandele ,Sene. ;untele lui ?enus #Pegiunea anatomica dinaintea simfizei
puluiene, acoperita, de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos,
fibroconCuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale de
6perinitaJ.
Dabiile mari # sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si
tesut grasos si conCunctiv. Ele sunt acoperite pe fata e5terna de piele, iar pe
partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta
foliculi polisebatici pe fata e5terna si glande sudoripare a caror functie
debuteaza la pubertate. 8natomic se unesc si formeaza comisura anterioara,
e5tremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura
-*
posterioara 'furculita(. Contin un bogat ple5 venos care in cazuri de
traumatisme produce +emoragie profuza si +ematoame e5tinse.
Dabiile mici # ,unt formate din tesut conCunctiv si fibre musculare, printre
care se gasesc rare fibre de tip erectil. ,unt acoperite de o mucoasa
prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual
glande sudoripare.
Clitorisul# Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept
incomplet. ,e termina cu o e5tremitate proeminenta denumita gland,
prevazuta cu un fren.
Gimenul# Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut
conCunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Borma orificiului +imenal poate fi#
- semilunara
- circulara
- cribiforma
- septata
- fibriata

=eneralitati. :n primele zile ale vietii embrionare, sistemul genital este
identic la ambele viitoare se5e. El este alcatuit din elemente care se vor
dezvolta intr-un stadiu ulterior de diferentiere. Da inceput, prezinta intreaga
potentialitate a sistemului a unui se5 si a celuilal si anume# progonada su
gonada primitiva, fara elemente germinale, destinata sa furnizeze celule cu
secretie endocrina gonadica& gonocitele sau celulele germinale, cu
functionalitate indiferenta, pentru moment' vor definiispermatogonii sau
ovogonii(& gonoforul, partea superioara a tractului genital, cuprinzand
canalele Oolff cu destinatie masculina si canalele ;uller care vor deveni
trompe, uter si vagin& sinusul urogenital, care va devenii vulva sau penis,
este partea inferioara a tractului genitourinar.

3.
;alformatiile aparatului genito-mamar
=eneralitati. :n primele zile ale vietii embrionare, sistemul genital este
identic la ambele viitoare se5e. El este alcatuit din elemente care se vor
dezvolta intr-un stadiu ulterior de diferentiere. Da inceput, prezinta intreaga
potentialitate a sistemului a unui se5 si a celuilal si anume# progonada su
gonada primitiva, fara elemente germinale, destinata sa furnizeze celule cu
secretie endocrina gonadica& gonocitele sau celulele germinale, cu
functionalitate indiferenta, pentru moment' vor definiispermatogonii sau
ovogonii(& gonoforul, partea superioara a tractului genital, cuprinzand
canalele Oolff cu destinatie masculina si canalele ;uller care vor deveni
trompe, uter si vagin& sinusul urogenital, care va devenii vulva sau penis,
este partea inferioara a tractului genitourinar.
Catre ziua a 34-a de viata embrionara, gonocitele colonizeaza medulara
progonadei' va deveni testicul( sau corticals' va deveni ovar(. Eona
necolonizata se atrofiaza. %iferentierea gonadeu in ovar 'gonadogeneza(, cat
si atractia preferentiala corticala a gonadei 'gametogeneza( sunt determinate
se5ul genetic' 33QLL pentru femeie(.
%iferentierea in sens feminin a gonoforului a sinusului urogenital este sub
dependenta secretiei +ormonale morfogenetice a gonadei fetale se5ualizate.
,e5ualizarea se efectueaza catre luna a doua. Da femeie se vor dezvolta
canalele ;uller si vor involua canalele Oolff. ,inusul urogenital bipotential
se diferentiaza intre lunile --4.
8paratulgenital reflecta modificarile comple5e aparute in toate sistemele si
functiile organismului uman, dependente de conditiile de mediu, de
dezvoltarea sistemului nervos si de statiunea bipeda.
;alformatiile genito-mamare congenitale.
Brecventa deosebita a malformatiilor congenitale ale aparatului genital si ale
celui urinar inferior si rasunetul acestora asupra patologiei ulterioare
ginecologice si obstetricale dau o importanta deosebita studiului
embriogenezei si organogenzei si atrag atentia asupra necesitatii e5amenului
clinic atent, incepand c+iar de la nastere.
C+iar anomaliile minore ai o deosebita valoare fiindca ele pot semnaliza
malformatii ma grave situate pe tractul genital superior, in timp ce
diagnosticul eronat al se5ului poate duce ulterior la conflicte psi+ice si la
masuri terapeutice nepotrivite.
;alformatiile congenitale ale organelor genitale sunt relativ frecvente. Ele
pot fi observate de la nastere. Hneori poate ramane necunoscute pana la
pubertate, la inceputul vietii se5uale, sau cand apare graviditatea. Ele sunt
3"
consecinta urmatoarelor fenomene#
oprirea dezvoltarii normale a organului intr-un anumit stadiu
devierea organogenezei cu modificarea evolutiei normale a unu segment din
organ
involutii sai degenerari in organogeneza
vestigii ontogenetice cu potentialitate organogenetica anormala in cadrul
evolutiei organului
Cauze#
agentii fizici# radiatiile ionizante au o actiune asupra diviziunii celulare, a
ec+ipamentului cromozomic, iar mai tarziu, asupra organogenezei la
embrion si fat
8gentii c+imici# into5icatiile cronice au actiune asupra genitorilor,
determinand modificari ale gametilor si sc+imbari morfofunctionale ale
organismului matern. E5ista o afinitate to5ogena pentru anumite tesuturi, de
asemenea o actiune teratogena a diverselor medicamente in cursul
graviditatii
8gentii infectiosi# virusurile, bacteriile, spirilii, rubeola, to5oplasmoza,etc
Gormonii# toti +ormonii steroizi se5uali androgeni, progestageni determina
tulburari in diferentierea se5uala a fetilor feminini& atunci cand au fost
administrati gravidelor in primele luni pot determina sindromul de
interse5ualitate la fatul femel& +ipertiroidia si diabetul sunt factori
tetratogeni necunoscuti
Ereditatea# Patrimoniul ereditar nu se limiteaza numai a celulele germinale,
ci el se gaseste in toate celulele organismului in dezvoltare. Bactorii de
mediu pot modifica, prin mutatie patrimoniul ereditar.
;alformatiile vulvei#
8plazia sau absenta vulvei
Gemiagenezia vulvara
Gipoplazia vulvei' oprirea in dezvoltare a vulvei, se intalneste la bolnave cu
infantilism somatic si psi+ic si cu alte malformatii
8bsenta congenitala a perineului
%esc+iderea ureterelor in vulva
;alformatiile vaginului
absenta sau atrofierea vaginului# obliterarea vaginului printr-un diafragm
transversal care, de cele mai multe ori se reduce la o simpla brida- prezenta
unui sept sagital, mai mult sau mai putin complet care imparte vaginul in $
cavitati. %aca septul despartitor nu e complet vaginul se numeste subseptat,
daca este complet se poate asocia cu un uter dublu
+ipoplazia vaginala' vagin scurt, stramt(
;alformatiile uterului
3$
absenta uterului este e5ceptionala si nu se constata decat in cazul absentei
concomintente si a aparatului urinar
uter didelf# cele doua canale ;uller raman neunite pe toata intinderea si in
consecinta uterul este dublul
uter pseudodidelf# corpurile uterine sunt separate, colurile fiind insa unite
uter septat sau subseptat# uterul este complet sau incomplet impartit de un
sept sagital in $ cavitati
uter bicorn sau unicorn# este o malformatie frecventa care consta in
dezvoltarea mai accentuata a ambelor sau a unui singur corn uterin
+ipoplazia uterina care se poate e5plica printr-o lipsa de dezvoltare.
Gemiuterul este Cumatatea unui uter dublu care se dezvolta in lipsa celeilalte
Cumatati
;alformatiile trompelor
absenta lor' e5ceptionala(
+ipoplazia' trompele sunt subtiri si sinuoase(
atrezia 'trompe rudimentare, obstruate(
;alformatiile ovarelor#
agenezia si disgenezi ovariana cu prezenta gonadelor a tesutului stromei si
absenta completa sau aproape completa a elementelor epiteliale si germinale,
se observa in sindromul de disgenezie gonadica
grade minore de +ipoplazie, asociate cu un tract mullerian normal dezvoltat,
se manifesta prin tulburari menstruale diverse
Germafroditismul
Este o malformatie foarte rara caracterizata prin prezenta la o singura
persoana a organelor genitale ale ambelor se5e. ;ai frecvent se poate
constata un canal genital, care in parte sau in totalitate nu corespunde
gonoadelor respective. 8ceasta malformatie are o e5plicatie
embriologica#pana la stadiul de $4mm embrionul este un +ermafrodit avand
elementele necesare de a se dezvolta fie catre un se5 fie catre celalalt. :n
acest stadiu gonoadele sunt diferentiate si embrionul poseda atat canale
;uller cat si canalele Oolff. Cauzale care determina dezvoltarea ambelor
elemente embrionare, mascule si femele nu sunt bine cunoscute.
Germafroditul adevarat este purtator intr-o parte a unui ovar si in partea
opusa a unui testicol sau a unui amestec al acestor tesuturi glandulare.
Pseudo+ermafroditul are gonoadele respective ale unui se5 dar organele
genitale e5terne sunt corespunzatoare se5ului opus.
Conflictul psi+ologic ce se produce este daunator sanatatii si vietii
individului. Cea mai buna pozitie este de a incuraCa evolutia spre se5ul spre
care se simte inclinat. <ratamentele +ormonale nu au niciodata suces.
3-
Ovulul - celula se5uala feminina este reprezentata de ovul. %in punct de
vedere morfologic ovulul are marimea de $.. microni. Este alcatuit din
vezicula germinativa, protoplasma, membrana pelucida si celulele
pariovocitare. ?ezicula germinativa contine substanta nucleara densificata in
pata germinativa. Protoplasma sau vitelusul formeaza restul celulei.

;asa protoplasmatica este alcatuita din o parte centrala granulara, numita
deutoplasma sau vitelus nutritiv, si alta corticala, de aspect mai clar, numita
ectoplasma sau vitelus formativ, cu rol plastic.?ezicula germinativa este
situata e5centric. :n Curul ovulului se gasesc celule foliculare, periovocitate,
care alcatuiesc coroana radiala, iar intre acestea si protoplasma dr gaseste o
membrana de invelis numita membrana pelucida, care este formata din
secretiile protoplasmei celulelor foliculare periovocitare.
;orfogeneza ovulului. Celula feminina matura sau ovulul ia nastere prin
dezvoltarea unui folicul primordial din zona corticala a ovarului. :n corticala
se gasesc mii de foliculi preimordiali din care se vor matura insa circa -..-
4.. in cursul vietii genitale a femeii.
Boliculul primordial este alcatuit di celula primordiala / ovogonia- care este
inconCurata de un singur rand de celule foliculare. Ovogonia si celulele
foliculare provin din epiteliul germinativ. 8cesta acopera in perioada
embrionara eminenta genitala situata pe fata interioara a corpului Oolff
'rinic+i primitiv(.
Da inceputul embriogenezei, in a 4-a, a 0-a saptamana, epiteliul germinativ
prolifereaza sub forma de cordoane Pluger in mezenc+imul crestei genitale.
%intre aceste celule se vor diferentia unele mai voluminoase cu un nucleu
palid vezicular, care sunt ovogoniile, iar altele mai mici, rotunde sunt celule
foliculare.
:n geneza si dezvoltarea ovarului , in perioada embrionara, inmultirea
33
stromei mezodermice. ?a da nastere cordoanelor Pfluger, care vor ingloba
cuiburi de celule epiteliare alcatuite din ovocitul primordial si un singur rand
de celule epiteliale germinative, care sunt foliculii primordiali.
:ncepand de la nasterea si in toata perioada prepuberala se gasesc in corticala
ovarelor acesti foliculi primordiali nediferentiati. %ezvoltarea lor incepe la
pubertate si continua clinic pana la menopauza. %ezvoltarea foliculului. :n
timpul vietii genitale evolutia foliculului se face in doua etape succesive#
maturarea folicului si ruperea acestuia, cu punerea in libertate a ovocitului
'ovulatie(, ambele procese fiind cunoscute sub numele de ovulatie.
;aturarea foliculului ovarian si a ovulului. Boliculii ovarieni incep sa se
dezvolte la pubertate. Da fiecare ciclu menstrual normal se matureaza un
singur folicul .
%ezvoltarea foliculului dureaza "$-"3 zile trecand prin urmatoarele stadii#
- Boliculul primordial 'ovocitQun strat de celule foliculare(&
- Bolicul primar 'ovocitQ mai multe straturi de celule foliculare(&
- Bolicul cavitar 'ovocitQcavitate foliculara(&
- Bolicului cavitar evolutiv 'stadiu in care se gaseste cu 3) de ore inainte de
ovulatie(&
- Boliculul matur sau preovulativ. Boliculul creste in volum prin diviziunea
celulelor granulare si prin secretia lic+idului folicular.
,tructura foliculului matur. :nainte de ovulatie cu 3) ore, foliculul =raaf
proemina pe suprafata ovarului si are marimea unei cirese, fiind c+istic.
O?HD8<:8
Este actul prin care se rupe foliculul de =raaf si se pune in libertatea
ovulului matur, apt pentru fecundatie. 8cest fenomen fiziologic are loc intre
a "3-a si a "0-a zi a ciclului,intermenstrual, dupa eliminarea primului globul
polar, rezultat din prima mitoza a ovocitului, cand ovulul este matur. 8 doua
mitoza de maturatie a ovocitului, cu eliminarea celui de-al doilea globul
poler are loc c+iar in momentul ovulatiei sau in primele ore dupa ovulatie. :n
acest moment ovulul este apt de fecundatie.

Conceptia la oameni - fuzionarea celulelor - Conceptia are loc atunci cand
doua celule fuzioneaza pentru a incepe o noua viata .Da oameni , ca de altfel
34
la toate mamiferele , una din cele doua celule provine de la un mascul adult ,
iar cealalta , de la o femela adulta . Celula masculina se numeste
spermatozoid , iar cea feminina ovul .

Conceptia la oameni - fuzionarea celulelor - :nceputul unei noi vieti se
produce in momentul conceptiei / clipa in care spermatozoidul masculin si
ovulul 'oul( feminin fuzioneaza , pentru a deveni un singur tot . 8ceasta
impreunare a celulelor se5uale se produce in corpul femelei , ca urmare a
unui act se5ual petrecut intre cei doi parteneri . %upa conceptie , noua fiinta
continua sa se dezvolte in corpul mamei , pana in clipa in care poate avea loc
nasterea .
Pentru a se produce conceptia, atat spermatozoidul cat si ovulul trebuie sa se
afle intr-un anumit stadiu de dezvoltare / un proces complicat care se
petrece in gonade, cunoscute si sub denumirea de organe primare de
reproducere.
%epozitul seminal
,perma masculina este constituita din celule se5uale numite spermatozoizi ,
care, ca toate celelalte celule ale corpului , au $- de perec+i de cromozomi .
Pe parcursul dezvoltarii si maturarii depline , spermatozoizii sunt stocati in
gonadele masuline / cele doua testicule , care sunt suspendate intr-un sac
seminal , situat la e5teriorul corpului . Pentru o buna dezvoltare ,
spermatozoizii au nevoie de o temperatura mai Coasa decat necesita restul
corpului pentru o buna functionare . Ouale feminine maturate se gasesc in
interiorul corpului , in doua organe numite ovare.
:nainte ca spermatozoidul sa se uneasca cu ovulul , cromozomii-perec+e
trebuie sa se transforme in cromozomi simpli , astfel incat dupa fuziune cei
$- de cromozomi simpli ai spermatozoidului si ai ovulului sa se uneasca ,
pentru ca noua celula formata sa aiba cele $- de perec+i de cromozomi .
8cest proces de divizare face posibil ca noua fiinta , pe cale se prinda viata ,
sa mosteneasca caracteristicile ambilor parinti. Procesul de divizare
cromozomiala se numeste meioza .
,permatozoidul aCuns la maturare se numeste spermatocit primar. :n acest
moment , procesul de divizare se poate produce # in aceasta etapa se separa
perc+ile de cromozomi , cate unul din fiecare perec+e , continute in cele
30
doua noi celule ce au rezultat in urma procesului de divizare . >oile celule ,
spermatocitele secundare , contin doar $- de cromozomi simpli .
Procesul de separare cromozoidal are loc si in ovulul aflat intr-un anumit
stadiu de dezvoltare . Ovogonul matur se transforma in ovocit primar cu un
folicul , si , ca si in cazul spermatocitului primar se divide prin procesul
numit meioza, perec+ile de cromozomi devenind cromozomi simpli.
%in acest moment , celula nu se mai divizeaza la fel . Biecare din
spermatocitele secundare sufera o noua diviziune meiotica prin care
cromozomii simpli se impart in doua . Zumatatea identica a acestor
cromozomi va constitui parte din noua celula , fiecare dintre ele avand $- de
cromozomi .
:n stadiile de maturare ale spermatozoidului acest tip de celule poarta
numele de spermatite . Ele au o forma rotunda , la fel ca spermatocitele
primare si secundare , dar trebuie sa sufere noi transformari pentru a de veni
spermatozoizi complet maturati , cu un corp oval , cu coada si $- de
cromozomi simpli , completi . 8ceste transformari se produc in interiorul
unor celule speciale , protectoare , numite si sertoli. :n urma procesului, vor
rezulta spermatozoizi ce vor avea o forma ovala, cu un cap care contine
materialul genetic al celor $- de cromozomi simpli, acoperiti cu un invelis
numit acrozom.

Conceptia are loc atunci cand doua celule fuzioneaza pentru a incepe o noua
viata. Da oameni, cade altfel la toate mamiferele, una din cele doua celule
provine de la un mascul adult, iar cealalta de la o femela adulta. Celula
masculina se numeste spermatozoid, iar cea feminina ovul.

%epozitul seminal
,perma masculina este constituita din celule se5uale numite spermatozoizi,
care, ca toate celelalte celule ale corpului, au $- de perec+i de cromozomi.
Pe parcursul dezvoltarii si maturarii depline, spermatozoizii sunt stocati in
gonadele masculine / cele doua testicula, care sunt suspendate intr-un sac
32
seminal, situat la e5teriorul corpului. Pentru o buna dezvoltare,
spermatozoizii au nevoie de o temperatura mai Coasa decat necesita restul
corpului pentru o buna functionare. Ouale feminine maturate se gasesc in
interiorul corpului, in doua organe numite ovare.
:nainte ca spermatozoidul sa se uneasca cu ovulul, cromozomii-perec+e
trebuie sa setransforme in cromozomi simplii, astfel incat dupa fuziune cei
$- de cromozomi simplii ai spermatozoisului si ovulului sa se uneasca,
pentru ca noua celula formata sa aiba cele $- de perec+i de cromozomi.
8cest proces de divizare face posibil ca noua fiinta, pe cale sa prinda viata,
sa mosteneasca caracteristicile ambilor parinti. Procesul de divizare
cromozomiala se numeste meioza.
,permatozoidul aCuns la maturare se mumeste spermatocit primar. :n acest
moment procesul de divizare se poate produce# in aceasta etapa se separa
perec+ile de cromozomi, cate unul din fiecare perec+e, continute in cele
doua celule ce au rezultat in urma procesului de divizare. >oile celule,
spermatocitele secundare, contin doar $- de cromozomi simpli.
Procesul de separare cromozoidal are loc si in ovului aflat intr-un anumit
stadiu de dezvoltare. Ovogonul matur se transforma in ovocit primar, cu un
folicul si ca si in cazul sermatocitului primar, se divide prin procesul numit
meioza, perec+ile de cromozomi devenind cromozomi simplii.
". Peproducerea
$. Celulele germinale primordiale#
- stau la baza reproduceri
- apar in s --3 ?:H & origine endodermala in peretele sacului vitelin,langa
alantoida
3)
- in sapt 3 migreaza prin miscari amoebice in creasta genitala
- populeaza crestele, au se5ul genetic determinat
- devin celule cap de serie pentru gametogeneza
-. %iviziunile de maturatie
- diviziune primara 'reductional8(Q diviziune secundara'ecuational8(
- din primara cu etapele sale / profaza,metafaza,anafaza,telofaza
- profaza este mai lunga la se5ul& masculin si foarte lunga la se5ul feminin
- ovocitul : intra in div in luna -?:H si se bloc+eaza in diploten, reluandu-se
la menopauza
- spermatocitul : intra in diviziune la pubertate,dureaza cam 04-2. zile
3. ,permatogeneza
- prima perioada a gametogenezei masculine
- din cel primordiale se aCunge la spermatogonie,sp : , sp :: si ulterior
spermatida
- are loc in tubii seminiferi 'cordoane testiculare lumeinizate la )-". an:(
- in gonada primitiva se disting - tipuri de celule #
- nediferentiate / sertoli 'mezodermalE(
- diferentiate 'endodermalE( / spermatogonii primare '8 si 9(
- interstitiale leNdig 'mezodermalE(
- evolutia are loc de la periferie spre lumen 'vezi bariera testicular8(
4. ,permiogeneza
- a doua etapa a gametogenezei
- nu presupune diviziuni ci numai transformari ale spermatidei pt edificarea
aparatului motor
- veziculele golgi se unesc si dau nastere acrozomului 'anterioP(
- nucleul se condenseaza
- mitocondriile se dispun in teaca mitocondriala 'piesa intermediar8(
3*
- centriolul se imparte in doua portiuni si emite un filament'partea
terminal8(
0. Ciclul folicular
- parte a ciclului ovarian
- sub actiunea B,G are loc evolutia foliculilor primordiali
- foliculul primar e delimitat de un strat de cel foliculare si de membrana
pellucida
- f p se transforma in f de crestere / apare m. ,laviansSi,cel foliculare
prolifereaza si apar cavitati foliculare,se dezvolta tecile interna si e5terna.f
de crestere prezinta ovocit : in meioza
- f crestere se transforma in fol matur 'contine si globulul polar : Q ov
::(,e5ista o singura cavitate cu lic+id folicular. ,e disting cumulus oop+orusQ
corona radiata alaturi de structurile prezentate anterior
- in a "3 a zi foliculul se rupe eliberand ovocit :: Q corona radiata si devine
corp luteal T[ corp albicans1 corp luteum de sarcina in functie de fecundatie
2. Ciclul ovogenetic
- parte a ciclului ovarian
- indus +ormonal
- are loc definitivarea div primare 'apara ov :: / : globul polaP(
- urmeaza div ecuationala cu etapele sale care insa >H se inc+eie decat in
cadrul fecundatiei, ov :: fiind eliminat in metafaza acestei diviziuni
'ovulati8( si fiind captat de tuba uterina
). Ovulatia
- are loc in a "3 a zi fiind un bioritm cu evolutie spontana
- fol ovarian creste, aCunge la "4 mm diametru si bombeaza in ovar
- concomitent apare ov :: care intra si el in diviziunea mitotica
- in a "3 a zi are loc ponta ovulara si ovulul Q corona radiata sunt captati de
tuba uterina si impins spre uter
4.
- nu e5ista semn e5terior al ovulatiei 'o modificare a temp intrarectale f
mic8(
*. Corpul galben
- se formeaza in urma ovulatiei , prin sudarea peretilor folic si invadarea
acestuia de catre vase sangvine
- celulele foliculare se +ipertrofiaza si se incarca cu pigment galben 'cel
lutealE(
- secreta progesteron 'teaca interna secretea estrogen:(
- aceasta secretie induce secretia mucoasei uterine
- daca nu are loc fecundatia c luteum involueaza dupa ) zile si se
cicatrizeaza 'corpus albican,(
- daca are loc fecundatia atunci atunci degenerarea sa este in+ibata de
structurile oului 'secretia sincitiotrofoblastulu:(
- functia corpului gaben de sarcina e preluata de placenta din luna 3
".. Ciclul endometrial
- ciclu de la nivelul mucoasei uterine
- se disting cele - straturi / endo,mio-peri-metru, numai endometrul e
implicat in sc+imbarile ciclice
- astfel in primele zile ale ciclului se distinge un strat bazal vascularizat 'faza
proliferativa / paralel cu dezvoltarea foliculilor ovarien:(
- faza secretorie incepe la cateva zile dupa ovulatie 'indusa de progestero>(
- faza secretorie / glandele uterine au crescut f mult, si sunt bine
vascularizate
- se pot distinge - straturi / bazal,spongios si compact 'ultimele $ sunt
eliminate in cadrul menstruatiei daca nu a avut loc fecundati8(
"". :nsamantarea& capacitatia spermiilor
:nsamintarea
T proc prin care spermiile intra in contact cu ovulul.
- poate fi e5terna 'la pest:( sau interna 'la o;(.
- ".. mil gameti masculini1" ml sperma& mai putin de $. mil T infertilitate
4"
Da om#
- ovulatia nu e conditionata de actul se5ual
- durata de viata a unui gamet masc e de apro5 4 zile dar e activ doar $3 ore
in tractul genital feminin pt ca pGul vaginal distruge spermiile
- mucoasa uterina si cilii din trompa se opun inaintarii
- tractul genital face astfel o selectie riguroasa
Benomenul de capacitatie a spermiilor '9edfor%(
T totalitatea transf morfo-fiziologice suferite de spermie in tractul genital
feminin in urma carora devine apta pt o fecundatie normala.
;odificari#
- reactia acrozomala - se activeaza enzimele de la acest nivel
- fiziologice - creste viteza de deplasare
- metabolice - creste consumul de o5igen
"$. Becundatia / scop, etape
Tprocesul prin care spermia aCunsa la nivelul tubului patrunde in ovul,
continutul celor $ celule amestecindu-se
,copuri#
- activarea ovulului pentru sfirsirea celei de-a doua diviziuni
- restabilirea numarului diploid de cromozomi
- stabilirea se5ului noului individ
- transmiterea caract. ereditare ale celor $ parinti.
- specifica pt om este monospermia fiziologica, adica un spermatozoid poate
fecunda un singur ovul
Etape#
". <raversarea coroanei radiata / cu aCutorul +ialorunidazei, aflata in lic+idul
seminal, care dizolva celulele foliculare si permite patrunderea
$. <raversarea membranei pellucida / cu aCutorul enzimelor din acroziom
- in citoplasma ovocitului, la locul patrunderii spermiei, apare o reactie
zonala data de niste enzime care inactiveaza enzimele acrozomiale ale
celorlalte spermii si nu le mai lasa sa patrunda in ovul / de aici
monospermia
4$
-. <raversarea membranei ovocitului / prin fuzionarea membranei celor $
celule, printr-un mecanism mai putin cunoscut.
- nucleul spermatozoidului, impreuna cu centriolul pro5imal si filamentul
a5ial patrund in citoplasma ovocitului :: si realizeaza o rotatie de "). grade,
a.i. centriolul pro5imal se orienteaza spre nucleul ovocitului ::
- au loc procese de +idratare ale cromatinei a.i. cei $ nuclei cresc in volum si
se vor numi pronucleu feminin si pronucleu masculin
- ulterior, prin diparitia membranei, va avea loc procesul de singamie sau
amestec celular
- centriolul pro5imal al spermatozoidului se divide, cei $ centrioli rezultati
migrind spre cei $ poli ai celulei
- apar fusuri de diviziune pe care se aseaza cromozomii in placa ecuatoriala
'W(
- cromozomii migreaza spre centrozomi
- fecundatia a luat sfirsit& a durat -. de ore
- din acest moment incepe, fara pauza, segmentarea oului 'zigotulu:(
8nomalii ale fecundatiei#
- superfetatia T o noua ovulatie in primele luni de sarcina, ovulul nou si el
fecundat& rezulta un embrion mai mic ca virsta si diferentiere
- superfecundatia T doua sau mai multe ovule sunt eliberate spontan in
acelasi timp si vor fi fecundate in timpul# -aceluiasi act se5ual
- unor acte se5uale diferite dar apropiate in timp T[ produsi de conceptie
diferiti
"-. ,egmentarea oului
- incepe imediat dupa terminarea fecundatiei
- presupune aparitia initial a $ celule fiice identice denumite blastomere
'-0G(
- concomitent zigotul migreaza catre cav uterina sub actiunea cililor tubari
precum si miscarilor peristaltice ale trompei
- segm are $ caracteristici / e totala si subegala 'aproape egal8(
- adica totala deoarece volumul protoplasmei cel-ou T suma vol celulelor
fiice
- adica subegala deoarece rezulta macromere Q micromere 'diferentiere in
4-
momentul in care zigotul e format din 40 blastomere -[ morul8(
- blastomerele se vor organiza diferit si anume
- micromerele se distribuie periferic instr-un singur strat 'viitor trofoblas<(
- mascromerele vor deveni butonul embrionar
- in zilele 3-4 apar spatii de clivaC in interiorul zigotului dand nastere
blastocelului 'cavitatE( si in ziua 4 dispare si m pellucida
- se inc+eie sapt "
"3. >idatia / implantatia. Peactia deciduala
- reprezinta implantarea blastocistului in mucoasa uterina la sfarsitul sapt "
- zigotul are $ poli / embrionar si abembrionar, nidatia se face cu polul
embrionar XinainteJ
- nidatia e de tip interstitial 'in grosmiea mucaoasei, spre deosebire de alte
mamifere unde poate fi centrala sau e5centric8(
- are loc pe per ant 1 post al corpului uterin, mai rar la nivelul fundului
- e5ista ,patologic, sarcini tubare si abdominale 'fundul de sac douglas,ansa
intestinala sau pe suprafata ovarulu:(
- locul de patrundere al blastocistului este acoperit de un dop de fibrina si
poate aparea semnul lui Gartman '+emoragie care se confunda cu
menstruatiaRRR(
- penetrarea mucoasei se face pe seama enzimelor proteolitice ale <B9
- reactia de decidualizare reprezinta reactia uterului la nidatie
- fata de embrion mucoasa uterina se va raporta astfel#
\ decidua bazala in dreptul polului embrionar
\ decidua capsulara / acopera blastocistul
\ decidua vera / restul
- decidua bazala va deveni ulterior locul de formare al placentei
"4. ,aptamana a :: a de viata intrauterina
- aceasta perioada este perioada discului bilaminar
- in ziua a ) a blastocistul se afla partial implantat in peretele mucoasei
uterine
- apare diferentierea la nivelulul butonului embrionar in EP:9D8,< si
43
G:PO9D8,< asezate astfel / epiblastul spre cavitatea amniotica si
+ipoblastul spre cea vitelina primitiva
- pe peretele cavitatii amniotice distingem amnioblaste, pe cel al cavitatii
viteline / apare membrana e5ocelomica
- la limita dintre epiblast si amnioblaste circumferential se sc+iteaza
Conctiunea ectoamnioblastica 'viitorul inel ombilicaD(
- <B9 se diferentiaza in cele $ straturi celulare -. cito<B9 si sincitio<B9, un
strat intern unicelular cu diviziune intensa repsectiv un strat periferic,pe m
multe randuri de celule polinucleate
- :n ziua a *a incepe stadiul lacunar al sincitio<B9 / incep sa apara lacune in
care vor penetra ulterior vase materne
- Eilele * -". pe fata interna a cito<B9 se diferentiaza mezenc+imul
e5traembrionar si, in interiorul sau, apar spatii de clivaC care se undesc si
formeaza celomul e5traembrionar 'corionuD(
- Eilele ".-"$ mezenc+imul e5traembrionar se diferentiaza in cele $ straturi
/ spla+no si somatopleural, legatura dintre cele doua numindu-se pedicul de
fi5atie
- :n zilele "$-"- are loc formarea veziculei viteline definitive prin procese de
proliferare ale +ipoblastului
- Eiua "3 apare placa procordala catre viitoarea e5tremitate cefalica a
embrionului '+ipoblastul adera intim la epiblas<(
- >ota / +ipo si epiblast sunt denumirile folosite in langman si sunt
mentionate si in cursul nostru. >us+ e5act de ce se foloseste si ecto / endo
blast si cred ca ar fi indicat sa il intrebam pe DHPH
"0. ;ezenc+imul e5traembrionar
- Eilele * -". pe fata interna a cito<B9 se diferentiaza mezenc+imul
e5traembrionar si, in interiorul sau, apar spatii de clivaC care se undesc si
formeaza celomul e5traembrionar 'corionuD(
- Eilele ".-"$ mezenc+imul e5traembrionar se diferentiaza in cele $ straturi
/ spla+no si somatopleural, legatura dintre cele doua numindu-se pedicul de
fi5atie
- :n zilele "$-"- are loc formarea veziculei viteline definitive prin procese de
proliferare ale +ipoblastului
'de la "4. (
"2. Evolutia trofoblastului in saptamana a $ a 'vezi# "4. ,apt a $ a de viat8(
"). Evolutia discului embrionar 'vezi mai su,(
44
"*. >otocordul
- Bormarea notocordului incepe in saptamana a - a,paralel cu gastrulatia
- notocordul isi are originea in nodul primitiv, de pe fata amniotica a
embrionului , la capatul liniei primitive
- celule prenotocordale , prin invaginare,inainteaza de la nivelul nodului
primitiv 'terminaD( in directie cefalica pana aCung la placa procordala,fiind
amestecate intre celulele +ipoblastului.odata cu involutia acestuia in
saptamana a - a si inlocuirea sa cu endodermul se va definitiva structura
notocordului
- formarea notocordului e un proces treptat, cranio-caudal
- inspre e5tremitatea caudala se distinge pentru o scurta perioada de timp
canalul neurenteric care va permite comunicarea amniosului cu cavitatea
vitelina
- la adult notocordul se pastreaza sub forma nucleului pulpos de la nivelul
discurilor intervertebrale
- notocordul este structura care induce dezvoltarea ectodermului in
saptamana a - a
$.. Evolutia <B9 in sapt a - a
- in saptamana a - se definitiveaza formarea COP:O>HDH: 'sincitio Q
cito<B9Qmezenc+im e5traembrionar somatopleuraD(
- la nivelul corionului apar vilozitatile coriale primare , secundare si tertiare
'care se mai numesc si vilozitati placentare definitivE(
- vilozitatile primare sunt compuse e5clusiv din cito Q sincitio<B9, cele
secundare au si mezenc+im e5traembrionar in componenta lor, iar cele
definitive prezinta capilare sangvine ale embrionului
- treptat celulele cito<B9 vor penetra progresiv sincitiul pana vor intra in
contact cu endometrul matern / unde vor forma prin aglomerare coaCa
citotrofoblastica a placentei
- se vor diferentia de asemenea vilozitati crampon care se e5tind de la placa
corionica si pana la decidua bazala
- vilozitatile astfel dezvoltate asigura ancorarea 'placent8( precum si nutritia
embrionului pe seama sc+imbului sangvin de la nivelul sistemului lacunar
format
40
$"-$$. Ectoderm / evolutie si derivate Q Creste neurale
- ectodermul evolueaza in sapt a - a sub inductie notocordala
- astfel ,prin invaginare, apare initial un sant neural delimitat de Conctiunile
neuro-ectodermale 'ulterior creste neuralE(
- se formeaza apoi tubul neural desc+is la ambele capete / cele $ orificii
inc+izandu-se in zilele $4 'anterioP( si $2 'orificiul posterioP(,impiedicand
comunicarea cu cavitatea amniotica
- tubul neural sufera ulterior o serie de dilatatii pe seama carora apar
veziculele cerebrale in mai multe stadii
\ prozencefal,mezencefdal si rombencefal
\ telencefal si diencefal 1 mezencefal 1 metencefal 'punte Q cerebeD( si
miencefal 'bulb ra+idia>(
- crestele neurale amintite anterior se segmenteaza si formeaza ggl vegetativi
si gll nv spinali Q ggl nervi cranieni
- din ectoderm deriva #
\ epiderm Q glande ane5a
\ ,>C ] ,>P
\ Epiteliu senzorial al org de simt
\ Gipofiza
\ ,maltul dentar
\ Ep caivt bucale si nazale Q canalul anal
\ Ep terminal al uretrei
\ Cristalinul
$-. Endoderm / evolutie Q derivate
- format in saptamana a - a pe seama celulelor care migreaza din epiblast
'need to c+ecS t+is ou<( endodermul va evolua concomitent cu ectodermul
- astfel , prin miscari de invaginare se va forma initial un sant digestiv
primitiv si apoi un tub digestiv primitiv, comunicand cu vezicula vitelina
- tubul este inc+is la ambele capete prin membrana orofaringiana 'cranial,se
resoarbe in sapt -( si membrana cloacala 'caudal,se resoarbe in luna - (
- se descriu - regiuni ale tub int prim
42
\ intestin anterior 'proentero>( / esofag, stomac si duoden
\ intestin miClociu 'mezentero>( duoden pana la colon transvers
\ intestion posterior 'metentero>( / colon transvers / rect
- deriva de asemenea din endoderm
\ epiteliu tubului digestiv
\ epiteliul mucaosei ap respirator 'pana la alveolE(
\ parenc+imul amigdalelor Q tiroida Q timus
\ ficatul '+epatocitelE(
\ pancreasul 'cel acinarE(
\ trompa lui eustac+io
\ epit vez urinare 'partiaD(
$3. ;ezodermul intrambrionar stadiu presomitic
- mezodermul intraembrionar este rezultat al gastrulatiei din saptamana a - a
- stadiul presomitic se intinde din ziua "3 pana in ziua $. si este marcat de o
proliferare activa a celulelor mezodermale care se e5tind in volumul
embrionului
- mezodermul se va imparti in - zone in Curul notocordului si tubului neural
\ mezoderm para5ial
\ mezoderm intermediar
\ mezoderm lateral cu stratul somatic 1 parietal si cel visceral sau spla+nic,
intre cele doua delimitandu-se celomul intraembrionar
$4. ,omite / evolutie derivate
- somitele sunt segmente ale mezodermului para5ial care apar si prolifereaza
cranio / caudal incepand apro5imativ cu ziua $.
- formarea lor este pusa in legatura cu formarea neuromerelor ec+ivalente
- se descriu 3 somite occipitale., 2 cervicale, "$ toracale,4 lombare si 4
sacrale Q )-". coccigeale
- dezvoltarea lor e cuprinsa in intervalul zilelor $.--4
- fiecare somita prezinta - pereti intre care e cuprins miocelul 'cavitate ce
comunica cu cav celomic8(
4)
- per ventral / se diferentiaza si inconCoara tubul neural formand sclerotomul
T[ blasti care dau nastere sc+eletului a5ial Q dura mater
- per dorsolateral / se diferentiaza in dermomiotom 'dermatom Q miotom.
Bormand derm Q tes subcutanat din reg dorsala respectiv musculatura
dorsala a trunc+iului si peretelui anterolateral abdominaD(
- peretele medial / despre care nu scrie nimiS nicaieri.poate in ranga.
$0. ;ezodermul intermediar 'incepand din saptamana a 3 8(
- mezodermul intermediar se segmenteaza si el asemanator cu mezodermul
para5il, insa numai in partea superioara a corpului, dand nastere
>EBPO<O8;EDOP
- in partea inferioara se disting structuri denumite cordoane nefrogene care
vor da nastere formatiunilor e5cretoare 'musculatura neteda a ap urinar Q
parte din epiteliul acestui8(
- de-a lungul dezvoltarii fatului se vor forma - structuri 'in sens cranio-
caudaD( #
\ pronefros
\ mezonefros
\ metanefros
- cel dintai este rudimentar si nonfunctional 'se afla cervicaD(
- al doilea poate functiona o scurta perioada in timpul vietii intrauterine dar
va fi reprimat total la femeie iar la barbat va participa in formarea sistemului
genital
- metanefrosul apare in saptamana a 4 a si va da nastere ulterior practic
intregului sistem e5cretor
- ^ nota / treaba e ca in curs avem f f f putine informatii si cam confuze.am
completat cu informatii din langman unde informatiile sunt in continuare
cam aiurite, desi cantitativ mai multeR
$2. ;ezodermul lateral
- mezodermul lateral, nesegmentat, va segrega in $ formatiuni / mez
spla+nopleural si cel somatopleural , cuprinzand celomul intraembrionar
- mezodermul lateral este si cel care sta la baza formarii cordului 'mezoderm
cardioge>(
- din mez somatopleural deriva#
\ dermul Q str adipos din restul corpului 'vezi dermomiotoame la mez
4*
para5ial RRR (
\ foita parietala a cavitatilor seroase 'pleura.,pericard,peritoneH(
\ musculatura membrelor
- din mez spla+nopleural deriva#
\ foita viscerala a seroaselor
\ tunica submucoasa si musculara a viscerelor
- din cavitatea celomica T[ cavitatile seroase ale corpului
$*. Placenta - formare
- este organul sc+imburilor metabolice dintre organismul fetal si matern in
perioada dezvoltarii intrauterine.
- la inceput oul se +raneste +istriotrof- pe baza secretiilor mucoasei uterine,
apoi devine nutritie +emotrofa, pe baza sangelui matern, prin evolutia
trofoblastului spre placenta.
- trofoblastul contribuie la formarea partii fetale a placentei. :n ziua a 2-a, la
zona de contact dintre blastocist si endometru, trofoblastul incepe sa se
ingroase, prin proliferare celulara active -[ diferentierea lui in
sincitiotrofoblast'la e5<( si citotrofoblast.
- trrofoblastul are trei stadii de evolutie# lacunar, trabecular si vilozitar.
- in stadiul lacunar, in masa sinctfb apar mici spatii, care prin confluenta
formeaza lacune. :n acestea patrunde sange matern -[circulatie sgv lacunara.
- din citotfb se diferentiaza mezoblastul e5traembrionar. ,tratul sau periferic
'somatopleuraD( Q trofoblast supraiacent 'sinctfb, citotf9(T corion.
- in stadiul trabecular# in trabecule patrunde mai intai citotfb -[vilozitati
primare. El form coloane celulare in a5ul vilozitatilor. 8cest citotfb patrunde
distal 'periferiC( pana in zona unde sinctfb se ataseaza de endometrul placii
bazale.
- in a5ul vilozitatilor primare patrunde tesut mezenc+imal apartinand
corionului -[ vilozitati secundare.
- acestea cresc si incep sa se ramifice.
- in parallel se maresc si spatiile in care au patruns vilozitatile-[ viitoarele
spatii interviloase.
- invelisul e5t, dinspre endometru al spatiilor interviloase este form din tfb
0.
bazal si placa bazala.
- citotfb distal fuzioneaza cu cel al vilozitatilor vecine-[ placa
citotrofoblastica.
- la sf primei luni de la fecundatie, in mezenc+imul vilozitatilor apar primele
vase sgv-[ vilozitati tertiare. %at faptului S vilozit :: si ::: contin mezenc+im
corial, ele s.n. si vilozitati coriale.
- vasele sgv ale vilozitatilor realiz leg cu vasele ombilicale, apoi cu vasele
sist cardiovascular intraembrionar -[ circulatia placentara 'feto-placentar8(,
care inloc circ vitelina.
- ulterior, dat cresterii si e5pansionarii amniosului, vilozitatile de pe supraf
corionului- corespunzatoare deciduei capsulare, se atrofiaza si dispar
-[corionul neted.
- vilozitatile determina un aspect cotiledonat, fiecare cotiledon fiind alcatuit
din "-4 sist tambur-ansamblu de vilozitati ramificate. >r de sist tambur este
reglat de nr de orificii din placa bazala.
- la periferia placentei se form lama obturanta, prin care placenta adera
strans la uter, inc+izandu-se practic spatiul lacunar.
Partea fetala a placentei#
- stratul de mezenc+im de la baza vilozitatilor secundare si tertiare form.
palca sau lama coriala.
- vilozitatile tertiale 'definitivE( formeaza lobi placentari# "4--..
- o parte din vilozitati se aplipesc de deciduas bazala si s.n vilozitati
crampon 'de ancorarE(.
,patiul intervilos#
- isi are originea primara in lacunele sinctfb. Este umplut cu sange.
- cand tfb vilozitar aCunge la placa bazala si se ataseaza de ea, formand tfb
bazal, spatiile interviloase sunt imbracate de Cur impreCur de sinctfb si
citotfb.
Partea materna a placentei#
- este form din stratul compact si spongios al deciduei bazale. Partea din
decidua bazala care contribuie direct la formarea placentei fuzioneaza cu tfb
bazal. 8cesta, cu cresterea varstei placentei este inlocuit partial cu subst
fibrinoida. ,ub el se afla stratul >itabuc+. 8cestea, impreuna cu citotfb si
sinctfb formeaza placa bazala.
- da ridicaturi ce se numesc septuri intercotiledonare, ce separa incomplete
spatiile lacunare.
0"
-.. 9ariera placentara. <ipuri de placenta
9ariera placentara 'membr inter+emal8( este alc din 4 starturi#
- sincitiotrofoblast
- membrana bazala a trofoblastului
- tesutul mezenc+imal al vilozitatii
- membrana bazala a capilarului
- endoteliul capilar
,incitiotrofoblastul
- diferentiere particulara a trofoblastului
- repr pp factor de reglare a transportului prin membr de sc+imb placentara.
- este sediul sintezei de +ormone steroizi si proteine placentare.
- supraf sa libera din spatiul intervilos prez microvili si interactioneaza direct
cu sangele.
;embrana bazala a tfb
- citotfb, form din celule Danger+ans, alcatuieste in placentele tinere un strat
continuu, iar in placenta matura devine discontinuu si astfel membrane va
veni in contact direct su sinctfb.
<esutul mezenc+imal al vilozitatii
- este la5 si dispus in retea in placentele tinere.
- contine fibroblasti si celule Goffbauer.
Capilarele sangvine
- cresc numeric si diametrul lor se mareste in placenta matura.
- in placentele tinere m.b. a capilarelor lipseste.
- celulele endoteliale proemina in lumenul capilar.
- in placenta matura e5ista capilare sinusoide, anastomozate, cu rol in
scaderea presiunii sangelui.
:n functie de prezenta a sase straturi' perete vascular matern, tes conC
matern, epiteliul endometrului matern,corioepiteliul fetal, tes mezenc+imal
fetal din vilozitate si endoteliul capilarelor fetale, e5ista#
- Placenta epiteliocoriala# contine toate cele 0 straturi, este neinvaziva-
implantatia oului nu se face in decidua, el ramanad in cav uterina. E5# porc,
cal, magar.' in fine, la feminin #((
- Placenta sindesmocoriala# neinvaziva, vilozitatile corioepiteliale sunt sub
0$
forma de cotiledoane. E5.# la rumegatoare.
- Placenta endoteliocoriala# epiteliul si tes conC dispar. Este invaziva. E5.#
carnivore.
- Placenta +emocoriala# cea mai evoluata. :ntre sangele matern si capilarele
fetale nu se interpun straturi endometriale. Cea mai avansata. E5. primate,
om.
-". Placenta umana matura
- in luna a 3-a de gestatie placenta atinge grosimea ei definitiva# ")-$" mm,
iar in perioada urmatoare ea creste doar in suprafata. %iametrul placentei
mature este de "4.-$.. mm, iar greutatea de 4.. g. 8re o suprafata de
sc+imb a vilozitatilor de "3 m$, deci de ". ori mai mare decat suprafata
corpului adult.
- citotrofoblastul sufera o reducere pronuntata dupa lunile 3-4.
- citotfb prezinta celule Dang+ans din invelisul vilozitatilor tertiale, celule
ale coloanelor din a5ul viloziatilor si celule Dang+ans din trofoblastul bazal.
- in placa bazala, superficial de startul >itabuc+, celulele sunt bogate in
ribonucleo- proteine.
- celule Goffbauer sunt prezente in mezenc+imul vilozitar si contin fosfataza
acida.
- tipul de ramificatie al vilozitatilor placentei mature este dicotomic,
ramificatiile fiind de ordin secundar si tertiar. %in vilozitatile tertiare pleaca
ramificatii fine, laterale si libere in spatiul intervilos.
- placenta este de tip viols, avand spatiile interviloase unplute cu sange
matern, pe care placa coriala le acopera ca un capac.
- fibrinoidul si fibrina din placenta se form, incepand din stadiile initiale, in
placa bazala, septurile placentare, placa coriala. Primele depuneri sunt la niv
stratului >itabuc+. 8ceste subst au rolul unui sc+elet de sustinere si bariera
imunologica. Da nastere stratul de fibrina favorizeaza dezlipirea placentei de
paretele uterin si e5pulzia ei din uter.
-$. Placenta ca membrana de sc+imb si organ endocrin
- placenta este un organ temporar de mediere a sc+imburilor dintre
organismul matern si cel al embrionului si fatului, in perioada dezvoltarii
uterine.
0-
- placenta indeplineste functii multiple si comple5e# nutritive, respiratorii,
renale, +ormonale, este organ de protectie.
- Pune in asociatie directa flu5ul sangvin matern sic el fetal, care normal nu
se amesteca, fiind separate de membrane placentara.
- <ransferal de subst se face prin mecanisme diferite# difuziune simpla,
difuziune facilitata, transport activ, fagocitoza, pinocitoza, transport
intercellular si prin mici canale in membrane bazala.
O$ si CO$ strabat memvrana placentara prin difuziune simpla. 8finitate
pentru o5igen a eritrocitelor fetale este mult mai mare decat a celor materne.
Cantitatea de o5igen transferat sangelui fetal depinde de dif dintre presiunea
lui in sangele matern si fetal, debitul sgv in spatiul intervilos, grosimea si
suprafata efectiva de sc+imb. Gipo5ia rezulta prin actiunea fact ce diminua
debitul sgv in uter. 8no5ie pt cateva minT moarte.
8pa si electrolitii 8pa strabate membrana in dublu sens prin difuziune
simpla, cu o rata f rapida. Prin bariera placentara trece mai multa apa decat
este necesara tesuturilor fetale, placenta fiind o sursa importanta si pentru
apa lic+idului amniotic. Da termen cantitatea de apa spre fat si dinspre fat
spre sangele matern este de -,4 l pe ora.
>a, V, ;g, clorurile si bicarbonatii strabat bariera placentara liber si
rapid,fiind in ec+ osmotic cu organismul matern. Ca si P se afla in conc mai
mari in organismul fetal.
,ubstantele nutritive.
- =lucidele sunt transportate prin mecanism comple5, in mod activ si
selectiv. =lucoza are o cinc mai mica in sangele fetal. Placenta foloseste
glucoza in sinteza de glicogen si de fructoza.
- 8a, polipeptidele si proteinele strabat placenta prin mec active si comple5e.
8a se afla in conc mai mari in sangele fetal. 8a cu molec mica trec liber,
proteinele cu molec mare prin pinocotoza, antigenele si anticorpii prin
combinatie cu transportori sau pinocitoza. Cel mai usor strabat membr :g =
sin u trec :g 8 si :g ;.
- Dipidele. Hnii acizi grasi sunt transportati ca atare, in timp ce colesterolul,
trigliceridele si fosfolipidele nu trec prin bariera placentara.
?itaminele- cele mai multe strabat liber membrana inter+emala.
Produsii de catabolism- CO$ difuzeaza mai rapid decat O$. Hreea,
creatina si creatinina strabat membrane placentara prin difuziune simpla.
Gormonii- tiro5ina si triiodotironina strabat liber bariera placentara.
Corticosteroizii se afla in conc egale la mama si fat. 8C<G-ul nu trece prin
bariera placentara.
8gentii infectiosi- prin actiune directa sau prin produsi to5ici pot
03
determina malformatii. Hneori mama purtatoare a unui virus il poate
transfera fatului. ?irusul rubeolei, spiroc+etele strabat bariera.
Gormonii placentari
- placenta secreta / +ormoni proteici# gonadotropine, somatotropine,
tirotropina placentara.
- +ormoni steroizi#
PPO=E,<EPO>8- +ormonal steroid secretat din primele zile de sarcina.
:n timpul primului trimestru este secretat de corpul galben. :n trimestrele $ si
- este sintetizata de sinctfb din colesterolul preluat active din sangele matern
din spatiile interviloase. :n sinteza sa nu sunt necesari precursori de origine
fetala, ca in cazul estrogenilor.
E,<PO=E>::- estradiolul, estrona, estriolul. ,unt prod in cant mari in
sinctfb, conc lor fiind proportionala cu cresterea in greutate a placentei. :n
primele sapt de sarcina sunt secretati si de corpul galben. ,timuleaza
dezvoltarea si inmultirea celulelor miometrice si ale tesutului conC uterin. Da
termen, cand secretia de progesterone inceteaza, estrogenii sensibilizeaza
musculatura uterine la actiunea ocitocinei, declansand astfel contractia. :n
sinteza lor placenta nu este un organ endocrin complet, deoarece nu pot fi
produsi direct din subst simple, ci sunt folositi precursori ai steroizilor.
--. %ezvoltarea membrelor
- in ziua a $0-a pe fata laterala a corpului embrionar apare o e5crescenta
numita ceasta membrelor.
- in zilele $2-$), la limita dintre somite si somatopleura apar mugurii
membrelor superioare
- in etapa urmatoare- perioada timpurie a mugurilor membrelor- apar la
apro5. 3) de ore dupa primii mugurii membrelor inferioare.
- mugurii membrelor superioare se dezv. dorsal de umflatura cardiaca, in
dreptul somitelor C3-<".
- cei ai membrelor inf apar in dreptu somitelor D3-,-.
- inervatia lor este data de ram ant ale nervilor spinali din aceste regiuni.
- in mugurii inveliti de ectoderm patrunde mezenc+imul somatopleural, din
Sre se dezv sc+eletul, articulatiile, musc+ii si vasele membrelor.
- in sapt. 0 apare un sant circular distal si la niv mugurilor se
individualizeaza un segment pro5imal cilindric si unul distal, mai latit.
- in sapt 2 apare un nou sant circular care subimparte segm pro5imal in brat
04
si antebrat, respective coapsa si gamba. ,egm distal reprezinta mana
primitiva si piciorul primitiv. Da nivelul placilor latite ale acestora se
sc+iteaza primordiile degetelor, separate prin santuri radiare si apoi prin
membrane interdigitale. ,.n degete conCuncte sau unite.
- la inceput mugurii sunt dispusi perpendicular pe trunc+i. Hlterior, ei se
inclina caudal si se roteaza cu *.o in Curul a5ului longitudinal, in sens invers
unele fata de altele. Cotul aCunge in poz dorsala, iar genunc+iul in poz
ventrala. :mpreuna s-au rotat si fetele de fle5ie si e5tensie ale membrelor.
- dupa sapt ) membranele interdigitale se resorb si se individualizeaza
degetele primitive
- in a5ul mugurelui de membru patrunde mezodermul lat intraembrionar
somatopleural, care evolueaza in trei stadii# blastem mezenc+imatos,
cartilaginous'centrii de condri- ficare pntru fiecare seg;(, apoi osificare,
dupa luna a --a.
- prin procese de vascuolizare si resorbtie a mezenc+imului dintre piesele
sc+eletice, se form articulatiile membrelor.
- la apro5. 3 luni si Cumatate musc+ii membrelor prezinta contractii proprii.
-3. 8nomalii in dezvoltarea membrelor
;alformatii prin absenta su lipsa de dezvoltare#
- amelieT lipsa unuia sau mai multor membre- are drept faza critica zilele
-3--0.
- focomelieT absenta sau dezvoltarea insuficienta a segm pro5imale ale
membrelor- faza critica- zilele -.---.
- adactilieT absenta degetelor
%ezvoltare incompleta sau oprirea in dezvoltare#
- microfalangie, microdactilie.
- micromelieT membre mai mici decat normal.
E5agerarea dezvolatarii sau cresterea in e5ces#
- macromelia
- macrodactilia, +iperfalangie.
8ltele#
- elenteromelieT rotatia genunc+iului.
00
- sindactilieT alaturarea degetelor '- si 3 mai frecvent la membrul inf.(
- sironomelieT membrele inferioare partial sau total fuzionate.
- polidactilie
- amputatii congenitale
- lu5atia congenitala de sold
-4. ?ezicula amniotica
- amniosul primitive, cu cav. amniotica pe care o cuprinde, se formeaza in
ziua a 2-a de la fecundatie intre citotrofoblast si embrioblast.
- odata cuu aparitia canalului notocordal si a canaliculului neurenteric, c.a.
va comunica temporar cu sacul vitelin definitive, lic+idul amniotic putand
trece in acesta.
- aparitia celomului e5traembrionar creaza posibilitatea e5pansionarii
amniosului- prin crestere si acumulare de lic+id, ducand in final la disparitia
celomului si la fuziunea amniosului cu corionul.
- depaseste in volum sacul vitelin definitiv.
- prin dezvoltarea sa, corpul embrionar proemina tot mai mult in cavitatea
amniotica, iar Conctiunea dintre amnios si corpul embrionar se deplaseaza
treptat spre fata ventrala a embrionului.
- o consecinta a acestui process este formarea cordonului ombilical.
- in luna a--a amniosul fuzioneaza cu corionul neted, lipsit de vilozitati si
impreuna imping catre periferie deciduas capsulara. 8cesta va fuziona apoi
cu decidua parietala, fatul si ane5ele sale ocupand toata cavitatea uterina.
- odata cu disparitia celomului, acumularea de lic+id amniotic si e5pansiunea
amniosului se poate vorbi despre amniosul definitiv.
- celulele epiteliului amniotic sunt initial plate si contin in citoplasma
granule de glicogen. Hlterior devin cubice.
- cavitatea amniotica este plina cu lic+id amniotic, care inglobeaza in
intregime corpul embrionar.
- lic+idul este secretat de amnioblaste si inlocuit total la apro5. * ore.
Poluri# - dezvoltarea intr-un mediu acvatic scade actiunea fortei
gravitationale asupra corpului mebrionar, apropiindu-l de starea de
imponderabilitate.
- protectie impotriva socurilor mecanice si a altor agenti nocivi.
- permite miscarile fatului, incepand cu luna a 3-a.
- participa la mentinerea temperaturii contante.
02
- la nastere- faciliteaza dilatatia.
- poate fi e5aminat inainte de nastere'amniocentez8(, dand inf. despre
sarcina.
- metabolic# intre lic+idul amniotic si compartimentele fetal si matern se
realizeaza sc+imburi active si rapide prin cai de sc+imb principale si
aditionale.
- din luna a 4-a fatul ing+ite lic+id amniotic, care este resorbit in tubul sau
digestiv.
- in sapt -3--) cantitatea de lic+id este ma5ima si depaseste "... ml. Da
termen variatiile pot oscila in conditii normale intre 3..-"$.. ml.
- variatii patologice#- +idramnios# cantitati de peste $... ml. -[
imposibilitatea fatului de a ing+iti lic+id, este perturbata eliminarea urinii
fetale, producerea de anomalii si malformatii congenitale.
- oligoamniosul# cant. sub -..-3.. ml. -[ intarzierea cresterii intrauterine,
afectiuni ale cailor urinare.
-0. Cordonul ombilical
- este formatiunea de legatura anatomo-functionala dintre placenta si fat.
- formarea sa incepe odata cu aparitia celomului e5traembrionar- stadiul de
blastocist trilaminar.
- in acest stadiu se individualizeaza pediculul de fi5atie, apoi, din fuziunea
acestuia cu pediculul vitelin , datorata e5pansiunii amniosului, ia nastere
cordonul ombilical definitiv.
- se intinde de la Conctiunea amnio-ectoblastica pana la placenta.
- este delimitat de membrana amniotica, ce se prelungeste si pe fata fetala a
placentei.
- la e5tremitatea fetala a cordonului ombilical, in sapt 0-". de la fecundatie,
se afla un diverticul numit celomul ombilical.
Contine# -doua artere ombilcale 'stanga si dreapt8(, cu traiect spiralat in
Curul unei
-vene ombilicale
-ductul vitelin
-sacul vitelin'oblitera<(
-canalul alantoidian 'oblitera<(
<oate formatiunile sunt incluse intr-o masa de tesut gelatinos-gelatina
0)
O+arton- provenita din mezenc+imul pediculului de fi5atie.
- vena ombilicala duce sangele o5igenat si incarcat cu substante nutritive de
la placenta spre sinusul venos al cordului embrionar, trecand prin ficat.
- arterele ombilicale sunt ramuri ale aa.iliace interne si transporta sange din
corpul embrionar, incarcat cu CO$ si produsi de catabolism, la placenta.
- calibrul celor doua aa. ombilicale, impreuna, este mai mic decat al venei
ombilicale.
- insertia cordonului ombilical pe placenta poate fi centrala, e5centrica,
marginala sau la distanta de placenta- velamentoasa.
- la nastere cordonul ombilical are lungimea de 44 cm. Dungimile sale
e5treme sunt cuprinse intre $.-"4. cm. %iametrul, la nastere, este de ".4 cm.
8nomalii# - de lungime# - cordon scurt- provoaca la nastere ruptura sau
dezlipirea de placenta cu +emoragii grave.
- cordon lung- determina circulare de cordon insotite de compresiuni
vasculare sau noduri adevarate.
- anomalii si leziuni vasculare- absenta unei artere, artere unite sau inegal
dezvoltate.
-2. ?ezicula vitelina
- sacul vitelin 'impropriu denumit la om vezicul8( se formeaza in stadiul de
blastocist bilaminar. Este marginit de membrane e5ocelomica Geuser si s.n.
sac vitelin primitiv.
- in zilele "$-"--"3, la sfarsitul stadiului de blastocist trilaminar, prin
proliferare la nivelul endoblastului, se formeaza sacul vitelin definitiv.
- stratul e5tern al peretelui sacului vitelin este format din mezenc+im
splan+nopleural.
- la sfarsitul lunii a $-a ?:H vezicula vitelina are un diametru de 4-". cm.
- la inceput comunica larg cu tubul intestinal primitive 'portiunea miClocie-
mezentero>(. %in cauza e5pnsiunii amniosului aceasta comunicare
diminueaza si se reduce la un canal stramt- canalul vitelin, inclus impreuna
cu sacul vitelin in cordonul ombilical.
- v.v regreseaza incepand cu sapt. a 4-a, transformandu-se treptat intr-un
cordon conCunctiv, iar comunicarea cu intestinal dispare.
- uneori partea terminala a v.v poate persista sub forma diverticulara-
diverticulul ;ecSel. 8cesta poate avea patologie proprie- inflamatii, ocluzii
intestinale.
0*
Pol# - in stadiul initial preia substante nutritive din trofoblast si le treansmite
discului embrionar bilaminar.
- in stadiul definitive, in mezenc+imul din Curul sau iau nastere primele vase
si elemente figurate ale sangelui, formand circulatia vitelina si +ematopoieza
e5traembrionara. Peteaua capilara vitelina se continua cu cele doua artere si
doua vene viteline. ?enele contribuie la formarea sistemului port +epatic, iar
arterele la formarea trunc+iului celiac si a. mezenterica superioara.
-). 8lantoida 'duct alantoidia>(
- ia nastere in sapt. a --a din endodermul tavanului sacului vitelin, caudal de
mambrana cloacala.
- are forma unui diverticul alantoidian.
- prin cresterea in lungime va fi inclus partial in corpul embrionului,
desc+izandu-se ventral in intestinal posterior.
- dupa formarea cordonului ombilical definitiv, alantoida prezinta doua parti#
una abdominala si una in cordonul ombilical.
- partea pro5imala a zonei abdominale a alantoidei participa la formarea
portiunii craniale a epiteliului vezicii urinare.
- prin obliterare, partea alantoidei cuprinsa intre vezica urinara si ombilic
formeaza uraca 'cordon conCuncti?(.
- neobliterarea duce la fistula, cu scurgere de urina la nivel ombilical, sau
c+isturi de uraca.
- in mezenc+imul din Curul alantoidei apar primordiile vaselor alantoidiene,
pe seama carora se vor dezvolta vasele ombilicale.
Pol# depozitarea produsilor de e5cretie- la om este rudimentara.
Peproducerea umana
2.
1. Elemente se7uale - gametii sau celulele se5uale =ametii sau
celulele - una masculina, alta feminina - care permit reproducerea speciei #
unirea lor constituie fecundatia.
a. =ametul masculin sau spermatozoidul. ,permatozoizii sunt
produsi de testicul, care este glanda se5uala masculina. ,unt celule mici,
alcatuite dintr-o portiune mai voluminoasa - capul care este in fapt, nucleul
celulei, terminat prin acrozomi, gatul sau coiul, piesa intermediara si coada
- o piesa subtire si lunga. O caracteristica speciala a )3)u$.""i
spermatozoidului o reprezinta mobilitatea.
,permatozoizii sunt produsi in cantitate mare# de la 3. la $.. mii
intr-un ml de lic+id spermatic '$-4 ml la un eCaculat(, iar supravietuirea lor
poate atinge mai multe zile. Productia de spermatozoizi se face in valuri,
ceea ce asigura continuitatea & durata de timp necesara maturitatii unui
spermatozoid este de 23 zile.
,permatogeneza cuprinde urmatoarele momente #
_ multiplicarea si cresterea &
_ maturatia in doua etape - meioza reductionala &
_ meioza ecvationala spermiogeneza.
b. =ametul feminin sau ovulul celula sferica cu diametrul de .,$$
mm. Da nastere o fata are apro5imativ "-$ milioane de foliculi ovarieni.
Copilaria se caracterizeaza prin liniste +ormonala, se5uala 'foliculii
ovarieni sunt linistiti(.
Da pubertate o fetita are -..-3.. de foliculi primordiarli si primari.
Pana la menopauza, -..-3.. de foliculi vor atinge stadiul de folicul matur
de =raaf, un folicul maturizat lunar, e5pulzand un singur ovul in cadrul
ovulatiei. Ovulul matur este o celula de dimensiuni foarte mari '"4.-$..
microni(. Ca orice celula are membrana, citoplasma si nucleu& nucleul este
e5centric, membrana celulara se numeste membrana vitelina.
2. !ulatia
2"
Boliculul matur, aCuns la dezvoltarea completa, se rupe si pune in
libertate ovulul. 8ceasta eliberare se numeste ovulatie si se produce la
Cumatatea timpului dintre doua menstruatii.
:n momentul ovulatiei, ovulul este absorbit de pavilionul trompei si
datorita miscarilor ei si curentului produs de cilii vibratili din interior,
inainteaza in trompa.
%upa e5pulzarea ovulului, foliculul matur se transforma in corp
galben, care prin +ormonul luteinic prepara mucoasa uterina in vederea
nidarii oului.
%upa e5pulzarea ovulului celulele foliculului se incarca cu
substanta lic+ida galbena si se transforma in `corpul galben` care secreta
progesteron.
Corpul galben poate avea doua evolutii #
_ daca ovulul nu a fost fecundat, corpul galben involueaza si
devine o cicatrice pe ovar &
_ daca ovulul a fost fecundat, corpul galben creste si devine corp
galben de sarcina care dureaza trei-patru luni si proteCeaza sarcina pana la
formarea completa a placentei.
8. ,ecundatia
Peprezinta unirea unui spermatozoid cu un ovul, avand ca rezultat
aparitia oului - un organism detinator a doua Cumatati de seturi
cromozomiale diferite.
Becundatia are loc in treimea e5terna a trompei, frecvent in ampula
tubara.
,permatozoizii depusi la nivelul orificiului e5tern ai colului uterin
in cursul actului se5ual urca de-a lungul colului in cavitatea uterina si apoi
in trompa, mobilitatea fiind asiguarata de coada.
Hn spermatozoid - si numai unul - va reusi sa patrunda in celula
se5uala feminina. Capul penetreaza in ovul, coada ramane la e5terior si se
2$
elimina. %in momentul in care aceasta penetrare a avut loc, nici un alt
spermatozoid nu va mai putea penetra ovulul.

1. ul (zigotul)
%upa fecundatie, oul isi incepe dezvoltarea si cresterea. Oul in
dezvoltarea sa se va diferentia in doua parti principale # de o parte
embrionul - numit mai tarziu fat - de alta parte, ane5ele fetale din care cea
mai importanta este placenta, care va asigura toate necesitatile fatului in
timpul sarcinii.
:n prima saptamana a dezvoltarii '.-2 zile( oul se afla liber in caile
genitale feminine.
2-
:n cadrul segmentatiei, oul se divide in doua blastomere 3, ), "0.
;orula este alcatuita din "$-"0 blastomere. %in ziua a patra, la periferie
morulei ii apare un strat de celule, trofoblastul, la un pol al celulei se va
grupa o masa de celule, embrioblastul. Cu polul ocupat de embrioblast, oul
se va atasa de mucoasa uterina, trofoblastul se va diferentia in
sincitiotrofoblast si citotrofoblast.
9. *idatia (cuibarirea)
>idarea este implantarea oului in grosimea mucoasei uterine si se
produce in ziua 2-) dupa fecundatie, cand oul a aCuns in stadiul de
blastocist. %upa patrunderea in mucoasa, se dezvolta rapid placenta, cu
vilozitatile coriale, care asigura +rana +emotrofa embrionului.
>idatia se face normal, in cavitatea uterina - sarcina normala sau
anormala, in afara sa - formand o sarcina ectopica.
Consecinta biologica a nidatiei este instalarea graviditatii care
dureaza $). de zile & in aceasta perioada din zigor se dezvolta embrionul si
mai tarziu fatul, impunand modificari, in special ale aparatului genital
matern.


23
# Prima sptmn
## $ doua sptmn 8ceast perioad este bogat n evenimente care se
petrec la nivelul trofoblastului, butonului embrionar, ane5elor i
endometrului.
" <rofoblastul, reprezentat de celulele aezate la periferia oului celule mici
se difereni!iaz n trat profund, citotrofoblast i un stat periferic
sinci!iotrofoblast care asigur nida!ia i primele etape ale placenta!iei ct i
debutul circula!iei uteroplacentare.. ,-a nceput n prima sptmn.
". 9utonul embrionar se transform n cursul sptmnii a doua ntr-un
disc cu dou foi!e, sau disc didermic. 9utonul embrionar sau
embrioblastul ncepnd din a opta zi se transform n discul didermic
prin aezarea celulelor ngrmdite la acest pol ntr-un strat periferic
ectoblastul i unul profund 'sau interior( endoblastul. Celulele
endoblastului se continu cu un strat de celule mezenc+imale denumit
membrana Heuser 8cestea vor tapeta complet cavitatea vitelin
primitiv 'fostul blastocel( transformnd-o ntr-o vezicul vitelin
secundar denumit lecitocel. ,acul aolS primar i sacul aolS
secundar. Pe de alt parte ntre ectoblast i trofoblast apare o mic
cavitate, cavitatea amiotic.
$. ;ezenc+imul e5traembrionar care continu endoblastul provine din
citotrofoblast prin diferen!iere. Este un !esut la5 care ocup ulterior
spa!iul liber dintre citotrofoblast i embrion. ;ezenc+imul
e5traembionar va fi i sediul unei cavit!i celomul e5traembrionar sau
24
e5tern, e5ceptnd nivelul cone5iunii embrionului cu citotrofoblastul
prin pediculul embrionar sau pedunculul ventral. Pediculul embrionar
mezenc+imal leag corpul viitorului ft de trofoblast. ?ezicula vitelin
crete n volum con!innd n interiorul ei substan!e nutritive pentru ft
care sunt transportate acestuia ulterior prin vasele omfalomezenterice
dou vene i dou artere situate n pere!ii veziculei. 8ceast vezicul
este situat ventral ftului i scade pe msur ce substan!ele
alimentare se consum. %eci a doua sptmn se caracterizeaz prin
a. diferen!ierea discului didermic sau embrionului bilaminar cu
cele dou foi!e endoblast i ectoblast.
b. Prezen!a a dou cavit!i# vezicula amiotic i vezicula vitelin
secundar sau lecitocelul
c. nceputul circula!iei uteroplacentar prin vilozit!ile primare ale
trofoblastului ' "- zi(
$ treia sptmn de e!oluie
n a treia sptmn se petrec importante transformri la nivelul discului
embrionar. Evenimentele care se petrec la acest nivel n cursul acestei
sptmni definesc gastrulaia cu formarea celei de2a treia foie
embrionare.
ntre ectoblast i endoblast prin ngroarea endoblastului va lua natere a
treia foi! numit mezodermic. Este stadiul de gastrul n care oul devine
tridermic. Da sfritul gastrula!iei oul este simetric.
Da sfritul sptmnii a doua discul embrionar ncepe s se alungeasc n
unul din diametrele sale, n a "4-a zi n a5a acestui ovul i n partea n care
20
mai trziu se va dovedi a fi caudal se sc+i!eaz aa numita 6linie primitivJ
pe care se creeaz un Cg+eab pn la miClocul cmpului embrionar unde se va
termina cu o tumefiere denumit nodulul lui Gensen ,ec!iunile transversale
practicate au artat c linia primitiv este constituit printr-o proliferare
intens cu invaginare a celulelor ectoblastice n profunzime. Celulele
ectoblastice invaginate n acest fel se vor ntinde i lateral formnd o nou
foi! embrionar mezoblastul primitiv care va separa complet ectoblastul de
endoblast. Celulele mezoblastului au o dispozi!ie mai la5 la acest nivel.
Boarte repede dup formarea liniei primitive se dezvolt plecnd de la
nodului Gensen o prelungire care progreseaz spre e5tremitatea anterioar a
discului embrionar fr s o ating niciodat. Este aa numita prelungire
cefalic care pe sec!iune are un aspect tubuliform cunoscut sub denumirea de
canal DieberSu+n sau canal cordal net separat de ectoblast dar ader de
endoblast. n ziua a ")-a peretele inferior al canalului cordal fuzionat cu
endoblastul dispare astfel se va forma placa cordal. Da nivelul nodulului
Gensen mai persist un foarte scurt segment al canalului cordal care va face
s comunice cavitatea amiotic cu cavitatea lecitocelului.
nglobat ulterior n timpul procesului de neurula!ie el va face s comunice un
scurt timp cavitatea tubului neural primitiv cu cavitatea tubului digestiv
primitiv sub denumirea de canal neurenteric, Placa cordal se izoleaz n a
$.-a zi i formeaz ulterior coarda dorsal, element celular plin. Prezen!a
mezoblastului se va ntinde final n tot discul embrionar intercalat ntre
ectoblast i endoblast doar n dou zone ectoblastul i ectoblastul rmn
lipite. 8ceste zone lipite vor constitui membrana faringian 'punctul
terminus al prelungirii cefalice( i membrana cloacal situat n spatele
e5tremit!ii caudale a liniei primitive.
22
%iscul embrionar tridermic prin curbare va da corpul viitorul ft. n
cursul acestor zile discul va aCunge la ",4 cm i 0mm grosime lund form
alungit cu o e5tremitate cefalic larg i una caudal ngust.
8ne5ele.
n ziua a "0-a apare diverticulul alantoidian printr-o evaginare a
endoblastului n manonul de mezoblast. Este un diverticul endoblastic
ventral care leag edificiul embrionar de trofoblast. Odat cu alantoida se
dezvolt n peduncul vasele ombilicale astfel nct circula!ia
omfalomezenteric dispare i este nlocuit cu circula!ia fetoplacentar.
8mniosul acumuleaz lic+id crescnd permi!nd embrionului s se deplaseze
liber n cavitate.
Placenta n sptmna a treia
,e caracterizeaz prin apari!ia vilozit!ilor ter!iare. ntre a ") i a $" zi
vilozit!ile primare se transform n vilozit!i secundare prin ptrunderea
unor travee mezenc+imatoase de origine cifotrofoblastic la baza
vilozit!ilor primare. n interiorul acestor travee se diferen!iaz insule
+ematoformatoare i muguri vasculari, vilozit!ile secundare devin ter!iare.
Concluzii# Da sfritul sptmnii a treia embrionul este triermic. 8pare
alantoida iar trofoblastul prezint vilozit!i ter!iare.
Patologia primelor 8 sptmni

Patologia acestor trei sptmni este dificil de apreciat . E5ist studii
sistematizante n care s-au prelevat ou fecundate cu o vrst de pn la "2
2)
zile dintre acestea -.I erau anormale. nainte de nida!ie s-a constatat c din
zigo!ii recolta!i din ) 3 au fost anormali deci n propor!ie de 4.I, iar dup
implantare -.I erau anormale.,-a concluzionat deci c Cumtate din ou
mor nainte de nida!ie iar dintre acestea o treime dispar nainte de sfritul
sptmnii a treia.
$stfel aceast perioad iniial a !ieii este cea care d riscul !ital cel
mai ridicat. Pe de alt parte e5ist posibilitatea apari!iei unor leziuni
compatibile cu via!a putnd corela apari!ia multor malforma!ii cu anomalii
ale gastrulrii. 8nomaliile gastrulrii sunt legate de perturba!ii de simetrie.
8pare patologia de situs inversus.
%iferitele categorii de montrii tetratopagi, tetradodelfi, tetradodini i-ar
avea geneza n dedublarea total sau par!ial a a5ei liniei primitive. Este de
asemenea posibil ca anumite malforma!ii grave ale sistemului nervos s
rezulte din perturba!ii suferite n perioada gastrulrii. Bactorii genetici Coac
rol esen!ial n aceast perioad.
ntr-o singur regiune ce corespunde e5tremit!ii caudale a discului
embrionar rmne o punte de !esut mezenc+imal restul fiind un !esut aproape
lic+id, bogat n mucin, mucoproteine n care iau natere lacune mari care
prin fuzionare vor forma cavitatea unic numit celomul e5traembrionar sau
cavitatea corial. Puntea de !esut mezenc+imal care leag mezoblastul cu
trofoblastul se numete pedicul de fi5a!ie i n dezvoltarea ulterioar la acest
nivel se va forma cordonul ombilical. Odat cu formarea pediculului de
fi5a!ie sacul vitelin primar sufer o pronun!at reducere de volum lund
natere sacul vitelin definitiv.
2*
S+P'+):*$ $ #62a
n sptmna a 3-a celomul e5tern diminueaz, n luna a $-a el
dispare. 8lantoida progreseaz n pedunculul embrionar. Corionul,
membrana corial, se formeaz din trofoblast dublat de stratul mezenc+imal
prin care ptrund vasele ombilicale. n prima lun vilozit!ile coriale acoper
ntreaga suprafa! a oului se numete corion trendosum. ?ilozit!ile
evolueaz pn la forma cotiledonar. Caduca este mucoasa uterin de
sarcin alctuit din dou straturi# stratul superficial sau compact con!innd
celule mari, deciduale, celule conCunctive etc. ,tratul profund spongios sau
glandular format din numeroase glande dilatate i sinuoase n lumenul crora
se afl secre!ia celulelor epiteliale ce tapeteaz glandele. Da acest nivel ntre
compact i spongioas se elimin caduca sau decidua dup natere. %up
raporturile pe care le are cu oul implantat decidua sau caduca se mparte n
caduca reflectat, capsular care acoper oul i caduca serotin, bazal sau
placentar situat ntre peretele uterin i baza oului i caduca vera sau
parietal care tapeteaz restul cavit!ii uterine.
%iferen!iate complet foi!ele embrionare vor da natere n procesul de
embriogenez la diferitele !esuturi i organe care alctuiesc organismul.
ntre sptmna a 3-a i a 4-a fiecare dintre cele trei foi!e embrionare ncepe
diferen!ierea n !esuturi specifice i organe.
%in ectoderm vor deriva sistemul nervos, aparatul senzorial, oc+i, urec+i,
epidermul i fanerele.
Endoblastul va da endodermul cu derivatele sale# aparatul digestiv i
respirator. ;ezodermul va da sistemul osteoarticular, muscular, circulator i
aparatul genito-urinar.
).
Concluzie# dup 3 sptmni embriogeneza este terminat. 8ceasta
debuteaz cu morfogeneza, diferen!ierea celor trei foi!e pentru a da natere
sc+i!ei organelor i urmeaz organogeneza, constituirea organelor astfel nct
se aCunge la ) sptmni la un embrion ale crui principale sisteme organice
sunt constituite. %up maCoritatea autorilor perioada primelor dou luni de
gesta!ie se mparte n prima numit embrionar i a doua numit fetal n
care capt nf!iare uman. =rani!a dintre cele dou perioade este plasat
ntre luna a $-a i a --a de sarcin. %up al!i autori pn n luna a 3-a oul
uman este considerat embrion dup care ia denumirea de ft.
*E;";<$=#$
Este considerat fa!a final gastrula!iei. Este momentul n care pornete
organogeneza. Biecare foi! i urmeaz sc+ema proprie de diferen!iere.
%iferen!ierea celor trei foi!e se realizeaz ns n strns corela!ie. %ac
diveri factori perturb interrela!ia dintre ele pot apare malforma!ii.
Ectodermul embrionar
Ectodermul formeaz foi!a dorsal a discului embrionar trilaminar i se
continu la periferie cu nveliul epitelial al cavit!ii amniotice. Da nivelul
su au aprut primele modificri pe linie median.
Dama sau placa neural constituie primordiul sistemului nervos. Pe toat
lungimea ei sub placa neural se afl placa cordal sau notocordul. n pr!ile
laterale prin dou benzi sub!iri de ectoderm placa neural se continu cu
restul ectodermului. 8ceste benzi de Conc!iune mpreun cu ectodermul
)"
proemin spre suprafa! formnd dou plici longitudinale numite plicile
neurale. ntre ele se afl an!ul neural, format prin invaginarea plcii neurale.
%in plicile neurale se vor forma crestele neurale n mai multe perioade i
anume#
-perioada timpurie sau stadiul presomitic, cu apari!ia an!ului optic ctre
e5tremitatea cefalic.
-perioada an!ului neural matur i a somitelor imature# plicile neurale se
condenseaz i cresc apropiindu-se de linia median i n direc!ia cranio-
caudal se formeaz mici umflturi, condensri celulare numite somite.
Da nivelul e5tremit!ii craniale placa neural cefalic se dezvolt l!indu-se
foarte mult i la acest nivel apare an!ul optic i placoda otic. Plicile neurale
se apropie i fuzioneaz pe linie median transformnd an!ul n tub neural.
Dumenul tubului neural se numete canal neural. nc+iderea an!ului se face
progresiv att n direc!ie cranial ct i n direc!ie caudal. %in partea
miClocie i caudal a tubului neural va lua natere mduva spinrii. Da
e5tremit!i tubul neural rmne desc+is prin dou orificii& neuroporul
anterior sau rostral i neuroporul caudal. 8ceste orificii se nc+id odat cu
formarea primelor vase sanguine care vor +rni pere!ii tubului neural. Pn
la acea dat primordiile sistemului nervos se scald n lic+idul amniotic din
care se +rnesc. >europorul anterior se nc+ide n ziua $4-a iar cel posterior
cu dou zile mai trziu. Odat cu nc+iderea an!ului neural, longitudinal,
paralel cu tubul neural apar condensri din care se formeaz ganglionii i
fibrele senzitive ale nervilor cranieni i spinali, partea periferic a sistemului
nervos autonom, etc.
n tot acest timp pere!ii an!ului i tubului neural combin procesul de
+istogenez cu diferen!ierea stratului ependimar, paleal i marginal.
)$
Da sfritul sptmnii a 3-a din foseta otic se formeaz vezicula otic, din
care va lua natere labirintul membranos i receptorii de la nivelul urec+ii
interne. <ot atunci apare o foset numit fovea cristalinului din care ulterior
se formeaz cristalinul spre e5tremitatea cranial a tubului neural.
Stadiul tubului neural este un stadiu distinct n embriogenez n care
pe lng formarea acestuia se dezvolt primele dou arcuri bran+iale cu
procesul ma5ilar i mandibular i apare primordiul cordului. n continuare n
stadiile urmtoare se dezvolt encefalul cu pr!ile componente. Odat cu
nc+iderea tubului neural la e5tremitatea cefalic se stranguleaz dou
regiuni i se sc+i!eaz trei vezicule cerebrale din care se vor forma ventriculi
cerebrali. Crestele neurale prezint i un derivat mezenc+imal propriu
'diferen!iat concomitent( care poart numele de ectomezoderm.
Ectomezodermul contribuie la dezvoltarea normal a fe!ei astfel nct
malforma!iile congenitale ale fe!ei sunt considerate neurocristopatii.
Ectomezenc+imul d natere la multe tipuri de celule i !esuturi. %ezvoltarea
ectomezenc+imului din crestele neurale a demonstrat lipsa specificit!ii
absolute ale foi!elor embrionare. Ectomezenc+imul derivat din crestele
neurale ia parte i la formarea cartilaCelor de la baza craniului.
%in ectomezenc+imul e5tremit!ii cefalice se diferen!iaz#
-!esut osos,cartilaginos!esut, dermic,dentina, odontoblastele din!ilor,
!esutul conCunctiv din tiroid, paratiroid i timus
Crestele neurale au fost teritorializate artndu-se c din acestea iau natere
muguri din care se dezvolt oc+i, muguri ma5ilari i mandibulari etc.
n concluzie derivatele ectodermului embrionar sunt urmtoarele# epidermul
cu fanerele i glandele ane5e pielii inclusiv glanda mamar, sistemul nervos
central, periferic i autonom, +ipofiza, cristalinul, muc+iul neted al irisului,
)-
epiteliul conCunctivei, coreea, glanda lacrimal, neuroepiteliile organelor de
sim!, epiteliul cavit!ii nazale, epiteliul cavit!ii bucale, glandele salivare,
smal!ul i dentina, epiteliul pr!ii inferioare a canalului anal i al uretrei
terminale.
)ezodermul intraembrionar
,e organizeaz formnd dou ngrori longitudinale paralele cu placa
cordal numit mezodermul para5ial. mpreun cu placa cordal
mezodermul para5ial formeaz mezodermul dorsal al embrionului. n partea
ventrolateral poart numele de mezoderm intermediar. n partea cranial se
diferen!iaz mezodermul cardiogen care este primordiul cordului i al
pericardului. Odat cu formarea sa lateral mezodermul se cliveaz n dou
lame# una denumit mezoderm somatic sau somatopleura i alta visceral
sau splanc+nic, denumit i splanc+nopleura. Paralel cu dezvoltarea
ectodermului de care am vorbit i mezodermul sufer o etap a somitelor
pn n ziua -.-a i are ca trstur dominant segmentarea mezodermului
para5ial. 'grmezi metamerice de !esut mezodermal poart numele de
somite, dup un savant care le-a descoperit pe nume ,omiti(. Ele proemin
sub ectoderm'vezi figura(. %atorit formri succesive a somitelor vrsta n
zile a embrionului se apreciaz dup numrul somitelor care se observ cu
uurin! la suprafa!.
Eiua >r. somitelor
$. $
$" 2
$$ ".
$- "-
$3 "2
)3
$4 $.
$0 $-
$2 $0
$) $*
-. -4
,omitele sunt perec+i, sunt occipitale i contribuie la formarea craniului
i a musculaturii limbii. ,unt urmate de somite cervicale i toracale,
sacrale i coccigiene. >umrul total la om este de 33 de perec+i de
somite. %e la nivelul somitelor care pe sec!iune au form triung+iular,
cu pere!i mediali, ventrali i dorsali pornete diferen!ierea a numeroase
celule. ,omitele includ o cavitate numit miocel care dispare ulterior.
%iferen!ierea se face n celule mezenc+imale care vor face sclerotoamele
cu dispozi!ie metameric din care vor deriva fibroblastele, condroblastele
i osteoblastele. %in ele se vor forma sc+eletul a5ial adic coloana
vertebral. 8lt diferen!iere este aceea n miotoame din stratul medial
care devin mioblaste care se diferen!iaz n miofibrile contractile.
%in mezenc+imul somatopleurei vor lua natere mugurii membrelor,
dermul, pericardul, pleura i peritoneul. %in mezenc+imul
splanc+nopleurei se va dezvolta tunica submucoas i muscular neted a
tubului digestiv i ane5ele tubului digestiv, musculatura aparatului
respirator, musculatura cardiac, tunica medie a vaselor.
)E&E*4>#);<
Este !esutul conCunctiv embrionar. El ia natere prin proliferarea liber a
celulelor mezodermului i ocup toate spa!iile ntre epitelii. ;ezenc+imul
se formeaz i el prin diferen!iere celular dar la nivelul su diferen!ierea
)4
este mai simpl. Ceea ce-l caracterizeaz este faptul c el prsete stratul
epitelial din care ia natere. %up cum am mai artat n stadiul de disc
tridermic ectodermul, mezodermul i endodermul au toate organizare
celular epitelial cu celule n contact intim unele cu altele.
%iferen!iindu-se din acestea celule mezenc+imale prsind epiteliul
migreaz n spa!iile libere unde iau form stelat cu prelungiri. ;ai trziu
prin diferen!iere va da natere diverselor tipuri de !esuturi conCunctive.
Originea mezenc+imului este preponderent din mezoderm.
4elomul intraembrionar
Este un spa!iu de clivaC la nivelul mezodermului lateral i va da natere
cavit!ilor seroase ale corpului. ,uccesiv din el se formeaz cavitatea
pericardic, cavitatea pleural, cavitatea peritoneal, cavitatea vaginal a
testicolului.
Endodermul
Odat cu dezvoltarea ectodermului i mezodermului au loc trenasformri
ale endodermului, foi!a ventral a discului embrionar trilaminar. n
stadiul tubului neural i somitic discul embrionar alungit ncepe s se
curbeze cranio caudal i transversal. Prin alungire i curbare transversal
se sc+i!eaz forma general a corpului embrionar. ;embrana
orofaringian i cloacal dispuse ini!ial n planul orizontal al discului
embrionar i sc+imb pozi!ia. ;embrana cloacal aCunge ventral.
Endodermul embrioar formeaz tavanul sacului vitelin i se continu cu
mezenc+imul e5traembrionar ce tapeteaz fa!a intern a sacului vitelin.
Prin curbarea transversal i creterea ventral endodermul se transform
ntr-un an! intestinal care ulterior devine tub intestinal. n por!iunea
)0
miClocie el comunic larg cu sacul vitelin. <ubului intestinal i se disting
trei pr!i# intestinul anterior, intestinul miClociu i intestinul posterior n
care se desc+ide ductul alantoidian. Prin resorb!ia membranei
bucofaringiene se stabilete o comunicare ntre cavitatea bucal primitiv
i intestinul anterior. ;embrana cloacal se resoarbe mai trziu astfel
nct intestinul posterior rmne nc+is la e5tremitatea caudal.
;embrana cloacal cu orientare ventral va participa la formarea
peretelui ventral al corpului embrionar sub pediculul ombilical. Prin
proliferare celular intestinul posterior proemin n celomul
intraembrionar. n regiunea terminal se formeaz diverticulul +epatic,
mugurii pancreatici ventral i dorsal.
Prin micorarea comunicrii dintre sacul vitelin i intestinul miClociu se
formeaz canalul vitelin care mpreun cu diverticulul alantoidian sunt
cuprinse n pediculul embrionar care va deveni cordon ombilical. %in
endodermul pr!ii caudale se diferen!iaz celulele germinale primordiale
ce vor migra spre crestele genitale unde vor fi ncorporate n cordoanele
gonadale 'din mezenc+im(.
Prin urmare din endoderm deriv# epiteliul tubului digestiv i al ane5elor
sale cu e5cep!ia celui al cavit!ii bucale i al regiunii anale, celulele
parenc+imului +epatic, pancreatic, al tiroidei, paratiroidelor i timusului,
epiteliul laringelui al arborelui tra+eobronic i al alveolar epiteliul
vezicii urinare, al uretrei prostatice, al uretrei la brba!i i femeie.
E!oluia morfologiei e7terne.
Embrionul ia progresiv o form uman. Cu ocazia creterii n lungime la
sfritul stadiului somitic, adic n sptmna a 4-a embrionul are o form
recurbat n a5ul craniocaudal dar i n a5ul transversal. E5tremitatea
)2
cefalic devine mult mai voluminoas n urma dezvoltrii apreciabile a
polului cefalic prin veziculele cerebrale. Pe linia median prezint o
umfltur corspunztoare verte5ului numit proeminena mezencefalic , iar
anterior proeminen!a frontal. Dateral de proeminen!a frontal se
diferen!iaz fosetele i vezicula cristalinului din ectoderm. Dateral n
prelungirea e5tremit!ii cefalice i dorsal de umfltura cardiac se gsete
regiunea bran+ial n care proemin la suprafa! n direc!ie ventrodorsal
arcurile bran+iale ce delimiteaz n interior faringele primitiv. Ele sunt
separate de depresiuni ale ectodermului numite an!uri bran+iale. :ni!ial apar
arcurile bran+iale " i $ apoi alte 3 ultimele $ la om fiind ntr-un stadiu
rudimentar. Da om prin invaginarea ectodermului ntre proeminen!a frontal
i primul arc bran+ial se formeaz stomodeumul sau gura primitiv n fundul
cruia se situeaz membrana bucofaringean. 8rcurile bran+iale au e5isten!
temporal i prin transformri profunde la nivelul lor se vor forma gtul i
organele cervicale. %atorit dimensiunilor reduse ale ultimelor arcuri
bran+iale i a creterii pronun!ate a acrului $ ntre acesta i urmtorul n
sptmna a 0-a se formeaz o depresiune transversal a ectodermului
numit sinus cervical. %in e5tremit!ile doresale ale arcurilor " i $ se
formeaz tuberculii auriculari din care se va forma conductul auditiv e5tern
i pavilionul urec+ii. %in primul arc ventral ia natere procesul ma5ilar i
mandibular sub form de muguri ce particip la formarea fe!ei n regiunea
inferioar imediat deasupra umflturii cardiace. %easupra mugurilor
ma5ilari i mandibulari superior gurii primitive din procesul frontal se
dezvolt procesul frontonazal din care se formeaz muguri nazali ce vor
forma piramida nazal i buza superioar. n ultima perioad a arcurilor
bran+iale care dup cum am vzut se transform n sptmna a 0-a la limita
dintre somite i somatopleur apar nti mugurii membrelor superioare, cam
))
n ziua $)-a, iar ulterior la apro5imativ 3) de ore apar mugurii membrelor
inferioare.
;ugurii sunt nveli!i de ectoderm n care ptrunde mezenc+imul
somatopleurei din care se diferen!iaz sc+eletul, articula!iile, muc+ii i
vasele membrelor.
n sptmna a 0-a prin apari!ia unor an!uri circulare se individualizeaz la
nivelul membrelor un segment pro5imal cilindric i altul distal l!it.
n sptmna a 2-a la sfritul acesteia prin apari!ia unui nou an! circular
segmentul pro5imal se divide n bra! i antebra! iar la membrul inferior n
coaps i gamb. ,egmentul distal l!it reprezint mna primitiv i
respectiv piciorul primitiv. :ni!ial dispozi!ia mugurilor este perpendicular pe
trunc+i, dar n sptmna a *-a ei se nclin i se roteaz n Curul a5ului
longitudinal astfel nct genunc+iul aCunge n pozi!ie ventral i cotul n
pozi!ie dorsal. Da nivelul minii apar ini!ial primordiile degetelor, separate
prin an!uri radiare iar apoi prin membrane interdigitale purtnd numele de
degete conjuncte sau unite. ,epararea acestora i individualizarea lor la
degetele definitive se face prin procese de vacuolizare i resorb!ie
mezenc+imal cu formarea concomitent a articula!iilor astfel nct la
sfritul celei de-a ".-a sptmni, att membrele superioare ct i cele
inferioare sunt ntr-un stadiu final. ;ugurii membrelor au un sistem propriu
de autodiferen!iere numit autodiferen!iant '!ine de mezenc+imul mugurilor
dar particip i ectodermul e5istnd o interrela!ie ntre acestea(. ,-a aCuns la
concluzia c e5ist o creast ectodermal apical a mugurelui din
ectodermul ngroat care difer de restul ectodermului ce nvelete mugurele
n care s-a invaginat mezenc+im. 8ceast creast ectodermal apical
influen!eaz diferen!ierea mezenc+imului de dedesubt. ,e consider c
e5ist un factor de men!inere a ectodermului apical care la rndul lui este
)*
dependent de mezenc+im. 8cest factor apar!innd mezenc+imului este
distribuit n acesta asimetric ceea ce duce la asimetria normal a regiunilor
membrului. 8bsen!a acestui factor de men!inere a ectodermului apical duce
la polidactilie, amelie, sindactilie, etc.
%up cum s-a arta n a ::-a lun regiunea cefalic se mrete rapid, mai
multe dect restul corpului i se precizeaz prin muguri viscerele fe!ei. ntre
e5tremitatea cefalic i zona miClocie arcurile bran+iale se estompeaz n
timp ce se formeaz gtul. E5tremitatea caudal se modific prin apari!ia
primordiilor i organelor genitale e5terne n forma lor rudimentar i apari!ia
membranei anale.
Cteva organe interne au nceput s se dezvolte la nceputul primei luni dar
cea mai mare parte se dezvolt n luna a doua. n cursul acestei luni to!i
mugurii organici ocup raporturi definitive i o dezvoltare care i apropie cel
mai adesea de structura definitiv.
Patologia perioadei de la 12a la o /2a sptmn.
Este o perioad caracterizat printr-o sensibilitate deosebit a embrionului la
ac!iunea factorilor e5terni to5ici. Cea mai mic perturbare n mecanismele
foarte comple5e de induc!ie i diferen!iere va sfri prin anomalii.
<eratogeneza la ac!iunea factorilor e5terni este condi!ionat de foarte multe
elemente# momentul ac!iunii agentului teratogen, afinitatea preferen!ial a
diverilor agen!i pentru anumite organe, perioada de ac!iune a factorului
teratogen.
;edicamentele reprezint un risc foarte important la embrionul uman n
aceast perioad.
*.
<una ###2a
rganogeneza
Da sfritul lunii a :::-a placenta este format att anatomic ct i func!ional.
?ezicula alantoidian este atrofiat, lic+idul amniotic i membranele oului
sunt evidente. Btul msoar * cm i are o greutate pn la 44 gr., capul este
format, degetele sunt diferen!iate, organele genitale sunt diferen!iate pentru
fiecare se5.
Da sfritul lunii a 3-a placenta este complet dezvoltat ftul msoar "0 cm
i o greutate de $2. gr. Pr!ile corpului fetal sunt foarte bine diferen!iate
ncepe s sc+i!eze micri este acoperit cu o piele sub!ire pe suprafa!a creia
se gsesc firioare de lanugo.
Da sfritul lunii a cincia, 'sptmna $"-$$( ftul are o lungime de $4 cm i
cntrete 04. gr. =landele sebacee ncep s secrete, pielea fiind acoperit
cu vermi caseosa. ,e percep btile cordului fetal, micrile membrelor
devin active i puternice. :ntestinul con!ine meconiu, rezultat al secre!iilor
intestinale, rinic+iul i ncepe func!ia n vezic gsindu-se urin.
Da sfritul luni a ?:-a 'sptmna $0( ftul are o lungime de -4 c, i o
greutate de "... de grame, toate organele sunt n stare s func!ioneze, dar nu
sunt definitivate. ,istemul nervos este insuficient dezvoltat, circumvolu!iile
cerebrale sunt incomplete. Btul este considerat viabil ns cu un mare grad
de imaturitate, adaptarea la via!a e5trauterin fiind foarte dificil.
Da sfritul lunii a ?::-a 'sptmna -.--"( ftul msoar 3. cm i
cntrete "2.. gr. Este viabil dar imatur. 8re aspect de btrn cu pielea de
culoare nc+is, roietic, testicolele coboar spre canalul ing+inal iar la
feti!e clitorisul i labiile mici proemin ntre labiile mari.
Da sfritul lunii a ?:::-a 'sptmna -0( ftul are o lungime de 34 de cm i
o greutate de $4.. gr. 8spectul pielii se apropie de acela al noului nscut i
*"
ncepe osificarea n epifize. Btul se adapteaz mai bine la via!a e5trauterin
numai este socotit imatur ci subponderal.
Da sfritul lunii a :L-a 'sptmna 3.( are toate caracteristicile cunoscute la
naterea la vreme# lungimea este de cca 3)-4. cm, -...--4.. gr, cu lanugo
pe corp, testiculele trebuie s fie coborte n scrot, labiile mari acoper
labiile mici, ung+iile trebuie s depeasc pulpa degetelor, iar inser!ia
cordonului ombilical trebuie s fie la Cumtatea distan!ei ntre apendicele
5ifoid i pubis.
Pentru memorizarea lungimii ftului la diferite luni de sarcin e5ist diverse
sc+eme de calcul dintre care una cu mai multe implica!ii medico-legale
poart numele de 6!c"ema lui Haase#$
%pentru primele 4 luni de sarcin se consider luna de sarcin la ptrat.. %e
e5.
luna :# "L "cmT"cm
luna ::# $L$cm T 3 cm
luna :::# -L-cmT * cm
luna :?# 3L 3cm T "0 cm
luna ? # 4L 4cm T $4cm
%up luna ?-a formula de calcul este lunaL4Q4 'se nmul!este i se adun
coeficientul 4(
Duna ?:-a 0L4Q4T-4
Duna ?::-a 2L4Q4T3.
Duna ?:::-a )54Q4T34
Duna :L-a *L4Q4T4.
Calculul greut!ii se ia dup luna ?:-a cnd se consider c n mod normal
ftul are "... de gr. greutate necesar pentru a considera ftul ca viabil. Da
fiecare lun se adaug 2.. gr.cifr cu care crete lunar ftul.
*$
4)P<E'$"E <$ )E&(<$S'
;ezoblastul intermediar se va ngroa i va suferi o ngroare n nefrotoane,
cu e5cep!ia fe!ei sale caudale care va rmne nesegmentat. 8cesta va
constitui cordonul nefrogenic care mpreun cu nefrotoanele vor participa la
constituirea celor trei rinic+i embrionari# pronefros, mezonefros, metanefros
i a celui definitiv.
;ezoblastul lateral sau lama lateral prin clivaC va da natere la
splan+nopleura intraembrionar care va dubla endoblastul i somatopleura
intraembrionar care va dubla epiblastul ,omatopleura intraembrionar se
continu cu somatopleura e5traembrionar care acoper amniosul. Cavitatea
format de cele dou foi!e este celomul intern care comunic cu celomul
e5tern. %up delimitare el va fi izolat i va constitui marea cavitate celomic
comun toracelui i abdomenului cavitate care ulterior va fi mpr!it prin
apari!ia diafragmului i a pericardului n trei componente# cavitate
pericardic, pleural i peritoneal.
E!oluia endoblastului
Evolu!ia sa este mai simpl deoarece rmne o forma!iune unistratificat
care va da natere intraembrionar intestinului primitiv iar n teritoriul
e5traembrionar d natere la vezicula ombilical. Evolu!ia endoblastului este
cunoscut ca ansamblul de modificri ce poart denumirea de 6delimitare#
%elimitarea este un proces comple5 i are loc n sens transversal i n sens
longitudinal. %elimitarea n sens transversal privete regiunea ombilical,
supraombilical i subombilical. n regiunea ombilical nc+iderea rmne
incomplet pn la natere fiind locul de trecere al elementelor cordonului
*-
ombilical. nainte de delimitare embrionul este situat ntre cavitatea
amniotic i lecitocel. 8poi marginile laterale se incurbeaz ventral, vezicula
ombilical se individualizeaz, intestinul se delimiteaz nconCurat de
celomul intern. %easupra i dedesubtul ombilicului n cazul delimitrii se
produce o nc+idere complet a peretelui embrionar. %elimitarea n sens
longitudinal se face prin faptul c e5ist diferen!e de cretere ntre regiunea
ventral i cea dorsal, embrionul ncurbndu-se practic n Curul regiunii
ombilicale. E5tremitatea cranial rezult din dezvoltarea encefalului i din
micrile de basculare ale mugurelui cardiac care din pozi!ia ini!ial cranial
devine ventral contribuind la delimitarea intestinului anterior.
,ormarea tubului neural ?i somitele.
%elimitarea antreneaz i modificarea ane5elor.
-Decitocelul este strangulat n dou pr!i una intraembrionar care este
intestinul primitiv, cealalt e5traembrionar, vezicula ombilical
comunicarea ntre ele fcndu-se prin canalul vitelin.
-8mniosul urmeaz micarea de ncovoiere i acoper tot mai mult
embrionul. Pediculul embrionar con!innd alantoida trece din pozi!ia caudal
n pozi!ie net ventral.
,")$"E$ 6$SE<" 6#'E<#*E
8re loc n grmezile de insule de celule mezenc+imale provenite din
mezenc+imul e5traembrionar numite i insule sanguine. :ni!ial acestea se
leag ntre ele formnd o re!ea, dup care urmeaz diferen!ierea celulelor
endoteliale ale capilarelor. n re!eaua capilar ptrunde lic+id intersti!ial
formnd plasm sanguin iar celulele centrale devin celule sanguine.
Pe!eaua capilar vitelin se continu ulterior cu cele dou vene i cele dou
*3
artere viteline diferen!iate n sacul vitelin. ?enele viteline duc sngele din
peretele sacului vitelin ctre sinusul venos al primordiului cardiac strbtnd
mugurele +epatic. n mugurele +epatic venele viteline se pun n legtur cu
re!eaua de capilare +epatice primitive formate din mezenc+im la locul
respectiv. n final venele viteline vor contribui la dezvoltarea sistemului
port+epatic. 8rterele viteline vor participa la formarea arterei celiace i
mezentericei superioare. Odat cu procesul de vasculogenez din insule
mezenc+imale i formarea re!elei viteline se formeaz vase i n pediculul de
fi5a!ie. n final iau natere ele dou artere i cele dou vene ombilicale.
;ezenc+imul sacului vitelin definitiv este primul loc de formare a
elementelor figurate ale sngelui. Eritroblastele sunt la acest nivel celule
nucleate. Gematii fr nucleu nu e5ist nainte de luna a :::-a de via!
intrauterin. Pierderea nucleului nseamn o specializare pronun!at n
transportul o5igenului. ,pecializarea +ematiilor are o semnifica!ie dubl#
stopeaz diviziunea i scurteaz via!a +ematiilor care n medie este de "..
de zile. Gemoglobina este sintetizat nc din eritroblastele primitive. %e
aceea se consider c n primele etape ale dezvoltrii vezicula vitelin are
cel mai important rol n absorb!ia fierului proces legat de sinteza de
+emoglobin. Gemoglobina fetal difer de cea postnatal. Deucocitele apar
n ziua 30 n mezenc+imul +epatic, iar limfocitele n ziua a 4-a. ,e consider
c eritrocitele se diferen!iaz intravascular, iar limfocitele e5travascular.
Pentru diferen!ierea limfocitelor este necesar mediul tisular specific, adic
prezen!a timusului, ganglionilor limfatici i a altor organe limfoide periferice
'timodependente( iar pentru leucocite este necesar prezen!a mduvii roii a
oaselor. Bunc!ia +ematopoetic este preluat din e5traembrionar n luna a :::-
a de ctre ficat i !ine pn n luna a ?:::-a de via! intrauterin. %in luna a
?-a splina devine i ea organ +ematopoetic, iar din luna a ?:-a mduva roie
*4
a oaselor ncepe s produc celule sanguine pstrnd aceast func!ie n tot
restul vie!ii.
4irculaia fetal
n via!a intrauterin ftul trece succesiv prin mai multe tipuri de circula!ie
aCungnd la tipul definitiv de circula!ie la natere.
4irculaia omfalo2mezenteric
8cesta este primul tip care dureaz pn n sptmna a 0-a a vie!ii
intrauterine.
8ceast circula!ie se realizeaz prin legtura dintre embrion i vezicula
ombilical.
Cordul ftului este ca un tub umflat i curbat din care pleac dou arcuri
aortice care se unesc dnd aorta toracic din care pleac dou artere
omfalomezenterice. 8cestea se ramific pe vezicula ombilical ntr-o re!ea
capilar din care pornesc apoi venele omfalomezenterice. Prin ele sngele
ncrcat cu substan!e nutritive cine spre embrion i se vars n e5tremitatea
inferioar a tubului cardiac.
4irculaia alantoidian sau fetoplacentar
Este a doua circula!ie i dureaz din sptmna a 0-a pn la natere. %in
tubul umflat ia natere cordul cu cele patru ncperi# dou auricule i dou
ventricule. %in arterele +ipogastrice se nasc arterele ombilicale care trec n
cordonul ombilical, aCung n placent i se ramific n micile arteriole din
vilozit!ile coriale. %in re!eaua celor dou artere iau natere dou vene care
se unesc i formeaz vena ombilical. ?ena ombilical se ncarc cu
*0
substan!e nutritive i snge o5igenat luat din sngele matern la nivelul
placentei strbate cordonul ombilical, intr n abdomenul ftului, aCunge la
ficat unde se mparte n dou ramuri# canalul venos al lui 8rantius care duce
sngele o5igenat direct n vena cav inferioar i vena port care ptrunde cu
snge o5igenat n ficat. %in ficat sngele este colctat de venele supra+epatice
care trec tot n vena cav inferioar. Prin vena cav inferioar i cea
superioar sngele aCunge n auriculul drept, trece n cea mai mare parte prin
orificiul lui 9otalo n auriculul stng, din auriculul stng trece n ventriculul
stng i este pompat n artera aort i de aici n tot organismul fetal. O parte
din snge va trece din +ipogastrice n arterele ombilicale i va fi readus
placentei pentru o5igenare. 8lt parte din sngele venit n auriculul drept din
venele cave nu trece prin gaura lui 9otalo ci trece n ventriculul drept i de
aici este pompat n artera pulmonar aCungnd la plmn iar restul de snge
printr-un canal arterial trece direct n aort 'canalul arterial este un mic canal
care n via!a intrauterin leag artera pulmonar stng de crosa aortei(. n
via!a intrauterin circula!ia mic pulmonar fiind foarte redus sngele nu va
fi atras n acest circuit. El este deviat prin orificiul lui 9otalo i canalul
arterial spre circula!ia mare, deci sngele este o5igenat numai ntre placent
i ficat de la ficat ncolo sngele este amestecat o5igenat i venos.
4oncluzii
,pre deosebire de circula!ia definitiv de dup natere n circula!ia
fetoplacentar este e5clus circula!ia pulmonar adic mica circula!ie
deoarece func!ia de respira!ie a ftului se realizeaz prin intermediul
placentei. Circula!ia definitiv se stabilete dup natere cu prima inspira!ie
a nou nscultului i se caracterizeaz prin instalarea la nou nscut a micii
circula!ii sau circula!ia pulmonar. Consecin!ele apari!iei acestei circula!ii
*2
determin o serie de modificri anatomice i fiziologice n organismul
ftului. Canalul lui 8rantius i vena ombilical se obtureaz iar canalul
arterial i orificiul lui 9otalo se nc+id.
*)